(Un frate îl prezintă pe fratele Branham).
Acesta este un gest frumos. Mulţumesc. Da, Domnul să vă binecuvânteze şi pe voi. Puteţi să vă aşezaţi.
Apreciez primirea de bun venit care mi-a fost făcută de comitetul de aici, de la convenţia din Chicago. Fratele Sullivan m-a întrebat dacă voi participa şi la convenţia de anul viitor, care va avea loc la Ohio, iar eu i-am răspuns că dacă va fi cu voia Domnului o voi face bucuros. Desigur, noi nu putem şti ce vom face de pe o zi pe alta, nici ce se va întâmpla., de aceea ar trebui să spunem întotdeauna: „Dacă va fi cu voia Domnului…”
V-am povestit de peştera unde mă duc să mă rog şi unde mă întâlnesc cu Duhul Sfânt. Voi ştiţi că am lucrat la Compania de Serviciu Public. Mutam cele trei faze ale firelor şi obişnuiam să numim această operaţie „transpunere” – cu alte cuvinte, mutam faza din partea dreaptă în faza din partea stângă. Cred că aceasta s-a întâmplat şi acolo: transpunerea vocii.
Mai înainte Billy a venit şi mi-a spus: „Tati, fraţii adună o ofertă pentru tine. Să le mulţumeşti.”
Ei bine, vă mulţumesc din toată inima. I-am spus lui Joseph să nu facă lucrul acesta dar el n-a vrut să mă asculte. Cu siguranţă aceşti bani îmi vor fi de folos chiar acum. După cum ştiţi, de curând am împrumutat cinci mii de dolari, dar s-au terminat repede şi a trebuit să împrumut încă cinci mii.
Dar acum voi da în curând propria ofertă. Dacă Domnul mă va ajuta o voi face foarte curând.
Acum sunt agent la Tabernacolul Branham şi probabil vă întrebaţi cu toţii din ce trăiesc dacă nu iau nici un ban. Adevărul este că primesc în fiecare săptămână un salariu de o sută dolari de la adunare, iar după ce se ia impozitul rămân șaptezeci și trei de dolari, cu care trăiesc. Dacă mai primesc şi alţi bani, aceia merg la o fundaţie numită „Tabernacolul Branham”, fiind folosit nu numai pentru tabernacol ci şi pentru serviciile de aici.
Până de curând eu nu am primit nici un salariu şi de multe ori nici nu folosesc toţi banii pe care-i primesc. De curând am avut acea problemă din cauză că nu am primit numărul pentru fundaţie… Fiind vorba de o biserică, m-am gândit că nu este nevoie de atâtea formalităţi, dar ei au zis că legea spune altceva, şi astfel au început problemele.
Desigur, acum am trimis numărul şi astfel totul va fi bine.
În afară de cei șaptezeci și trei de dolari, care-mi rămân după ce plătesc impozitul, toţi ceilalţi bani merg în lucrarea Evangheliei. Biserica îmi dă doar un CEC şi aşa trăim deşi am o familie numeroasă. Dar dacă ne rezumăm la un trai modest, ne ajung.
Am observat că este mai bine dacă la serviciul de vindecare mă rog doar pentru bolnavi. Astfel, aseară a venit Duhul deosebirii şi a lucrat în mod minunat. Totuşi, folosesc o mare parte din timpul liber pentru interviurile private. Fac aceasta pentru că atunci sunt singur cu persoana respectivă. Domnul Mercier este omul care răspunde de serviciile de acasă. Când vin oameni bolnavi, noi stăm în faţă şi ne rugăm pentru ei, iar dacă apare un caz mai dificil stăm de el până când este rezolvat pozitiv. Vedeţi? Ne ţinem de el şi nu ne dăm bătuţi. Facem o listă, o punem deoparte, apoi ne întoarcem la acel caz şi insistăm până când Domnul îl rezolvă.
Noi îi vom aduce pe oameni în faţă şi ne vom ruga pentru ei atât în serviciile de rugăciune cât şi în adunări. Dacă apare un caz deosebit şi omul respectiv nu înţelege şi nu primeşte vindecare, îl duc la un interviu privat ca să pot discuta singur cu el. Este mai bine aşa. Aici procedez aşa pentru că aproape toţi mă cunosc şi au auzit de slujba mea, dar când mergem peste ocean este puţin altfel. Totuşi, dacă este voia Domului intenţionez să procedez aşa peste tot. Şi cred din toată inima că îmi stă în faţă cea mai bună parte a slujbei mele.
Fraţilor, aş vrea să vă mulţumesc pentru frumoasa colaborare, pentru dragostea şi bunătatea voastră, şi pentru această ofertă care va fi luată direct de administratori şi va fi pusă în fondul fundaţiei. Fiţi siguri că fiecare penny va fi cheltuit pentru Împărăţia lui Dumnezeu şi pentru misiuni peste hotare. Într-un cuvânt: pentru lucrarea Domnului.
Mâine dimineaţă va fi dejunul la Edgewater Beach cu Oamenii de afaceri ai Evangheliei depline. Chiar şi denumirea lor mă face să tremur. Sună ca o mare mulţime de bani şi voi ştiţi cât trebuie să cheltuieşti acolo. Dar mă rog ca Domnul să ne binecuvânteze aşa cum a făcut-o la dejunul de azi dimineaţă.
După aceea vom pleca la Hammond, care se află la câteva mile de aici, unde voi predica într-o biserică micuţă. Nu va fi nici un serviciu de vindecare ci doar o predică de 30 de minute, după care mă întorc aici ca să mă odihnesc puţin.
Duminică după-amiază aş vrea să văd şi eu filmul fratelui Osborn. Deci, dacă mâine seară sunteţi încă aici, mergeţi să vedeţi filmul. Este bine să-l vedeţi seara pentru că în sală este întuneric şi se vede mai bine.
Duminică seara biserica filadelfiană sponsorizează o adunare de „bun rămas” pentru fratele Joseph care merge peste ocean. Va începe la ora 19.30 şi se va ţine în aceeaşi clădire, iar dacă va fi cu voia Domnului, voi vorbi şi mă voi ruga pentru cei bolnavi.
Apoi mă voi odihni câteva zile pentru că voi pleca în Australia şi în alte locuri unde ştiu că mă aşteaptă o luptă grea. Ce s-a întâmplat când Oral Roberts a mers peste ocean? Ce i-au făcut lui Billy Graham? Ştiu că vine şi rândul meu, de aceea vreau să mă pun cu totul de partea Evangheliei. Fraţii mei şi-au făcut partea lor şi este de datoria mea să merg şi eu să-mi fac partea…. iar dacă vor respinge Mesajul, Dumnezeu este un Dumnezeu drept. Întotdeauna El Îşi arată mai întâi mila, apoi vine judecata. Aş vrea să vă rugaţi pentru mine cât timp voi fi plecat.
Acum, înainte de a citi Cuvântul lui Dumnezeu pentru a ne adânci în El, haideţi să ne plecăm capetele pentru un moment de rugăciune.
Scumpe Doamne, venim cu umilinţă în prezenţa Ta deoarece ştim că nu avem nici un fel de merit. Totuşi, îndrăznim să venim înaintea Ta în Numele Celui care ne-a învăţat cum să ne apropiem: în Numele Domnului Isus. Te rugăm, Dumnezeule, să răspunzi la rugăciunea noastră pentru că avem asigurarea că dacă nu ne condamnă inima, ne asculţi.
Dacă în vieţile noastre este ceva care ne condamnă, Te rugăm să ierţi toate greşelile noastre şi ale celor ce ne-au greşit, pentru că ai spus că dacă nu iertăm nici Tatăl ceresc nu ne iartă.
Doamne, dacă undeva în lumea aceasta este vreun om care mă duşmăneşte, Te rog să ne ierţi pe amândoi pentru că suntem oameni şi alergăm pe cale să intrăm în Împărăţie.
Vino în seara aceasta, vorbeşte-ne prin Cuvântul Tău şi fă-L viu în inimile şi în vieţile noastre.
Binecuvântează această convenţie care se apropie de sfârşit, primeşte mulţumirile noastre pentru ceea ce a însemnat ea pentru noi, şi îngăduie ca sămânţa care a fost pusă în inimile noastre să crească.
Binecuvântează-i pe aceşti oameni cumsecade, care sunt fraţii noştri, şi pe soţiile şi surorile lor. Fă-ne creştini mai buni şi ajută-ne să ne potrivim mai mult voii Tale.
Răspunde rugăciunii fraţilor mei, Doamne, când se vor ruga pentru bolnavi şi nevoiaşi. Ascultă-i, Te rog, deoarece Solomon a spus odată că dacă poporul se va întoarce spre locaşul sfânt şi se va ruga, când va fi în necaz, Tu îi vei asculta din ceruri.
Doamne, Te rog să asculţi rugăciunile lor când îşi vor întoarce feţele spre cer şi se vor ruga. Fie ca ei să fie mai aproape de Tine în acest an, iar bisericile lor să crească în număr şi putere, şi să aibă trecere înaintea lui Dumnezeu.
