DE CE NU SUNTEM NOI UN CULT?

Pentru mine este un mare privilegiu că pot să fiu din nou la amvon după o absenţă de aproape trei luni. A fost un timp greu atât pentru mine, cât şi pentru veveriţe. Acest timp de odihnă m-a relaxat şi cred că şi voi doriţi să intrăm din nou în serviciul divin. Săptămâna viitoare vom ţine o trezire, pentru că Domnul mi-a promis ceva nou şi diferit în slujbă. Astfel, dacă va fi cu voia Domnului, vom începe această lucrare nouă chiar aici, în Tabernacol.

Nu avem stabilite nici un fel de adunări decât în luna ianuarie când vom merge în Australia și în Noua Zeelandă. După aceea avem o invitaţie de la fratele Osborn, pentru o adunare unită la Tulsa, dar aceasta nu este sigură.

Mă bucur frate Jeffreys că pot să-ţi strâng mâna din nou. Mă bucur și pentru că pot să-l ascult pe fiul tău cântând, în timp ce tu îl acompaniezi cu instrumentul. Mie îmi place mult acest fel de a-L lăuda pe Domnul: tatăl şi fiul împreună. Vouă nu vă place? „Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze.” (Proverbe 22.6). Așa este corect! Şi tu, domnule Guenther, știi că așa este corect: „Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.” Acesta este adevărul. S-ar putea ca uneori să se depărteze de ea, dar ea nu se va depărta de el. Vedeţi? Va sta întotdeauna cu el. Acest antrenament timpuriu, sau oricum îl numiţi, îl va urma cu certitudine.

L-am întâlnit pe fratele Jeffreys afară, iar când l-am văzut m-am gândit că întotdeauna sunt foarte bucuros când mă întâlnesc cu fraţi cunoscuţi. Trezirea din seara aceasta este numai pentru poporul din Tabernacol. Dorința noastră este să fim aici în seara aceasta, mâine dimineaţă şi mâine seară.

Uneori, oamenii au un fel de a crede foarte ciudat, foarte straniu, dar noi suntem bucuroşi să vedem că credinţa noastră se găseşte în Biblie.

Dacă în seara aceasta sunt printre noi fraţi şi surori care aparţin la o anumită sectă, vreau să le spun că sunt bine veniţi şi-i rog să stea liniştiţi. Da, voi sunteți bineveniți. Dacă cumva nu veţi fi de acord cu ceea ce voi vorbi în seara aceasta, ei bine, să faceţi aşa cum fac eu când mănânc plăcintă cu cireșe, care este preferata mea, și găsesc vreun sâmbure. Desigur, nu arunc toată plăcinta, ci numai sâmburele, după care continui să mănânc prăjitura. Sau când mâncăm carne de pui, dacă atingeţi osul nu renunţaţi la pui. Ei bine, aşa aş vrea să faceţi şi în seara aceasta cu ceea ce veţi auzi vorbindu-se în locul acesta. În următoarele trei adunări care se vor ţine în locul acesta, aş vrea să facem o scurtă recapitulare cu privire la ceea ce crede şi învaţă această biserică.

Singura modalitate de a convinge o persoană să creadă această învățătură este s-o conduceți pe cale până când va putea să recunoască faptul că acesta este adevărul. Numai aşa veţi reuşi.

Fratele Woods, care este un bun prieten, obişnuia să spună că dacă bateţi un cui numai pe jumătate şi scândura nu este prinsă bine, vântul o va trânti foarte curând jos, dar dacă îl bateţi bine, nimic nu o va putea clinti din loc. Astfel, dacă în seara aceasta voi fi aspru în anumite privinţe, aş vrea ca musafirii noştri să nu creadă că am intenția să-i arunc jos, căci dimpotrivă, doresc să vă conduc pe cale până veţi putea înţelege ce crede biserica aceasta.

Toţi cei care înţeleg ce vreau să spun, să zică „Amin!” (adunarea spune: „Amin!”). În ordine. Cu aceasta am clarificat o problemă. Cred că se înregistrează, pentru că, dacă mai târziu cineva va dori să afle pe ce stăm noi şi care este fundamentul nostru, să poată asculta benzile. De fapt înregistrăm tot timpul pentru că aici vin tot alţi oameni, iar noi mergem mai departe. Desigur, nu vom reuşi să trecem peste toate învăţăturile bisericii, dar le vom atinge pe cele mai importante.

Luni şi marţi voi pleca să mă rog, ca să fiu pregătit pentru serviciul de vindecare. Atunci veţi putea să-i anunţaţi pe toţi aceia pe care doriţi să-i aduceţi înăuntru pentru trezirea care va urma. Să le spuneţi însă că nu trebuie să vină zicându-şi: „Acum alerg acolo să se roage pentru mine, iar mâine seară…” Să nu faceţi aceasta! Voi să veniți înăuntru ca să ascultați Mesajul, deoarece ne vom lua timp să aşezăm Cuvântul atât de aproape încât Diavolul să nu aibă nici un pic de loc ca să se miște. Dacă veți lăsa credința să meargă până la capăt, până când începeți să credeți, lăsați-vă subconștientul să acționeze, pentru că atunci îl va urma credința lui Dumnezeu și veți merge înainte corect. Vedeți? Aceasta pentru că credinţa voastră nu va face prea mult; subconştientul vostru trebuie să se miște în aceeași direcție cu credința voastră, și atunci credința lui Dumnezeu se mișcă în spatele ei și confirmă totul. Înțelegeți? Dar dacă aceasta este credinţa voastră şi veţi spune: „O, da! Eu am făcut chiar acum aceasta!” sau dacă în subconștientul vostru veți zice: „Mă întreb dacă acest lucru va lucra în mine?”, nu se va întâmpla nimic. Vedeți? Dorința noastră este să avem un serviciu adevărat de vindecare, de aceea, înainte de a-i primi pe oameni în sală, am vrea ca ei să înțeleagă cu adevărat de ce vin acolo. Altfel, amintiți-vă și veniți în vizită, iar noi vom fi bucuroși să vă primim.

