IEHOVAH-JIREH – Partea a treia

Mulţumesc frate Borders. Vă puteţi aşeza. Am avut ceva părtăşie cu fratele Harrel, administratorul adunării, şi am aflat că el este un misionar și că avem câteva lucruri în comun. El merge acum înapoi în Africa. Intenţionez să fiu şi eu acolo anul acesta. Am încercat să aducem ceva împreună referitor la vizitarea Coastei de Aur, după venirea din Africa de Sud.

Cred că acolo am avut una dintre cele mai mari adunări din ziua mea; aceea a fost în Africa de Sud, când am văzut treizeci de mii de băştinaşi curați primindu-l pe Hristos dintr-o dată. Amin. Ei le-au cerut să-şi spargă idolii de pământ, cei la care într-adevăr ţineau, iar ei şi-au spart idolii, și ca o furtună de praf s-a ridicat, şi l-au acceptat pe Hristos ca Salvatorul lor, la o singură adunare. Ei au avut o bună pescuire acolo, astfel ei au prins…

Dar cea mai mare chemare la altar de care îmi pot aminti, pe care Domnul ne-a dat-o, a fost în India, unde am avut aproximativ cinci sute de mii într-o singură adunare. Şi acolo noi nu am putut estima; doar cât de departe se putea vedea, erau peste tot. Şi toţi l-au acceptat pe Hristos ca Salvator, dar nu au avut nici un lucru după care să urmeze, de aceea, Șiiții i-au luat pe ai lor; Jainii i-au luat pe ai lor, şi altele. Cred că majoritatea s-au dus înapoi, după ce au văzut că Domnul a făcut ceva şi ce a produs acolo.

Slujba pe care mi-a dat-o Domnul, în America nu are prea mare efect, doar la oamenii penticostali. Cele mai multe biserici Americane sunt biserici mari intelectuale, şi ele cred un crez. Ele stau chiar acolo și nu le puteţi mişca de pe aceea.

Dar când luaţi un băştinaş şi încercaţi să-i spuneţi ceva despre un crez, el nici nu ştie care este mâna dreaptă şi care este stânga. La ce i-ar folosi să-i daţi o broşură? El trebuie să vadă ceva. Şi când o vede, atunci este convins. Şi el vede vraciul lui vrăjitor ridicându-se şi provocând-o, şi vede Duhul Sfânt jos chiar acolo. Da. Atunci aceea le arată cine este Dumnezeu, apoi aceea o stabileşte.

Şi sunt foarte fericit să-l întâlnesc pe fratele Harrel! Tocmai am vorbit despre băştinașii din Africa. El vorbea despre băştinaşii din Africa, și despre sponsorizarea unei adunări a lui T.L. Osborn. Cred că mulţi dintre voi îl cunoaşteţi pe fratele Osborn. Oh, fratele Osborn este un slujitor scump al lui Hristos, și unul dintre prietenii mei buni. Desigur am un adânc respect în inima mea pentru fratele Osborn, pentru un aşa mare misionar. Eu cred că el a făcut mai mult în câmpurile de misiune decât oricare altul pe pământ astăzi. Din câte ştiu, este fratele Osborn. Eu într-adevăr îi iubesc, pe fratele şi sora Osborn.

Mi s-a spus că sora Arganbright este în adunare în seara aceasta. Te ascunzi de mine, mama Arganbright? Desigur apreciez roada ta preţioasă. Şi nu-i de mirare că ea este o domnişoară aşa de frumoasă, ea vine aici din partea aceasta a ţării. Ea întotdeauna a vorbit despre Grass Valley.

Câţi îl cunosc pe domnul şi doamna Arganbright, din jurul Grass Valley? Ei bine, este frumos. Unde eşti, soră Arganbright? Nu te-am văzut de mult timp, tu ai pătruns… Iat-o. Da. Binecuvântată fie inima ei. Casa lor este a doua  mea casă; o femeie minunată chiar aici, din Grass Valley. Ea întotdeauna a avut o povară pentru aceşti oameni. Şi fratele Arganbright, dacă aceasta este prima seară a voastră aici, eu am fost afară în pădure astăzi și m-am rugat, când voi aţi vizitat soţia şi pe ceilalţi. Şi îmi pare rău că nu am fost înăuntru să vă văd, şi să-i întâlnesc pe prietenii noştri.

Vreau să spun că am văzut ceva întâmplându-se între oamenii voştri de aici, ceva ce nu am mai văzut în nici un alt oraş american, nicăieri. Am văzut cum creştinii recunosc că sunt greşiţi faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, cum se ridică şi cer milă. Da. Aceea sună pentru mine ca o trezire care ar putea izbucni aici. Aceea ar fi minunată. De atâta timp de când predic în jurul lumii, şi în special în America, nu am mai văzut înainte, grupuri de creştini, când Cuvântul s-a adus, când am arătat Cuvântul, ei s-au ridicat şi au mărturisit că au fost greşiţi. Nu numai atât, dar și predicatorii împreună cu ei. Aceea este sinceritate. Îmi place aceasta.

Sora Arganbright, ei te-au făcut să te ridici. Eu voi face ca soţia mea să se ruşineze. Ea este cea mai timidă persoană din lume, dar ea şade aici în seara aceasta. Dragă, cred că ne vom împăca cu privire la aceasta, dar voi cere soţiei mele să se ridice. Cea mai dulce femeie din toată lumea, pentru mine. Fata mea, fiica mea mai mare, Rebeca. Acum, dragă, ştiu că eşti arsă de soare, dar aş vrea să te ridici, oricum. Bine, Rebeca. Aceea este fiica mea, Rebeca. (Adunarea aplaudă—Ed.) Mulţumesc.

Fratele Jewel Rose. Câţi îl cunosc? Într-o seară a adus-o pe soţia mea pe platforma unde eram, după ce a început deja. Şi ea aproape a leşinat. Ea doar îl ocoleşte oriunde îl vede,  îl evită pentru că se teme că o va chema la platformă din nou.

I-am spus: „Într-o seară te voi chema să te ridici şi să vorbeşti puţin pentru noi.”

Ea a zis: „Pregăteşte o găleată cu apă, fiindcă voi leşina.” Ea este o persoană foarte scumpă, soţia mea. Dacă există vreun credit ce se acordă familiei Branham, acela să meargă la ea. Ea este cea care a stat între mine şi public. Şi toate lucrurile care s-au făcut corecte, ea le-a făcut. Sper că fiecare tânăr de aici, când se va însura şi îşi va lua o soţie, veţi trăi tot aşa de fericiţi împreună, cum am trăit şi eu cu soţia mea în aceşti douăzeci şi doi de ani de când ne-am căsătorit.

 „Cine a găsit o soţie, a aflat un lucru bun.” Aşa cum a zis Solomon: „O femeie bună este o nestemată în coroana bărbatului, dar una care-i face rușine, este ca apa în sângele lui.” Şi sângele său este viaţa lui. Astfel, o femeie care face rușine, este cel mai rău lucru de care se poate ţine. Şi una neprihănită este cel mai bun lucru de care se poate ţine, în afară de salvare.

Dacă Dumnezeu i-ar putea da bărbatului un lucru mai bun decât o soţie, El i-ar da, pentru că Dumnezeu dă copiilor Lui doar lucruri bune. Şi El i-a dat o soţie, iar eu sunt mulţumitor pentru aceasta.

Şi să vedeți femei… când eu le-am cam tăiat seara trecută cu Scriptura, pentru felul cum aceste femei Penticostale se îmbracă și își  poartă părul, şi mergând. Voi ziceţi: „Aceea nu contează.” Sigur că contează!

Aş vrea să vă întreb ceva. Fratele Harrel de aici, un misionar.

În Durban, Africa de Sud, erau femei care stăteau acolo tot aşa de goale cum au venit pe pământ, nu aveau nici un petic de haină, doar o bluză mică, patru sau cinci ţoli de bluză în faţa lor. Şi stăteau acolo așa de goale cum erau, şi ele stăteau pe pământ după acea minune mare ce s-a întâmplat pe platformă. Şi în acel grup, erau aproape zece mii de mahomedani (la un moment dat) care L-au acceptat pe Hristos la aceeaşi adunare. Şi apoi acolo când… Aceste femei, ridicându-se cu aceşti bărbaţi, L-au acceptat pe Hristos.

Şi fratele Bosworth a zis: „Frate Branham, eu cred că ar trebui să faci chemarea din nou. Cred că ei vor să spună, „vindecare fizică.”

Şi am vorbit pentru cincisprezece translatori diferiţi. Ştiţi ce este… Voi trebuie să semnaţi ceea ce spuneți, în timpul când ei… Voi ziceţi: „Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit să salveze păcătoşii.” Şi aceasta va merge: „blu, blu, blu, blu,” şi apoi: „nic, nic, nic, nic,” dar aceea înseamnă: „Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.”

Ştiţi, eu auzeam oamenii vorbind în limbi, şi mă gândeam: „Vai, aceea nu poate fi corect.” Dar Biblia spune: „Nu există sunet fără înţeles.” Nu există. Când am auzit-o, unii ciripeau ca păsările, şi orice lucru, dar pentru ei, aceea are o însemnătate, pentru că orice sunet are un înțeles. Şi când acela s-a dus din nou, am zis: „Ei bine, atunci fiecare să ştie că într-adevăr, aceea nu este vindecarea fizică, ci este acceptarea lui Hristos ca Salvator; un Cer în care să meargă. „Voi credeţi în Fiul lui Dumnezeu, și acceptaţi-L ca Salvatorul vostru personal, și spargeţi-vă idolii de pământ!” Şi ei i-au aruncat jos. Şi am zis: „Chiar aici, ridicaţi-vă mâinile acum spre acel Dumnezeu, şi lăudaţi-L. El vă dă Duhul Sfânt!”

Şi în timp ce s-au ridicat de jos, am văzut femeile care erau goale goluţe, dar imediat ce Hristos le-a atins, ele s-au dus de acolo cu mâinile încrucişate, şi când le-am văzut din nou, ele erau îmbrăcate cu haine. Hristos face ca un păgân să-şi dea seama că este greşit să umble  gol, dar femeile acelea care se declară că sunt creştine, se dezbracă tot mai mult în fiecare an, ele nu pot înţelege. Există ceva rău pe undeva. O păgână, doar stă acolo născută în lumea aceasta fără să ştie că este goală, ea nu ştia că este goală. Dar lăsaţi-L pe Hristos să vină în prezenţa ei, și ea îşi va da seama că este goală, aşa încât încearcă să se acopere cât poate de mult, să-şi încrucişeze mâinile şi să plece. Dar după două sau trei zile, când o aflaţi din nou, ea este îmbrăcată.

Acum există ceva greşit pe undeva, şi sunt sigur că aceea nu este Hristos. Oh, cred că Cuvântul este perfect!

Îmi place călătoria lui Avraam. Dar vouă? Eu stau cu aceea de mult timp și nădăjduiesc să ajung la Iehovah-Iireh în seara aceasta. Am luat textul meu cu trei sau patru seri în urmă şi încă nu am ajuns la el.

Dar… acasă am luat un subiect, și am predicat despre Iov. Ei bine, aproape un an am stat la Cartea lui Iov. În fiecare duminică şi miercuri, vorbeam despre Iov. Şi în final, l-am adus pe grămada de cenuşă, și l-am ținut acolo vreo trei sau patru săptămâni. Şi o soră scumpă, a avut suficient curaj să-mi scrie, și a zis: „Frate Branham, când îl vei lua pe Iov de pe grămada de cenuşă?”

Ei bine, cred că vă veţi întreba când o să-l duc pe Avraam să-l vadă pe Iehovah-Iire.

Dar am avut un punct. Avraam… Sau, Iov stătea acolo pe grămada de cenuşă, și Elihu vorbea. Dumnezeu îl încerca pe sfântul Lui, și a adus tot ce a avut. (Până am ajuns la acest punct unde am putut face împuşcătura mortală, am pregătit totul). Apoi Domnul a coborât în acel vârtej de vânt, fulgerele au început să strălucească, şi tunetele să bubuie. Şi Duhul lui Dumnezeu a venit peste profet, el s-a ridicat în picioare, și a zis: „Ştiu că Răscumpărătorul meu trăieşte!” Urmăriţi, „Răscumpărătorul.” „În ultimele zile El va sta pe pământ. Şi chiar după ce viermii pielii vor distruge acest trup, chiar în carnea mea Îl voi vedea pe Dumnezeu. Eu însumi, ochii mei Îl vor privi, şi nu ai altuia.” Oh, ce lecţie avem acolo! Pentru a pătrunde în aceea durează puţin până când oamenii toţi sunt situaţi, Duhul tocmai corect, apoi să o pătrundem. Şi apoi altarul a fost aliniat şi plin de oameni, pocăindu-se.

Dacă sunteţi conduşi de Duhul, doar folosiţi-vă timpul până când sunteţi la zero. Dacă nu, veţi trage prea sus sau prea larg, sau altceva. Să o aducem la zero. Biblia! Cred că Dumnezeu ne vrea aduşi la zero. Duhul Sfânt a venit la zero în apostoli, sau ei s-au adus la zero cu Duhul Sfânt, mai degrabă. Şi cred că noi putem face acelaşi lucru, prin  acelaşi

Cuvânt. El atinge ţinta! Şi dacă acela a atins-o odată, centrul mortal, el o poate atinge din nou! Dar voi trebuie să aveţi zero înăuntru! Fiţi siguri că respiraţia voastră, tragerea voastră, că orice lucru este chiar corect. Am tras la ţintă și știu cum este; o reglaţi, şi puşca va trage la zero.