În seara aceasta Te rugăm să vindeci bolnavii care sunt în mijlocul nostru; să îi mântuieşti pe cei ce au venit aici pentru a fi mântuiţi şi să îi umpli cu Duhul Sfânt pe cei ce însetează după neprihănire. Vorbeşte prin aceste buze muritoare şi deschide-le urechile ca să poată auzi Cuvântul Tău pentru că Te rugăm aceasta în Numele lui Isus. Amin.
(cineva vorbeşte în limbi iar altcineva aduce tălmăcirea). Îi mulţumim Domnului. Amin.
Dacă aţi observat, întotdeauna când vine tălmăcirea, şi acum, şi în adunările pe care le-am ţinut în toate naţiunile, în insule şi în Cuba, Domnul spune: „Dacă veţi crede Cuvântul Meu.” Vedeţi? Trebuie să credeţi. De altfel şi Isus a pus această întrebare: „Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?” (Luca 18.8). El nu a întrebat: „Voi găsi biserici sau religie?” ci: „Voi găsi credinţă?” Nu a întrebat de sinceritate, ci a întrebat de credinţă.
Fie ca Domnul, care a vorbit prin darul vorbirii în limbi şi al tălmăcirii, să lase Duhul Său să se mişte în seara aceasta prin sală şi să dea credinţă tuturor celor prezenţi.
Acum voi citi din cartea sfântului apostol Luca, din capitolul 1 începând de la versetul 73, iar subiectul pe care-l vom aborda în seara aceasta este intitulat: „În toate zilele vieţii noastre”
„…potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,
că, după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmaşilor noştri, ne va îngădui să-l slujim fără frică,
trăind înaintea Lui în sfinţenie şi neprihănire, în toate zilele vieţii noastre.”
Îmi place aceasta: „În toate zilele vieţii noastre.”
Când Îl primim pe Hristos nu o facem doar pentru câteva ore sau cât ţine trezirea, ci trebuie să dureze pentru toate zilele vieţii noastre.
Omul este tentat să aibă propriul drum şi vrea să rezolve lucrurile în felul lui propriu. A arătat aceasta chiar la câteva ore după căderea în păcat.
Eu cred că fiecare om care vine la Hristos ar trebui să stea, să se gândească bine şi să-şi zică înainte de a merge la adunare: „Dumnezeu mă va chema, sunt gata să Îl urmez? Dacă va vorbi inimii mele şi mă voi ridica în picioare, sunt gata să-I predau viaţa mea?” Aceasta este singura cale de a fi acceptat de El: dacă Îi predai întreaga ta viaţă.
Dumnezeu nu l-a făcut pe om ca să facă ce vrea el, ci ca să procedeze în totul cum vrea El (Dumnezeu). Dumnezeu l-a făcut pe om să lase calea lui personală şi să depindă în totul de El. Tocmai de aceea ne-a asemănat cu oile. Oaia este un animal care nu poate găsi singură calea, ci trebuie sa fie călăuzită. Un miel se poate pierde foarte uşor de turma lui şi să nu o mai găsească. Dacă se întâmplă aceasta, el stă pe loc şi behăieşte.
Tot aşa se întâmplă cu fiinţa omenească. Dacă devine un miel, dacă natura lui se schimbă, depinde în întregime de Dumnezeu şi El îl va călăuzi.
Adam a depins de Dumnezeu şi a fost călăuzit tot timpul de El, dar în momentul când a realizat că a căzut din această stare, a arătat a doua lui natură, cea căzută. Desigur, el a dorit să fie răscumpărat, dar a vrut-o în felul şi după gândirea lui.
Eu cred că biserica va înţelege că noi nu avem dreptul să folosim gândirea noastră în lucrurile duhovniceşti. Astfel, când devenim creştini, Îi predăm totul lui Dumnezeu: chiar şi gândirea noastră şi mergem după călăuzirea Lui. Dar cât timp încercăm să mergem după cum simţim, ne folosim de fapt de starea de om căzut.
Dumnezeu l-a călăuzit pe Adam înainte de cădere, dar după cădere Adam a vrut să-L conducă el pe Dumnezeu. Dumnezeu i-a dat o cale pe care să meargă dar Adam nu a vrut-o pentru că voia să-şi facă propria religie. El nu a vrut să Îl aştepte pe Dumnezeu şi să spună: „Doamne, călăuzeşte-mă Tu! Sunt căzut; sunt pierdut, dar ajută-mă Tu. Arată-mi cum să mă întorc înapoi la Tine.” Dacă ar fi făcut aceasta, noi nu am mai fi avut toate problemele de care ne lovim astăzi.
Nu încercaţi să găsiţi singuri calea de întoarcere când sunteţi căzuţi, ci apropiaţi-vă de Dumnezeu. Predaţi-vă Lui şi El vă va călăuzi înapoi. Nu încercaţi să vă închipuiţi cum veţi face, pentru că aceasta este doar puterea mintală.
Odată când am fost într-o adunare, am spus că în grădina Eden, Dumnezeu şi Satana au ales fiecare ce părţi din om să dețină. Astfel, Diavolul a luat capul omului, iar Dumnezeu a luat inima. Diavolul încercă să-i arate puterea mintală, lucrurile mari pe care le-ar putea face; şi vrea să vadă numai lucrurile pe care le vede cu ochii lui.
Dumnezeu vine în inima omului şi îl face să creadă lucruri pe care nu le poate vedea. De ce aceasta? Pentru că „credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.” (Evrei 11.1). Lui nu-i trebuie să vadă nimic ci crede pur şi simplu pentru că aşa a spus Dumnezeu. Trupul lui nu trebuie să simtă nimic deoarece crede în sufletul lui, acolo unde trăieşte Dumnezeu.
Diavolul a luat capul omului, l-a făcut deştept şi astfel şi-a făcut o religie, o cale de scăpare. Dar Dumnezeu vrea să-l conducă El în închinare.
Ce a făcut însă Adam? A cusut laolaltă nişte frunze de smochin şi nu L-a aşteptat pe Dumnezeu şi ajutorul Lui. Eu cred că aici s-a greşit întotdeauna. Iar dacă la început a fost greşit acest lucru, este greşit şi acum. De la început Dumnezeu a vrut o predare deplină şi o călăuzire prin Duhul Sfânt, iar acest lucru rămâne valabil pentru totdeauna.
Dumnezeu a făcut o cale şi i-a cerut lui Adam să vină pe ea, dar el nu a vrut această cale, ci s-a grăbit şi şi-a făcut o cale personală.
Am putea vorbi mult despre lucrul acesta.
El şi-a făcut un şorţ din frunze de smochin, iar astăzi lucrează încă acelaşi duh, doar că au schimbat „frunzele” cu „crezuri”. El coase împreună nişte crezuri dar este acelaşi obiectiv; este aceeaşi gândire omenească, intelectuală, opusă Planului şi voii lui Dumnezeu. Dar nimeni nu poate fi salvat prin crezuri, de aceea este nevoie să vii pe calea dată de Dumnezeu. Vedeţi? Dumnezeu a făcut o cale dar omul vrea propria lui cale.
Oricum, omul este foarte religios. Şi Cain a fost foarte religios şi s-a gândit că trebuie să se întoarcă la Dumnezeu. Mai mult, Dumnezeu voia să-l primească, dar Cain a vrut să se întoarcă pe calea plăcută Lui, nu în felul cum o cerea Dumnezeu, iar aceasta a dus la apariţia unui conflict.
Şi oamenii de astăzi îşi fac propriile crezuri şi alte lucruri, dar o fac prin puterea tatălui lor, Cain, şi a tatălui lui. Nu tot aşa este cu creştinul născut din Duhul: el depinde de Duhul Sfânt, este făcut după chipul celui de-al doilea Adam, adică Hristos Isus şi este condus prin Duhul Sfânt.
Când îi auzi pe oamenii de astăzi spunând că nu trebuie să aibă Duhul Sfânt, poţi vedea în ce stare sunt. Ei doresc să fie religioşi, dar în felul lor.
Un astfel de om se aseamănă foarte mult cu Cain. Şi Cain voia să fie religios, dar s-a dus şi şi-a făcut o religie proprie, iar după ce a făcut-o a adus-o înaintea lui Dumnezeu şi a zis cam aşa: „Asta-i tot ce am mai bun. E tot ce pot să fac… accept-o sau nu.”
Oamenii de astăzi fac la fel. Ei zic: „Am ajutat la ridicarea bisericii. Mi-am trimis copiii la biserică şi dau bani în fiecare an. Accepţi sau nu, asta-i tot ce pot face.”
Vedeţi? Omul vrea să facă lucrurile în felul lui, dar ce i-a spus Dumnezeu lui Cain? „Vei face bine dacă te vei închina ca fratele tău Abel.”
Abel a venit aşa cum a cerut Dumnezeu, dar Cain voia să vină în felul lui. Şi ce a spus Dumnezeu? „Cain, Eu nu am nimic împotriva ta, dar vei păşi corect numai dacă vii aşa cum a venit Abel.”