Să nu uitaţi că mâine dimineață vom continua cu învățătura pentru biserică, și la fel mâine seară. Toți cei care doresc să participe la servicii, sunt bineveniți. Noi ne bucurăm întotdeauna să vedem pe oricine. În seara aceasta însă, este îndrumarea acasă a poporului care face parte din acest Tabernacol și care este crescut în această învățătură. Când mergem pe câmpul de misiune al Evangheliei, noi prezentăm numai învățătura evanghelică fundamentală a Scripturii, dar când suntem în Tabernacol, avem gândurile şi credinţa noastră, ca biserică, și peste aceasta vom trece în seara aceasta.

Înainte de a deschide Cuvântul binecuvântat, să ne plecăm capetele pentru un moment de rugăciune.

Atotputernicule Dumnezeu, înainte ca lumea să înceapă să se învârtă în jurul primului atom, Tu erai Dumnezeu și nu Te-ai schimbat deloc; iar când nu vom mai fi atomii ca să țină lumea sus și nu va mai fi lumea ca să fie ținută sus, Tu vei fi încă Dumnezeu.

Tu ești din veșnicie în veșnicie. Tu ești Dumnezeu și nu ai avut nici început al zilelor, nici sfârșit al vieţii. Tu vei fi întotdeauna. Tată, pentru că ești infinit, iar noi suntem ființe mărginite, cerem mila Ta divină, Dumnezeule, pentru că ne dăm seama că vrei să ne scoți din elementele acestui  trup și să ne duci în veşnicie. De aceea, am venit în locul acesta, Doamne, ca să ne verificăm salvarea, să vedem cum stăm față de Cuvântul Tău și să vedem  cum suntem situați în experiențele noastre. Trăim noi așa cum Îți este plăcut Ție? Este duhul nostru în legătură cu Duhul Tău? Este învăţătura noastră în concordanță cu Biblia? Tată, ajută-ne ca în următoarele trei servicii să le examină pe amândouă, îndeaproape. Dăruiește-ne aceasta, Doamne.

Binecuvântează păstorul de aici, diaconii, administratorii și pe toţi credincioșii acestei biserici, poporul care vine aici. Eu nu îi cunosc pe mulți dintre frații care vin aici, dar sunt sigur că Tu cunoști totul despre fiecare în parte. Doamne, noi toți am venit în seara aceasta cu un scop aici: ca să avem părtăşie în jurul Cuvântului scris. Dă-ne Duhul Tău în viețile noastre, ca să putem sta în pace, cumpătați și în frică de Dumnezeu, şi ajută-ne să ne cercetăm viețile prin Cuvântul Tău. Îngăduie aceasta, Doamne.

O, Doamne, în seara aceasta sunt prezenţi în mijlocul nostru frați din diferite biserici. Eu mă bucur mult pentru că au venit aici pentru părtășie. Poate în unele probleme mărunte de învățătură ne vom deosebi, dar toți avem aceeași țintă, de aceea, stăm ca fraţi într-un front comun. Întărește, Doamne, părtășia noastră și leagă-ne prin legăturile dragostei și ale harului Tău, pe care le dorim din belșug peste noi.

Doamne, noi știm că un om nu poate conduce sufletele care merg spre destinația veșnică, de aceea, Te rugăm să trimiți Duhul Sfânt pentru ca El să ne introducă direct în Cuvânt și să ni-L explice în legăturile dorite de El, ca să le putem cunoaște. Îngăduie aceasta, Doamne. Iar atunci când serviciul divin se va termina, fă să plecăm din locul acesta ca o biserică întărită, uniți împreună și să punem inimile și scopurile noastre împreună cu concetățenii Împărăției lui Dumnezeu, și să ne mișcăm înainte ca niciodată.

Doamne, doresc să-Ți mulțumesc aici, în fața bisericii din locul acesta şi a poporului prezent, pentru faptul că mi-ai dat câteva săptămâni de odihnă. În seara aceasta mă simt minunat pentru că simt prezența și binecuvântarea Ta. O, Dumnezeule, Te rugăm și pentru fratele nostru care va pleca peste ocean, departe în întuneric, în țări care nu te cunosc pe Tine și unde viața lui poate fi în pericol. Binecuvântează-l pe fratele Jeffreys, pe fiul și soţia sa și dă-le o mare împrospătare. Fie ca el să facă spărturi în întunericul de acolo, astfel ca Lumina Evangheliei să lumineze din plin și până departe. Ascultă-ne, Tată, pentru că Te rugăm aceasta în Numele Domnului Isus, Fiul Tău. Amin.

În seara aceasta vom citi din mica mea Biblie Scofield. Tocmai s-au împlinit douăzeci și cinci de ani de când o am și o mai pot citi numai cu ajutorul ochelarilor.

Dacă voi avea timp, în seara aceasta aş vrea să ating mai multe puncte. Unul dintre ele este, De ce suntem numiți Biserica? Apoi, De ce nu suntem un cult? De ce credem în siguranța veșnică a sufletului unui creștin? De ce condamnăm femeile predicatoare? De ce botezăm prin scufundare? Și, va trece Biserica prin necazul cel mare? Și încă multe subiecte, cincisprezece sau optsprezece, pe care aș vrea să le atingem în aceste adunări.