Odată, am trimis un model şaptezeci şi cinci înapoi la Winchester Company, pentru că nu am putut-o face să lovească peste trei… sau un sfert de inch, la cincizeci de metri. Şi Winchester Company mi-a trimis-o înapoi, spunând: „Reverend Branham, puşca aceea este făcută să grupeze numai un grup de cinci împuşcături, un ţol la douăzeci şi cinci de iarzi.”

Acum aceea a fost compania care a făcut-o. Eu ştiu, altfel, eu doar trag la linie, cu precizie, nouă cuie de covor drepte, la cincizeci de iarzi, cu aceea. Astfel am ştiut că era fixată la zero. Astfel am continuat să mă necăjesc cu ea, şi să mă necăjesc cu ea, până când am adus-o înapoi din nou.

Acum, acelaşi lucru este cu Cuvântul lui Dumnezeu. Lucrurile acelea ce le-au făcut apostolii, lucrurile acelea ce le-a promis Hristos, trebuie să le aducem la zero cu Cuvântul, cu Duhul. Dacă a făcut-o odată, o va face din nou, pentru că Acela este Dumnezeu. Şi Dumnezeu este Cuvântul, El nu poate greşi.

Dacă vreo puşcă statică va devia în această direcţie în antebraţ, fiind mai liberă sau prea strânsă, ceva care o leagă, vă puteţi pune greutatea degetului pe puşcă, şi (ea trage perfect) greutatea degetului vostru o va arunca departe. Voi trebuie să aveţi fiecare lucru perfect.

În acest fel trebuie să faceţi în creştinism, să faceţi Cuvântul să se manifeste, să acţioneze corect. Voi înşivă cu Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să fie perfect, apoi va atinge punctul zero. Trebuie să fie! De aceea, în predicare, trebuie să simţiţi că Duhul este corect, apoi va atinge zero; direct va pleca, și va trece prin ţintă.

Apoi oamenii care stau în jur, de multe ori oamenii vor spune: „Frate Branham, nu aud despre adunările tale.” Eu nu am puncte de vânzare cum au alţi fraţi. Ei au reviste, au radio, televiziune; eu doar trec şi încerc să-L reprezint pe Domnul Isus. Oamenii îl văd, îl cred, și se fac bine. Dumnezeu ştie, aceasta este tot ce este necesar. Vedeţi? Noi nu, nu suntem… Nu va trebui să fie nici o istorie scrisă. Nu vă îngrijoraţi de aceea, pentru că nu va mai fi timp pentru a scrie istoria. Eu cred că Isus va veni. Şi aş vrea să trăiesc astăzi ca şi cum ar veni astăzi sau mâine. Fără şcoli mari, şi altele. De ce facem aceste lucruri apoi predicăm că vine Isus? Păi, lucrările noastre proprii mărturisesc împotriva noastră. Este corect. Isus vine, să fim, să pregătim biserica pentru aceasta! Să ne pregătim. Oh, cum Îl iubesc!

Să ne aplecăm capetele acum pentru un cuvânt de rugăciune. Oh, cum îmi place să văd oamenii cum îşi apleacă capetele în smerenie. Acum să stăm în tăcere puţin timp, să studiem. Acum vrem să ne folosim timpul. Mâine este duminică, sabatul, ziua de sabat a creştinilor. Şi nu aş vrea să întârziaţi la şcoala duminicală, chiar dacă nu vrem să ne grăbim cu aceste lucruri.

Mă gândesc acum: „Doamne, este dorinţa inimii mele în seara aceasta, conform cu voia Ta?” Dacă este, atunci gândiţi-vă la aceea. Și dacă vă gândiţi la ea, la dorinţa voastră, verificaţi-o cu programul lui Dumnezeu. Dacă arată că este corect cu programul lui Dumnezeu, atunci aş vrea să vă ridicaţi mâna spre Dumnezeu, și să spuneţi: „Dumnezeule, aminteşte-mă! De aceasta am nevoie.” Doar gândiţi-vă foarte tare. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Bine. Domnul să vă binecuvânteze. Este bine. Doar continuaţi să vă ridicaţi mâna. El vede totul, El ştie toate lucrurile. Este bine. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Amin.

Domnul binecuvântează. Este bine. Doar continuaţi să vă gândiţi, ridicându-vă mâna. Acum urmăresc fiecare mână care se ridică. Bine. Este frumos.

Tată Ceresc, acum venim, apropiindu-ne din nou în acel Nume atotsuficient al Domnului Isus, sus la Tronul Harului. Aşa cum a zis poetul: „Lasă-mă la tronul Milei, să găsesc alinare dulce.” Dumnezeule, inimile lor ard pentru ceva. Şi fie ca ei acum, la tronul Milei, să afle alinare pentru că Dumnezeu îi alină, marele Medic, şi credinţă pentru ceea ce au nevoie. Mi-am ridicat ambele mâini. Am nevoi. Aminteşte-mă, Doamne! Aminteşte-ţi de toţi oamenii aceştia de aici care reprezintă aceste batiste. Oh, cum au venit mărturiile din cauza acestor lucruri. Respect.

Departe peste aceste dealuri de nisip de aici, pe undeva, sunt mame bolnave, taţi, copilaşi, oameni în spital, taţi orbi stând în spate într-o cămăruţă cu un băţ alb în mână, aşteptând ca aceste batiste să se reîntoarcă. Dumnezeule, ai milă! Acordă, Doamne, ca peste oricine se vor pune, fie ca duşmanul să-şi piardă puterea şi tăria, și fie ca ei să plece vindecaţi. Aici este una scrisă, „cancer.” Fie ca acel diavol să fugă din aceste trupuri. Şi fie ca Duhul Sfânt, în timp ce Dumnezeu se uită prin Sângele Fiului Său Propriu care a murit pentru acest scop, fie ca marea ispăşire să fie suficientă în seara aceasta, şi credinţa să curgă abundent peste ei, ca ei să-şi primească vindecarea. Acordă aceea, Doamne.

Binecuvântează Cuvântul Tău acum. Ajută slujitorul Tău, unge-ne pentru slujire, și unge fiecare inimă care ascultă. Şi suntem gata să vorbim acum, Tată. Spune-ne ce să zicem, şi spune-ne ce să facem. Noi Te aşteptăm să fii cu noi în adunare. Îţi mulţumim pentru cântările frumoase din seara aceasta, imnurile acelea frumoase.

Acest tânăr din spate, fratele Heimer, tocmai a cântat acel imn minunat, Galileanul. Fie ca acel Străin din Galileea să umble aici acum, în seara aceasta, și fie ca noi să-I auzim glasul spunând gândirii tulburate, aşa cum a spus apei tulburate: „Pace! Fii liniştită.” Şi fie ca orice inimă tulburată să fie vindecată. O cerem în Numele lui Isus. Amin.

„Şi a pus numele locului aceluia, Iehovah-Iireh: aşa cum este scris, la muntele unde DOMNUL va purta de grijă.”

Acum vrem să începem cu acest caracter mare. Şi mâine… Cu voia Domnului, vom încerca să ajungem la capăt cu Avraam în seara aceasta. Şi mâine, poate un text pentru vindecare Divină.

Domnul a fost bun cu noi aici. Am auzit mărturii despre lucrurile care s-au întâmplat, și sunt foarte bucuros! Şi am avut într-o seară, o linie completă de rugăciune, sau i-am chemat… Şi nu a existat nici unul slab văzut de noi în clădire, în cărucior, pe undeva, care să nu se fi ridicat, mergând în jur, și umblând.

Şi acum, în fiecare seară Duhul Sfânt a venit în Prezenţa Sa măreaţă, şi a trecut prin audienţă, declarându-Se, că El este aici. Apoi, noi ar trebui să-L credem. Vedeţi, El vrea ca voi să-L credeţi. Cea mai înaltă onoare ce I-aţi putea acorda lui Dumnezeu, este să-L credeţi. Voi trebuie să credeţi. „Cel ce vine la Dumnezeu, trebuie să creadă că El este.” Şi acum credeţi-L!

Și în timp ce îl iau pe Avraam, călătoria… Este tocmai pentru că încerc să zidesc credinţa pentru un mare apogeu, să permit oamenilor să vadă cine sunt ei. Acela-i necazul. Găsesc două clase de oameni, în timp ce călătorim. Una dintre ele sunt penticostalii, cealaltă sunt fundamentaliştii. Acum, fundamentaliştii poziţional cunosc unde se află, ceea ce sunt, dar nu au nici o credinţă cu aceea. Penticostalii au credinţă, dar nu ştiu cine sunt ei.

 Acum, este chiar ca şi un om care are bani în bancă, dar nu ştie cum să scrie un cec; iar celălalt poate scrie cecul, dar nu are bani în bancă. Dacă aţi putea cândva să-i aduceţi împreună, ceva s-ar întâmpla. Dacă aţi putea cândva să aduceţi credinţa penticostală şi doctrina fundamentaliştilor, dacă aţi putea cândva… sau doctrina fundamentaliştilor şi credinţa penticostală, ceva se va întâmpla. Este corect.

Acum, mi-ar place să depun o mărturie aici. Când am văzut, la o şcoală Lutherană, cum patru sute au primit botezul Duhului Sfânt în timp ce vorbeam cu ei despre aceea. Oh, aceea a fost o privelişte glorioasă, să-i fac să o ştie. Ei nu sunt excluși  pentru că sunt Lutherani. Nu există nimic împotriva Lutheranilor, Baptiştilor, Metodiştilor, oricine sunteţi, Catolici. Nu sunt împotriva acelor oameni, dar sistemul este acela care îi ţine, împotriva lui vorbesc eu. Nimic împotriva individului, ei sunt toţi fiinţe umane pentru care a murit Hristos; Catolici, Evrei, orice ar putea fi. Acela este sistemul. Ca Mahomedanii, Șiiți, Jainiștii, sau orice ar putea fi, acela-i sistemul. Buda este un sistem, vedeţi. Nu oamenii care se închină lui Buda; este sistemul care îi atrage.

Este acelaşi lucru. Isus nu a fost împotriva oamenilor. El a murit pentru ei. Au fost sistemele acelea care Îl îndepărtau, ţinându-i departe de El. Același lucru este acum.

Acum m-am gândit, luându-l pe Avraam, ştiind că promisiunea aceea i-a fost dată lui Avraam, şi Seminţei Lui după el. Acum să călătorim înapoi puţin să luăm un fundament, şi apoi să venim în seara aceasta direct la text acum, pentru puţin timp.

Şi biletele de rugăciune vor fi date tuturor celor ce doresc să ne rugăm pentru ei. Dacă nu le primiţi toate în seara aceasta, le veți primi mâine. Şi oricine vrea să se facă rugăciune pentru el, trebuie să aibă un bilet de rugăciune. Să fiţi aici, la unu și jumătate, mâine, ca să vă luaţi biletul de rugăciune, pentru că vrem să începem adunarea. Apoi ne vom ruga pentru fiecare persoană care deţine un bilet de rugăciune.

Am încercat în diferite seri, să chem pe cei ce nu au bilete de rugăciune, iar cei ce au bilete de rugăciune, să aibă privilegiul să fie în rândul de rugăciune. Şi ceilalţi sunt chemaţi acolo afară, fără bilete de rugăciune. Aceea cuprinde ambele, ambele părţi. Biletul de rugăciune nu înseamnă nimic. Dar dacă daţi unei persoane bilet de rugăciune, şi există vreo patruzeci la sută vindecaţi chiar atunci, doar să te gândeşti că ei vin prin rând; ceva de care te poţi ţine, ceva la care să te poţi uita, sau ceva. Şi băieţii vor acorda bilete de rugăciune mâine la unu și jumătate, ca să poată ieşi pe la ora două, să poată face restul treburilor zilei pe care le au.

Dacă vreţi poze, cartea, sau banda, trebuie să o primiţi în seara aceasta. Nu se vând duminica; nu vom permite aceasta. Noi respectăm duminica, nu vindem deloc duminica. Şi aceste cărţi şi alte lucruri, ele sunt nimic pentru mine, ele sunt cărţi pe care oamenii le-au scris despre slujba mea. Poze pe care le-a luat Asociaţia Fotografilor Americani, şi aparţin Studioului Douglas, cu drept de autor. Cartea aparţine fratelui Gordon Lindsay şi Capelanului Julius Stadsklev. Noi le cumpărăm şi le aducem la adunare, şi le vindem cu aproape cât  obţinem, şi pierdem în ele. Şi întotdeauna am zis, dacă cineva… Am spus oamenilor care vând cărţi: „Dacă vreun bărbat sau o femeie vine aici sus, o persoană săracă, ce nu are bani să cumpere cartea; să i-o daţi, oricum. Şi vom… Voi vedea că se poartă de grijă de aceia.” Şi dacă aveţi cartea şi nu merită cât ar trebui să fie, aduceţi-o înapoi. Nu va fi nici una returnată fără să vă primiţi banii. Vedeţi? Este doar ceva care va ajuta credinţa voastră. Aceasta este tot ce încercăm să facem, altfel nu am permite să fie aici. Este exact corect.

