TAINA LUPILOR

 Vă rog să deschideţi cu toţii la cartea Psalmilor, de unde vom citi Psalmul 23:

„Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.

El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă;

îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte din pricina Numelui Său.

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie.

Tu îmi întinzi masa în faţa potrivnicilor mei, îmi ungi capul cu untdelemn şi paharul meu este plin de dă peste el.

Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.”

 În seara aceasta vom vedea cât este de adevărată Scriptura. M-am uitat mai adânc la un anumit subiect şi au ieşit la suprafaţă nişte lucruri minunate, iar acum este pentru prima dată când voi împărtăşi aceasta şi altora.

Biblia vorbeşte despre Israel ca fiind turma lui Dumnezeu, iar noi vom vedea cât este de evreiască credinţa creştină sau credinţa Nou Testamentală, faptul că conducătorii sunt numiţi păstori sau pastori, iar adunările sunt numite „turme”. Toate acestea ne spun şi ne arată un popor care este păstorit, un popor care este ca oile. Odinioară, oile, turma păşunii Lui erau evreii, iar acum avem un popor din toate neamurile.

Moise a fost chemat de Dumnezeu să conducă Israelul, să fie păstorul poporului Său, în timp ce păstorea o turmă. David a fost chemat de Dumnezeu să păstorească poporul Său în calitate de împărat al Israelului, tot în timp ce păstorea o turmă de oi.

Chiar şi despre Dumnezeu ni Se vorbeşte ca fiind Păstorul Israelului, sau „Roe Israel”. Cuvântul „păstor” în limba ebraică este „roe” şi înseamnă „cel care vede, cel care vede pretutindeni şi se îngrijeşte”, ceea ce înseamnă că păstorul este cel care ocroteşte, hrăneşte şi îngrijeşte turma.

Mesia a spus: „Eu sunt Roe hatov”, adică: „Eu sunt Păstorul cel bun.” În Scripturi, El este numit şi Păstorul cel mare. Singure, oile sunt fără apărare în faţa prădătorilor, iar „prădătorul şef” al prădătorilor este desigur, lupul.

Lupul vânează oi, de aceea este nevoie de păstori; oile au nevoie de păstori pentru că altfel nu vor supravieţui, acesta fiind unul din lucrurile ciudate din natură: faptul că acest animal are nevoie de un om pentru a-l ţine în viaţă.

Cuvântul lup în limba ebraică este „zev” şi înseamnă „galben, ceva de culoare galbenă”, în timp ce în limba greacă este „lupos” şi înseamnă „alb”.

Dar ce spune Biblia despre lupi?

– Ezechiel 22.27 spune:

„Căpeteniile lui sunt în mijlocul lui ca nişte lupi care îşi sfâşie prada; varsă sânge, pierd sufletele, numai ca să-şi potolească lăcomia de bani.”

– La rândul Său, Mesia spune în Matei 7.15:

„Păziţi-vă de proroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori.”

Biblia vorbeşte despre lupi ca despre ceva rău. Ea nu spune că lupii sunt răi, ci sunt simbolul răului. Cu alte cuvinte, persoana care se află sub influenţa răului, se aseamănă cu un lup.

În Fapte 20.29, Pavel spune următoarele:

„Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma.”

Lupii sunt vrăjmaşii turmei. Astfel, noi suntem o turmă duhovnicească, poporul lui Dumnezeu este o turmă duhovnicească, adică oi, ceea ce înseamnă că există şi un lup, un duh rău care intră înăuntru ca un lup.

Cine sunt lupii în trupuri umane? Cei care rup şi separă sunt oameni care fac rupturi, oameni răi care sunt conduşi de vrăjmaş ca să distrugă lucrarea lui Dumnezeu.

Dar Mesia a spus în Ioan 10.11:

„Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.”

Lupul este duşmanul oilor şi al păstorului şi vine să distrugă. Aşadar, cine este lupul?

Dacă din punct de vedere duhovnicesc, Mesia este Păstorul, Dumnezeu este Păstorul, iar noi suntem turma Sa duhovnicească, cine este lupul? Lupul este un semn, o umbră a vrăjmaşului. Satan este cel care vine să distrugă poporul lui Dumnezeu, să lupte şi să-l ucidă pe păstor, dacă poate.

Biblia spune că el a intrat în Iuda şi a făcut ca Mesia să fie dat la moarte.

Lupul face război împotriva Păstorului şi a oilor Sale, ceea ce înseamnă că lupul cel mare este vrăjmaşul.

Mesia este Mielul lui Dumnezeu, iar lupul este vrăjmaşul, Satan. El luptă atât împotriva Mielului, cât şi a Păstorului, pentru că Mesia este atât Mielul, cât şi Păstorul. Astfel, dacă Mesia este Păstorul cel mare, vrăjmaşul este lupul cel mare care vânează turma Sa.

Lupul are diverse strategii, iar eu am căutat mai multe informaţii despre lupi şi despre strategiile lor, pentru a vedea cum atacă pe plan duhovnicesc.

Lupul urmează turma îndeaproape, se apropie foarte mult de ea, ştiind că în cele din urmă prezenţa lui va provoca panică între oi.

Uneori, lupii se ascund şi îşi fac apariţia dintr-o dată, dar alteori urmăresc turma, merg în spate şi în faţă, apoi din nou în spate şi în faţă pentru a produce confuzie în mijlocul oilor; le hărţuiesc pentru a le dejuca evadarea şi pentru a le obosi înainte de a intra între ele.