Pentru seara aceasta m-am oprit asupra temei: „De ce noi nu suntem un cult?”,şi cred că Domnul este Cel care mi l-a pus pe inimă. Încă de la început vreau să vă spun că noi nu suntem împotriva grupărilor care sunt culte, dar aș vrea să vă explic de ce noi nu am intrat în niciun cult. După cum știți, eu am fost ordinat într-o mică biserică baptistă. Până de curând baptiștii nu erau un cult, dar acum au devenit și ei la fel ca ceilalți. În ce ne privește însă, noi nu vom deveni niciodată un cult!

Noi nu suntem o organizație. Suntem o grupare înregistrată la Tribunal și ne adunăm împreună ca să ne închinăm lui Dumnezeu, dar nu suntem un cult. Peste noi nu stăpânește nimeni. Vedeţi? Deci, nu suntem o denominațiune, ci suntem doar o adunare, adică o părtășie de credincioși creștini. Dacă doresc, oamenii care vin aici pot face din această biserică un acasă, dar pot veni aici și dacă nu sunt de acord cu ceea ce învățăm noi. Este în ordine. Cât timp sunteți creștini puteți avea părtășie cu noi și mâna noastră este întinsă la fel ca pentru ceilalți. Înțelegeți?

Dacă am spus că noi credem în botezul prin scufundarea în apă, iar voi credeți în botezul prin stropire și-l susțineți, noi vom fi față de voi exact cum am fi dacă am fi de acord. S-ar putea să nu vedem lucrurile la fel, dar cât timp ești un frate creștin sau o soră, sunteți bineveniți în mijlocul nostru.

Noi nu suntem un cult deoarece cred că aceste culte separă frățietatea. Unii spun: „Noi nu vrem să avem nici o legătură cu trezirea aceea pentru că este metodistă!” Sau: „Nu avem nici o legătură cu aceasta pentru că este o trezire baptistă, iar noi suntem metodiști!” Frate, dacă Hristos este în ea, noi dorim să avem legătură cu ea. Vedeți, din pricina acestor lucruri suferă Trupul lui Hristos. Adevărul este că Hristos nu a întemeiat nici un cult. Aveți puțină răbdare și vă voi dovedi aceasta.

Mâine seară aș vrea să privim aceste lucruri din punct de vedere istoric. Vom trece repede prin toate pentru că nu avem mult timp la dispoziție și aș vrea să mergem mai departe. Vă stau însă la dispoziție dacă aveți unele întrebări.

Adevărul este că prima sectă, prima biserică sectă pe care am avut-o vreodată, este Biserica Catolică.Ea este cea mai veche și a fost întemeiată la trei sute și ceva de ani după moartea ultimului apostol. Acesta este adevărul. Dacă vreți puteți citi aceasta în cartea „Părinții timpurii ai Niceei”, precum și în unele scrieri ale lui Josephus sau ale altor mari istorici. Vedeți, ea a apărut la trei sute de ani după apostoli, dar mai înainte, în tot timpul Bisericii primare, nu a fost nici o sectă.

Catolicismul este prima biserică cult, iar bisericile protestante sunt tot culte care au ieșit afară din alt cult (din catolicism). Prima reformă a venit prin Luther, apoi au urmat Zwingli, Calvin și așa mai departe. A urmat trezirea lui Wesley, apoi Alexander Campbell, John Smith și alții. Ultima mișcare pe care am avut-o, sunt diferitele faze ale epocii penticostale.

Eu cred că Dumnezeu a lucrat în fiecare epocă, dar cred că ați observat și voi că de fiecare dată când o biserică decade, ea decade atunci când devine un cult. Și încă ceva: de câte ori decade o biserică, Dumnezeu nu se mai ocupă de ea s-o ridice, ci merge mai departe la sămânță. Noi putem urmări acest adevăr în Istorie: niciodată în Istoria bisericii, nici o biserică nu s-a mai ridicat după ce a decăzut: nici metodiștii, nici baptiștii, prezbiterienii, luteranii, etc. Când cad, sunt duse. Acesta este adevărul.

Când Dumnezeu a ridicat un bărbat, acesta nu a întemeiat niciodată un cult, ci a format o biserică. Dumnezeu lucrează cu indivizi, nu cu un cult. El nu a folosit niciodată un cult, ci a lucrat întotdeauna cu o persoană.În Vechiul Testament, El a lucrat întotdeauna cu un bărbat și la fel o face și în Noul Testament. Întotdeauna, în toate epocile, El a lucrat cu indivizi, nu cu culte. Şi vă întreb: Dacă Dumnezeu nu este într-un cult, care este folosul meu să am ceva a face cu vreunul? Eu nu vorbesc despre oamenii din acel cult, ci vorbesc despre cult în sine, pentru că poporul lui Dumnezeu este prin toate acele culte.

Dumnezeu nu lasă niciodată să se întâmple ceva fără să avertizeze mai întâi. Eu nu pot fi de acord cu ceva care este împotriva Cuvântului. De multe ori, din aceste biserici vin tot felul de articole, ca de exemplu: învățătura despre sânge și ulei. Cred că vă amintiți de scrisoarea pe care am primit-o de curând. Motivul pentru care nu am fost de acord cu această învățătură, este că nicăieri în Cuvânt nu scrie așa ceva. Acesta este motivul pentru care sunt împotriva cultelor: pentru că ele nu sunt în Cuvânt.Noi trebuie să avem o bază biblică pentru credința noastră, și adevărul este că nu ne putem baza pe învățătura vreunui cult, ci doar pe Cuvântului lui Dumnezeu, pentru că singura bază a credinței este Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă Cuvântul lui Dumnezeu nu vorbește despre nici un cult, ci dimpotrivă este împotriva lor, noi trebuie să vorbim ce spune Cuvântul, indiferent ce ne spune episcopul sau oricine altcineva. Dacă vorbirea lui nu este în acord cu Cuvântul lui Dumnezeu, este greșită. Vedeţi, acesta este Etalonul nostru. Cuvântul trebuie să fie baza tuturor lucrurilor. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie „Aminul!” nostru.