Când a auzit însă aceasta, Cain l-a urât pe Abel. Credea că Abel este un „tremurici sfânt”, un religios fanatic şi nu şi-a schimbat părerea. Mai mult, urmaşii lui gândesc la fel. Ei cred că ideile şi cultul lor personal sunt mai bune decât botezul Duhului Sfânt. Dar se înşeală, se înşeală total. Nu mă interesează cât de frumos cântă corul lui, nici cât de bine pot vorbi predicatorii lui – fără Sângele vărsat nu este iertare de păcat. Deci, înapoi la Planul lui Dumnezeu, înapoi la Biblie!
Dumnezeu are o cale, dar omul nu vrea să meargă pe ea, ci zice: „Sunt la fel de bun ca tine, merg la biserică şi îmi plătesc zeciuiala.” El vrea să fie religios, şi aceasta este în ordine, dar problema este că e numai religios…
Vedeţi? Natura omului pământesc este religioasă. Şi dacă este religios ca şi Cain, se duce, culege şi el flori şi roadele câmpului, îşi face un loc de închinare şi ridică un altar.
Noi vedem că şi oamenii de astăzi fac aceasta. Ei merg afară şi au o formă de evlavie, aşa cum spune Scriptura: „Având o formă de evlavie dar tăgăduind puterea lui Dumnezeu.” (2 Timotei 3.5). Marea majoritate a americanilor sunt vinovaţi de lucrul acesta: penticostalii şi toţi ceilalţi şi-au făcut un crez sau un cod de reguli după care vor să trăiască deşi Scriptura ne-a avertizat cu privire la aceasta.
Chiar dacă un om este căzut, el este totuşi o făptură creată de Dumnezeu şi în inima lui există ceva care îl face să se închine. Şi dacă el vrea calea lui şi îşi urmează intelectul, care este de la diavolul, totuşi inima îi aparţine lui Dumnezeu.
Fiţi atenţi! Noi tocmai am trecut printr-o perioadă numită de oameni „postul Crăciunului”. O, ei vor să devină foarte religioşi în această perioadă şi timp de 65 de zile se abţin de la ţigări şi de la celelalte lucruri. Este forate bine că fac aceasta, dar în aceste șaizeci și cinci de zile sunt morocănoşi şi certăreţi, aşteptând să scape cât mai repede de acest post. Da, vor să scape cât mai repede pentru că sunt bolnavi şi obosiţi fără ţigări şi băutură, sau din pricina altor sacrificii pe care trebuie să le facă. Vedeţi, ei nu pot face aceasta decât dacă joacă rolul unui făţarnic în biserica lor.
O, şi în lunea de după ultima duminică de post un altfel de om devine un porc sălbatic. De ce? Pentru că aceasta este natura lui. Îşi va cumpăra un bax întreg de ţigări şi se va grăbi să fumeze, să bea sau să facă toate celelalte lucruri de la care s-a abţinut. Vedeţi? Timp de 65 de zile a trecut printr-o încercare grea renunţând la toate acele lucruri.
Dar eu cred că viaţa de creştin este un sacrificiu continuu: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de Sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze în fiecare zi.” (Matei 16.24), nu doar șaizeci și cinci de zile. Da, viaţa de creştin este un post continuu.
Unui creştin adevărat îi place să renunţe la totul şi nu o face mormăind, ci o face din toată inima pentru că Îl iubeşte pe Dumnezeu şi este bucuros că o poate face. Pentru el este o bucurie să Îl slujească pe Domnul Isus Hristos. Se bucură să se sacrifice pentru El, să Îl slăvească pe Domnul şi să fie numit fanatic pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Este o bucurie să stea de partea a ceea ce este drept şi să se îndepărteze de tot ce-i greşit. Este o bucurie să se abţină de la lucrurile lumii. Este un post desăvârşit, un post necurmat. Iar Duhul Sfânt vine în inimile voastre şi vă schimbă dorinţele.
Astăzi auzim tot mai mult spunându-se: „Suntem liberi! Trăim într-o ţară frumoasă şi liberă.” Dar voi sunteţi la un milion de mile depărtare de a fi liberi. Nu vă înşelaţi, căci aceasta nu este libertate!
America este una din cele mai înşelate naţiuni; este una din cele mai înrobite naţiuni. Este cea mai rea robie, mai rea chiar decât cea comunistă. Comunismul poate răni doar trupul; poate înlănţui doar trupul acesta, dar când vine diavolul, el pune sufletul în lanţuri şi face din om sclavul lui. America este o adunătura de sclavi. Tu poţi fi sclavul mândriei. Dacă alergi în sus şi-n jos pe străzi şi intri din magazin în magazin ca să fii în pas cu moda pe care o vezi la televizor, eşti sclavul acelui lucru. Devii sclavul îmbrăcămintei. Apoi poţi deveni sclavul banilor tăi. Singurul lucru la care te gândeşti este cum să faci bani, cum să-i pui deoparte. Dacă ai asemenea gânduri eşti un sclav. Tu poţi fi sclavul religiei tale sau poţi fi sclavul unui crez. Şi dacă-mi daţi voie vă mai spun ceva: crezurile sunt o imitaţie a comunismului, sunt câmpul de lucru pe care diavolul îl poate folosi pentru a construi comunismul, sunt biserica rece şi formală, iar bărbaţii şi femeile care merg acolo devin sclavi ai religiei lor, devin sclavi ai diavolului. Ei merg la biserică, îşi trec numele în registru şi plătesc taxele…
Nu-mi place să spun aceasta dar trebuie s-o fac. Sper să nu fiu prea dur. O voi spune cu puţin „condiment”.
Pe străzile din Chicago am văzut un lucru ruşinos: am văzut femei mai mult dezbrăcate, de parcă nu ştiu să se îmbrace. Ele nu-şi dau seama că prin aceasta comit adulter. O femeie nu poate purta pantaloni scurţi decât dacă este posedată de un duh rău. Să nu uitaţi aceasta! Poate ea nu înţelege cum vine aceasta, dar Satana a pus peste ea un duh rău care-o face să se descopere înaintea bărbaţilor. Şi în ziua judecăţii fiecare bărbat care s-a uitat la ea în mod greşit, va fi vinovat de adulter. Şi totuşi pastorul ei nu spune nimic despre aceasta.
Oamenii spun că eu sunt dur, dar nu este adevărat. Nu sunt dur, însă acesta este adevărul. Şi ştiţi de ce? Pentru că şi el şi ea sunt orbi, iar Biblia spune că „dacă un orb conduce pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” (Matei 15.14). Este intelectual. Dar şi bărbaţii fac destule: înşeală în afaceri şi cu toate acestea sunt diaconi în biserică, fumează deşi anul acesta vor muri cam 133.000 de americani din pricina fumatului şi multe altele.
Zilele trecute am dat mâna cu un pastor ale cărui degete erau galbene din pricina fumatului. Ei fac aceasta deşi Domnul spune că „dacă îţi vei pângări trupul, Eu îl voi nimici!”
Duhul Sfânt spune în Scriptura că trebuie să Îl slujim în toate zilele vieţii noastre în curăţie şi sfinţenie, dar dacă astăzi menţionezi cuvântul „sfânt” oamenii râd. Vedeţi cum i-a orbit Satana pe toţi?
Adevărul este că tu eşti un rob. Şi dacă eşti creştin eşti un rob: eşti robul Domnului Isus. În tine sunt doi: duhul şi trupul. Dacă slujeşti trupului eşti un sclav al diavolului şi îţi răstigneşti sufletul, deoarece Biblia spune că „sufletul care păcătuieşte, acela va muri” (Ezechiel 18.20).
Deci tu trebuie să-ţi răstigneşti firea ca sa fii un prizonier în trupul tău, un slujitor al lui Isus Hristos. Înseamnă că tu eşti un sclav oricum o iei. Nu te poţi eschiva.
Şi dacă eşti un sclav, eşti însemnat, iar Biblia spune că în timpul din urmă vor fi două semne. Fiecare om de pe pământ îl va avea ori pe unul, ori pe celălalt. Nu există cale de mijloc. Unul este semnul fiarei, iar celălalt este Pecetea lui Dumnezeu. Pecetea lui Dumnezeu este Duhul Sfânt, calea dată de Dumnezeu pentru biserica Sa.
În Efeseni 4.30 scrie: „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.” Respingerea Duhului Sfânt înseamnă primirea semnului fiarei. Toţi cei care nu au semnul lui Dumnezeu, au semnul diavolului. Deci voi sunteţi însemnaţi. Ori eşti însemnat ca rob în dragostea lui Dumnezeu, ori eşti însemnat ca rob al lucrurilor lumii diavolului.
Ştiu că ceea ce spun este dur, dar noi suntem robi şi vrem să Îl slujim pe El în toate zilele vieţii noastre.
Robul este un slujitor. Înseamnă că pentru a fi un slujitor al lui Isus Hristos, trebuie să fii un rob faţă de tine însuţi, să îţi răstigneşti firea şi dorinţele astfel ca Dumnezeu să poată lua loc în inima ta să te poată motiva. Acesta este un rob al lui Hristos. Pavel spunea că el este un întemniţat al lui Domnului Isus şi pentru aceasta îşi răstignea firea în fiecare zi.