Lupii lucrează împreună când vânează, cooperează şi planifică timpul potrivit când să atace; ei se ţin după turmă cu scopul de a prinde o oaie pe care s-o ducă apoi într-un loc din care să nu mai poată scăpa.

Lupii folosesc chiar şi tactica distragerii atenţiei. Astfel, un lup urlă dintr-o parte pentru a distrage atenţia, în timp ce ceilalţi pătrund în turmă din altă direcţie. Ei caută să provoace haos, panică şi confuzie, şi încearcă să-i marcheze pe cei mai slabi din turmă, pe cei răniţi, ologi, bolnavi sau pe cei care sunt foarte tineri. Pe aceştia, încearcă să-i izoleze. Astfel, mai întâi încearcă să izoleze turma de păstor, iar după aceea separă anumite oi de restul turmei, pentru că atunci când o oaie este izolată este în mare pericol. Acolo este pericolul.

Lupii încearcă să-i separe pe cei slabi şi pe cei răniţi de restul turmei, să-i îndepărteze pe cei mici de mamele lor; ei încearcă să găsească o gaură, un loc liber între păstor şi turmă. Dacă găsesc o astfel de gaură prin care să atace, acela este un moment foarte periculos, pentru că haita de lupi va profita şi va încerca să distrugă un miel, o oaie, sau chiar întreaga turmă.

Ce ne descoperă toate acestea în legătură cu tactica de luptă a vrăjmaşului împotriva Împărăţiei lui Dumnezeu?

Vrăjmaşul luptă împotriva turmelor lui Dumnezeu, împotriva oricărei adunări, iar turma ca întreg este Biserica. Vrăjmaşul va căuta să atace întotdeauna aşa cum o fac şi lupii. Astfel, aşa cum lupii încearcă să creeze confuzie în mijlocul oilor, şi vrăjmaşul va încerca să provoace confuzie în mijlocul credincioşilor. Aşa cum lupii caută să provoace haos şi panică între oi, şi vrăjmaşul încearcă să vă facă să vă panicaţi şi să nu mai ştiţi încotro să mergeţi.

Eu am spus şi la conferinţa „Mesia” că cuvântul „panică” provine de la zeul grec „Pan” care este un zeu păgân, ceea ce înseamnă că panica este ceva rău.

Un copil al lui Dumnezeu nu ar trebui să aibă nici o legătură cu lucrurile păgâne. Cu alte cuvinte, nu vă panicaţi, când sunteţi atacaţi de vrăjmaş!

• – Asemenea lupilor, vrăjmaşul încearcă să încolţească turma, el încearcă să vă încolţească pe fiecare dintre voi şi să vă atragă într-o capcană. Ce înseamnă aceasta? Că trebuie să vă feriţi de situaţiile în care aţi putea cădea în capcană, de situaţiile în care n-aţi fi cruţaţi de vrăjmaş. El încearcă să găsească tot timpul astfel de situaţii din care să nu mai puteţi ieşi. Dar noi avem o făgăduinţă care ne spune că Dumnezeu Se va îngriji să ne pregătească o cale de scăpare, din orice ispită.
• – Asemenea lupilor, şi vrăjmaşul foloseşte tactica distragerii atenţiei. Astfel, face ceva prin care să distragă atenţia turmei, ceva care să vă distragă atenţia, să vă facă să vă concentraţi atenţia pe ceva pe care nu ar trebui să v-o concentraţi şi nu pe lucrurile adevărate, pe pericolul în care sunteţi sau pe ceea ce este cu adevărat important. Foarte mulţi dintre oamenii care s-au întors la Domnul sunt distraşi de lucruri care nu au nimic a face cu cauzele adevărate ale lui Dumnezeu, cu lucrarea Sa. Sunt atât de multe lucruri care nu sunt cauzele adevărate, iar vrăjmaşul se foloseşte de ele şi acţionează ca un lup care urlă.

Credincioşii pot vedea cum vrăjmaşul încearcă să sfâşie societatea, copiii, cum conduce civilizaţia spre iad şi îi persecută pe creştini. Cu toate acestea, credincioşii par preocupaţi să se concentreze pe alte lucruri numai pe acestea nu. Poporul lui Dumnezeu nu ar trebui să se lase învăluit de lucrurile lumii, pentru că vrăjmaşul încearcă să provoace separare şi confuzie, iar acolo unde nu este unitate, poate pătrunde înăuntru prin bârfă şi învăţături false. El face aceasta prin lupi îmbrăcaţi în piei de oaie, de aceea ar trebui să ne ferim de oamenii care încearcă să facă dezbinări şi să stăm departe de el.

• – Asemenea lupilor, vrăjmaşul încearcă să meargă după cei slabi şi să-i prindă; el încearcă să meargă după voi când sunteţi slabi, în vremuri de slăbiciune. El vă atacă atunci când sunteţi obosiţi, când sunteţi supăraţi, când vă temeţi, când sunteţi amărâţi, când nu vă rugaţi, când nu citiţi, când sunteţi descurajaţi sau răniţi, pentru că atunci sunteţi vulnerabili. Când sunteţi slabi, luaţi-vă precauţii, întăriţi-vă, împrejmuiţi-vă, faceţi ceea ce trebuie să faceţi.

Lupii merg întotdeauna după cei schilozi, iar vrăjmaşul merge după cei răniţi, după cei nemulţumiţi, după cei care se simt răniţi sau care se simt ca nişte victime. Aceste stări sunt foarte periculoase pentru că vrăjmaşul profită de ele ca să vă rupă de turmă. Dacă simţiţi în inima voastră că nu sunteţi trataţi bine de ceilalţi, grăbiţi-vă să scoateţi acest gând din inima voastră, iertaţi-i pe cei care vă fac aceasta şi nu primiţi aceste gânduri pentru că altfel, vrăjmaşul va profita şi vă va smulge din turmă.