Astfel acum în seara aceasta, amintiţi-vă, ei vor fi la standul de cărţi. Un prieten bun de al meu, fratele şi sora Wood. Aş dori să am timp să vă spun mărturia lor, despre cum fiul lor a fost vindecat de poliomielită. Şi multe alte lucruri care s-au întâmplat, despre oameni care sunt aici în adunare.

Acum, haideţi să vedem biografia lui Avraam. Mai întâi, Dumnezeu l-a întâlnit pe Avraam și a făcut cu el un legământ necondiționat. Nimic… De fapt Avraam nu a avut nimic de-a face, ci doar l-a crezut pe Dumnezeu. Legământul a fost prin har, şi necondiţionat. Nu: „Dacă vrei”, ci Dumnezeu a zis: „Am făcut!” Şi acum fiecare om…

Amintiţi-vă, toată Sămânţa lui Avraam care a venit cândva la Dumnezeu, a venit în acelaşi fel. Nu puteţi face nimic! Voi nu vă puteţi autosalva, la fel cum nu vă puteţi lua cureaua de la cizmă și să săriţi peste lună. Nu vă puteţi salva. Nimeni nu L-a căutat pe Dumnezeu; Dumnezeu a căutat omul. „Nu voi M-aţi ales,” a zis Isus, ci: „Eu v-am ales.” De prima dată…

Puteţi merge aici afară să spuneţi unui porc că este greşit, dacă mănâncă lături? El vă va spune să vă vedeţi de treburi. Dar va trebui să faceţi ceva să-i schimbaţi natura, să-l faceţi să-şi dea seama că este greşit. Ceva trebuie să se întâmple cu porcul, mai întâi.

Pentru acest motiv aşa numiţii creştini, de multe ori, se tăvălesc în noroi, înapoi în păcat, fiindcă… Puteţi spăla un porc, să-i vopsiţi unghiile de la picioare, să-i faceţi buzele. Aceea este greşit, sau orice este. Ruj de buze, aceea nu este, sau ceva? Am avut tot materialul acela, amestecat. Totuși voi ştiţi ce este. Puneţi pe vechea scroafă ceva ruj de buze şi, ştiţi, faceţi-i toate celelalte lucrări, şi ea se va duce direct înapoi la mocirlă, şi se va tăvăli din nou. De ce? Ea este un porc, de la început. Singurul mod cum o veţi schimba, este să-i schimbaţi natura.

Acela-i singurul mod cum un bărbat sau o femeie se poate alinia cândva cu Dumnezeu, este să-i schimbaţi natura, să o curăţiţi, să moară faţă de păcatul omului vechi, și să fie renăscută prin Duhul lui Dumnezeu. Şi aceea este Hristos, este Duhul lui Dumnezeu, şi Hristos este Cuvântul. Apoi acela mărturiseşte cu Cuvântul, este singurul mod cum o vom face cândva.

Avraam a căutat o Cetate al Cărui Ziditor şi Meşter este Dumnezeu. Şi astăzi noi suntem străini și călători, căutând o Cetate al cărui Ziditor şi Meşter este Dumnezeu. Priviţi! Avraam, înainte de a fi cândva cunoscut, a existat ceva ca un instinct în el, prin care privea după Cetatea aceea.

Astăzi, trecând pe aici cu soţia, am zis: „Este un loc drăguţ aici pe deal. Cu trei sute de ani în urmă, poate era o pădure frumoasă, lemne mari înalte, dar omul a intrat, le-a tăiat, poluând cursurile pâraielor. Acela ar fi un loc frumos dacă am locui aici.” Da, dar priviţi, el a zidit case. Apoi au început să se înmulţească. Păcatul şi violenţa au început să intre. Holywoodul s-a apropiat aşa de tare de el, l-a adus înăuntru prin filme, prin televizor. Prin… Şi acum, fiecare oraș este contaminat, păcătos. Şi cu siguranţă, ca oameni, ceva este în ei care le place să locuiacă împreună cu vecinul, şi să fie drepţi. Cu siguranţă există o Cetate pe undeva! Adâncul cheamă Adâncul din nou!

Şi Avraam a văzut cetăţile din ziua lui, din Ur din Caldeea, el ştia pentru că era ceva în el care chema, exista o Cetate care era altfel, al Cărui Ziditor şi Făuritor era Dumnezeu. Şi Dumnezeu a văzut pe Avraam, şi i-a spus: „Desparte-te acum. Vino afară.”

Avraam, un lucru aş vrea să observaţi, el s-a supus Cuvântului lui Dumnezeu la literă. Întotdeuna amintiţi-vă de aceea! Acesta este Mesajul meu: voi trebuie să vă supuneţi Cuvântului. Şi dacă știți ceva contrar Lui, lăsaţi-l în pace. Aceea ar putea arăta bine, dar nu argumentați împotriva Cuvântului lui Dumnezeu.

Acela-i primul lucru ce a făcut Satan, a adus îndoială împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, la Eva. Şi niciodată ea nu s-a îndoit de Acela, ci ea doar s-a gândit că Satan i-a vorbit logic.

Şi în același fel fac ei astăzi. „Nu este logic ca noi să facem aceasta? Nu este logic?” Dacă este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, lăsaţi-l în pace! Acela este glasul lui Satan.

Lăsaţi Cuvântul, dacă Cuvântul este în voi… „Dacă rămâneţi în Mine, şi Cuvântul Meu rămâne în voi, atunci cereţi ce vreţi.” Duhul Sfânt! „Rămâneţi în Mine, Cuvântul meu în voi.” Acela este Cuvântul întrupat. „Cereţi ce vreţi, şi vi se va face.” Îndepărtaţi toate crezurile, toate lucrurile, şi ţineţi-vă de Cuvânt pentru că acela este Hristos, apoi Acela se va manifesta.

         Cineva a zis: „Frate Branham, de unde cunoşti lucrurile acelea. Cum?” Ceea ce vedeţi aici, în adunări, sunt lucruri amatoare. Cine călătoreşte cu adunările de aici, o ştie. Duhul Sfânt descoperă lucruri care vin cu săptămâni şi luni între timp. Și puteți întreba pe oricine: „A greşit aceea cândva?” Nu poate greşi! Vedeţi? „De unde o ştiţi?” Pentru că este o promisiune a Cuvântului, şi ceasul când trebuie să vină la împlinire, este aici.

Acum eu nu ştiu, pot exista foarte puţini, o minoritate care Îl va crede, dar va trebui să meargă înainte la fel. Şi aţi observat, Acela trece chiar peste capul oamenilor şi a trecut chiar înainte ca ei să-L recunoască. Întotdeauna este în același fel.

Pentru voi, oameni Catolici, ştiţi ce a făcut biserica voastră, pentru că Ioana d-Arc a fost o sfântă adevărată a lui Dumnezeu; ea a făcut minunile lui Dumnezeu, a profeţit despre Dumnezeu, iar voi aţi numit-o vrăjitoare, şi aţi ars-o pe rug. După sute de ani, v-aţi dat seama că aţi fost greşiţi, și atunci aţi făcut din ea o sfântă, dar ea a trecut chiar peste voi, şi nu aţi ştiut-o. Ilie a trecut, și ei nu l-au cunoscut. „Un impostor vechi!”

Hristos a trecut pe acolo, și ei nu L-au cunoscut până după moartea, îngroparea, şi învierea Lui. Dumnezeu a stabilit-o. Şi aceea chiar trage lâna peste ochii necredinciosului și arată… El a zis: „Am ascuns-o de ochii celor înţelepţi şi pricepuţi, şi am descoperit-o copiilor, celor care vor să înveţe.” Hristos a mulţumit lui Dumnezeu pentru că a făcut-o în felul acesta. Vedeţi?

Smeriţi-vă! Credeţi-o! Cercetaţi Cuvântul! Isus a zis: „Cercetaţi Scripturile, căci în ele credeţi că aveţi Viaţă Eternă, şi tocmai ele sunt acelea care mărturisesc despre Mine. Voi ar fi trebuit să cunoaşteţi timpul.” Iar fariseilor le-a spus: „Făţarnicilor, voi puteţi deosebi faţa cerului, dar semnele timpului nu le puteţi deosebi. Pentru că, dacă M-aţi fi cunoscut, aţi fi cunoscut ziua Mea.” Și a trecut chiar peste ei, și nu au ştiut-o până când s-a dus. Observaţi acum Cuvântul care este aşa de important!

 Şi observaţi alta, în timp ce suntem cu aceea, Lot. Isus a zis: „Amintiţi-vă de soţia lui Lot.” Dacă Cuvântul nu este aşa de important, dacă logica este în ordine; când acel Înger a zis lui Lot şi familiei lui: „Mergeţi la Ţoar, dar nu vă uitaţi înapoi!” Şi soţia lui Lot, pentru un lucru nesemnificativ s-a întors şi s-a uitat înapoi, dar aceea a fost contrar cu Cuvântul, şi ea s-a transformat într-un stâlp de sare.

Apoi ziceţi: „Spuneţi femeilor despre tăiatul părului, purtarea hainelor… ?” Dumnezeu a zis să nu o faceţi! Urmaţi Cuvântul. Şi Lot a avut, fără îndoială, o soţie frumoasă, dar ea nu urma Porunca Cuvântului. Eva a fost o femeie bună, dar nu a urmat Porunca Cuvântului; doar s-a îndoit puţin de Acela.

„Nu este logic, frate Branham, că trebuie să facem aceasta? Eu sunt un cetăţean american, și am dreptul să fac orice vreau. Acela-i privilegiul meu de American.” Este privilegiul vostru de american, dar nu privilegiul creştin. Căci, fiind creştin, eşti o oaie; şi oile îşi pierd drepturile. Oaia stă liniştită şi lasă să i se taie toate drepturile pe care le are. Dar o capră va lovi ca o furtună dacă vrei să o faci. Este corect. Dar o oaie îşi pierde drepturile. Şi un creştin întotdeauna îşi pierde drepturile naţionale dacă acelea sunt contrare cu drepturile creştine.

Soţia lui Lot abia s-a uitat înapoi, (Fratele Branham pocneşte din deget—Ed.), și aceea a fost! Acum ce a făcut aceea? Aceea ne spune că avem un exemplu aici în Avraam, şi în Lot, că lucrul ce l-au stabilit acolo, este un exemplu, iar noi nu putem scăpa de acela.

Evrei, capitolul 11, spune: „Aceste lucruri au fost ca exemple. Văzând că suntem înconjuraţi de un nor aşa de mare de martori, trebuie să îndepărtăm orice păcat.” Ce este

păcat? Necredinţă! „Orice păcat, orice necredinţă în Cuvântul lui Dumnezeu, care ne deranjează atât de ușor.”

Noi venim sus împotriva a ceva, zicând: „Ei bine, ei predică aceea, că aceea a fost… ” Nu o faceţi! Faceţi chiar ce a spus Dumnezeu să faceţi. Staţi cu Acela, la literă! Voi spuneţi: „Acela nu contează.” Bine, ceea ce pot spune, este ceea ce zice Cuvântul. Şi Isus a zis: „Amintiţi-vă de soţia lui Lot.” Ea s-a uitat doar peste umăr. Eva s-a oprit doar pentru un moment; aceea este tot ce a făcut. Soţia lui Lot doar s-a uitat înapoi; Dumnezeu a transformat-o pe soția acelui bărbat neprihănit, Lot, într-o stâncă de sare, doar pentru un lucruşor, doar neascultănd porunca Lui. A fost suficient doar să se uite înapoi să vadă cum arată focul, şi s-a transformat într-o stâncă de sare, şi astăzi încă stă acolo ca un exemplu că Dumnezeu ce spune, aşa este.

Oh, dacă credinţa reală s-ar putea ancora în oameni! „Credinţa vine prin auzire, auzind Cuvântul lui Dumnezeu.”

Eva s-a oprit un moment. Aceea era tot ce avea de făcut, și Satan a prins-o, şi el doar a vorbit logic cu ea. „Nu este logic? Dacă sora aşa şi aşa poate face aceea, nu o poţi face şi tu? Ea este soţia păstorului.” Nu contează cine este ea, sau cine este el, dacă este contrar cu Cuvântul, să nu-l ascultaţi. Mergeţi drept înainte! Exemple!

În același fel a făcut Avraam. Câtă logică credeţi că i-ar fi putut da ştiinţa medicală din acea zi, că el nu putea să aibă copilul acela? Dar când avea şaptezeci şi cinci de ani? Apoi când îl aflăm că avea o sută de ani, el încă a crezut mai tare decât a crezut de prima dată, când avea douăzeci şi cinci de ani, să continue să zidească pe acea credinţă. Îmi place aceea. Da, domnule.

Atunci aş vrea să vă atrag atenţia la altceva înainte de a ne ridica. Aţi observat? Eu nădăjduiesc că aţi reţinut-o. Acel legământ a fost confirmat. El a scris un legământ şi l-a rupt. Aţi reţinut-o? Ridicaţi-vă mâinile dacă aţi înţeles ceea ce am spus. Legământul scris, apoi rupt. Dumnezeu l-a rupt, luând trupul Sus, şi trimiţând înapoi Duhul Sfânt să trăiască în Biserică, să producă acelaşi lucru pe care l-a produs trupul, ca o soţie, Mireasa; acelaşi Duh, aceeaşi lucrare, aceeaşi învățătură, orice lucru chiar exact în felul cum a făcut-o, acelaşi semn. „Isus Hristos acelaşi ieri, astăzi, şi pentru totdeauna!” Observaţi!