Noi încercăm să stăm cu biserica. „Biserica, biserica”, asta-i tot ce poţi auzi. Dar este o singură Biserica iar la aceea nu poţi adera, ci te naşti în ea prin Duhul Sfânt. Naşterea te aduce în acea Biserică, în părtăşie cu ea şi te face un rob al lui Hristos. Voi ştiţi vechea istorioară în care se spune că într-o zi diavolul şi-a chemat toţi discipolii la sfat în iad, şi le-a zis:
„Să vină în faţa tronului meu cel mai deştept şi mai strălucit dintre discipolii mei, căci vreau să înşel acele fiinţe umane.”
Şi unul mic şi deştept a păşit în faţă şi a zis:
„Stăpâne, am deja ideea…”
„Şi care ar fi aceea?” a întrebat diavolul.
„Să mergem şi să provocăm un ciclon care să le distrugă toate bisericile. Aşa îi vom înşela”, a continuat discipolul.
Imediat s-a ridicat un alt discipol, care era mai deştept, şi a zis:
„Ai vorbit ca un nebun, pentru că acela este singurul loc în care au fost înşelaţi: în biserică.”
Şi astăzi este la fel ca la început. După ce a fost înşelat, omul a încercat să coasă laolaltă nişte frunze de smochin ca să-şi facă o cale, dar prin aceasta a respins calea dată de Dumnezeu. Da, iar astăzi face la fel: coase laolaltă nişte crezuri, făcând asta şi cealaltă, biserici mari şi locuri în care încearcă să îl înşele pe om. Şi Biblia spune că o va face. „…având doar o formă de evlavie dar tăgăduind puterea.”
Deci vedeţi? Într-un fel sau altul voi trebuie să deveniţi robi.
Cei ce sunt robii lui Isus Hristos, sunt robii bucuriei. Eu sunt atât de bucuros pentru că sunt scuturate de la mine toate lucrurile lumii şi astfel pot deveni un rob al lui Isus Hristos ca să Îl slujesc în dragoste.
Fraţi şi surori care aveţi o credinţă de acelaşi preţ, care aţi fost născuţi din Duhul Sfânt, care aveţi Sângele lui Isus Hristos ca să vă sfinţească şi să vă curețe de toată murdăria lumii, care muriţi zilnic pentru fire, pe care o răstigniţi şi o puneţi deoparte, care v-aţi înfrânat trupul ca să Îl slujiţi pe Dumnezeu, noi aşteptăm o Cetate care vine. Binecuvântat să fie Domnul.
Noi aşteptăm Cetatea al cărei Ziditor şi Făcător este Dumnezeu. Când cortul acesta îmbătrânit de carne va cădea, ne vom ridica şi vom trăi într-o veşnică laudă, iar în timp ce vom străbate văzduhul în viteză, vom striga: Rămâi cu bine! Rămâi cu bine dulce oră de rugăciune!”
Aceasta aşteptăm noi: ziua când vom fi eliberaţi de acest trup trecător. Atunci nu va mai exista robie ci vom fi în braţele Lui, în grija Lui şi după chipul Lui; după chipul Celui ce ne-a iubit şi şi-a dat viaţa ca să ne poată spăla în Apele Cuvântului şi astfel să putem sta în Prezenţa lui Dumnezeu. Noi suntem mereu în prezenţa lui Dumnezeu, iar „îngerii Lui tăbărăsc în jurul celor ce se tem de El.”
Noi ştim că El este aici în seara aceasta şi Îl vom sluji în sfinţenie în toate zilele vieţii noastre pentru că suntem robii Lui.
Prietene, dacă nu ai devenit încă un rob al lui Dumnezeu, al lui Hristos, un rob în dragostea Lui, ar fi bine să ne plecăm capetele şi să te gândeşti că totul este gata într-o clipă.
„Nu vreţi să scăpaţi de povara păcatului
Este puterea în sânge, este puterea în sânge,
Petele păcătosului sunt şterse
De şivoiul dătător de Viaţă.
O, este o putere minunată în sânge.”
Omule, voi cei prezenţi în seara aceasta aici, nu vreţi să tăiaţi jos toate penele Satanei? El vrea să vă ţină cât mai strâns legaţi, cât mai departe de Dumnezeu.
Când copiii lui Israel au ieşit din Egipt, faraonul a spus: „Da, puteţi merge să vă închinaţi acolo, dar copiii lăsaţi-i aici. Şi vitele să le lăsaţi aici.”
Ce voia el? Ca ei să lase ceva acolo căci atunci se vor întoarce după acele lucruri.
Satana spune şi astăzi acelaşi lucruri copiilor lui Dumnezeu. Îmi place însă foarte mult ceea ce a spus Moise:
„Nu vom lăsa nici o copită în urmă. Vom lua tot ce avem şi vom pleca.”
Aşa trebuie să facem şi noi. Să lăsăm mândria noastră, dar să luăm cu noi tot ce ne-a dat Domnul! Nu lăsaţi nimic şi predaţi-vă cu toţii lui Hristos în timp ce ne vom ruga.
Este cineva care doreşte să fie amintit în rugăciune? Ridicați mâna şi spuneți: „Amintește-Ţi şi de mine, Doamne!”
O, asta-i bine. Dumnezeu să vă binecuvânteze.
„Doresc să fiu pecetluit de Dumnezeu. Vreau să fiu întemniţatul Lui. Vreau să fiu îndrăgostit de Isus, astfel ca toate lucrurile lumeşti care sunt în viaţa mea să fie răstignite; vreau să fiu tot mai mult cu El în fiecare zi din viaţa mea. Să fiu atât de mult ca El încât ceilalţi oameni să Îl vadă pe Isus în mine.”
Mai este cineva care vrea să ridice mâna?
Dumnezeu să vă binecuvânteze şi pe cei aflaţi la balcon. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi.
Haideţi să ne plecăm capetele şi să ne rugăm cu umilinţă. Cereţi orice aveţi nevoie. Cereţi şi veţi primi, bateţi şi vi se va deschide, căutaţi şi veţi găsi.” (Matei 7.7).
O, Doamne, noi trebuie să scurtăm predica din seara aceasta pentru că urmează serviciul de vindecare. Mai întâi vrem însă un serviciu de vindecare a sufletului; vrem să vedem femei şi bărbaţi vindecaţi prin puterea lui Dumnezeu, astfel ca lumea şi dorinţele ei să fie scoase din vieţile lor.
Satana încearcă să-i tragă pe mulţi dintre copiii de astăzi în jos. Este atât de multă înşelăciune; la televizor sunt atât de multe programe şi spectacole necenzurate, lucruri la care nici nu ar trebui să vă uitaţi. Toate acestea înşeală fiinţa umană. Oh, vedem o mulţime de oameni care se scaldă în aceste lucruri iar biserica spune că totul este în ordine.
Noi am auzit cu toţii avertizarea: „Dacă un orb conduce un alt orb, amândoi vor cădea în groapă.”
Dumnezeule, Te rugăm să îngădui ca în seara aceasta să vină o asemenea dorinţă peste fiecare inimă, încât orice legătură care-i mai ţine legaţi de lume să fie tăiată, iar acele suflete să fie eliberate şi să poată zbura în libertate. Ia Tu controlul lor şi condu-i ca să nu mai aibă gândurile lor proprii. Ajută-i să creadă tot ce spune Dumnezeu şi vor fi eliberaţi.
Doamne, Te rog să le ierţi păcatele; iartă-le scăpările sau orice păcate ar avea, astfel încât atunci când aceşti bărbaţi şi femei vor părăsi convenţia să fie gata să Te slujească pe Tine. Nu ştim care este ultima zi pentru noi, deci nu ştim când va fi ultima noastră şansă, dar ştim că atunci vom fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu ca să dăm socoteală de felul cum am trăit aici.
Ajută-i să se predea în ceasul acesta, Tată, şi îngăduie ca acest Mesaj să taie adânc. Eu am încercat să-i fac să vadă că omul firesc vede lucrurile fireşti, dar lucrurile spirituale sunt atât de opuse celor fireşti şi intelectuale încât nu pot fi înţelese decât prin Duhul.
Şi Tu, Doamne, i-ai spus lui Nicodim că „dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea (înţelege) Împărăţia lui Dumnezeu.” (Ioan 3.3).Îngăduie deci ca în această clădire să aibă loc o naştere din nou, astfel încât să se nască inimi noi, generaţii noi, impulsuri noi, daruri noi, nădejdi noi şi o Viaţă nouă.
Ca slujitor al Tău, Ţi-i încredinţez Ţie, Doamne. Şi fie ca în ziua judecăţii, dacă nu cumva mai repede, să ne întâlnim şi să-mi spună că în acea vineri au fost la Chicago iar acolo au spus un „DA” hotărât pentru Tine şi au tăiat orice legătură cu lumea. Îngăduie aceasta, Tată, căci ne face plăcere să fim robii Tăi în toate zilele vieţii noastre. Ne face plăcere să Îţi slujim ca nişte întemniţaţi ai dragostei Tale, plini de bucurie în Numele lui Isus. Amin.
Haideţi să cântăm acel cântec care spune: „Eu vin Doamne, vin acum la Tine.” Îl ştiţi? Dar „Loc la fântână?” „Ţine-mă aproape de cruce”? Bine. Haideţi să cântăm o cântare veche. Mie îmi plac cântările vechi despre sânge şi despre cruce, căci merg la inimă. Să ne dea cineva tonul.