Desigur, nu vreau să spun că oamenii din culte nu sunt credincioşi, deoarece în ele sunt mii de suflete scumpe, copii ai lui Dumnezeu, dar ei sunt prizonieri acolo. Şi Cuvântul lui Dumnezeu este împotriva lor.

Eu cred că orice doctrină care este pe pământ acum, sau care a fost vreodată, a fost arătată mai dinainte prin Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul Lui ne pune la dispoziție tot ceea ce ne trebuie, tot ce avem nevoie. În Cuvânt se găsește absolut totul: de la… începutul nostru până la sfârșit; El ne spune totul mai dinainte în Cuvântul lui Dumnezeu, ca o avertizare.

Voi să nu citiți Cuvântul lui Dumnezeu așa cum citiți ziarul, ci s-o faceți prin Duhul Sfânt, vedeți, pentru că Duhul Sfânt Însuși vorbește prin Hristos și Hristos Îi mulțumește lui Dumnezeu pentru că a ascuns aceste lucruri de ochii celor înțelepți și pricepuți, și le va descoperi pruncilor așa cum ar învăța. Vedeți, Dumnezeu nu ne-a învățat niciodată să fim educați sau să înființăm culte, pentru că există o singură cale ca să ajungi corect, iar aceasta este să fii călăuzit de Duhul lui Dumnezeu, iar experiența pe care o ai trebuie să coincidă cu Cuvântul. Atunci o aveți. Vedeți?

Printre noi sunt oameni care urmează diferite căi: calvinişti radicali şi armeni radicali care învaţă în opoziţie unii cu alţii. Acum, indiferent cât de subțiri tăiați feliile, sunt două părți. Acesta este adevărul. Amândoi vin cu argumente, dar problema care se ridică este: unde se află adevărul? Eu cred că prin harul lui Dumnezeu vom putea să vi-l arătăm, iar pentru aceasta vom privi câteva din aceste doctrine ale bisericii.

Să ne întoarcem pentru câteva minute la Biblii și să citim din Apocalipsa 17 pentru a vedea unde au început aceste biserici, și ce a început aceasta. Acum, Biblia avertizează dinainte fiecare lucru. Ea avertizează din timp zilele în care trăim. Ne vom opri şi la Apocalipsa 13, unde se află profeţia despre Statele Unite.

Mai întâi vom citi însă din Apocalipsa 17.1:

„Apoi unul din cei șapte îngeri, care țineau cele șapte potire, a venit de a vorbit cu mine și a zis: „Vino să-ți arăt judecata curvei celei mari, care șade pe ape mari.”

Aici totul este redat tainic.

Vedeţi, aici avem de-a face cu o femeie cu renume rău. Dar ca să putem înţelege ce spune Cuvântul aici, mai întâi trebuie să înțelegem ce înseamnă aceste simboluri.

În Biblie, femeia reprezintă biserica.Câţi aţi ştiut aceasta? Noi suntem o Mireasă; Biserica este o Mireasă.

„Vino să-ți arăt judecata…” deci urmează o judecată asupra curvei celei mari, femeia necurată care stă pe ape mari. Deci, femeia simbolizează o „biserică”, iar apa simbolizează „popoarele.” (v. 15).

„Și el mi-a spus: „Apele pe care le-ai văzut, pe care șade curva, sunt noroade, popoare, neamuri și limbi.” Vedeți? Înseamnă că femeia aceasta cu renume rău este o biserică mare, iar dacă Biserica lui Hristos este o Mireasă sfântă și curată, cine este această femeie nelegiuită? Deși este o femeie nelegiuită ea are pretenția că ar fi mireasă. Vedeți? Și ce face ea? „șade pe ape mari”, adică guvernează, domnește peste popoare. Mai clar, ea are putere printre națiuni, limbi și popoare. Înseamnă că această femeie este o personalitate puternică.

„…cu ea au curvit împărații pământului.” (v. 2).Cine sunt acești împărați? Oameni mari și bogați. Întrebarea care se pune acum este: Cum poate curvi un împărat cu o biserică? Curvia la care se referă Cuvântul aici este spirituală. Deci, este vorba de curvie spirituală.

Ce este curvia? Dacă o femeie căsătorită trăiește cu un alt bărbat, comite curvie. Înseamnă că această biserică se pretinde mireasa lui Hristos, în timp ce curvește cu împărații pământului: viața și faptele ei sunt o necurăție. Oh, Aceasta este adâncă și bogată! Eu iubesc Cuvântul!

Să citim mai departe:

„Cu ea au curvit împărații pământului; și locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei.” (v. 2).

„Vinul ei”, este ceea ce dă ea, stimulentul ei: „Noi suntem biserica! Noi suntem aceia care o avem!” Vedeți? Imaginați-vă aceasta în mintea voastră. În ordine.

Ce i-a spus îngerul lui Ioan? „Vino să-ți arăt judecata care vine peste această biserică.” Acum priviți.

 „Și m-a dus în Duhul, într-o pustie. Și am văzut o femeie șezând pe o fiară de culoare stacojie.” (v. 3).

„Stacojiu”, în Biblie, înseamnă „regal”. Cuvântul „stacojiu” înseamnă „roşu aprins”, iar „fiara” reprezintă o „putere”. Ați observat că fiara din Apocalipsa 13.1 a ieșit din mare? „Am văzut ridicându-se din mare o fiară.” Faptul că această fiară se ridică din mare înseamnă că această putere s-a ridicat dintre oameni. Tot în Apocalipsa 13.11, când apare acest miel, el a ieșit din pământ, nu dintre oameni. Acesta este Statele Unite. El avea două coarne mici: putere civilă și religioasă, iar după ce a primit putere a vorbit la fel cum a făcut balaurul înaintea lui.