Din întâmplare ar putea fi aici un evreu…Vedeţi, Dumnezeu face aceste lucruri, şi aceea merge chiar înainte între oameni şi ei doar nu le primesc. Eu am explicat cum femeile îşi acopere faţa când se căsătoresc. De ce? Poate că ele nu înţeleg, dar ceea ce fac ele, este, ştiind că sunt un trup, ele știu că nu au cap, pentru că bărbatul este capul lor. De acea s-a învelit Rebeca. Şi de aceea Biserica ar trebui să se învelească şi să se predea lui Hristos, pentru că El este Capul, şi El este Cuvântul.

Acum, evreii, la Yom Kippur, când iau comuniunea, sau Paştele, oricine este evreu, ştie că sub acea învelitoare este o bucată de azimă frântă. Și din câte știu, nu există nici un evreu, din cei cu care am vorbit cândva, să poată explica din ce cauză este acea bucată de azimă frântă. De ce? Aici este confirmarea legământului, trupul frânt al lui Hristos, când El a rupt pe Dumnezeu de om; El era şi Dumnezeu şi Om. Şi când El a luat Duhul sus… Şi Isus a zis, ascultaţi, „În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl, Tatăl este în Mine; Eu în voi, şi voi în Mine.” Acela este Dumnezeu în poporul Lui! Acelaşi Dumnezeu!     

El a reprezentat acolo, ceea ce am vorbit seara trecută. Dumnezeu a coborât, D-o-m-n-u-l cu literă mare, Iehova-Iire, Iehova-Rafa, Iehova-Manase, Elohim, Cel Atotputernic, Cel Tare, Cel cu piept, toate titlurile Lui şi orice lucru, manifestat în trup uman, să mănânce hrană umană, şi a dispărut din privirea lor. Dumnezeu!

Când a venit Isus, El a zis: „Cum a fost în ziua aceea, aşa va fi.” Dumnezeu! Aceea este azima frântă sub învelitoare, bucata frântă; nu ceea ce iau ei, ci Ceea ce este frânt. De ce nu o înţeleg ei? Tot la fel când Isus a luat pergamentele şi a început să citească, El a citit numai o parte din verset, pentru că era numai pentru ziua aceea, și restul a lăsat. Cealaltă parte din verset, aparţinea la a doua Venire. De aceea evreii nu o înţeleg, pentru că trebuiau să fie orbiţi. Ei nu l-au văzut pe Mesia al lor, totuși, El era acolo. Şi de fiecare dată când iau Paştele, există o azimă frântă din nou, şi ei nu o ştiu de ce.

Am întrebat un rabin. El a zis: „Așa suntem învăţaţi să o facem.”

„De ce o faceţi?”

„Nu ştiu. Nimeni nu ştie.”

Vedeţi, o femeie îşi acoperă faţa, dar ea nu-şi dă seama de ce. În loc să vină şi să permită soţului ei să-i fie cap, ea este capul soţului. Aceasta este perversiune. Acum aceea este atitudine americană.

Dar aceea este azima frântă. Apoi observăm din nou, din nou aş vrea să observaţi, în partea fundamentală acum, înainte de a merge jos la partea reală despre care vrem să vorbim în seara aceasta.

Seara trecută, vă amintiţi că atunci când Avraam… Legământul s-a făcut cu Avraam şi Sămânţa lui după el, dar acolo a fost sămânţa naturală a lui Avraam, produsă prin actul credinţei; dar adevărata Sămânţă era Hristos, Biblia… care era Sămânţa împărătească a lui Avraam. Acum observaţi,  înainte de distrugerea cu foc din ziua lui, s-a făcut un semn pentru Avraam, grupul său ales. Şi acel semn a fost că Dumnezeu a coborât în forma unui Bărbat, și fiind întors cu spatele la cortul unde era Sarah, a spus ceea ce zicea Sarah în cort.

Şi Isus a venit pe acolo şi a zis că acelaşi lucru va fi la sfârşitul veacului. Acum, acela a fost la Avraam, apoi sămânţa lui naturală, când vine Mesia. Şi Simon a venit la Isus, şi El i-a spus că numele lui este Simon, şi el era fiul lui Iona, cunoscând secretul inimii lui. A spus lui Filip… sau Natanael: „Te-am văzut când erai sub pom.” Apoi a spus femeii de la fântână: „Tu ai avut cinci soţi”; şi ea a zis: „Domnule, îmi dau seama că eşti un Profet.” Vedeţi? Sămânţa naturală a lui Avraam a primit semnul acela. Şi s-a prezis prin Sămânţa împărătească Însuşi, Hristos, că Sămânţa împărătească, la sfârşitul zilelor lor, vor primi acelaşi semn. Acum sper că aţi văzut-o.

L-a schimbat… Observaţi, Dumnezeu a schimbat numele lui Avraam. Mai bine aş lăsa aceea la o parte. Când voi veni înapoi pentru o trezire mai lungă, vom intra în aceea. El a trebuit să-i schimbe numele din acest nume pământesc, la un nume dat de Dumnezeu.

Voi ziceţi: „Care este numele unui om pentru noi, orice lucru?” Oh, frate, dacă aţi şti măcar! Păi, unele dintre aceste nume moderne ce le avem… Nu vreau să le numesc, pentru că vă jignesc, dar Dumnezeu are nume care înseamnă lucruri, și aceea schimbă tot cursul. Oh, voi ziceţi: „Prostii!”

Ce spuneţi despre Iacov? Înainte de a deveni prinţ înaintea lui Dumnezeu, el a trebuit să aibă numele schimbat din Iacov în Israel. Este corect? Sigur. Pavel; Saul a trebuit să aibă numele schimbat în Pavel. Oh, câţi am mai putea numi, cărora Dumnezeu le-a schimbat numele. Oh, vai! Ce binecuvântare, să ajungi într-o bisericuţă cu un grup ales, să mergi să înveţi aceea, și să auzi strigând „Aleluia!”, când vedeţi ce face Dumnezeu.

Acum, seara trecută am explicat despre, „a citi printre rânduri,” şi „confirmând-o.” Aş vrea să o ating din nou înainte de a merge la textul meu. Dumnezeu l-a schimbat pe Avraam

dintr-un om bătrân, zbârcit, pe el şi pe Sarah, înapoi la un cuplu tânăr; le-a schimbat fiinţa lor fizică înainte de a putea primi fiul promis. Ultimul semn pe care l-au avut, a fost manifestarea lui Dumnezeu în trup, putând cunoaşte inima unei femei în spatele Lui, în cort. Şi următorul lucru a fost trupurile lor schimbate.

Acum, ultima seară am întârziat, şi am putut simţi ceva întrebări referitor la aceea. Aş vrea să o aduc încă puţin mai aproape.

Acum, dovada aceleia era că, atunci când amândoi au făcut acea călătorie lungă, au fost absolut schimbaţi. Şi Biblia spune: „Ei au fost amândoi înaintaţi în vărstă. Şi trupul lui Avraam a fost ca unul mort; şi pântecele Sarei era mort.” Era corect? Noi ştim că ele au fost moarte, dar Dumnezeu le-a schimbat. Acum pentru a vă dovedi că El a făcut-o. întâi… de ce ar fi făcut acel Filistean (sau nu un…), da, eu cred că a fost regele Filistean îndrăgostit de Sarah, o femeie bătrână? Şi ea a fost frumoasă la privit.

Alt lucru. Când s-a născut Isaac, Sarah şi Avraam erau înaintaţi în vărstă, gata să moară, dar ei au trăit, şi Isaac s-a căsătorit când avea patruzeci de ani. Sarah a murit,

iar Avraam s-a căsătorit cu o femeie, Chetura, şi a avut cinci, şase fii cred că a avut, în afară de fiice, după aceea. Și acolo, cu şaizeci de ani în urmă, el era tot aşa de bun ca unul mort! C-h-e-t-u-r-a, Chetura. După cincizeci sau șaizeci de ani, el s-a căsătorit cu Chetura, cu care a avut şase fii în afară de fiice. Dar cu şaizeci de ani înainte, el era ca unul mort. Aleluia! Ia te uită! Promisiunea lui Dumnezeu este sigură. Amin. Oh, îmi place Aceea! Doar luaţi şi citiţi voi înșivă.

Astăzi, în pădure, citeam, şi am avut ceva mic ce aş vrea să explic.

Israel. Într-o zi, oamenii lui Dumnezeu au fost jos în Egipt, vânduţi în robie, şi nu puteau să scape de acolo. Marele plan de predestinare a lui Dumnezeu i-a trimis acolo. El i-a spus lui Avraam că vor şedea într-o ţară străină timp de patru sute de ani. Şi acolo ei vor deveni ca ceilalţi oameni, şi vor fi sclavi. Dacă egipteanul vroia să răpească o tânără evreică, nu se putea spune nimic. Dacă doreau să omoare un tânăr, îl ucideau şi nu se putea spune nimic, pentru că ei erau sclavi. Îşi aruncau pâinea mucegăită, iar ei o mâncau, sau trăiau fără; se plângeau, erau omorâţi! Ce loc pentru poporul lui Dumnezeu!

Dar într-o zi, aleluia, Dumnezeu şi-a amintit de promisiunea Lui către Avraam. Glorie! Acum încep să mă simt religios din nou. Observaţi, Dumnezeu şi-a amintit de promisiunea Lui pentru Avraam. Şi El a uns un profet, cu un Stâlp de Foc peste el, a coborât în ţară şi a început să le reamintească de promisiunea lui Dumnezeu care nu putea greşi. Şi Dumnezeu era prezent să-şi dovedească Cuvântul. Corect. El le-a spus de o ţară în care curgea lapte și miere, Dumnezeu le-a dat-o. Ei au mărşăluit din Egipt pe tăria mărturisirii acestui profet cu Stâlpul de Foc deasupra lui, pentru că el a fost trimis, iar Dumnezeu a dovedit că era cu el.

Acum, ei au ajuns la un loc numit, Cades-Barnea. Acela a fost odată scaunul de judecată al lumii, Cades-Barnea. Şi acolo au avut un luptător între ei cu numele Iosua. Şi cuvântul „Iosua,” în ebraică, înseamnă, „Iehovah-Salvator.” Şi Iosua, marele luptător… Amintiţi-vă, ei niciodată nu au văzut această ţară, ci doar au auzit despre ea. Vedeţi simbolul acum? Ei numai au auzit despre o ţară. Ei au părăsit totul ca să meargă în această ţară, pentru că le-a fost adus Cuvântul Domnului, şi confirmat că ei erau în drum spre ţara aceasta. Ce simbol al bisericii, pe drumul lor, fără să ştie nimic despre acea Țară. Nici unul dintre ei nu au fost cândva pe acolo. Dar Iosua, când au ajuns aproape de graniţă, la Cades, scaunul de judecată, unde judecata a lovit Israelul, printr-unul care a fost dincolo şi a venit înapoi. Iosua a trecut Iordanul, în ţara promisă, şi a adus înapoi dovada că aceea era exact ceea ce a zis Dumnezeu că este. Şi ei au putut gusta strugurii care au crescut în acea ţară minunată.

Acum, lor li s-a promis că vor avea o casă unde vor putea fi liberi, îşi vor putea creşte copiii în decenţă şi teamă evlavioasă, să aibă o biserică, şi altele. Cât de fericiţi au fost să treacă în ţara aceea şi să primească acest cămin, și să nu mai fie sclavi! Observaţi. Când au trecut dincolo, şi-au trăit vieţile, acela era un lucru mare. Dar în final, dealurile au devenit tencuite cu pietre de morminte. Poporul lui Dumnezeu a îmbătrânit şi ei toți au murit.

Apoi într-o zi, a venit un alt Luptător mare, cel mai mare dintre toţi, Iehovah-Salvatorul, Isus. El a venit, şi a zis, „Există Viaţă dincolo de moarte! Căci, în casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă nu ar fi aşa, v-aş fi spus. Mă duc să vă pregătesc un loc, şi Mă voi întoarce înapoi la Sămânţa Lui.” Şi acest mare Luptător a venit la Cades-Barnea al Său, scaunul de judecată pentru noi toţi, Calvarul! Acolo, El a luat asupra Lui nelegiuirile noastre, ale tuturor. Şi a trecut râul Iordan pe care-l numim moarte, iar în a treia zi a înviat din nou, așa cum a venit Iosua înapoi peste râu, aducând dovada că, „Un om care a murit poate trăi din nou.”

Şi a zis, pentru a vă asigura: „Vreau să mergeţi acolo sus, în oraşul Ierusalim, și să aşteptaţi acolo. Vă voi da o arvună a Aceleia. Vă voi da dovada, arvuna.” Şi s-au dus în oraşul Ierusalim şi au aşteptat până când a venit Viaţa Eternă ca un vâjâit de vânt puternic.