„Isuse, ţine-mă aproape
Acolo (Voi cum vă închinaţi? După Cuvânt. Acum Îl udaţi. Vă închinaţi după Cuvânt, după inima voastră).
Oh, este fără bani şi pentru toţi
Acel şuvoi vindecător
Care curge din fântâna Cuvântului.
În cruce… (slăviţi-L acum)… cruce
Să fie slava mea pururi,
Până când sufletul meu răpit
Va găsi odihnă dincolo de râu.”
Nu este mai bine să vă închinaţi la cruce decât la orice modă a lumii? Nu staţi mai bine la cruce decât în plăcerile lumii?
Nu vă place acea adiere blândă a Duhului Sfânt care suflă peste voi? Vedeţi ce simplu este? Toată îngâmfarea şi intelectul lumii au fost îndepărtate, iar Duhul Sfânt Îl slăveşte pe Dumnezeu prin noi şi face mijlocire, respirând închinare.
O, Doamne, accept aceasta înaintea oricărui crez! Noi nu avem decât dragoste; nu avem nici un crez decât pe Hristos; nu avem altă carte decât Biblia. Aceasta este ceea ce mi-a dat Isus pentru totdeauna şi pentru mine înseamnă totul.
O, cât Îl iubim! Cei ce se simt cu adevărat bine, care se simt curăţiţi, să ridice mâinile. O, asta-i minunat!
O, ce dulce…
Cei care ştiu cântarea „Este atât de dulce să te întorci în Isus”, să mă ajute s-o cânt. Desigur, noi nu cântăm ca să ne audă cineva, ci o facem pentru că dorim să fim auziţi de El, în Duhul. Dorinţa noastră este să primim trecere înaintea Lui în aşa fel încât să vină la noi. Haideţi să cântăm:
„Este atât de dulce să te încrezi în Isus,
Să-L crezi pe Cuvânt.
Să te odihneşti pe a Lui făgăduinţă
Doar să ştii că-i „Aşa vorbeşte Domnul”
Isus, Isus, eu mă încred în El.
O, cât L-am încercat!
Isus Isus, o, scump Isus,
Pentru har să ne încredem mai mult în El.”
Nu este aceasta şi dorinţa voastră? Eu mă bucur că am învăţat să mă încred în El. Eu L-am văzut lucrând… Am văzut oameni murind în umbra cancerului şi L-am văzut ridicându-i din nou la viaţă. Am văzut doi copilaşi care zăceau pe marginea drumului iar unul dintre ei era mort… Fiecare os din trupul lui era zdrobit. Cu doi ani înainte de accident îl văzusem într-o vedenie, iar Cuvântul Lui îmi spusese că acel copil se va ridica din nou. O, Doamne! O, de câte ori L-am văzut la lucru! Am spus doar: „Doamne Isuse, Tu ai spus că acest copil va reveni la viaţă. Deci moarte, tu nu îl mai poţi ţine. Viaţă, vino în el!” Imediat micuţul s-a ridicat în picioare şi a început să alerge în jur.
O, de câte ori L-am văzut la lucru!
Am văzut cum cei ce erau în întuneric din pricină că erau orbi şi-au căpătat vederea şi au plecat pe deplin sănătoşi. O, de câte ori L-am văzut la lucru!
Am văzut prostituate de pe stradă care au venit la mine şi au spus:
„Frate Branham, eu nu sunt vrednică să stau în prezenţa unui predicator, dar nu vreau să mor aşa.” Şi le-am văzut transformate în doamne; în doamne iertate de orice păcat şi înnoite. Am văzut beţivi care se clătinau din cauza whisky-ului, fumau şi ziceau: „Pentru mine nu mai este nici o nădejde”, dar sângele lui Isus Hristos i-a curăţit de toate acele lucruri. Mai mult, un an mai târziu i-am văzut predicând Evanghelia de la amvon.
Din pricina aceasta mă încred în El şi pentru vindecarea voastră. Încredeţi-vă şi voi în El! Sunt încredinţat că după ce păcatele noastre sunt sub sânge şi inimile nu ne mai osândesc, când ne vom pune mâinile peste bolnavi, se vor însănătoşi.
În Biblia cealaltă am scrisă vedenia pe care mi-a dat-o Domnul şi în care spunea că în slujba mea se va produce o schimbare atunci când pe platformă va veni o femeie îmbrăcată aşa şi aşa şi va purta în braţe un copilaş bolnav de o boală incurabilă. Copilul va fi înfăşurat într-o pătură şi va fi vindecat.
Câţi din voi îşi amintesc că v-am spus aceasta? Sigur, a fost cu mulţi ani în urmă. Câţi ştiu când s-a împlinit? Când am fost ultima dată aici, în Armory.
Erau de faţă soţia, nora şi fiul meu Billy. Când am văzut femeia venind, mi-am zis: „Cred că o cunosc de undeva dar nu ştiu de unde.” Vedeţi, era cu cinci sau șase ani în urmă.
Am privit în jur după Billy dar nu era pe platformă. Atunci m-am uitat după nora mea, Loyce, şi după soţia mea dar erau în altă parte. Apoi am înţeles: era femeia din vedenie. În braţe purta copilaşul bolnav iar Domnul Isus l-a vindecat. Rossella, unde eşti? Ea a fost aici ca să pună mărturie cu privire la vindecarea copilaşului ei.
Iată cum a început toată povestea: M-am dus să mă rog pentru copiii care au fost răniţi când a ars acea şcoală catolică. Vă amintiţi cazul acela? Vă amintiţi că oamenii de afaceri creştini au ţinut aici o adunare de rugăciune pentru bolnavii şi surorile care erau în spitale.
Atunci această femeie s-a dus la păstorul ei. Este adevărat, Rossella? Medicii de aici i-au spus că nu se mai poate face nimic pentru salvarea copilaşului ei, că va muri, dar păstorul ei i-a zis: „Du-te şi caută-l pe fratele Branham, căci Dumnezeu va asculta rugăciunea lui.”
Dacă acest bărbat este prezent, Dumnezeu să te binecuvânteze, frate, pentru că ai făcut un lucru minunat pentru această femeie.
În acea după-amiază am ţinut o rugăciune pentru acei micuţi de la spital şi pentru surorile care fuseseră rănite în timpul incendiului, apoi am plecat. Femeia aceea plângea pentru că trebuia să meargă acasă deoarece era aşteptată de soţul ei şi de ceilalţi doi copii. Ea zicea: „Oare de ce fratele Branham…? Păstorul meu a spus să vin la fratele Branham căci el se va ruga pentru copilaşul meu. Doctorii mi-au spus că nu mai au ce să-i facă, iar el nu s-a rugat pentru copil…” I s-a spus că seara va fi rugăciune pentru bolnavi dar ea a răspuns că nu mai poate rămâne.
Cred că unul dintre uşieri i-a ţinut copilul până când s-a dus să dea un telefon soţului ei, iar el a fost îngăduitor şi i-a spus:
„Bine, dragă, poţi rămâne.”
Şi femeia a obţinut un număr de rugăciune pentru seara aceea. Nu cred că a ajuns în rândul de rugăciune din seara aceea dar când am observat-o pe culoar mi-am zis: „Stai puţin! Cum e îmbrăcată? Îl ştiu pe copilaşul acela…”
Odată când eram în New Hampshire, fratele Gene Goad a văzut că vine o femeie cu un copil bolnav şi mi-a zis:
„Frate Branham, nu cumva este doamna aceea?” iar eu i-am răspuns:
„Nu este ea pentru că arată altfel; este îmbrăcată altfel iar copilul este mai mare.” Copilul din vedenie era un bebeluş foarte, foarte bolnav.
Când femeia a ajuns sus, Duhul Sfânt a început să lucreze şi a spus că doctorii nu mai aveau ce să-i facă, apoi a spus toată istoria copilaşului (ce se întâmplă cu el şi că nu poate mânca nimic). De fiecare dată când mânca, vomita tot. Avea deja câteva luni şi cântărea doar câteva grame. Era într-o stare groaznică dar Duhul Sfânt a vorbit şi a spus: „Aşa vorbeşte Domnul, copilaşul este vindecat!”
M-am uitat după Billy, căci voiam să-l fac atent la ce se întâmpla ca să înţeleagă. Apoi mi-am zis: „Voi aştepta să văd dacă sunt şi ei tot atât de orbi ca mine.” Şi am mers mai departe.
Când s-a terminat adunarea, am plecat cu maşina spre casă iar nora mea a spus: Ai văzut ce dulce era copilaşul care a fost adus pe platformă şi cât de grav bolnav?”
„Da, l-am văzut,” a răspuns soţia mea.
Atunci m-am gândit: „Este momentul să le spun adevărul”, dar nu le-am spus nimic ci le-am lăsat să-şi continue discuţia.
În ziua următoare trebuia să plecăm acasă dar n-am putut ajunge în Chicago pentru că mi-a îngheţat maşina. După ce am plecat, la un moment dat soţia mi-a zis:
„Billy, ai observat bebeluşul de aseară? Aşa-i că era scump?”