• – Aşa cum lupii vânează oile bătrâne ale unei turme, şi vrăjmaşul îi vânează pe cei ce sunt bătrâni în Domnul; dar când spun bătrâni, nu mă refer la vârstă, ci mă refer la cei care au pierdut ritmul, înflăcărarea şi râvna pentru Domnul. Când ajungeţi într-o asemenea stare, sunteţi pe un teren periculos, iar vrăjmaşul se va grăbi să meargă după voi.

Grăbiţi-vă să vă întoarceţi înapoi, să fiţi împrospătaţi din nou, să fiţi reîntregiţi.

• – Lupii încearcă să obosească turma, să o epuizeze, să o dărâme, iar vrăjmaşul încearcă să facă la fel şi cu voi: să vă obosească şi să vă epuizeze, de aceea trebuie să fiţi împrospătaţi tot timpul în Domnul.
• – Vrăjmaşul încearcă să-i vâneze pe cei tineri pentru că ei sunt vulnerabili. În fiecare turmă, el încearcă să meargă după cei proaspăt salvaţi, de aceea trebuie să-i păzim, să-i încurajăm, să avem grijă de ei, să vedem tot timpul dacă sunt în turmă sau nu.
• – Lupii încearcă să izoleze oile, ceea ce înseamnă că şi vrăjmaşul va încerca să vă izoleze de turmă. De ce? În felul acesta va încerca să vă dărâme, va încerca să vă facă să vă simţiţi răniţi, să credeţi că nu sunteţi apreciaţi, de aceea, dacă sunteţi prinşi într-o asemenea situaţie, grăbiţi-vă să ieşiţi repede din ea. El va încerca să vă facă să credeţi că nu sunteţi respectat, va încerca să vă facă să gândiţi negativ, dar grăbiţi-vă să ieşiţi repede din starea aceea, deoarece acesta este felul lui de a face dezbinare între oameni.
• – În Noul Testament, pentru „dezbinare” sau „zâzanie”, este folosit cuvântul „heresis”, din care vine cuvântul „erezie”. Aşadar, în Biblie, dezbinarea este aceeaşi cu erezia, ceea ce înseamnă că o altă tactică a vrăjmaşului este să vă facă să intraţi în tot felul de doctrine, de erezii.
• – O altă cursă a vrăjmaşului este mândria duhovnicească. Astfel, dacă cineva din adunare zice: „Eu sunt mai duhovnicesc decât oricare de aici”, aceasta poate provoca o despărţire; un astfel de om poate cădea din părtăşie, poate deveni apatic şi astfel să cadă din dragostea lui Dumnezeu. Aşadar, nu uitaţi de adunare, pentru că este periculos să staţi izolaţi. Păziţi legătura unităţii! Oricare ar fi strategia vrăjmaşului, staţi aproape de Domnul şi de poporul Său.

Pentru a vedea cât de reală şi de serioasă este această problemă, şi că noi nu suntem într-un joc, să ne întoarcem la Israel, la poporul evreu care este turma fizică, în carne şi oase a Domnului, în timp ce credincioşii dintre neamuri sunt turma Sa duhovnicească.

a- Dumnezeu este Păstorul Israelului, Mesia este Păstorul Israelului. Ce se întâmplă cu o turmă dacă este separată de Păstorul ei? În Zaharia 13.7 scrie:

„Scoală-te, sabie, asupra păstorului Meu şi asupra omului care îmi este tovarăş! zice Domnul oştirilor. Loveşte pe păstor, şi se vor risipi oile!”

Acest verset a fost repetat în Noul Testament, în seara morţii lui Mesia. Astfel, El le-a spus ucenicilor Săi:

„În noaptea aceasta, toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire, căci este scris: „Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite.” (Matei 26.31).

Mesia a spus că El este Păstorul cel bun, Păstorul Israelului, iar dacă Mesia este Păstorul Israelului şi evreii au fost despărţiţi de El, aşa cum s-a întâmplat începând din primul secol, ce ne aşteptăm să vedem în istoria ebraică? Poporul evreu avea să devină un popor risipit, împrăştiat. Ce s-a întâmplat cu poporul evreu după moartea lui Mesia? A fost risipit. Soldaţii romani au pătruns în oraş, au distrus Templul şi Ierusalimul, iar poporul a fost risipit pe tot pământul. Nici un alt popor nu a fost atât de risipit şi de pribeag, fără nici un conducător, fără limba sa şi fără apărare timp de două mii de ani, cum a fost Israelul, aceasta fiind o dovadă puternică a faptului că Isus a fost Unsul, Mesia. De ce spun aceasta? Pentru că dacă El este Păstorul, iar oile s-au îndepărtat de Păstor, ele au fost risipite, aceasta fiind exact ceea ce s-a întâmplat cu Israelul. Prin faptul că L-au respins pe El, evreii au devenit un popor pribeag timp de două mii de ani.

a- Ce altceva s-a mai întâmplat? Dacă o turmă este separată de Păstorul ei, rămâne fără apărare şi devine vulnerabilă în faţa prădătorilor ei, putând fi atacată, rănită şi sfâşiată. Deci, ce s-a întâmplat cu evreii în ultimii două mii de ani? Nu numai că au fost risipiţi şi au pribegit peste tot pământul, ci au devenit o pradă şi au fost atacaţi de vrăjmaşii lor. Vedeţi? Prădătorii lor, i-au vânat, i-au rănit şi i-au sfâşiat timp de două mii de ani, pentru că i-au găsit fără Păstor, fără apărare. Nici o altă naţiune nu a fost atât de atacată ca evreii, iar noi toţi suntem martorii acestui adevăr.