Şi astăzi, după două mii de ani, încă avem aceeaşi dovadă că am trecut din moarte la Viaţă. Iosua al nostru a adus înapoi dovada, şi noi suntem pe drum spre acea Ţară promisă, gustând din darurile cereşti ale lui Dumnezeu pe care El ni le-a adus înapoi. Observaţi, ce minunat! Priviţi unde aţi fost odată. Beţivi…

Astăzi, am întâlnit un frate care avea un simţământ straniu, să se ducă pe o stradă anumită, şi să meargă pe un drum. Am uitat care este numele omului. El poate este aici în adunare. Dacă nu este, Dumnezeu a fost bun cu el. Este un Indian, o parte Indian. Este din Virginia. Duhul Sfânt mi-a spus, nu o spun… Am lăsat soţia mea afară. El a zis: „Du-te jos pe aici, şi întoarce-te la cotitura aceasta.” M-am dus acolo jos. Oh, aceea se întâmplă tot timpul. „Aşteaptă chiar aici.“ Apoi am aşteptat acolo câteva minute. Și El a zis: „Întoarce-te şi du-te sus pe acest drum.” Şi am mers, apoi l-am întâlnit.

El a zis: „Frate Branham, eu te cunosc. Am venit la Jeffersonville odată, ca să te întâlnesc.” Şi a zis că eu… „Ai fost în străinătate.” El era un beţiv, în viaţa lui. I-am luat mâna, dar el nu ştia ce fac. El avea ciroză la ficat. Și în timp ce stăteam acolo ţinându-l de mână, vibraţia m-a părăsit. Ce? El a fost vindecat, chiar acolo la colţul străzii, aici jos în acest

oraş.

Nu ştiu cine-i omul… Este aici? Nu ştiu. Dacă este, el… eu nu ştiu. El a zis că vrea să se ducă înapoi acasă. Cred că a trebuit să meargă. El a fost un indian, cred că s-a căsătorit cu o femeie albă, era din Virginia. I-am uitat numele. El a locuit aici jos în jurul Logarului sau altceva ca acela. El a venit tocmai până în Jeffersonville, dar el a avut un

simţământ de a merge în colţ. Duhul Sfânt a zis: „Du-te în această direcţie.” O, Dumnezeule, ai milă! Ia te uită!

Aş putea lua ore după ore, să vă spun despre lucrurile ce le-am văzut întâmplându-se în felul acesta. De ce? Isus, marele nostru Luptător, a trecut dincolo şi a biruit ţara, a biruit moartea, a biruit iadul, a biruit mormântul, a înviat a treia zi, şi a zis: „Eu Sunt Cel ce am fost mort, dar trăiesc veşnic, şi am cheile morţii şi ale iadului.” Iată Biruitorul de când a rupt vălul în două! Acolo stă El!

Ca o soră bătrână de culoare. Scuzaţi-mă, prietenii mei de culoare de aici. Ea a mărturisit în adunare, cu vorbirea ei din partea de Sud. Ea a zis: „Ei bine, vreau să vă spun la toţi ceva în seara aceasta.” Și ea a zis: „Cu siguranţă nu sunt ceea ce ar trebui să fiu, dar un singur lucru ştiu: nu mai sunt ceea ce am fost.” Astfel, ea a venit de undeva! Şi eu spun la fel în seara aceasta: „Odată am fost pierduţi în păcat, dar astăzi, acceptând dovada, promisiunea reîntoarsă (arvuna salvării noastre Eterne), noi am înviat din moarte la Viaţă, şi trăim deasupra lor.” Ce va fi plata deplină, când vom trece dincolo de Râu, în Ţara glorioasă?

Mare încercare! Acum, Avraam, după toate lucrurile acestea minunate, după ce a primit binecuvântarea, Avraam a fost testat. Acolo greşesc oamenii. Ascultaţi foarte atenţi acum, nu o pierdeţi. Biblia spune că, „Orice fiu care vine la Dumnezeu trebuie să fie corectat. Şi dacă nu putem rezista corectării, devenim copii bastarzi, şi nu copiii lui Dumnezeu.” Aceea dovedeşte că credinţa noastră nu a fost ceea ce am zis că este, nu avem ceea ce am mărturisit. Acum ajungem la ceva Calvinism foarte bun, astfel trebuie să o urmărim. Urmăriţi: „Fiecare fiu care vine la Dumnezeu, trebuie să fie pedepsit, pedepsit.” Cuvântul îl bate, îl taie în bucăţi, bate orice crez din el. Vedeţi? Încercat, să vadă dacă este fiul lui Dumnezeu.

Avraam, după ce a primit binecuvântarea, după aceea a fost testat.

Unde merge timpul acela în seara aceasta? Nu am trecut prin textul meu, şi este timpul să închei. Mă veţi suporta încă cincisprezece minute? Mulţumesc. Fiţi respectuoși!.(Avraam. Priviţi la Noe.) Să-l luăm numai un moment. Nu ne putem grăbi; nu este nevoie. Şi, vai, de ce să ne grăbim? Eu doar o încetinesc, pentru că nu sunt ca unii dintre aceşti inşi care se pot ridica, şi o pot sufla în felul acela. Eu sunt încet, trebuie să aştept până când El mi-o dă.

Priviţi la Noe, după ce Dumnezeu l-a lăsat să predice o sută şi douăzeci de ani, chiar în mijlocul unei lumi mai înaintată ştiinţific decât avem astăzi. Ei bine, sigur, ei au zidit piramide pe care noi nu le putem zidi. Ei au zidit un Sfinx, pe care noi nu-l putem zidi. Ei au îmbălsămat trupuri să le facă să arate natural, dar noi astăzi nu o putem face. Au avut vopsea care se punea pe lucruri, ale căror culoare de patru mii de ani nu se schimbă. Noi nu le avem. Şi aceea arată că ei au avut o civilizaţie în felul acesta, iar Isus a zis: „Așa cum a fost în zilele lui Noe.” Şi Noe, în lumea aceea ştiinţifică, predica: „O ploaie va cădea din cer, pentru că Cuvântul lui Dumnezeu a spus aşa!” Noe a fost un profet.

Şi când vedeţi că se ridică profeţi, mai bine aţi urmări, căci judecata este pe drum. Astfel, atunci Noe predica, şi oamenii îl respingeau, îi râdeau în faţă. Îmi pot imagina că unii dintre ei au zis: „Aceea nu îndeplineşte aprobarea noastră ştiinţifică.” Aha! Îmi imaginez, acelaşi lucru cum este astăzi. Ei  spun: „Strigarea şi lauda lui Dumnezeu, şi plânsul, şi această viaţă de aici aşa numită, holly-roller, şi alte lucruri, toate sunt lucrate emoţional.” Acelea nu îndeplinesc aprobarea lor ştiinţifică, dar o îndeplinesc pe cea a Bibliei lui Dumnezeu. Acela-i lucrul principal. Observaţi.

Îmi imaginez ştiinţa cum iese şi spune: „Priviţi, oamenilor! Priviţi, sunteţi cam deplasaţi. Priviţi aici. Noi avem un radar, noi putem trage până în lună şi să trimitem un Sputnik acolo sus. Nu există nici o picătură de apă între aici şi acolo. Acum de unde vine aceea?”

Îl pot auzi pe Noe spunând: „Dumnezeu a zis aşa! Şi dacă Dumnezeu a zis-o, El este Iehovah-Iireh, El poate rândui apă acolo sus. Dumnezeu a zis aşa! Aceea se va întâmpla, oricum. Cineva a zis…

Luaţi un om pe moarte de cancer şi iată, anul viitor el este un bărbat într-o sănătate bună. Cum s-a întâmplat? L-a pus în spate… Am avut sute din acele mărturii. Un om a plecat din această viaţă, şi doctorul a semnat o afirmaţie: „El este mort. A fost mort de mai multe ore.” Şi Dumnezeu a dat o viziune, iar el trăieşte acum. Cum? Nu mă întrebaţi. Eu nu ştiu. Dar Dumnezeu a zis: „Vindecaţi bolnavii, înviaţi morţii, scoateţi dracii.” Este corect. Oricând sunteţi bolnavi şi Dumnezeu pronunţă vindecarea, doar duceţi-vă la doctorul vostru, lăsaţi-l să vă spună când veţi fi sănătoşi. El vă va da… Aceea îi va da o mărturie. Când zice: „Ei bine, totul s-a dus”, voi să spuneţi: „Laudă lui Dumnezeu! Mulţumesc, doctore, pentru serviciile tale.” Te poţi duce acasă. Vedeţi? Este corect.

Observaţi. Noe, a zis: „Va veni o ploaie peste toată lumea, și va spăla pe toţi oamenii răi afară.” „Ah, fără sens! Noi avem bisericile noastre. Păstorul nostru nu spune nimic de felul acesta. Bătrânul şi-a ieşit din minţi, zideşte la o arcă acolo sus. Credeţi că cineva o va crede?”

Într-o zi, Dumnezeu a spus: „Am auzit destul batjocurile lor. Acum, sunt gata. Intraţi!” Şi iată animalele venind, două câte două, mascul şi femelă de papagal; mascul şi femelă de vrabie; mascul şi femelă de capră; mascul şi femelă de oaie, leu, tigru, toate care au respiraţie pe pământ, au intrat în arcă. Noe a zis: „Acela este ultimul vostru semn!”

Dar ei nu-l credeau. „Du-te sus şi locuieşte cu animalele tale mirositoare.”

Acolo era el, Noe supunându-se lui Dumnezeu. Nu contează ce a zis lumea, el a ascultat de Dumnezeu; el a fost un profet. El a intrat în arcă, şi Dumnezeu a închis uşa în spatele lui.

Acum îmi pot imagina cum unii dintre credincioşii de margine, care au stat în jur şi au ascultat mesajul lui Noe, au stat puţin, ştiţi, și au zis: „Ştiţi ce? Poate acel bătrân avea dreptate. Să ne urcăm şi să stăm pe acolo. El a zis: „Va începe să ploaie când acea uşă se închide.” Dumnezeu i-a spus că El va închide uşa, și urma să ploaie. Să mergem pe acolo să stăm în jur. Şi dacă va începe să ploaie, vom bate la uşă, și pentru că el este un om binevoitor în inimă, ne va deschide uşa.”

Vedeţi, uneori voi vă uitaţi la mesager în loc să vă uitați la Mesajul lui. Dumnezeu a închis uşa. Nu contează cât de bun la inimă era Noe, Dumnezeu închide şi deschide orice vrea El.

„Frate Branham, este un bărbat care stă aici jos în colţ. Du-te şi vindecă-l, și vom crede în vindecarea Divină.” Acela-i diavolul. Acelaşi care a zis, când I-au pus o cârpă pe faţă şi L-au lovit în cap, şi au zis: „Dacă eşti un profet, spune-ne cine Te-a lovit acum, și vom crede.”  El nu face minuni pentru nimeni.

„Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, transformă aceste pietre în pâine.” Dacă eşti! El ar fi putut s-o facă, dar El nu era marioneta nimănui. „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce.” Clerul zicea aceasta. Vedeţi? El nu era o marionetă pentru nimeni, ci El a făcut numai cum I-a arătat Tatăl, şi nimic altceva. Aceasta a spus Sfântul Ioan 5:19: „Fiul nu poate face nimic de la Sine, ci face numai ceea ce vede pe Tatăl făcând.” Acolo sunteţi.

Observaţi. „Vom merge sus şi vom sta în jurul arcei, dacă începe să ploaie… ” Îmi imaginez că Noe a zis… El s-a urcat la primul nivel, s-a urcat la următorul nivel (păsările), de la târâtoare, la următoarea slujbă. De la neprihănire, sus la sfinţire, apoi s-a dus la botezul Duhului Sfânt; unde era fereastra, unde putea intra lumina. „M-am urcat în cele cereşti, m-am aşezat.” El a zis: „Bine, familie, voi care aţi intrat cu mine, dimineaţa… Acum se face târziu, Dumnezeu a închis uşa acolo jos. Dimineaţă va fi întunecime peste tot pământul; dimineaţa, ploaia va cădea şi arca va pluti, şi Dumnezeu îi va termina pe fiecare dintre acei păcătoşi cruzi care nu au crezut Mesajul.” Toţi cei ce aşteptau…

„În dimineaţa următoare, m-am trezit, am privit afară, era frumos şi strălucitor…” El a intrat în arcă. Câţi ştiu în ce zi a intrat? În a 17-a zi din luna mai, când Noe avea şase sute de ani. A 17-a zi din Mai, Biblia spune aşa. Şi după ce a intrat, a 17-a zi a trecut, și soarele a răsărit tot aşa de fierbinte cum a fost întotdeauna.

Îmi imaginez pe cei ce stăteau pe margine spunând: „Ah! V-am spus că nu este nimic din aceea! De ce mai staţi pe aici prin jur? Plecaţi de la acest șarlatan!” „Ei bine, cred că aceea a fost corect.”

Dar, vedeţi, există o linie de separare care se trage înte credinţă şi necredinţă, iar voi, ori veniţi de o parte, ori de alta. Şi există un timp când vă primiţi ultima chemare.

Astfel, a doua zi, ce descurajare a fost pentru Noe şi pentru biserica sa, căci el le-a spus că Dumnezeu va distruge lumea. Dar ştiţi cât a stat afară? Şapte zile, dar nimic nu s- a întâmplat. Încercare!