„Da, aşa este,” am răspuns şi ea a mers mai departe. Atunci i-am zis:
„Dragă, nu ştii nimic despre copilaşul acela şi mama lui?”
„Nu cred”, a răspuns ea.
„Îţi aminteşti că acum cinci ani mi s-a spus despre o femeie îmbrăcată cu un palton ca acela?”
„Ea era?”
„Exact.”
Atunci Billy a zis: „Aşa este, tată. Acela era copilaşul, nu-i aşa?”
„DA.”
De atunci lucrurile s-au schimbat. Pot veni aici sus şi să strige căci nu mă mai deranjează nimic. Eu pot să mă rog în continuare. Înainte, Duhul Sfânt venea şi îmi spunea ceva, iar dacă aveam deosebirea cu privire la cineva, când venea următorul nu mai aveam nimic. Dar acum nu mai este aşa, ci pot merge mai departe, iar dacă Duhul Sfânt se retrage puţin, pentru mine este un timp de odihnă în care pot face chemarea la altar. O, este total diferit faţă de înainte. În felul acesta mă pot ruga pentru fiecare. Şi adunarea mea s-a revoluţionat deoarece oamenii se gândesc: „Nu va ajunge să se roage pentru toţi.” Ei bine, aici nu pot interveni pentru că imediat ce-mi dă deosebirea pentru unul, trece la altul şi nu mă pot abate de la El. Acum însă mă părăseşte pentru că Dumnezeu vrea să spună ceva. Este mult mai bine aşa.
Am vrut să vă explic lucrul acesta pentru că este pentru prima dată când mă rog pentru bolnavi în felul acesta.
Deci Îi suntem recunoscători. Fiecare vedenie pe care mi-a dat-o a fost completă şi s-a împlinit întocmai. Eu îmi sprijin viaţa pe lucrul acesta deoarece este Cuvântul Dumnezeului celui viu. Acesta-i adevărul.
Am 50 de ani dar îmi amintesc o vedenie pe care am avut-o când eram doar de 2-3 ani: este prima vedenie în care mi s-a spus unde voi locui.
Vă spun sincer că în toată viaţa mea de creştin nu i-am cerut decât ceea ce am primit de la El, şi cred că fiecare creştin ar putea face la fel. Dar trebuie să fiţi sinceri când veniţi la Dumnezeu.
Poate uneori vă gândiţi că aveţi nevoie de ceva, dar Dumnezeu nu a spus niciodată că vă va da tot ce cereţi ci a spus că vă va da ce aveţi nevoie. Înţelegeţi? El ştie mai bine ce vă trebuie.
Domnul să vă binecuvânteze. Câţi s-au aliniat deja? Unde eşti, Billy? 10, 20? Bine. În seara aceasta voi începe cu numărul 20. Tu ai numărul 20, soră? Ridică-te şi rămâi unde eşti. Surorile de acolo să vină aici. Bine. Va trebui să aştept până când se aliniază. În ordine. Haideţi să cântăm „Crede numai”. Haideţi să cântăm până Îl vedem coborând de pe munte.
Câţi din voi ştiu cine a scris acest cântec? Este un predicator renumit din Chicago: Paul Rader. El este în slavă acum, s-a dus ca un erou. Mi s-a spus că atunci când era pe moarte, l-a chemat pe fratele lui, Luke, şi i-a spus:
„Luke, am venit multă vreme împreună, dar gândeşte-te că peste cinci minute voi sta în prezenţa lui Isus Hristos, îmbrăcat în neprihănirea Lui.”
O, Doamne, a fost un om minunat! Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Paul.
Batistele acestea sunt pentru rugăciune? Aş vrea să le spun ceva prietenilor care sunt aici.
De multe ori mi-aţi scris să vă trimit o batistă sau un alt lucru peste care m-am rugat. Poate a trebuit să aşteptaţi mult până când aţi primit-o, sau poate aţi primit-o pe loc.
Mă gândeam ce om inteligent este Oral Roberts. El este un om deştept şi un bărbat minunat al lui Dumnezeu. Mă tot miram cum poate avea un birou atât de scump şi toate celelalte lucruri şi să editeze şi un ziar. Nu puteam înţelege nicicum.
Fratele Tommy Osborn gândea tot aşa. Dar n-a trecut mult şi iată că şi fratele Tommy a avut un birou la fel de mare şi toate celelalte lucruri la fel ca Osborn. Cum a putut ajunge la toate acestea? Nu înţelegeam. Apoi am aflat că nu ei au făcut aceasta, ci era cineva care făcea toate aceste lucruri pentru ei. Acest lucru m-a uşurat.
Noi încercăm să facem acelaşi lucru: să adunăm în jurul nostru cât mai mulţi oameni care să răspundă la scrisori şi să trimită batistele cât se poate de repede. Să le primesc astăzi, iar mâine să le şi pot trimite înapoi.
Mi-am schimbat şi eu biroul, nu mai este acelaşi dar am aceeaşi căsuţă poştală: 325. Dar am un personal umplut cu Duhul Sfânt care este gata să răspundă la scrisori şi să lucreze cu poşta. Dacă va fi cu voia Domnului, ne vom extinde în curând, vom continua munca aceasta şi vom încerca să trimitem la timp fiecare batistă peste care ne-am rugat. Fiecare cerere care soseşte este adusă la mine pentru rugăciune iar dacă sunt acolo mă retrag singur într-o cameră de la subsol apoi iau fiecare scrisoare şi mă rog până când simt că Duhul Sfânt este acolo. Când El vine, Îi spun: „Dumnezeule, aici este sora Sam Jones care spune că are cancer. O, Dumnezeule, ea este pe moarte, de aceea Te rog în Numele lui Isus Hristos să îmi asculţi rugăciunea şi să te atingi de ea.” Sau: „Aici este fratele Cutare. El are o tumoare şi este internat în spital. Dumnezeule, fii îndurător faţă de el şi cruţă-i viaţa.” Şi continui în felul acesta până le termin pe toate. Când sunt gate i le dau fratelui Mercier, care le adresează, iar fratele Goad le trimite.
Vedeţi, mie îmi place să mă asociez cu oamenii, să mă întâlnesc cu ei şi să dăm mâna unii cu alţii, dar nu am timp să fac aceasta pentru că trebuie să stau acolo unde e ungerea Duhului. Când se va sfârşi bătălia aş vrea să am o întâlnire cu fiecare din voi. Să stăm o mie de ani pe malurile râului Vieţii şi să vorbim. Dar acum trebuie să-L slujim pe El.
Haideţi să-L slujim, să ne luptăm lupta credinţei şi să stăm în luptă pentru oameni. Asta trebuie să facem. Şi să ştiţi că este făcută rugăciune peste fiecare batistă pe care ne-o trimiteţi. Ştiu că vă place aceasta. Înainte nu era aşa, deşi ne străduiam să facem totul cât mai bine, dar acum totul este organizat şi noi Îi suntem recunoscători Domnului pentru totul.
Acum avem aici un rând de rugăciune dar mai întâi ne vom ruga pentru aceste batiste şi aş vrea să mă ajutaţi şi voi. Să nu uitaţi că dacă sunteţi drepţi înaintea lui Dumnezeu, El va răspunde la rugăciunile voastre exact cum îmi răspunde mie sau altcuiva. Dumnezeu va răspunde la rugăciunea copiilor Lui pentru că El nu are favoriţi. Desigur, El poate să-i de unuia o anumită lucrare de făcut, iar altuia să-i dea altceva, dar toţi sunt copiii Lui. Aşadar, haideţi să ne rugăm.
Doamne, noi venim la Tine sinceri, împreună cu această parte a trupului lui Hristos, ca să ne rugăm pentru bolnavii reprezentaţi prin aceste batiste, pacheţele, sticluţe cu ulei etc. Lasă ca Duhul Sfânt, care este prezent, Duhul Cuvântului lui Dumnezeu, care a dat această făgăduinţă, să sfinţească eforturile făcute astfel încât atunci când aceste batiste vor fi puse peste bolnavi sau când acest ulei va fi picurat peste acei oameni, binecuvântările legământului făcut în Hristos să vină peste cei bolnavi şi să le dea vindecarea.
Dă-ne aceasta, Doamne, pentru că o cerem spre slava şi în Numele Lui.
Dumnezeu să vă binecuvânteze. Vă puteţi aşeza. Imediat după încheierea serviciului puteţi veni să le luaţi.
Cred că cei cu numerele strigate s-au aliniat deja. Mai sunt? Bine. Atunci aş vrea să ridice mâinile cei ce nu au numere de rugăciune. Sunteţi bolnavi şi vreţi să fiţi vindecaţi de Dumnezeu?
Odată am ţinut o predică în care am spus că El este Dumnezeu pe acoperiş; El este Dumnezeu în pivniţă; El este Dumnezeu în închisoare; El este Dumnezeu în spital; El este Dumnezeu în biserică; El este Dumnezeu pretutindeni. El este Dumnezeu. Amin. El este acolo unde sunteţi voi şi în acelaşi timp este în cer. El este Omniprezent. Credeţi aceasta? El este Dumnezeul cel Atotştiutor, Atotputernic şi Infinit.