– Mesia este Conducătorul Israelului, dar prin faptul că L-au respins, au rămas fără Conducător;

– Mesia este unitatea Israelului, iar fără El nu există nicio unitate, totul este sfâşiat;

– Mesia este Scutul, Apărarea Israelului, iar fără El, ei nu au nici o apărare.

Privind la lume, la istoria umanităţii aceasta ne descoperă câteva lucruri interesante:

1. – Israelul este turma lui Dumnezeu;
2. – Mesia este Isus, Ieshuah, Păstorul Israelului;
3. – Israelul a fost despărţit de El de mii de ani;

4.- Pentru că L-au respins, evreii au fost risipiţi asemenea unei turme fără păstor;

5. – Toate acestea ne arată că nu numai turma şi Păstorul ei sunt reali, ci şi lupul este real.

Istoria poporului evreu mărturiseşte nu numai despre realitatea existenţei lui Dumnezeu, a lui Mesia, şi ci despre realitatea existenţei vrăjmaşului, a Satanei. Nici un alt popor nu a fost prigonit atât de sălbatic ca poporul evreu, care a rămas în faţa lupului, singur, ca o turmă de oi risipită şi fără apărare.

Războiul împotriva evreilor nu are nici o explicaţie naturală, ci este ceva supranatural, ceva ce merge dincolo de tot ceea ce este omenesc şi firesc, sfidând timpul şi spaţiul. Nu contează dacă este vorba de lumea antică, medievală sau modernă, acolo este ceva; nu contează dacă este Germania sau Tokyo, el este acolo, în cadrul ONU, ridicând toate popoarele împotriva Israelului. Cine este acest „el”? Lupul. Este taina lupului care atacă turma despre care Dumnezeu a spus că este turma Lui.

▪ – Ascultaţi ce s-a profeţit cu mai mult de două mii cinci sute de ani în urmă, ascultaţi ce i-a spus Dumnezeu, Israelului, turmei Sale, prin prorocul Ezechiel. Este vorba de o profeţie care nu s-a împlinit încă, dar care se împlineşte acum. Să deschidem pentru aceasta, la Ezechiel 34.5-8:

„Astfel, ele s-au risipit, pentru că n-aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor câmpului şi s-au risipit.

Turma Mea rătăceşte pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată faţa ţării şi nimeni nu îngrijeşte de ele, nici nu le caută!

De aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Domnului!

Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, pentru că oile Mele au ajuns de jaf şi sunt prada tuturor fiarelor câmpului din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au nicio grijă de oile Mele, ci se păşteau numai pe ei înşişi, şi nu păşteau oile Mele…”

Profeţia continuă cu ceea ce s-a întâmplat în secolul nostru. Ea ne spune că Israelul este turma lui Dumnezeu, dar pentru că au rămas fără Păstor şi au devenit pribegi şi fără apărare, aveau să fie atacaţi de fiecare prădător, ceea ce s-a întâmplat întocmai.

▪ – În continuare, vreau să ascultaţi ceva minunat, iar pentru aceasta vom deschide la Osea 6.1-2:

„Veniţi să ne întoarcem la Domnul! Căci El ne-a sfâşiat, dar tot El ne va vindeca; El ne-a lovit, dar tot El ne va lega rănile.

El ne va da iarăşi viaţa în două zile; a treia zi ne va scula şi vom trăi înaintea Lui.”

Este uimitor! Vedeţi ce scrie aici? În a treia zi, vom învia. Timp de două zile, am fost loviţi şi sfâşiaţi, dar în a treia zi, ne vom ridica!

Biblia spune că Mesia a înviat în a treia zi, şi tot ea spune că la Domnul, o zi este ca o mie de ani, dar ce se întâmplă dacă luăm totul exact cum este scris? După două zile, adică după două mii de ani în care evreii au fost loviţi şi sfâşiaţi, în a treia zi, se vor ridica şi vor fi cu Domnul. Acest lucru este minunat, dar vom mai vedea ceva în legătură cu aceasta.

Aşa cum am citit, Biblia spune că timp de două zile am fost „sfâşiaţi”. Cuvântul „sfâşiat” provine din cuvântul „tara” care vorbeşte despre un animal care este sfâşiat şi prăbuşit, ceea ce se potriveşte exact cu ceea ce a spus Dumnezeu despre turma Sa: că va pribegi pe pământ două mii de ani, timp în care va fi sfâşiată.

Pentru a vedea cât este de adevărat acest lucru, aş vrea să vă întreb cine au fost cei mai răi prădători ai poporului evreu, în toată istoria umanităţii? Fără îndoială, naziştii, Hitler.

Ce se afla în spatele lor? Fondatorii mişcării naziste au fost implicaţi în tot felul de lucruri întunecate, în păgânism, mişcarea nazistă fiind întemeiată de către o societate ocultă. Astfel, Hitler a fost discipolul lui Friedrich Nietzsche, care este renumit pentru afirmaţia: „Dumnezeu este mort!”, şi pentru faptul că a scris o carte intitulată „Antihristul”.