Voi trebuie să vă însemnați aceasta, pentru că noi venim într-o persecuție religioasă în care se vor face aceleași lucruri pe care le-a făcut Roma păgână cu mulți ani în urmă. Aceasta este „Așa vorbește Domnul!”

Acum vă întreb: Ce înseamnă simbolul acesta? „O femeie care călărește o fiară, o putere.”

Ați observat că atunci când a întâlnit-o Eliezer pe Rebeca era în timpul de seară și ea i-a adăpat cămilele. De ce? Pentru că Eliezer spusese: „Fă ca fecioara căreia îi voi zice: „Pleacă-ţi vadra te rog, ca să beau”, şi care va răspunde: „Bea, şi am să dau de băut şi cămilelor tale”, să fie aceea pe care ai rânduit-o Tu pentru robul Tău Isaac!” (Geneza 24.14). Și în timp ce era încă în rugăciune, a venit Rebeca, a  scos apă și i-a dat să bea, după care i-a adăpat şi cămilele. Observați, cămila este un animal. Și același animal pe care l-a adăpat, a dus-o la mirele ei, Isaac.

Astăzi, puterea Duhului Sfânt, pe care Biserica o adapă și I se închină, este cea care o va duce de pe acest pământ, ca să-L întâlnească pe Mire. Seara, Isaac era afară în câmp. Noi nu Îl vom întâlni pe Domnul sus în slavă. (1 Tesaloniceni 4.17) spune că „noi Îl vom întâlni pe Domnul în văzduh.”  

Oh, aceste cuvinte îi fac pe metodiști să strige! Gândiți-vă la aceasta! Vedeți?  Isaac (Domnul) a ieșit din casa tatălui său și era afară în câmp când a văzut-o pe Rebeca venind pe o cămilă și ea l-a iubit din clipa când l-a văzut, a sărit de pe cămilă și a alergat să-l întâlnească. Acesta-i adevărul! Acest tablou ne arată unde Îl vom întâlni noi pe Domnul. Vedeți, aceeași cămilă pe care a adăpat-o, a dus-o în casa soțului ei. Și aceeași Putere la care se închină biserica, și pe care lumea o numește fanatism, o va lua sus în văzduh, ca să-L întâlnească pe Domnul. Această Putere este Duhul Sfânt. Și priviți, Rebeca era o fecioară.

Dar femeia despre care vorbim noi este o prostituată. Acum înțelegeți ce este puterea? Fiara este o putere, iar faptul că are culoare stacojie, înseamnă că este o putere bogată. Deci cum este biserica aceasta? Bogată, mare și puternică; ea este influentă și se întinde peste popoarele lumii. Împăraţii pământului care au comis curvie spirituală cu ea, sunt oamenii mari de pe pământ.

În câteva minute, noi vom afla cine este această biserică și ce este și cu celelalte culte.

„Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu, era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare.  Ținea în mână un potir de aur, plin de spurcăciuni și de necurăția curviei ei.” (Apocalipsa 17.4).

Ce este potirul pe care îl ținea ea în mână? Doctrina pe care o serveşte poporului: „Noi suntem biserica! Noi suntem singura biserică adevărată!” Ce a făcut prin aceasta? I-a îmbătat pe împăraţii pământului: „Noi suntem biserica! Noi suntem marile puteri. Noi suntem cea mai mare și mai puternică biserică din câte există! Veniți, beți cu noi…Toarnă puțin și aici…luați…luați…” Aceasta este ea, „și în mână ținea un potir.”

„Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu, era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare.  Ținea în mână un potir de aur, plin de spurcăciuni și de necurăția curviei ei.”

Acum aș vrea să fiți foarte atenți, prieteni, pentru că nu citim dintr-un ziar ci din Cuvântul binecuvântat și veșnic al lui Dumnezeu, despre care este scris că: „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece!” (Matei 24.35). Acesta este adevărul, deci, fiți atenți!

„Pe frunte avea scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.”

Cred că mai demult am vorbit, nu aici în biserică, dar am predicat despre tema „Scrisul de mână de pe perete” în care am arătat starea istorică a Babilonului. Orice teorie care a apărut vreodată, fiecare religie și orice idee care există astăzi în lume, își are originea în Geneza.

Dacă veţi lua „Cele două Babiloane” de Hislop, și le veți urmări în istorie, sau unele din acele cărți minunate, veți vedea că am dreptate. Dacă de exemplu, am vrea să vorbim despre femeile predicatoare, ar trebui să mergem tot în Geneza, pentru că acolo a fost prima femeie predicatoare. Știți ce înseamnă „Geneza”? „Începutul”. Geneza este începutul. Câți din voi știu că acesta este adevărul? Astfel, fiecare lucru care există, trebuie să aibă un început.

Dacă privesc un pom (eu am stat două sau trei luni în pădure), pot să văd cât este de frumos, dar după o vreme merge în jos, iar în locul lui se ridică altul, viața perpetuă.