Voi ştiţi că în Biblie era o femeie care nu avea număr de rugăciune şi nu a putut ajunge în rândul de rugăciune, dar a atins marginea hainei Lui. Vă amintiţi? Acesta era numărul de rugăciune de care avea nevoie. Dacă ar fi avut număr de rugăciune dar nu avea credinţă, femeia nu s-ar fi vindecat niciodată. Dar ea avea credinţă fără număr de rugăciune şi asta-i tot ce este necesar. Asta-i tot ce trebuie să faceţi şi voi: să aveţi credinţă fără număr de rugăciune, căci atunci veţi fi vindecaţi. Credeţi aceasta? Să ştiţi că Dumnezeu este încă Dumnezeu şi El vă răspunde.
Ridicaţi mâna toţi cei care nu aveţi număr de rugăciune. Cred că sunt peste tot în sală. Toţi sunteţi bolnavi, nu-i aşa?
Ştiţi care este cel mai bolnav trup de pe pământ? Spun aceasta cu respect şi cred că nu fac nici o hulă. Dumnezeu să mă ierte dacă greşesc, dar Trupul lui Isus Hristos are nevoie de vindecare, şi poate fi vindecat prin dragoste frăţească. Acesta este cel mai bolnav Trup pe care-l cunosc: tot este rupt şi sfâşiat în bucăţi.
Dumnezeule, eu mă rog pentru vindecarea acestui Trup. Voi sunteţi mădularele acestui Trup, iar Dumnezeu vă va vindeca şi fizic şi spiritual ca să vă facă ceea ce trebuie să fiţi.
Tot ce trebuie să faceţi în seara aceasta este să vă atingeţi de haina Lui. Atunci El va fi şi aici acelaşi Dumnezeu care a fost acolo.
Aş vrea să vorbesc puţin cu cei din rând pentru că acesta nu este un rând al deosebirii ci este un rând de rugăciune. Oricine cunoaşte Scriptura ştie că orice boală este îngăduită de Dumnezeu ca să aducă disciplina în poporul Său. Aţi ştiut aceasta? Acesta este adevărul. Dacă loveşti în persoana pe care a pus-o Dumnezeu în lucrare, intri în conflict cu Dumnezeu. Este adevărat?
Credeţi în puterea pe care o dă Dumnezeu unui om ca să facă aceasta prin rugăciune? Şi dacă o face se va împlini fie că este sau nu voia lui Dumnezeu.
Moise a lovit stânca şi deşi nu a fost voia lui Dumnezeu să facă aceasta, a curs apă din ea. Copiii dintr-o cetate au râs de Elisei pentru că era chel şi el i-a blestemat. Ce a urmat? 42 dintre ei au murit. Eu nu pot crede că acesta a fost Duhul Sfânt, dar prorocul s-a mâniat şi autoritatea pe care o avea a dus la acel lucru.
Dacă cei ce vă aflaţi în rândul de rugăciune aveţi păcate nemărturisite, mărturisiţi-le chiar acum şi eu mă voi ruga pentru voi din toată inima. Eu nu sunt un vindecător, dar doresc ca în viaţa mea să nu fie nimic care să Îl împiedice pe Domnul să răspundă la rugăciunea voastră. În felul acesta mă voi apropia de voi: nu ca să vă vindec ci ca să mă rog pentru voi. Dar nu uitaţi: trebuie să aveţi credinţă pentru că Biblia spune: „Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce vor crede :… îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi aceştia se vor însănătoşi.” (Marcu 16.18).
Vă repet: dacă aveţi păcate nemărturisite în viaţa voastră, ieşiţi chiar acum din rând şi puneţi-vă în ordine cu Dumnezeu. Eu nu sunt răspunzător dacă nu ascultaţi, pentru că Dumnezeu este Cel ce vă judecă. Dacă veniţi în rând cu păcate nemărturisite şi sunteţi vindecaţi, ceea ce faceţi este împotriva voii lui Dumnezeu şi veţi suporta consecinţele. Lucrul acesta nu va fi pe mâinile mele pentru că v-am spus dinainte ce trebuie să faceţi. Sunteţi răspunzători, înţelegeţi?
Mulţi dintre voi îşi amintesc cum venea Duhul Sfânt în adunări şi numea acele păcate când bărbaţii trăiau în adulter cu femei şi alte lucruri ascunse pe care le săvârşiseră. Vă amintiţi?
Noi nu vom vorbi acum despre aceasta, dar vreau să ştiu că sunteţi răspunzători dacă mergeţi în rând cu păcate nemărturisite. Dacă simţiţi că ceva nu este în ordine, rugaţi-vă şi cereţi ajutorul lui Dumnezeu. Dacă El spune că este în ordine, puteţi veni.
Dumnezeu să vă binecuvânteze până ne vom reîntâlni la adunarea de duminică. El să fie cu voi.
Acum vom începe cu cei de aici. Cred că nu vă cunosc pe nici unul, este adevărat? Să începem ca să vedeţi că Duhul Sfânt este aici. El face deosebirea.
Voi începe cu doamna de aici.
Soră, nu va avea importanţă dacă Duhul mă va unge şi îmi va spune ceva despre tine sau dacă nu va spune nimic, nu-i aşa? Tu vei crede oricum aşa-i? Roagă-te pentru că Dumnezeu ne cunoaşte pe amândoi. Crezi aceasta?
S-ar putea să avem printre noi oameni care nu au mai fost niciodată în asemenea adunări. Ridicaţi mâna. Sigur, uite că sunt. Atunci vă voi explica ce se petrece.
Aici este un tablou asemănător cu cel din Ioan 4. Isus a fost un Om, Dumnezeul – Om, căci Dumnezeu locuia în El. După cum ştim, la înfăţişare El era evreu şi a întâlnit o femeie samariteană. Biblia spune că a cerut apă de la acea femeie dar ea I-a zis că nu se cade ca un evreu să ceară de la o samariteană. Cuvântul spune că El a trebuit să treacă prin Samaria pentru că aşa i-a cerut Tatăl. Şi discuţia a continuat.
Câţi din voi ştiu că Isus a spus: „Eu nu fac decât ce Îmi arată Tatăl…”? (Ioan 5.19). Înseamnă că El nu a făcut nimic până nu a văzut mai întâi o vedenie. Niciodată nu a fost omul, ci Dumnezeu.
El a vorbit cu femeia de la fântână până când a văzut care era problema ei şi apoi i-a spus. Câţi din cei străini ştiu care era problema ei? Ridicaţi mâna. Ea avusese cinci bărbaţi şi cel cu care trăia acum nu era nici acela bărbatul ei. Deci trăia în curvie. Isus a văzut lucrul acesta în vedenie şi i-a spus. Ce a zis femeia când a auzit?
„Doamne, văd că eşti proroc. Noi ştim că atunci când va veni Mesia, ne va spune toate lucrurile.” (Ioan 4.19,25).
Acela era semnul lui Mesia. Aţi văzut? „Noi ştim că atunci când va veni Mesia, ne va spune aceste lucruri.”
Câţi din voi ştiu că Mesia era un Proroc? Aşa a spus Moise în Deuteronom 18: „Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica un proroc ca mine…” (v. 15). Este adevărat?
„Şi dacă cineva nu va asculta de El, Eu îi voi cere socoteală.” (v. 19).
Deci ei ştiau că El urma să fie Dumnezeul – Proroc. De aceea a spus femeia: „Noi ştim că atunci când vine Mesia, ne va spune toate lucrurile. Dar Tu cine eşti?”
Şi El a răspuns: „Eu, Cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.” (v. 26). Atunci femeia a alergat în cetate strigând: „Veniţi să vedeţi un om care mi-a spus tot ce am făcut; nu cumva este acesta Hristosul?” (v. 29).
Prieteni, acelaşi Isus care a spus înainte de a pleca: „Încă puţină vreme şi lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea pentru că voi fi cu voi şi în voi” şi: „Lucrările pe care le fac Eu, le veţi face şi voi”, este în seara aceasta aici. Da, El a promis că aceste lucruri se vor întâmpla din nou, iar în ultimii 40 de ani S-a mişcat prin biserică dând botezul Duhului şi restituind darul vorbirii în limbi şi celelalte daruri. Şi Pavel a spus: „…dacă s-ar aduna toată Biserica la un loc, şi toţi ar vorbi în alte limbi, şi ar intra şi cei fără daruri, sau necredincioşi, n-ar zice ei că sunteţi nebuni?
Dar dacă toţi prorocesc, şi intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri, el este încredinţat de toţi şi judecat de toţi.
Tainele inimii lui sunt descoperite, aşa că va cădea cu faţa la pământ, se va închina lui Dumnezeu şi va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru.” (1 Corinteni 14.24-26).
Vedeţi? Acum vă apropiaţi de casă. Mesia a fost descoperit mai strălucitor. Este ca umbra care se apropie tot mai mult până când devine complet pozitivă. Aceasta se întâmplă atunci când Hristos şi Mireasa Lui se unesc. Atunci vom fi una cu El.