Hitler era obsedat de evrei. El a spus că vrea să construiască o împărăţie care să dureze o mie de ani. De ce o mie de ani? De unde a luat ideea aceasta? Acesta este Mileniul, Împărăţia de o mie de ani. De ce era el obsedat de aceasta? Pentru că nu Hitler era cel care visa la aceasta, ci cel care se afla în spatele lui: lupul. El era obsedat de distrugerea Israelului, pentru că atunci când Se va întoarce Mesia, Israel va fi Împărăţia lui Dumnezeu. Atunci, El va domni de acolo, iar diavolul este terminat.

Aşadar, în spatele lui Hitler şi al naziştilor era diavolul, de aceea naziştii au fost demonici, satanici şi fără milă. Ceea ce au făcut ei, nu poate fi explicat decât supranatural. Naziştii au reînviat păgânismul, chiar şi svastica fiind un simbol ocult păgân. În spatele naziştilor este semnul vrăjmaşului, al lupului, şi au fost ridicaţi şi conduşi să lupte împotriva turmei lui Dumnezeu.

Eu am cercetat strategiile lupilor, iar mai sus am arătat cum atacă şi distrug Trupul lui Mesia, turma Lui.

Dar ce se întâmplă dacă aceste strategii sunt luate şi puse în carne şi oase, adică în oameni, pe pământ? Ce s-a întâmplat cu naziştii? Au devenit obsedaţi de evrei.

– Amintiţi-vă că lupii atacă în haită; ei colaborează unii cu alţii. Naziştii nu i-au ucis pe evrei haotic, ci au făcut-o organizat, au fost foarte bine organizaţi.

– Lupii colaborează între ei ca să împingă oile într-un loc de unde să nu mai poată scăpa, iar naziştii au făcut exact acelaşi lucru cu evreii. Ei i-au „dezrădăcinat” prin faptul că i-au luat din locurile unde trăiau, i-au despărţit, i-au însemnat cu steaua galbenă, marcându-i aşa cum îşi marchează lupii prada, iar apoi i-au hăituit, i-au dus într-un loc de unde nu au mai putut scăpa, într-un loc în care aveau să fie ucişi.

I-au deportat transportându-i cu acele trenuri de marfă în care transportau odată cu ei, vite şi oi.

– Lupii hăituiesc, iar după aceea lovesc. Ei provoacă agitaţie în rândul oilor ca să le facă confuze, să nu mai ştie ce se întâmplă.

Aceasta au făcut şi naziştii cu evreii când i-au dus în lagăre. Ei le-au spus: „Munca eliberează!”, adică: „Munciţi aici şi vă vom elibera!”, apoi le-au zis: „Acum haideţi înăuntru să faceţi un duş!”, dar aceea era de fapt numai o capcană.

– Dacă urmăriţi atacurile lupilor asupra oilor, veţi vedea că uneori lupii urlă pentru a le speria, pentru a le teroriza. Când evreii erau daţi jos din acele trenuri, primul lucru pe care-l vedeau erau soldaţii cu câini care lătrau într-una pentru a-i teroriza.

– Ce fac lupii? Îi aleg mai întâi pe cei slabi, pe cei bolnavi, pe cei tineri şi pe cei bătrâni.

Care a fost primul lucru pe care l-au făcut naziştii când i-au dus pe evrei în acele lagăre? I-au ales pe cei slabi, pe cei bolnavi, pe cei tineri şi pe cei bătrâni.

– Strategia lupilor este să-i separe pe cei slabi şi pe cei bolnavi de restul turmei, acesta fiind şi primul lucru pe care l-au făcut naziştii. Ei au spus: „Cei bolnavi şi cei slabi vor merge pe aici, iar ceilalţi, pe aici.”

– Lupii separă mieii de mamele lor, iar naziştii au făcut la fel. Am privit mai adânc. Vedeţi cât este de rău Satan? Acesta nu este un joc, ci este ceva real; acesta este întunericul, iar Biblia vorbeşte despre el.

Eu am cercetat mai adânc şi am găsit că Hitler şi-a însuşit aceste idei la Viena, iar unul dintre cei care l-au influenţat a fost un antisemit care a fondat Partidul Muncitorilor Germani care este de fapt predecesorul Partidului Nazist, al Partidului Socialist al Muncitorilor. Acest mentor al lui a fost Karl Wolf sau Karl Lup. Acesta a fost învăţătorul lui Hitler şi fondatorul partidului său: un om care se numea Lup.

Un alt membru cheie al partidului nazist, a fost Rudolf Young, un fost muncitor care făcea parte din Partidul Muncitoresc. El este cel care a dat numele partidului, convingându-l pe Hitler să-i pună numele: Partidul Nazist. Este interesant că „Rudolf” înseamnă tot lup, iar şeful stafului lui Hitler, al SS-ului, se numea Karl Wolf sau Karl Lup.

Numele secretarei lui Hitler este Johanna Wolf, adică Ioan Lup, iar numele trupelor SS care veneau din Auschwitz era „Lupul”. Însemnătatea numelui ministrului de interne al naziştilor era „lupul”.

Unul dintre secretarii lui Hitler se numea Rudolf Hess, şi aşa cum am spus, numele „Rudolf” înseamnă „Lup”. M-am mai uitat la o listă a celor mai răi nazişti, iar printre numele lor am găsit o mulţime de nume şi prenume Lup. Locotenentul major al armatei naziste care s-a îngrijit ca evreii să fie deportaţi sau să ajungă în lagăre a fost tot Lupul. De fapt, atunci când am studiat numele celor din armata nazistă, la fiecare trupă alcătuită din douăzeci de oameni, cel puţin unul dintre ei avea numele de Lup, Lupul. În fiecare unitate se regăsea cineva cu numele de „Lupul”.