Dar acel pom a avut un început. Trebuie să aibă un început. În spatele lui a stat o Inteligenţă supranaturală care a hotărât soiul lui, adică ce va fi: stejar, fag, palmier, sau orice altceva. Dacă la început ar fi fost numai stejarul, astăzi am avea în toată lumea numai stejari. Dar acolo a fost Ceva măreț, o Inteligență Superioară care a aranjat toate lucrurile într-o ordine perfectă. Binecuvântat să fie Numele Lui cel sfânt! El este Cel care a aşezat luna și stelele pe bolta cerească. El a pus fiecare lucru la locul lui și tot El este Acela care Își așază Biserica în ordine. Când putem da afară din mintea noastră aceste idei sectare și ne aruncăm cu totul pe Calvar, Biserica se întoarce întocmai cum vrea El: spre Nord, spre Sud, spre Est sau spre Vest. El o va așeza în ordine dacă ne vom supune întocmai ca pomii și celelalte creații ale Lui. Voi nu veți auzi niciodată luna spunând: „Deseară am de gând să nu mai strălucesc, așa că veţi putea străluci voi, stelelor, în locul meu.” Dar noi suntem diferiți.

Acum, priviți cum a apărut Babilonul. Babilonul a fost construit la începutul Bibliei; apare la mijlocul Bibliei și la sfârșitul Ei. Acolo este ceva. Babilonul a fost construit de Nimrod în Valea Șinear, între râurile Tigru și Eufrat, Eufratul trecând chiar prin mijlocul oraşului. (Geneza 10.10). Și fiecare drum din țara aceea trecea prin Babilon. Porțile cetății aveau cam două sute de picioare (șaizeci și doi de metri) și erau făcute din bronz. Dacă intrai în cetate puteai să constați că toate străzile erau drepte și duceau la tron.

Dacă astăzi mergeți la Roma, veți vedea că toate drumurile duc la Roma. Acolo, la fiecare colț poţi întâlni o micuţă fecioară Maria cu pruncul Hristos în brațe, indicând  drumul spre Roma. Vedeți? Babilonul apare la începutul Bibliei, la mijlocul ei şi aici este la sfârșitul Bibliei.

Acum vreau să citesc câteva minute, ca să obțineți baza despre aceasta și să înțelegeți. În ordine.

 „Și am văzut pe femeia aceasta (când citiţi „femeie”, gândiţi-vă la biserică), îmbătată de sângele sfinților…”

Ce înseamnă cuvântul „sfânt”? „Curat, fără vină”.

„…şi am văzut pe femeia aceasta îmbătată de sângele sfinților… (Apocalipsa 17.6).

Dacă această femeie este biserica, ea i-a persecutat pe sfinți. Ea este cea mai mare biserică și are putere peste tot pământul; domnește peste multe ape, iar împărații pământului curvesc cu ea. Dar cine este această biserică? Cuvântul spune că este o taină. Acum, Duhul urmează să… Voi știți că în biserică trebuie să fie nouă daruri duhovnicești: de înțelepciune, de pricepere, de vindecare, și așa mai departe.

 „…și sângele martirilor lui Isus.”… Se părea că lor nu le păsa prea mult de ceea ce a spus Isus, ci le păsa de ceea ce a spus biserica. Acesta este adevărul.

 „Când am văzut-o, m-am mirat minune mare.”

„…m-am mirat minune mare.” Lăsați-mă să iau puțin locul lui Ioan și să încerc să deschid puțin aceasta. Ioan a spus: „Ea stă acolo și pretinde că este o biserică creștină. Ea are acces la toți banii lumii și îi are pe împărații pământului la picioarele ei. Ea are toată bogăția, dar cum poate fi beată de sângele martirilor lui Isus? Cum îi poate persecuta ea pe sfinți? Cum putea să-i ucidă pe urmașii lui Hristos și să continue să pretindă că este creștină în ea însăși, că este o biserică creștină?

Să citim mai departe:

„Și îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îți voi spune taina acestei femei și a fiarei care o poartă, și care are cele șapte capete și zece coarne.”

Noi doar citim, dar voi veți prinde aceasta pentru că va fi foarte ușor.

 Fiara pe care ai văzut-o, era și nu mai este,  ea are să se ridice din adânc și are să se ducă la pierzare. Și locuitorii pământului, ale căror nume nu au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este și va veni.” (v. 7-8).

Aici este ceva dureros şi anume, că toţi oamenii, nu doar câțiva, ci toți cei ce locuiesc pe pământ se vor mira când vor vedea cine este această femeie. Există numai un grup mic care nu se va mira de aceasta, iar aceștia sunt cei ale căror nume a fost scris în Cartea Vieţii Mielului. Când a fost scris numele lor în Cartea Vieții Mielului? Când? La ultima trezire la care au participat? În seara când s-au dus pentru prima dată la altar? Când şi-au trecut numele în registrul unei biserici? Nu vreau să vă rănesc, dar Biblia spune clar că numele lor a fost scris în Cartea Vieţii Mielului „înainte de întemeierea lumii”. Este perfect. Dumnezeu a văzut de la început tot Planul Său de lucrare, a văzut că Îl va trimite pe Fiul Său și El va lua locul păcătoșilor,

că sângele Lui va fi vărsat pentru copiii lui Dumnezeu, şi aceasta când? Înainte de întemeierea lumii!

Câți știți că Biblia spune că Sângele lui Hristos a fost vărsat înainte de întemeierea lumii? (Romani 3.25). Când Sângele Lui a fost vărsat, fiecare mădular al Trupului Său a fost scris cu acel Sânge în Cartea Vieții Mielului înainte de întemeierea lumii. Atunci de ce vă mai temeți? O, frate, acest Sânge descuie toate ușile, nu-i așa?

Să citim încă o dată versetul 8:

„Fiara, pe care ai văzut-o, era, și nu mai este. Ea are să se ridice din adânc și are să se ducă la pierzare. Și locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieții, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este și va veni.”

Cei ce vor fi amăgiţi, sunt în număr foarte mare, iar grupul celor care nu vor fi înşelaţi este foarte mic. Aceștia sunt cei care au numele scrise în Cartea Vieții Mielului de la întemeierea lumii. Ne vom ocupa de aceasta puțin mai târziu.