Soră, eu nu te cunosc, nu te-am văzut în viaţa mea şi vreau să ştii că depind în totul de Ceva ce îmi va descoperi care este problema ta. Aş putea veni să-mi pun mâinile peste tine pentru că eşti bolnavă… dar nu ştiu dacă eşti bolnavă. Aş putea deduce aceasta şi să spun: „Domnul te va vindeca pentru că mi-am pus mâinile peste tine.” Lucrul acesta ar fi în ordine pentru că El a promis că o va face.
Dar cum este dacă El se duce înapoi în viaţa ta şi îţi spune ceva? Atunci vei şti dacă este adevărat sau nu. Şi dacă El ştie ce a fost şi îţi va spune ce va fi, cu siguranţă vei avea credinţă, nu-i aşa? Da? Bine. Tu ştii că eu nu cunosc problema pentru care eşti aici dar Dumnezeu o cunoaşte.
Câţi din audienţă înţeleg aceasta? Câţi din rândul de rugăciune îl pot înţelege? În ordine. Dar dacă doamna nu poate înţelege chiar acum? Am s-o las puţin şi mă voi întoarce spre audienţă ca să puteţi înţelege cu toţii.
Să ridice mâna toţi cei care au o problema dar nu au primit număr de rugăciune.
O vedeţi pe doamna aceea cu pălărie rotundă, care îşi ţine mâna la gura? Ea suferă cu inima. Dacă este aşa, ridică-te în picioare. Du-te acasă şi bucură-te că Isus Hristos te-a făcut bine.
Eu nu o cunosc, nu am văzut-o niciodată, dar Dumnezeu o cunoaşte.
Ne cunoaştem, doamnă? Tu stai în audienţă şi nu ai număr de rugăciune, este adevărat? Te simţi însă diferit, aşa-i? Inima ta bate din nou normal. De ce? De cine s-a atins ea? De Marele Preot.
Aţi văzut? Înţelegeţi ce vreau să spun? Trebuie doar să credeţi. Vreţi să vedeţi şi pe altcineva? Credeţi că este invenţie?
Doamna aceasta stă aici cu mâna ridicată. Ea suferă tot cu inima şi se roagă pentru asta. Aşa este. Dacă este adevărat ridică-te în picioare. În ordine. Inima ta e mai bine acum? Desigur. Eşti vindecată aşa că poţi merge acasă.
Femeia care stă în spatele tău are probleme de hipertensiune. Ridică-te în picioare dacă este adevărat. Aşa este. Dacă crezi, Domnul vindecă şi tensiunea mare.
Doamna din spate este anemică. Ridică-te în picioare dacă este adevărat. Du-te acasă şi bucură-te de vindecare. Amin. Isus Hristos este Dumnezeu.
Doamna nu înţelege, dar daţi-mi voie să vă arăt ceva.
Uită-te la mine, doamnă. Tu eşti nervoasă. Ai o stare nervoasă puternică şi în plus ai şi cancer la oase. Aşa este. Nu eşti de aici ci vii din Kentucky şi te numeşti doamna Philips. Asta te mulţumeşte? Atunci du-te acasă şi fii bine în Numele lui Isus Hristos.
Doamne Dumnezeul nostru, Creatorul cerului şi al pământului, fii îndurător cu sora noastră şi vindec-o în Numele lui Isus. Dacă nu voi mai spune nici un cuvânt vei crede că eşti vindecată? Bine. Nervozitatea te-a părăsit.
Dacă nu le voi mai spune nimic acestor oameni veţi crede? El este acelaşi Duh. Desigur.
Nu ne cunoaştem, aşa-i doamnă? Crezi că El este aici şi ia în stăpânire trupurile noastre? …………………………………………
…O, Doamne Dumnezeule, Creatorul cerului şi al pământului, vindec-o pe femeia aceasta de boala de inimă pe care o are în Numele lui Isus. Amin.
Dumnezeu să te binecuvânteze. Du-te acasă şi crede.
Vino, soră. Crezi din toată inima? Bine. Boala femeiască de care suferi te va părăsi. Du-te acasă şi fii bine în Numele Domnului Isus.
Tu crezi pentru micuţul băiat? Doamne, îmi pun mâinile peste el în Numele Domnului Isus Hristos şi Te rog să-l vindeci. Amin.
Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Îmi pun mâinile peste el în Numele lui Isus Hristos. Amin
Soră, noi vedem cu toţii că eşti infirmă. Crezi că Dumnezeu te va vindeca? O, Doamne Dumnezeule, Creatorul cerului şi al pământului, lasă Duhul şi mila Ta să vină peste femeia aceasta ca s-o vindece în Numele lui Isus Hristos. Amin.
Crede, aruncă-ţi cârjele şi du-te acasă.
În ordine. Crezi din toată inima? Crezi că sunt slujitorul lui Hristos? Dacă Dumnezeu îmi va descoperi pentru ce eşti aici, vei crede? Bine. Tu eşti aici pentru altcineva. Este soţul tău. El este internat în spital şi are probleme la plămâni şi la oase. Du-te, crede şi va fi sănătos. Crede din toată inima.
O, Doamne Dumnezeule, fie ca acest copil să fie vindecat în Numele lui Isus Hristos spre slava lui Dumnezeu. Amin. Crede şi nu te îndoi.
O, Doamne Dumnezeule, Creatorul cerului şi al pământului, vindec-o pe această femeie în Numele lui Isus Hristos. Amin.
Aici este din nou tabloul din Ioan 4: doi oameni diferiţi – o femeie de o rasă şi un bărbat de altă rasă. Eu n-am văzut-o niciodată până acum şi nu ştiu dacă este vreo problemă cu ea sau nu. Dar dacă Duhul Sfânt îmi va descoperi care este problema ta sau vreo taină din inima ta, vei şti că Cineva a făcut lucrul acesta. Ai vrea să faci ca samariteana, căreia Domnul i-a spus acele lucruri? Ea a alergat în cetate şi a spus: „Veniţi să vedeţi un om care mi-a spus tot ce am făcut sau ce aveam ascuns în inima mea. Nu cumva este acesta Mesia?” (parafrazare). Ei bine, acelaşi Mesia este şi astăzi în Biserica Lui, nu-i aşa?
Credeţi aceasta? Credeţi cu toţii? Fie ca Domnul să se îndure.
Vino mai aproape astfel ca vedenia să vină şi oamenii să poată auzi. Noi nu ne-am mai văzut niciodată.
Dacă Isus Hristos e acelaşi Mesia înviat din morţi, înseamnă că El este viu de-a pururea şi e prezent în Biserica SA. Iar dacă e cu Biserica, a promis că va face prin ea aceleaşi lucrări pe care le-a făcut când a fost aici. Da, lucrările pe care le-a făcut prin trupul lui Isus le va face acum prin Biserica Sa, prin acelaşi Duh Sfânt. Este adevărat? Aceleaşi lucrări. Acum El va dovedi că Isus este viu folosindu-Se de un dar care vine de la Dumnezeu.
Eu nu am văzut-o niciodată pe femeia aceasta, dar fie ca Dumnezeu să determine audienţa să Îl primească chiar pe Isus ca Vindecătorul ei. Iar dacă tu ai nevoie de ceva, fie ca El să Îţi dea ceea ce Îţi lipseşte.
Tu pari o femeie sănătoasă, tânără şi puternică, dar poate este ceva ce eu nu pot vedea. Pentru aceasta este nevoie de o descoperire spirituală. Tu suferi… şi suferi din pricina unei tumori. Crezi că Domnul îmi poate spune unde este localizată? Da, este în partea dreaptă. Este adevărat? Acum crezi că El e Acelaşi Mesia?
Dar voi credeţi? Tu spui: „Poate ai ghicit, frate Branham.” Ea are un duh blând. Da, iar în inima ei este o dorinţă. Nu este El minunat? Ştii că este adevărat, nu-i aşa? Te gândeşti la o prietenă a ta care se află la spital pentru că a suferit un infarct. Este adevărat? Dacă Domnul îmi va spune cine eşti vei crede şi vei fi mai încredinţată?
Acelaşi Dumnezeu i-a spus şi lui Petru: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona.” Asta l-a uimit pe Petru şi l-a ajutat să creadă.
Numele tău este Hattie, iar prenumele este Jones. Aceasta e dovada că El e acelaşi Dumnezeu.
Du-te şi fii bine, soră, în Numele lui Isus Hristos.
Credeţi în Domnul Isus? Toţi cei care cred să se ridice în picioare şi să primească vindecarea.
Ridicaţi-vă mâinile şi în timp ce ne rugăm priviţi spre Dumnezeul cerului.
O, Doamne Dumnezeule, Creatorul cerului şi al pământului, Cel ce eşti prezent ca să vindeci bolnavii şi suferinzii, trimite puterea şi binecuvântările Tale peste această audienţă. Eu condamn orice boală şi orice suferinţă şi îi poruncesc să iasă din ei în Numele lui Isus Hristos.
Satan, ieşi afară în Numele lui Isus! Fie ca oamenii să fie vindecaţi pentru slava lui Dumnezeu.
Acum ridicați-vă mâinile, lăudați-L şi mulțumiți-i pentru vindecarea pe care a câştigat-o pentru voi şi fiecare va fi bine.
– Amin –