În Biblie, evreii erau numiţi „turma lui Dumnezeu”, iar Dumnezeu vorbeşte despre ei ca fiind oile Sale, dar iată că în rândurile celor mai mari duşmani ai lor, erau o mulţime de oameni care purtau numele de „Lup”.

Atacul şi distrugerea turmei lui Dumnezeu au fost conduse de Hitler. Când am cercetat mai adânc aceste lucruri, am văzut că el avea ca animale de companie câini pe care-i numea „Lup” şi pe care-i numea „haita mea de lupi”.

Unul dintre cartierele sale generale de unde îşi coordona toată strategia, se afla la Wolfsschanze, care are în componenţa sa numele de „lup”. Un alt sediu se afla la Werwolf, şi avea în componenţa sa tot numele de „lup”. Buncărul de la Wolfsschanze sau Adăpostul lupului” este locul în care Hitler a petrecut mai mult de doi ani când a coordonat luptele de pe front.

Submarinele naziste erau numite „haite de lupi”, iar trupule sale erau trimise la atac cu ordinul de a ataca aşa cum atacă lupii o turmă de oi. De fapt, în zilele de început ale mişcării naziste, chiar Hitler a afirmat că trupele sale atacă opoziţia ca lupii şi că toţi opozanţii aveau să fie acoperiţi în curând de sânge.

El a numit operaţiunea prin care a invadat Franţa: „Gâtul lupului”.

Într-un articol dintr-un ziar nazist apărut anul 1922, chiar la începutul ascensiunii sale, Hitler spune cu privire la mulţimea care îl înconjura, şi aici aş vrea să citez:

„Acum, s-a născut un lup care are destinul de a da buzna în turmă!”

Hitler avea o soră care se numea Paula, dar căreia i se adresa cu cuvintele „sora Lup”, în timp ce lui îşi zicea „fratele Lup”.

În mod uimitor, cel mai rău om din istoria omenirii, cel mai mare urâtor al evreilor, purta asupra sa semnul vrăjmaşului. Dar aceste lucruri merg mai departe, pentru că atunci când s-a născut la Viena, mama sa i-a pus numele „Adolf”, adică „Lup”. Uimitor cât de real este lucrul acesta!

O taină care merge cu mii de ani în urmă, la copiii lui Dumnezeu, la copiii Israelului. Ei au fost un popor de păstori şi ştiau foarte bine ce înseamnă să lupţi cu lupii. Dumnezeu era numit „Păstorul” lui Israel, iar Mesia a spus: „Eu sunt Păstorul cel bun”, dar mai exista şi cineva care se numea „Lupul”, acesta fiind vrăjmaşul lui Dumnezeu, al evreilor, vrăjmaşul poporului lui Dumnezeu de pretutindeni, iar când un păstor este despărţit de turma sa se întâmplă toate aceste lucruri. Exact aceasta se întâmplă când o turmă este despărţită de păstorul ei: lupul are cale liberă înăuntru, fie că este vorba de poporul evreu, fie că este vorba de biserică.

Dar în cele din urmă, Hitler a fost învins şi a sfârşit prin a-şi pune capăt vieţii, pentru că întotdeauna răul este distrus. Toţi ceilalţi lupi au fost înfrânţi; armatele de lupi au fost biruite. Este uimitor, pentru că dacă ne uităm la următoarele cuvinte ale profeţiei, în Ezechiel 34.10-16 scrie:

„Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi lua înapoi oile din mâinile lor, nu-i voi mai lăsa să-Mi pască oile şi nu se vor mai paşte nici pe ei înşişi; căci Îmi voi izbăvi oile din gura lor şi nu le vor mai sluji ca hrană!”

Căci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Iată, mă voi îngriji Eu Însumi de oile Mele şi le voi cerceta!

Cum îşi cercetează un păstor turma când este în mijlocul oilor sale împrăştiate, aşa Îmi voi cerceta Eu oile şi le voi strânge din toate locurile pe unde au fost risipite în ziua plină de nori şi negură.”

Cum au putut fi împrăştiate oile? Pentru că a existat o despărţire între păstor şi turmă.

„Le voi scoate dintre popoare, le voi strânge din felurite ţări şi le voi aduce înapoi în ţara lor; le voi paşte pe munţii lui Israel, de-a lungul râurilor şi în toate locurile locuite ale ţării.

Le voi paşte pe o păşune bună şi stâna lor va fi pe munţii cei înalţi ai lui Israel; acolo se vor odihni într-un staul plăcut şi vor avea păşuni grase pe munţii lui Israel.

Eu Însumi Îmi voi paşte oile, Eu le voi duce la odihnă, zice Domnul, Dumnezeu.

Voi căuta pe cea pierdută, voi aduce înapoi pe cea rătăcită, voi lega pe cea rănită şi voi întări pe cea slabă. Dar voi păzi pe cele grase şi pline de vlagă: vreau să le pasc cum se cade.”

„…au fost risipite în ziua plină de nori şi negură”, se referă la Holocaust. El le-a adus înapoi, deşi au fost rănite.

Acum ascultaţi următoarea profeţie. Pentru aceasta, vom merge în Ieremia 31.10-11:

„Ascultaţi Cuvântul Domnului, neamuri, şi vestiţi-l în ostroave depărtate! Spuneţi: „Cel ce a risipit pe Israel îl va aduna şi-l va păzi cum îşi păzeşte păstorul turma.

Căci Domnul răscumpără pe Iacov şi-l izbăveşte din mâna unuia mai tare decât el.”