Acum observați. Femeia aceasta, biserica, era Taina Babilon, și noi o vedem apărând lângă Nimrod. Care era planul lui Nimrod? Nimrod a întemeiat o cetate și a făcut ca toate celelalte cetăți să-i plătească tribut. Am putea vedea și astăzi așa ceva? Există un astfel de loc în timpul nostru? Există o biserică ce domină peste fiecare națiune din lume? Desigur. Există un loc care primește tribut de la fiecare națiune. Să citim însă din Biblie ca să vedeți întregul tablou:

„Când vor vedea că fiara era, nu mai este și va veni… Aici este mintea plină de înțelepciune…”

Câţi dintre voi știu că înțelepciunea este unul din darurile Duhului? Cărui grup îi vorbeşte El? Desigur, unui grup care are în mijlocul lui darurile Duhului.

„Aici este mintea plină de înţelepciune…” (v. 9).

Noi știm că Duhul Sfânt ne-a dat făgăduința că în zilele din urmă, darurile Lui vor fi restituite bisericii. Așa se face că darul vindecării lucrează astăzi în mijlocul nostru. Oh, aceasta merge bine! Dar, frate, sunt și alte daruri. Acesta este numai unul dintre ele. Acesta este doar un dar micuț, dar aici este un dar cu mult mai mare. Cel mai bun este darul de înțelepciune al Duhului Sfânt care pune Cuvântul lui Dumnezeu împreună și îi arată bisericii pe ce poziție stă. Este mai mare decât să vindece pe cineva. Noi dorim cu toții să fim bine; dar mai degrabă vreau să am sufletul bine, decât să fiu sănătos trupește. Oh, Doamne! Auziți ce spune Duhul Sfânt prin Ioan în timp ce se afla în Patmos:

„Aici este înțelepciunea, să asculte la Aceasta,” iar în continuare primim completarea tabloului:

„Aici este mintea plină de înțelepciune. Cele șapte capete sunt șapte munți, pe care șade femeia.”

Eu știu doar două orașe care sunt construite pe mai mulți munți: Cincinnati și Roma. Cincinnati este construit pe mai mulți munți, dar Roma este construită exact pe șapte coline și domină lumea. Și Ioan ne spune: „Aici este înţelepciunea…” Care? Apocalipsa 13.18: „Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om.” Nu un grup de oameni, ci un om.  „Și numărul ei este șase sute șaizeci și șase.”

Eu am auzit de multe ori că pe tronul papei de la Roma este scris: „VICARIVS  FILII  DEI” şi m-am întrebat adesea dacă este adevărat ceea ce se spune.

Trageți o linie și scrieți acest lucru cu cifre romane, apoi vedeți ce iese:

V  I  C  A  R  I  V  S    F  I  L  I  I    D  E  I

5 + 1   +   100    +   1 + 5         +       1+50+1 +1  +500   +   1

5+1+100+1+5+1+50+1+1+500+1  = 666

Acesta este adevărul. Eu am stat și am privit de aproape coroana triplă a papei, care este sub o sticlă. Jurisdicția iadului, a cerului și a purgatoriului. Vedeți? Eu tocmai vin de la Roma și știu că acesta este adevărul. Deci acest lucru ne este clar.

„Sunt și șapte împărați: cinci au căzut, unul este, celălalt n-a venit încă, şi când va veni el va rămâne pentru puţină vreme.”

Acum priviţi cât de perfect este totul. Cel care domnea în timpul acela era Cezar. „…celălalt n-a venit încă, și când va veni el va rămâne puțină vreme.” Cine a fost următorul? Nero. Știe cineva cât a domnit el? El și-a ucis mama, a ars cetatea și a pus vina pe creștini, iar în timp ce orașul era mistuit de flăcări, chefuia pe deal.

v. 11: „Și fiara…” Priviți cât de ticălos a fost acest om. Vedeți? Să mergem mai departe:

„Și fiara, care era și nu mai este, ea însăși este al optulea împărat: este din numărul celor șapte și merge la pierzare.”

Cred că fiecare știe ce înseamnă „a merge la pierzare”: iadul.  Dar priviți de unde s-a ridicat această fiară: din Adânc, din iad.  (v. 8). Ce este iadul? O groapă fără fund.

Doctrina catolică nu are nici o bază biblică. Eu am discutat de curând cu preotul de la biserica „Inima sacră”, și i-am spus despre botezarea Mariei Elizabeth Frazier.

„Oh” spunea el,” ai botezat-o așa cum a botezat biserica catolică la început.”

„Când a botezat biserica catolică așa?”

„În Biblie”, a răspuns el. „Scrie în Biblie.”

„A botezat biserica catolică vreodată așa? Învață ea așa ceva?”

„Da”, a răspuns el.

„Dacă crezi că biserica catolică nu se poate schimba, de ce astăzi nu mai procedează ca în trecut?”

„Ei bine”, a răspuns el. „voi toți credeți Biblia, dar noi credem ce spune biserica. Pe noi nu ne interesează ce spune Biblia, ci ascultăm doar ce spune biserica.”

Acesta este adevărul. Dacă participați vreodată la o expunere de-a lor, încercați și vă veți convinge. Pe ei nu-i interesează ce spune Biblia, ci primesc doar ce zice biserica lor. Vedeți?

Nouă însă nu ne pasă ce spune biserica, ci credem doar ceea ce spune Dumnezeu pentru că în Biblie scrie: „Lăsați ca cuvântul fiecărui om să fie o minciună, și al Meu să fie Adevărul.” Acesta este motivul pentru care nu suntem un cult.

Acum fiţi atenţi!