Apoi, în a opta zi, a fost o întunecime peste tot pământul, picături mari au început să cadă din cer, apa a început să curgă, şi izvoarele au izbucnit. Străzile s-au umplut cu apă, iar oamenii au bătut la uşă, dar Noe nu i-a putut auzi. Şi arca a plutit deasupra celor mai înalte dealuri, şi toţi cei din afara corabiei au pierit.

Dumnezeu l-a testat pe Noe, să vadă dacă va încerca să se urce pe geam sau ceva. După ce El i-a făcut deja promisiunea, Noe a stat cu ea! Aceea este! Când aveţi promisiunea, şi ştiţi că este o promisiune, staţi cu ea!

Avraam a trebuit să fie testat. Staţi cu promisiunea!

Acum, ei au avut ultimul semn. Apoi trupul lor a fost schimbat. Şi imediat micul Isaac a apărut pe scenă, băieţelul Evreu. Îmi imaginez că după opt zile el a fost tăiat împrejur. Și acea mamă tânără, de o sută de ani…  Avraam de o sută de ani, şi ea de nouăzeci, au trebuit să fie ca cei de douăzeci de ani, bucurându-se. Acest copilaş tânăr, ce dulce era!

Ştiţi, Dumnezeu a zis: „Acum să-i fac pe oamenii din zilele ce vor veni (Sămânţa lui Avraam) să ştie, Sămânţa ta ştie că Eu îmi ţin promisiunea și pentru orice om care se va ţine de Cuvântul Meu, îi voi da un test.”

Când băieţelul a ajuns cam la patrusprezece ani… Îmi imaginez părul lui mititel aspru şi ochişorii frumoşi. Oh, cât de fericit era tata şi mama! Ştiţi cum sunteţi voi părinţii cu copilul vostru, singurul copil. Apoi Dumnezeu a zis lui Avraam… Acum, El nu-i putea spune Sarei, pentru că Sara a fost vasul mai slab. Astfel El i-a zis lui Avraam: „Avraam, aş vrea să iei acest băieţel ce ţi l-am dat, cel prin care am să te fac tată al multor neamuri, şi aş vrea să-l duci sus pe muntele ce ţi-l voi arăta în seara aceasta într-o viziune, şi acolo să-l ucizi. Distruge singura nădejde care ar fi pentru tine dovada că vei fi tatăl neamurilor, pentru că Dumnezeu Îşi ţine Cuvântul.”

Dumnezeu a zis: „Te voi face tată al neamurilor.” Și el a aşteptat toţi anii aceştia până când a ajuns la o sută de ani, o sută paisprezece ani. „Şi iată, ai un băieţel acum, și ca dovadă că Îmi voi ţine Cuvântul, urcă-te pe munte şi distruge-l, și Eu încă te voi face un tată al neamurilor prin acest copil.”

Şi este scris: „El nu s-a clătinat la promisiunea lui Dumnezeu, și a ştiut că l-a primit ca pe unul mort. A ştiut că dacă Dumnezeu a promis aşa, El îl poate învia din moarte.”

Suntem noi Sămânţa lui Avraam? Şi o mică eroare teologică poate lovi în cale, pentru a fi popular cu ceilalţi bărbaţi şi femei, voi mergeţi înăuntru în loc să staţi cu Cuvântul. Ruşine vouă!

Unele organizaţii mari… Ce înseamnă aceea pentru Dumnezeu? El o va mătura în felul acela! (Fratele Branham pocneşte din deget—Ed.) Când s-au organizat, El a plecat de la ei, de la fiecare din ei, şi întotdeauna va fi așa. Nu oamenii de acolo, ci sistemul organizaţiei, acela este împotriva lui Dumnezeu. Orice biserică care s-a organizat este mama… sau fiica organizaţiei Catolice. Biblia spune aşa, Apocalipsa 17: „Bătrâna curvă, şi fiicele ei prostituate.” Exact corect. 

Noi o avem chiar aici, acum ea stă peste naţiunea noastră. Să vă fie ruşine vouă, democraţilor care v-aţi vândut drepturile de naștere! Bine, noi doar lăsăm să treacă aceasta, până când vin din nou. Observaţi. Se face târziu. Nu înseamnă Hristosul vostru mai mult decât politica voastră? Voi ar trebui să faceţi ceea ce a zis Abraham Lincoln atunci.

Observaţi, noi mergem înainte. Dumnezeu a zis: „Ia copilul, și du-l acolo sus pe vârful muntelui.” Vreţi să ştiţi dacă Avraam era un om tânăr sau nu? El s-a dus într-o călătorie de trei zile cu copilul, cu lemnele, cu slujitorul, şi cu măgarul. Acum orice bărbat, un om obişnuit…

Când eram paznic de vânătoare, patrulam la liniile de curent; eu pot merge uşor, treizeci de mile pe zi, aveam picioare de gazelă, cum le numim noi. Dar oamenii aceia, singurul lor transport era mersul pe jos, sau să meargă călare pe măgar. Şi aici, ei erau pe un măgăruş care mergea foarte încet, chiar şi noi îl putem depăşi. Și după trei zile de călătorie, Avraam şi-a ridicat privirea şi a văzut muntele de departe. El poate era la o sută de mile de civilizaţie, departe în pustiu. Acum ascultaţi, şi observaţi.

Apoi, el a luat lemnele le-a pus pe spatele lui Isaac. Crucea, Fiul lui Dumnezeu mai târziu. Şi Isaac a dus lemnele pe muntele, pe care trebuia să fie adus ca jertfă. Prefigurare! Dacă Dumnezeu a prevăzut-o la punct…Soţia lui Lot, nu te întoarce să te uiți în jur la lucrurile lumii. Toate simbolurile acelea şi umbrele sunt perfecte. Vedeţi?

Amintiţi-vă de Eva, amintiţi-vă de soţia lui Lot; amintiţi-vă de Lot însuşi. Bărbaţilor, amintiţi-vă de Adam renunţând pentru soţia lui; Lot, în acelaşi fel. Fiţi atenţi. Eu doar vă spun, ca un frate. Este mai târziu decât gândiţi.

Observaţi-l pe micuţul Isaac urcând pe munte. El a devenit suspicios;  s-a uitat în jur, şi a zis: „Tată?”

„Iată-mă, fiule.”

„Iată lemnele. Şi iată toate, orice lucru, şi focul. Dar unde este mielul pentru ardere de tot?”

Ascultaţi la acel tată bătrân, care a zis, fără ca glasul să-i tremure:

„Fiule, Dumnezeu Își va asigura o jertfă pentru Sine.” Singurul său fiu mergea la sacrificare, dar acea inimă bătrână credincioasă, a ştiut că Dumnezeu nu poate minţi.

Aceea este Sămânţa lui Avraam astăzi! „Cum poate fi, frate Branham?” Dumnezeu va rândui pentru Sine! „Cum o va face?” Nu ştiu. El este Iehova-Iire!

S-a urcat pe vârful muntelui a rostogolit o piatră, a pus lemnele şi le-a aprins cu foc. Apoi a zis: „Isaac, fiul meu, întoarce-te.” El şi-a luat cingătoarea de la brâu şi i-a legat mâinile şi picioarele, și l-a așezat deasupra. Isaac s-a supus, așa cum s-a supus Hristos, până la moarte..

S-a aplecat, și din teaca lui, a scos un cuţit mare; l-a ascuţit de câteva ori, s-a uitat spre cer… „El nu s-a clătinat de promisiunea lui Dumnezeu prin necredinţă,” ci a fost tare, ştiind că îl va primi înapoi ca pe unul din morţi. El era deplin convins că, dacă Dumnezeu i-a cerut s-o facă, atunci El îl poate învia din morţi.” Acesta este Avraam şi Aceasta este Sămânţa lui după el. Dacă aceea era sămânţa naturală, ce va fi Sămânţa împărătească? Nu se clatină! Ceea ce a zis Dumnezeu, Dumnezeu o va împlini. El era pe deplin convins că ceea ce a promis Dumnezeu, Dumnezeu era în stare să o facă.

Avraam și-a ascuţit cuţitul, iar micuţul Isaac, cu ochii negri, urmărea acea lamă mare ascuţită cum trecea peste piatră; cu cârlionţii peste faţa lui, îşi trăgea bărbia în spate, s-a ridicat şi lacrimile îi curgeau pe faţă în felul acela. Și neclătinat de promisiunea lui Dumnezeu, Avraam și-a ridicat mâna să împlânte cuţitul în gâtul fiului său. Şi când a făcut-o, Glasul a strigat, şi l-a apucat de mână, și a zis: „Avraam! Avraam, opreşte-ţi mâna! Acum ştiu că Mă iubeşti.” Ce făcea El? A dat o mărturie Seminţei lui Avraam, după el. „Opreşte-ţi mâna, nu vătăma acest copil! Ştiu că Mă iubeşti.”

Şi pe la timpul acela, Avraam a auzit ceva în spatele lui. S-a uitat, şi era un berbec care şi-a prins coarnele în buruieni şi tufişuri. Şi Avraam s-a dus, a luat berbecul şi l-a înjunghiat, în locul fiului său.

De unde a venit berbecul acela? Avraam era la o sută de mile depărtare de civilizaţie. Păi, animalele sălbatice l-ar fi omorât dacă era pe acolo, și sigur, acela este un animal domestic. De unde a venit? Şi, în afară de aceasta, el era sus pe vârful muntelui, unde nu există iarbă nici apă. Şi Avraam a adunat pietre de peste tot, unde era acela, să facă un altar. De unde a venit? Aceea nu era o viziune pentru că a sângerat. O viziune nu sângerează. Aleluia! Iehovah-Iire a rânduit o jertfă pentru Sine!

Când Dumnezeu este luat pe Cuvânt, El este în stare să rânduiască orice are nevoie. Dumnezeu, Iehovah-Iire, încă este Iehovah-Iire în seara aceasta! El are o Jertfă deja rânduită.

El are o Biserică rânduită. El are un Mesager rânduit, Duhul Sfânt. El este aici acum, Iehovah-Iire! Domnul Însuși a rânduit o Biblie, un Duh, o Biserică, un Mesaj, un Mesager. Și timpul ca Biserica să fie răpită și dusă Acasă, este aici. Iehovah-Iire va rândui mijloacele prin care să scoată acea biserică afară din lume, pentru a transforma aceste trupuri plăpânde ale noastre, şi să le ducă în Glorie. Iehovah-Iire! Cum se va întâmpla aceasta într-o zi atât de modernă ca aceea în care trăim? Cum vor fi aceste lucruri?

Recent, am fost în India împreună cu fiul meu Billy. Am luat un ziar… Când ne-am coborât de pe vapor, mii de oameni stăteau acolo cu ghirlande în jurul locului. Când am ajuns la Motelul Taj, ei aveau acolo un ziar în engleză, și am văzut într-un loc că scria cu litere mari: „Trebuie să fie un semn că cutremurul a încetat.”

Care era problema? Ei bine, cam cu două sau trei zile în urmă, avusese loc marele cutremur de pământ despre care am citit, și toate păsările care locuiau în stânci…

În India, ei nu au garduri cum avem în California, Statele Unite; ei îşi fac gardurile din pietre pe care le zidesc. Şi păsările şi-au zidit cuibul în acela. Ei fac turnuri mari, şi păsările îşi fac cuibul în ele. Şi toate păsările, cu câteva zile înainte de a veni cutremurul, au zburat de pe ziduri. Şi în timpul serii sau… În mijlocul zilei, când este foarte cald, oile şi vitele stau la umbra zidului şi a turnului, să nu stea în soarele fierbinte. Dar pentru două zile, vitele şi oile nu au venit la zid, ci au stat în mijlocul câmpului şi s-au rezemat unele de altele, pentru confort. Apoi a venit cutremurul, şi a scuturat zidurile jos. După aceea, păsările și vitele au început să se reîntoarcă de pe câmp. Ce era aceea? Acelaşi Dumnezeu care a putut chema oile şi vitele, şi păsările în arcă, a arătat că El este acelaşi Dumnezeu și astăzi care Îşi poate chema animalele. Și dacă poate conduce un animal prin instinct, cu atât mai mult ar trebui Biserica lui Dumnezeu să se îndepărteze de aceste ziduri mari făcute de om şi doctrine ale bisericilor.

Într-una din aceste zile, Babilonul va cădea. Iehovah-Iire Însuși, a rânduit un Loc de Odihnă pentru voi. Zburaţi din aceste turnuri ale lumii! Zburaţi departe de strălucirea Hollywoodului! Bisericile încearcă să îl imite, să strălucească, dar Evanghelia nu străluceşte. Hollywoodul străluceşte; Evanghelia luminează. Hollywoodul străluceşte cu vrajă; bisericile mari strălucesc prin educaţie, dar Biserica Dumnezeului cel viu luminează cu umilinţă şi dulceaţa Duhului Sfânt. Există o mare deosebire între a lumina şi a străluci.

El este aici acum. Iehovah-Iire a rânduit pentru Sine. „Dumnezeu este în stare din aceste pietre să învieze copiii lui Avraam.” Dacă denominațiunile nu Îl vor accepta,  Dumnezeu

Îşi poate aduce copiii de pe străzi, prostituate din hanuri; El poate învia orice lucru vrea. Dar dacă Dumnezeu a rânduit un Mesaj, există cineva undeva care să-L primească. Iehovah-Iire! Domnul va rândui pentru Sine un Mesaj. Domnul va rândui pentru Sine un Mesager. Domnul va rândui pentru Sine, în felul Lui Propriu, semnele Bisericii; nu ataşare, nu să vă puneţi numele în cărţi.