Exact aceasta s-a întâmplat. De îndată ce acest Lup şi această civilizaţie a lupilor a fost înfrântă, Păstorul Şi-a căutat turma şi a adunat-o înapoi în Israel, în staul, în ţara evreilor, unde se afla turma înainte de a fi împrăştiată.

Aşadar, dacă turma este împrăştiată, lupul face ravagii, dar când lupul este învins, Domnul Îşi aduce turma înapoi, Îşi adună oile din nou.

Vrăjmaşul urmăreşte încă Israelul, dar acum ei nu mai sunt risipiţi ca odinioară, nu mai sunt prinşi într-un loc în care să-i poată nimici, ci sunt împreună.

Toate aceste lucruri, toate aceste profeţii s-au împlinit în mod real, nu a fost un film. Toate s-au adeverit. Dumnezeu i-a adunat pe copiii lui Israel, ca un păstor care-şi adună turma. Noi am văzut cu toţii întoarcerea lor în ţară, dar aceasta a fost mâna unui păstor, Păstorul a fost Cel care i-a adunat înapoi, acolo a fost mâna lui Dumnezeu care a împlinit toate aceste lucruri. Toate acestea ne arată că Dumnezeu există şi că Cuvântul Său este adevărat, că El este Dumnezeul lui Israel şi al tuturor naţiunilor. Dar şi vrăjmaşul este adevărat, este la fel de real ca un lup, şi există un război adevărat.

La conferinţa „Mesia” am fost călăuzit să vorbesc despre vrăjmaş. Eu nu fac aceasta tot timpul, dar acum a trebuit s-o fac deoarece astăzi se întâmplă lucruri ciudate, nebune, haotice, lucruri despre care nu putem spune ce sunt, lucruri care se răspândesc peste tot în lume, informaţii false, la fiecare secundă apar informaţii false, iar eu am învăţat să le recunosc ca fiind lucrarea vrăjmaşului.

Aceste lucruri s-au întâmplat când am fost de acord să merg în India şi când am acceptat să ţin un discurs în campania prezidenţială, când am publicat „Prevestitorul” şi când am spus „Da” pentru a deveni păstorul bisericii „Bet Israel”.

Vrăjmaşul este real! Eu am văzut multe semne care s-au repetat, iar dacă voi sunteţi chipul lui Dumnezeu, şi sunteţi, veţi fi urâţi de lup. Dacă sunteţi un evreu, el vă urăşte, dacă sunteţi credincioşi, un ucenic al lui Mesia, el vă urăşte. Există o luptă, iar voi trebuie să fiţi conştienţi de ea. Poate aţi luptat şi aţi fost răniţi, poate aţi fost atacaţi sau veţi fi atacaţi: acesta este vrăjmaşul, iar aici este cheia de care trebuie să ne amintim şi pe care să o avem întotdeauna la noi.

Dacă vedeţi semnele vrăjmaşului care atacă, şi el atacă întotdeauna, ştiţi că vrăjmaşul este real, dar aceasta înseamnă că şi Dumnezeu este real. Dumnezeu există, iar dacă sunteţi atacaţi de vrăjmaş, aceasta arată că Dumnezeu este Prietenul vostru. Dacă vrăjmaşul este atacatorul vostru, Dumnezeu este Ocrotitorul vostru. Dacă vrăjmaşul vă acuză, Dumnezeu vă apără. Dacă vrăjmaşul este lupul vieţii voastre, Dumnezeu este Păstorul vieţii voastre.

Priviţi câteva lucruri cheie:

• – Fiţi înţelepţi! Staţi departe de lucrurile lupului, de capcanele lui, de păcat şi de lucrurile care v-au condus la păcat. Îndepărtaţi-vă de ele şi staţi aproape de Păstor! Căutaţi să fiţi cât mai aproape de El şi atunci veţi fi înafara oricărui pericol.
• – Indiferent ce se întâmplă, în cele din urmă câştigă Dumnezeu. În cele din urmă, binele va învinge indiferent cât de întunecos este întunericul! Viaţa va birui întunericul, iar cei ce sunt de partea binelui vor birui şi ei. Nu lăsaţi ca atacurile vrăjmaşului să vă descurajeze, să vă oprească să mai faceţi binele şi să vă ispitească să daţi înapoi şi să cădeţi! Când ucenicii erau în temniţă, Îngerul a venit şi i-a eliberat, iar ei au mers şi au propovăduit Evanghelia în Templu. Este ca şi cum ar fi spus: „Vrăjmaşul atacă, dar noi vom merge mai departe cu Dumnezeu.” Aceasta îl va descuraja şi îl va birui întotdeauna pe lup.

Când unul dintre liderii nazişti ai Holocaustului era pe punctul să fie executat după sentinţa dată la Nurnberg, a strigat cu glas tare numele unei sărbători evreieşti, a unei sărbători pe care evreii o ţin în cinstea Domnului, în urma unei mari biruinţe avute împotriva vrăjmaşilor lor. El şi-a dat seama de ceea ce se întâmpla şi a strigat: „Purim, 1946!” Dar nu era sărbătoarea Purim, ci era ziua în care cei zece conducători nazişti au fost spânzuraţi, era o zi de sărbătoare ebraică, legată de judecată.

Sadam Hussein a jurat că va distruge poporul evreu, dar a pierdut războiul împotriva lor într-o sărbătoare ebraică.

În lumea animală, lupul câştigă lupta împotriva mielului, dar în Împărăţia lui Dumnezeu, mielul îl biruieşte întotdeauna pe lup. Întotdeauna, binele va învinge, aşa că rămâneţi credincioşi, faceţi ce este bine, nu vă descurajaţi niciodată în a face binele şi în a-L urma pe El, nu renunţaţi şi nu vă lăsaţi ispitiţi să nu mai faceţi binele, ci mergeţi mai departe cu Domnul şi veţi birui.

Îmi amintesc că în săptămâna în care am adus „Taina Anului Sabatic”, mi s-au blocat muşchii. Am mers la doctor, iar el mi-a dat ceva să strâng în mână şi mi-a zis: „Strânge cât poţi de tare”, dar eu nu am putut strânge deloc. Am ajuns în spital, dar i-am spus soţiei mele: „Am pace în suflet cu privire la ceea ce mi se întâmplă, pentru că ştiu cine este în spatele acestor lucruri.” Medicii, specialiştii stăteau în jurul meu şi nu puteau să mă ajute cu nimic. Ei şi-au dat seama că exista o cauză, fiindcă vedeau că ceva îmi neutraliza toţi muşchii, dar nu ştiau care era aceea. Apoi, în timp ce toţi stăteau în jurul meu, iar eu îmi priveam piciorul, deodată am reuşit să-l mişc. Într-o secundă, se părea că totul revine la normal. După zile întregi în care am stat în spital neputincios, într-o secundă s-a declanşat totul. Acela fusese vrăjmaşul care din când în când se ridică cu toate aceste atacuri împotriva noastră, dar eu sunt bucuros. De ce? Pentru că se apropie timpul în care se vor întâmpla lucruri măreţe. Noi nu ştim cât de mari vor fi, dar ştim că vor veni.

Aşadar, ţineţi minte! Când sunteţi atacaţi de vrăjmaş şi sunteţi în voia lui Dumnezeu, voi sunteţi de nepreţuit în ochii Domnului. De ce spun aceasta? Pentru că vrăjmaşul nu-şi iroseşte atacurile, ci întotdeauna va ataca doar ceea ce este folosit de Dumnezeu, ceea ce urmează să facă Dumnezeu sau ceea ce are în Planul Său. El cunoaşte măreţia lucrurilor pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru noi, pentru cei care-L urmăm pe Dumnezeu, de aceea, continuaţi să mergeţi înainte şi nu lăsaţi ca aceste lucruri să vă descurajeze. Dimpotrivă, spuneţi cu atât mai mult: „Există ceva măreţ aici!” Noi trebuie să continuăm să luptăm pentru că am dat de ceva aici.

Noi spunem: „Domnul este Păstorul meu”, dar nu ştiu dacă înţelegem cu adevărat însemnătatea acestor cuvinte. Este ceva radical şi extraordinar. Domnul, Cel Atotputernic, Cel mai puternic din tot Universul este Păstorul meu. Dacă Dumnezeu, Cel Atotputernic este Păstorul vostru, Ocrotitorul vostru, Cel care Se îngrijeşte de noi, Conducătorul nostru, de ce mai trebuie să ne îngrijorăm? Dacă Cel Atotputernic este Păstorul vostru, de ce mai trebuie să vă faceţi griji cu privire la ce se petrece pe pământ sau dincolo de pământ? Mai trebuie să ne temem de ceva? De nimic!

Domnul este Dumnezeul meu, de ce să mă tem? Domnul este Păstorul meu, deci nu mă voi teme de nici un rău.

Gândiţi-vă la faptul că Cel Atotputernic este Păstorul vostru. Cea mai mare Forţă din întregul Univers este Păstorul vostru. Aceasta ar trebui să ne dea putere. Eu ştiu că El este cu mine, Îi cunosc puterea, voia Sa, iar dacă sunt în voia Sa, de ce să mă tem? Eu pot face totul

Vedeţi, la sfârşitul Bibliei, în cartea Apocalipsei scrie să la sfârşit va fi un tron, iar pe tronul acela nu va sta un lup, ci va sta Mielul. Cine este Mielul? Dragostea lui Dumnezeu. Vedeţi? Mielul va birui şi va împărăţi. El împărăţeşte chiar şi acum asupra răului şi asupra problemelor voastre, pentru că dragostea lui Dumnezeu este mai mare decât lupul.

El veghează asupra tuturor lucrurilor, aşa că dacă sunteţi îngrijoraţi, preocupaţi, descurajaţi cu privire la ceva, să ştiţi că El veghează asupra acelor lucruri. Cine de teme de lupul cel rău? Mielul nu se teme, nici Păstorul şi nici noi.

Fiţi tari în Domnul şi în puterea măreţiei Lui, luptaţi prin bine şi biruiţi prin bine pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât Cel ce este în lume. El este Păstorul vostru şi împărăţeşte. Amin.

Doamne, în seara aceasta Te slăvim şi Îţi mulţumim pentru prezenţa Ta. Tată, Îţi mulţumim pentru că cu Tine ne aflăm de partea biruitoare. Ajută-ne să biruim, să fim tari, şi luptăm lupta cea bună. Ajută-ne să nu fim ignoranţi şi să nu călcăm în locuri în care nu trebuie să mergem. Ajută-ne să fim asiguraţi în Tine, fiindcă Tu eşti mai tare decât toate lucrurile. Tu eşti Mielul lui Dumnezeu şi împărăţeşti.

Doamne, Tu eşti mai tare decât problemele noastre, decât orice întuneric, iar noi stăm pe aceasta şi umblăm în aceasta. Tată, îndură-Te de poporul Tău în seara aceasta şi atrage-l la Tine.

Vă rog să staţi în prezenţa lui Dumnezeu şi să vorbiţi cu El. Amin.