Astăzi auzim mult despre decizii, foarte multe decizii. La ce v-ar folosi să îngrămădiţi pietrele dacă nu aveţi o piatră de cioplit care să le taie şi să le formeze în fii şi fiice ale lui Dumnezeu? La ce foloseşte să aveţi denominaţii mari zidite cu miile, dacă acolo nu este cineva cu o Sabie ascuţită cu două tăişuri să le formeze în copiii adevăraţi ai lui Dumnezeu? Mai bine le-aţi lăsa la o parte unde sunt. Amin. Dumnezeu (nu Metodiştii, nu Baptiştii, Catolicii), Dumnezeu Însuși a rânduit un Cuţit care să ascute copiii lui Dumnezeu, fiii lui Dumnezeu. Amin. Iehovah-Iire, „Domnul va rândui pentru Sine.” Şi El a rânduit! Credeţi-L, şi trăiţi.

 Să ne aplecăm capetele doar un moment.

Dumnezeule milostiv, Dumnezeule veşnic viu, ai milă acum de noi, şi dă-ne Harul Tău. Suntem nevrednici, Tată, de orice faci pentru noi. Nu mărturisim că suntem vrednici, dar noi răspundem doar chemării lui Dumnezeu. Ne rugăm, Tată, să ne modelezi în seara aceasta, ca să devenim pietre care se vor potrivi în Templul lui Dumnezeu, pentru marea venire a Domnului Isus în Templul Său. Acordă aceasta, Tată. Iartă-ne pe noi păcătoşii de căderile noastre. Descopere-ne Cuvântul Tău și arată-ne Calea pe care să mergem. Învaţă-ne, Tată, Dumnezeule. Fie ca noi să-l primim, și dacă este contrar cu Cuvântul, ştim că acela este învăţătorul greşit. Duhul Sfânt este Învățătorul nostru, El a scris Cuvântul și El nu a învățat altceva decât Cuvântul. Şi ne rugăm ca El să-L manifeste în această seară, în inima noastră. Acordă aceasta, Dumnezeule!          

Acum, să stăm cu capetele noastre aplecate și ochii noştri închişi. Harul lui Dumnezeu să se odihnească peste aceasta, este rugăciunea mea smerită şi sinceră. Doar credeţi acum. Nu vă îndoiţi.

Există cineva în clădire, ştiu că există, bărbaţi şi femei care nu-L cunosc, și niciodată nu au acceptat Jertfa rânduită, Domnul Isus, ca Salvator. Voi nu-L cunoaşteţi? Poate vă gândiţi că în mod intelectual o credeţi, dar un om nu-L poate vedea pe Dumnezeu până când nu se naşte din nou. A vedea… Nu o vezi cu ochii; te uiţi cu ochii. A vedea este a „înţelege.” V-aţi uitat chiar la acela, şi ziceţi: „Nu-l văd,” dar voi vreţi să spuneţi că, „nu-l înţelegeţi.” Niciodată nu ştii despre ce vorbeşti până când nu te naşti din nou. Niciodată nu ai avut experienţa aceea?

Cu capetele aplecate acum, şi ochii închişi, vreţi să vă ridicaţi mâna şi să spuneţi: „Frate Branham, aminteşte-mă în rugăciune în seara aceasta. Eu cred că noi primim ultimul Mesaj. Ziua se scurge repede și văd că ceea ce ai zis în Biblie este adevărat, fiindcă am citit Biblia. Eu cred că este ora în care trebuie să venim acum. Cât despre mine, acum îmi iau poziţia mea pentru Hristos”?

Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, şi pe tine. Bine. Sus în balcon, să vă văd mâinile! Doar ridică-ţi mâna, și spune: „Cât despre mine,” cum a zis Iosua: „Eu şi casa mea, vom sluji Domnului.” Bine, altcineva?

Eu doar aştept. Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo în spate. Văd mâna voastră. Dumnezeu să te binecuvânteze, acolo sus. Dumnezeu să te binecuvânteze. El vă vede. Sus în balcon, Dumnezeu să te binecuvânteze acolo sus, domnule; este cel mai mare lucru ce aţi făcut în viaţa voastră. Chiar în mijlocul intervalului, poate cineva îşi ridică mâna acolo, nu am văzut o mână acolo, aceea poate… Cineva în acest interval de mijloc, undeva sus deasupra? Ridică-ţi mâna, şi spune: „Frate Branham, pentru mine, eu sunt… Vreau să-L slujesc. Eu sunt sincer.” Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, micule bărbat. În balcon la dreapta, cineva îşi ridică mâna, şi spune: „Frate Branham, pentru mine, eu ştiu că aceasta este corect. Eu sunt… Eu nu-L cunosc pe Dumnezeu, dar aş vrea să-L cunosc. Vreau să fiu sigur. Văd că nu-mi pot permite să pierd şansa. Poate niciodată nu voi mai reveni.”

„În direcţia în care se înclină pomii, acolo cad,” zice Scriptura. Nu cădeţi în direcţia care este calea greşită. O puteţi corecta în seara aceasta. Amintiţi-vă, atâta timp cât există o Eternitate, şi ea niciodată nu a început şi niciodată nu se va sfârşi, voi puteți deveni parte din ea. Ori veţi suferi, ori veţi trăi în bucurie. De unde ştiţi că veţi trăi până când ajungeţi acasă?

Voi ziceţi: „Sunt prea tânăr.”

Am avut un mesaj, cu un timp în urmă. O doamnă tânără din statul meu, tocmai începuse să umble pe căi greșite și a început să fumeze ţigări. I s-a spus despre aceasta, dar nu a vrut să asculte. La şaisprezece ani, ea a venit din…nu, la optsprezece ani, ea a ieşit din liceu, și după cum mi s-a spus, ea a încercat să facă binele, dar a început cu un grup greşit, așa cum fac aceşti copii.

Chiar recent, un bărbat de culoare în Shreveport s-a ridicat şi a zis: „Nu există aşa ceva, nu există Dumnezeu.” Doar a hulit. El a zis: „Ei nu sunt altceva decât o grămadă de holly-rollers.” Și trăsnetul l-a omorât. Apoi, ei l-au dus la mormânt, și când l-au îngropat, acolo s-a ridicat un nor mic, un fulger a lovit sicriul şi l-a explodat afară din sicriu. Iehovah Dumnezeu Se mânie. Eu ştiu că El este un Dumnezeu bun, dar El este şi un Dumnezeu al judecăţii. El încă se uită, El ştie.

Dacă sunteţi fără Dumnezeu, ridicaţi-vă mâna, și spuneți: „Aminteşte-mă, frate Branham, în timp ce te rogi.” Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze, fiule. Este corect, veniţi drept în faţă. Dumnezeu să te binecuvânteze. Este corect, tinere. Dumnezeu să te binecuvânteze acolo în spate. Cere Atotputernicului Dumnezeu, când ne rugăm.

Tatăl nostru Ceresc, acum Tu i-ai văzut. Tu ştii că există vreo douăzeci sau treizeci de mâini care s-au ridicat, și  Te vor ca Salvator. Dumnezeule, fă ca aceasta să fie acum. Eu le dau acest Cuvânt. Tu Însuți ai zis: „Cel ce ascultă Cuvântul Meu…” Eu am făcut aceasta cum am putut mai bine, Doamne. „Cel ce ascultă Cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis, are Viaţă Veșnică, şi nu va veni la judecată, ci a trecut din moarte la Viaţă.” Ce lucru minunat! Să ne gândim la aceasta!

Dacă inimile sincere din spatele acelor mâini, într-adevăr o spun, ceva tocmai s-a întâmplat.

Tu ai zis: „Cel ce Mă va mărturisi înaintea oamenilor, pe acela îl voi mărturisi înaintea Tatălui Meu şi a sfinţilor Îngeri.” Fie ca ei să ştie că Tu eşti aici, Doamne. Mă rog ca Tu să o acorzi. Ascultă-ne! Noi suntem slujitorii Tăi, Doamne. În Numele lui Isus.

Bine. Ridicaţi-vă capetele. Credeţi că El este Iehovah-Iire? Credeţi că suntem în zilele acelea,  cum a fost în zilele lui Lot? Zilele lui Noe? Vă amintiţi de ultimul Mesaj? Există cineva aici de prima dată? Ridicaţi-vă mâna. Mulţi! Cred că fratele Borders v-a explicat-o. Aţi auzit de mine înainte, ceea ce s-a întâmplat? Ridicaţi-vă mâinile, dacă da; și dacă niciodată nu aţi văzut, doar aţi auzit-o. Bine. Acum sunt un străin pentru oamenii de aici.

Unii dintre voi, oameni cu probleme, rugaţi-vă lui Dumnezeu, şi spuneţi: „Dumnezeule, ai milă de mine, sunt bolnav. Fratele Branham nu mă cunoaşte, dar aud că Tu eşti Marele Preot care Se poate atinge prin simţurile infirmităţilor noastre.” Câţi ştiu aceea? (Adunarea zice, “Amin.”—Ed.) Şi:  „El este acelaşi ieri, astăzi şi în veci.” O ştiţi?” (Amin.”)

Ei bine, acum, dacă El este acelaşi Mare Preot, cum s-ar comporta dacă L-aţi atins? Tot la fel cum a făcut cu femeia cu scurgere de sânge, care L-a atins. El S-a întors şi i-a spus despre scurgerea sângelui ei, şi i-a spus că credinţa ei a salvat-o. Este corect? El este Acelaşi și în seara aceasta, dacă Îl puteţi crede în acelaşi fel cum a fost atunci. Îl credeţi la fel?

Acum priviţi în această direcţie, la mine. Aşa cum au zis Petru şi Ioan la Poarta Frumoasă: „Uită-te la noi.” Dar el  nu trebuia să se uite la ei, ca să primească ceva, ci, „să se uite la ceea ce spuneau ei.”

Să începem de aici, de undeva. Priviţi în această direcţie, credeţi cu toată inima: „și spuneţi: „Doamne Isuse, Te cred, şi vreau să-Ţi ating haina. Vorbeşte-i fratelui Branham, şi fă-l să știe care este necazul meu. Voi crede dacă o vei face.” Vreţi să o faceţi?

Chiar acel lucru este aici. Aţi îndrăzni să faceţi un lucru ca acesta? Ar fi ceva greşit cu mine dacă aş face o astfel de provocare în faţă la o jumătate de milion de oameni, odată… Nici nu pot vorbi în limba lor. Dar El nu m-a lăsat. De ce? El a promis-o! Acestea sunt ultimele zile, şi El a promis aceasta, şi acum, ea este aici.

Ştiu, prieteni, aţi avut multe lucruri care v-au rănit, aţi avut multe imitaţii carnale, dar lăsaţi-mă să vă spun un singur lucru; nu pentru binele meu, ci pentru binele vostru. Acelea au fost întotdeauna, dar Dumnezeu niciodată nu a avut doi pe pământ, deodată. Amintiţi-vă doar că există multe imitaţii, dar există un Dumnezeu adevărat, există un Duh Sfânt adevărat, există un Mesaj adevărat al lui Dumnezeu, şi Acela este Isus Hristos care a murit pentru păcătoşi, a înviat din morţi, şi s-a reîntors în Persoana Duhului Sfânt, ca să facă aceeaşi lucrare în Biserică, așa cum a făcut când era aici. Nu spune Cuvântul lui Dumnezeu aceasta?

În Evrei, capitolul 4, Biblia spune: „Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit, mult mai puternic decât o sabie cu două tăişuri, despicând…” Aceea taie înainte şi înapoi. „…şi chiar măduva osului, şi cunoaşte gândurile şi intenţiile inimii.” Este corect? De aceea Isus a putut sta înaintea adunării şi le-a spus… Fariseii aceia au zis: „El este Belzebub.” Isus s-a întors. Ei nu au spus-o tare, dar El le-a spus, aşa cum a spus femeii despre scurgerea sângelui ei. Apoi a spus femeii că a avut cinci soţi; şi când ea a auzit aceea… „Păi, acela este semnul lui Mesia.”

Vedeţi acum reîntorcându-Se, apariţia lui Mesia între oameni. Acela este Duhul Sfânt care pregătește Biserica.

Aş vrea să vă întoarceţi capul. Vedeţi acea femeie mică ridicând mâna acolo, ridicându-se în spate, care stă acolo? Vedeţi Lumina aceea de peste ea? Ea suferă de hipertensiune. Este corect. Are o rochie albastră, poartă un fel de ochelari pe faţă. Pentru ultimele secunde, una sau două, ea a simţit ceva foarte ciudat în jurul ei. Este corect. Acum hipertensiunea care te-a deranjat aşa de rău, te-a părăsit. O accepţi? Ridică-ţi mâna dacă crezi.

Pe Cine a atins ea? Pe Marele Preot. Acum, mergeţi și întrebaţi pe acea doamnă. Eu nu am văzut-o niciodată în viaţa mea, și nu ştiu nimic despre femeie; dar, totul este adevărat.

 Am urmărit Lumina aceea în timp ce a trecut prin adunare, a trecut pe acolo şi a venit înapoi. O Lumină lucitoare. Credeţi?

 Artrită, boală la fiere, complicaţii, nervozitate, slăbiciune. Este corect. Tu nu eşti de aici, ci ești dintr-un loc mic, numit West Point. Este corect. Crezi că Dumnezeu îmi poate spune cine eşti? Domnul Hardwick. Este corect. Dacă este corect, ridică-te în picioare. Aceea te-a părăsit, Isus Cristos te face bine.

Credeţi? Oamenii se uită în urmă la tine. Dar doamna este chiar aici. Priviţi! Lumina aceea încă atârnă peste ea. Nu O vedeţi? Iat-O. Urmăriţi.

Iat-O, cu bărbatul acela care stă acolo și se uită la mine. Artrită. Crede cu toată inima, Dumnezeu te face bine, domnule. Suntem străini unul față de altul, dar nu pentru Dumnezeu.

Această doamnă chiar de aici, suferă de dureri de cap. Dumnezeule, nu o lăsa să piardă. O, Dumnezeule! Te rog. doamnă Morton, crede în Domnul Isus Hristos. El te-a vindecat de durerea de cap. Vedeţi? El nu a lăsat-o să treacă. Aş vrea să te întreb ceva. Ultima seară când am vorbit cu cineva din clădire despre durerea de cap, ai avut un simţământ foarte ciudat, şi te întrebai dacă acela erai tu, sau nu? Este corect? Ridică-ţi mâna. Eu nu-ţi citesc mintea, dar îţi spun ce ai gândit. Accept-o. Astăzi El a vrut să fii sigură că acela erai tu. Aceea te va părăsi acum, credinţa ta te-a salvat. Aleluia!

Priviţi la doamna aceasta care stă aici, cu o rochie în carouri. Ai un bilet de rugăciune, doamnă? Verifică-l. Crezi că fractura te va părăsi, și vei fi sănătoasă? Crezi? Ridică-ţi mâna dacă aceea este ce era rău la tine. Bine. Crede-o cu toată inima şi fii vindecată. Vezi ce ai nevoie?

Doamna din spatele ei, şi-a ridicat mâna, cu o mică… Nu, a doua acolo în spate, cu o rochie de culoare verzuie, suferă de o boală la inimă. Da. Crezi că Dumnezeu te va face

sănătoasă? Este frumos, drăguţ. El vrea doar dacă vei crede.

O doamnă, a doua de la tine, doamna Dillman acolo. Crezi că Dumnezeu te va vindeca de acea boală la stomac? Doamnă Dillman, crede, şi vei avea stomacul vindecat. Acela este un stomac nervos de mult timp, în special de când ai avut menopauza. Tu ai avut multe lucruri care ţi-au cauzat multe necazuri, dar acum s-a terminat. Dacă lucrurile acelea sunt adevărate, doar mişcă-ţi mâinile spre oameni, ca să te poată vedea. Dacă sunt un străin pentru tine, continuă să-ţi mişti mâinile. Isus Hristos te face sănătoasă.

Credeţi? Ce este Aceea? Iehovah-Iire, Domnul rânduieşte o Jertfă pentru Sine!

Acum toată audienţa devine ca un fel de ceaţă pentru mine. Iehovah-Iire a rânduit o Jertfă pentru fiecare dintre voi. O credeţi?

         Acum cei de aici care v-aţi ridicat mâna, veniţi aici şi staţi doar un minut. Vreţi să veniţi? Iehovah-Iire a rânduit o Jertfă. V-aţi ridicat mâna pentru că o credeţi. Aţi văzut aici, şi ştiţi…Imposibil… Este Ceva! Priviţi la aceşti oameni, câţi au fost chemaţi. Nu ştiu acum. Poate şapte, opt, zece, oricât au fost, aceia au fost chemaţi. Aceea se poate continua înainte. Dar, în timp ce avem putere, aş vrea să veniţi și să-L acceptaţi pe Hristos ca Salvator. Vreţi să vă ridicaţi acum și să veniţi, în timp ce cântăm, „Eu vin, Doamne, vin acum la Tine”? Vreți să vă ridicați acum şi să veniți aici, voi care v-aţi ridicat mâna cu un timp în urmă? Să staţi în jurul altarului aici, şi să arătaţi că nu vă ruşinaţi cu Hristos. Sunteţi în Prezenţa Lui. Veniţi acum, şi dovediţi oamenilor că într-adevăr aţi vrut să o spuneţi, că vreţi să fiţi amintiţi de Dumnezeu, şi că L-aţi acceptat ca Salvatorul vostru. Veniţi sus acum, în timp ce ne vom ridica și vom cânta cu toţii.

„Eu vin, Doamne! Vin acum la Tine!

Spală-mă, curăţeşte-mă în Sângele…”

Veniţi afară acum, veniţi chiar aici. Ne vom ruga. Niciodată nu veţi fi mai aproape de El după ce veţi pleca.

„Vin acum la Tine!”

Veniţi jos, de la balcon. Da, veniţi chiar jos, staţi chiar aici. El va… Acum, El a zis: „Dacă Mă veţi mărturisi înaintea oamenilor, pe acela îl voi mărturisi înaintea Tatălui Meu, dar dacă vă veţi ruşina de Mine, și Eu mă voi ruşina de voi.”

Amintiţi-vă Biblia, din Geneza la Apocalipsa. Veniţi acum, tineri şi bătrâni. Vreţi să veniţi? Membri de biserică, sau nu, veniţi acum. Vreţi? Acceptaţi-l pe Hristos în timp ce sunteţi în Prezenţa Lui.

„Eu vin, Doamne! Vin acum la Tine!

Spală-mă, curăţeşte-mă în Sângele…”

(Continuaţi să-i conduceţi.)

Ascultaţi. Credeţi că sunt profetul Lui? Eu nu am mărturisit-o mai înainte, dar cred că sunt împreună cu oameni care înţeleg şi ştiu în ce încerc să intru. Sunt oameni care doar imită creştinismul, și ar trebui să fie aici. Veniţi! Nu  vreți voi? Daţi-mi voie să vă întreb, cum o veţi face cândva? Niciodată nu veţi mai primi alt semn. Acesta este Acela. Este AŞA VORBEŞTE DOMNUL! Va face un profet al lui Dumnezeu o afirmaţie ca aceasta dacă nu ar fi adevărată? Voi primiţi cel mai mare semn, şi ultimul semn, înainte de apariţia lui Hristos! Motivul că spun aceste lucruri, nu am mai spus aceasta în vreo altă adunare, dar simt această oportunitate chiar aici, este ocazia pentru ca ceva să se întâmple. Şi de aceea o spun în felul cum o spun. Cred că înţelegeţi. Să nu mergeţi în jur și să faceţi un fel de cult, zicând: „Fratele Branham este un zeu,” sau ceva în felul acesta. Veţi înţelege ceea ce vreau să spun. Veniţi acum. Veniţi. Daţi-mi voie să vă conving, în Numele lui Hristos. Veniţi!

Cei care nu ştiţi unde staţi, nu sunteţi siguri despre aceea, doar un intelectual, sau un fel de emoţie; aţi strigat, aţi plâns, sau aţi avut un fel de senzaţie. Nu încercaţi să intraţi în aceea. Amintiţi-vă, vă spun în Numele Domnului, că sunteţi pierduţi, mizerabil pierduţi şi nu o ştiţi. Nu rataţi şansa, prieteni. Eu doar seamăn sămânţa, şi trag năvodul. Dumnezeu face creşterea. Eu nu ştiu.

Să ne aplecăm capetele. Vedeţi dacă El nu are nimic… (O soră vorbeşte în altă limbă, şi apoi dă interpretarea.) Aţi auzit-o. Vin acum la Tine! (Cercetaţi-vă inima).

Membrii bisericii. Dacă am stat aici, dar am avut doar o experienţă de ataşare la o biserică pe undeva, îmi voi croi calea pe aici, cât de repede pot.

Amintiţi-vă, Duhul mărturiseşte că suntem la sfârşit. Ştiinţa a spus că mai sunt trei minute până la miezul nopţii.” Mesajul şi Biblia, spun: „Iată ultimul lucru!” Trezirea se termină, uşa se închide. Aţi rămas afară, bătând, şi nu puteţi intra. Veniţi! Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă tânără.

Acum nu o faceţi… ?…

„Eu vin, Doamne!”

Dumnezeu să te binecuvânteze. Este corect, domnule. În acel fel este, vino chiar de la balcon. Veniţi din rânduri. Iată Cuvântul, iată dovada! Acela este Duhul, acolo este martorul. Şi aici vin oamenii ca să arate că suntem în timpul sfârşitului.

„Eu vin, Doamne! Vin acum la Tine!

Spală-mă, curăţeşte-mă în Sângele

Care a curs din Calvar!”

El aşteaptă, are îndelungă răbdare, și nu vrea ca cineva să piară ci toţi să vină la pocăinţă. Veniţi, păşiţi aici. Dacă aţi avut o îndoială în minte, trebuie să fiţi siguri, prieteni, credinţa este perfectă…. din Calvar!… Doamne! Vino! Între cincizeci şi șaptezeci și cinci de oameni s-au adunat aici. Acum vino! Veniţi şi ceilalţi care vreţi. Ţin încă  puţin acum. Fiindcă mâine va fi la vindecarea Divină. Duhul Sfânt mi-a spus, cu un timp în urmă: „Nu chema rândul acela. Cheamă la altar.” Mă voi supune Lui şi fac aşa cum El îmi spune. Mă supun, El trebuie să o facă.

„Vin acum la Tine!

Spală-mă, curăţeşte-mă în Sângele…”

Cu capetele aplecate acum, în timp ce aşteptăm, Dumnezeule, lasă ca Duhul Sfânt să Se mişte peste aceşti oameni care aşteaptă să vină în faţa altarului, conducând oamenii acum la binecuvântare. În Numele Domnului Dumnezeu, acordă aceea. Duh al lui Dumnezeu, lucrează!

Veniţi! Veniţi! Veniţi mai aproape acum, fiecare. „Orice suflet care este de păcat apăsat, există milă la Domnul.” Veniţi acum. „Veniţi sub puterea de curăţire, pierzând petele vinovăţiei. Există un Izvor plin cu Sânge, ce curge din venele lui Emanuel.” Cu respect…

Şimţiţi pacea care este peste adunare acum? Ce este aceea? Este moartea, moartea păcătoşilor. Acum lucrătorii locali, veniţi aici cu ei. Aceea este moartea, aceşti oameni mor. Bibliile sunt afară, ele explică. Moartea este în jurul altarului, şi o Viaţă nouă va veni după moarte.

„Există un Izvor plin cu Sânge, ce curge din…”

Oh, cum aţi vrea să auziţi într-o zi, în ziua când inima încetează să mai bată!

„Şi păcătoşii scufundaţi sub cursul acela,

Pierd toate petele vinovăţiei lor,..”

Aceea este, tinere. Ferice de inima ta. Este corect. După aceea aştepta El.

Acum, creştinii care sunt instruiţi, veniţi sus în timp ce cântăm următorul verset.

„Hoţul murind s-a bucurat,

Să vadă acel Izvor din ziua lui;

Acolo poate eu, tot aşa de rău cum era el,

Să-mi spăl toate păcatele.”

Lăsaţi-mă să instruiesc oamenii acum să se ducă sus mai aproape. Voi cei care nu aveţi botezul Duhului Sfânt, veniţi mai aproape acum. Nu ştiţi ce ar putea face Dumnezeu acum într-un minut. Veniţi acum, în timp ce cântăm următorul verset.

.           „Tâlharul murind s-a bucurat de…”

Cuvântul s-a manifestat!

„…Izvorul din ziua lui…”

Oh, este frumos, veniţi afară acum. Veniţi în timp ce Apa este tulburată…

„Eu, aşa de rău ca el,

Să-mi spăl toate păcatele.

Să-mi spăl toate păcatele.

Să-mi spăl toate păcatele.”

Acum, aceea este, lucrătorilor. Veniţi drept înăuntru, toţi… acum, pentru tulburarea Apei. Veniţi sus….

Cei care vor rugăciune, veniţi mai aproape acum şi pregătiţi-vă. Vom crede că Dumnezeu o va recunoaşte. Trebuie! Este Dumnezeul care poate discerne gândul inimii!

Amintiţi-vă, Isus singur a făcut aceea odată într-un oraş. Dar El a spus: „Mai mult decât atât veţi face.” Vedeţi, a dovedit Scriptura corect! Intraţi acum.

Haideţi toţi să ne rugăm acum pentru aceşti oameni de aici, fiecare persoană care ştie să se roage. Câţi creştini născuţi din nou sunt în clădire? Ridicaţi-vă mâna. Acum fiecare să-şi ridice mâinile şi să ofere muţumiri pentru aceşti oameni.

Tatăl nostru Ceresc, Îţi oferim mulţumiri pentru aceşti oameni. Acum, ei sunt ai Tăi. Ei vin, şi mărturisesc; ei vin şi mor faţă de sine şi față de păcat, și acum ei merg înapoi, creaturi noi în Hristos. Satan, tu ai pierdut lupta! Dumnezeu este Iehovah-Iire! Domnul a rânduit o Jertfă, a rânduit un popor, a rânduit o chemare la altar, a rânduit un Mesaj, a rânduit Har, și Satan a pierdut lupta; în Numele lui Isus Hristos, a pierdut lupta! Amin.

-AMIN-