„Cinci împărați au căzut…” Dacă vreți, vă pot arăta aceasta în istorie. „…unul este și celălalt n-a venit încă.”

Acum priviţi fiara. Ea nu este un împărat. Fiara „era, nu mai este și va veni.” Ce este aceasta? Succesiunea papală – o putere, o conducere a fiarei. Aceasta s-a întâmplat atunci când Roma papală a luat locul Romei păgâne. Roma păgână a fost convertită și astfel a devenit Roma papală, având în fruntea ei nu un împărat ci un papă. De fapt, papa este un împărat spiritual. Aceasta se vede din faptul că poartă coroană și se pretinde locțiitorul lui Isus Hristos. Așa este.

Acum fiți atenți!

Voi lua doctrina catolică și vă voi dovedi că ea a pătruns și în bisericile protestante, vedeți, ea stă chiar în biserica protestantă. Acest lucru este absolut contrar Bibliei.

Deci „fiara era și nu mai este”. Și toți aceia a căror nume nu au fost scrise de la întemeierea lumii, vor fi înșelați.

Haideți să vedem!

 „Și fiara care era, și nu mai este, ea însăși este al optulea împărat; este din numărul celor șapte și merge la pierzare.” (v.11).  Deci ea va continua până va ajunge în groapa pierzării,  la sfârșitul drumului.

v. 12: „Cele zece coarne pe care le-ai văzut (acum fiți atenți dacă vreți să vedeți ceva izbitor) sunt zece împărați, care n-au primit încă împărăţia, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara.”

Ei nu sunt încoronați ca împăraţi, ci sunt dictatori; nu au fost încoronați niciodată ca împărați, dar au primit putere ca împărați, sub domnia fiarei (timp de un ceas). Acest lucru se întâmplă chiar acum, în acest timp întunecos. Acum se ridică acești dictatori. Ei „vor primi putere împărătească timp de un ceas cu fiara.” În ordine.

„Toți au același gând și dau fiarei puterea şi stăpânirea lor.

Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților. Și cei chemați, aleși și credincioși, care sunt cu El, de asemenea îi vor birui.” (v. 13-14).

Aș vrea să mă opresc puțin la cuvântul „aleși”. Când au fost aleși? Înainte de întemeierea lumii. Deci aleşii Îi vor asculta chemarea şi Îl vor urma cu credincioșie. Aleluia!

Ei sunt numiți „aleși și credincioși”. „Și” este o conjuncţie: „Cei aleşi şi credincioşi vor birui fiara” oricât de puternică ar fi ea.

Să nu vă temeți de comunism! Comunismul lucrează exact în mâinile lui Dumnezeu (vă pot dovedi aceasta cu Biblia). El este cel care o va pedepsi pe fiară pentru fiecare martir pe care l-a omorât. Da, domnilor. Toți acești împărați au același gând, și o vor urî pe curvă. Comunismul se va întinde în toată lumea. De ce? Pentru că este ridicat de Dumnezeu ca s-o pedepsească pe curvă. Voi ziceți: „O clipă, frate Branham! Comunismul vine de la Dumnezeu?” Absolut. Cu certitudine, această mișcare vine de la Dumnezeu! Așa spune Biblia. Dar rolul ei este numai acela de a împlini judecata lui Dumnezeu asupra unui popor necredincios, dezonorat și în fărădelege. Ce a rămas în lumea aceasta? Ce am obținut? 

Într-una din zilele trecute… O să mă opresc aici numai un minut, dacă este posibil. Am citit un pasaj din Scriptură unde scrie că un copil nelegitim nu va intra în adunarea Domnului timp de paisprezece generații. Câți știu aceasta? Este adevărat, Deuteronom 23, un copil nelegitim.

Dacă o femeie era prinsă pe câmp, departe de protecția omului, și omul acela o biruia, trebuia să se căsătorească cu ea. Indiferent dacă ea a devenit curvă, el trebuia să trăiască cu ea până la moartea lui. Dacă o femeie se mărita cu un bărbat, pretinzând că era fecioară, și nu era, ea putea fi omorâtă pentru aceasta, iar dacă un bărbat și o femeie sunt căsătoriți, și ea naște un copil nelegitim, acela nu va intra în adunarea Domnului până la a paisprezecea generație, iar o generație este patruzeci de ani. Deci, trebuiau să treacă patru sute de ani pentru ca acea sămânță să fie afară în Israel. Dumnezeu urăște păcatul! Cum te aștepți să intri peste Sângele sfânt al Domnului Isus, doar pentru că aparții unei anumite secte? Te aștepți să intri pentru aceasta? Voi veniți pe baza alegerii lui Dumnezeu sau nu veniți deloc. Acesta este adevărul. Diacon, predicator sau orice ați fi, voi veniți doar pe baza alegerii lui Dumnezeu.

Paisprezece generații. Persoana care a vorbit cu mine despre aceasta, mi-a zis:

„Cum vom ști cine va fi mântuit vreodată?”

 „Iată o problemă în care ar trebui să fii un bun calvinist”, i-am răspuns eu. Numele vostru a fost pus în Carte înainte de întemeierea lumii. Dumnezeu are acel Râu de Sânge, aceasta depinde de El. Vedeți?

„Ei bine, dar ce are aceasta cu…?”

Ascultați, tinerilor de astăzi! Nu știu dacă veniți la biserica aceasta sau mergeți în altă parte dar, v-ați gândit vreodată că dacă mai există o generație, copiii voștri vor fi judecați pentru ceea ce faceți voi? Nu aveţi nici respect, nici bun simț? Fetelor care sunteți aici și afară purtați pantaloni scurți și alte lucruri, știți că aceasta se reflectă peste fiica voastră? Știați că bunica voastră a fost o ușuratică, iar mama voastră o membră formală, și că acesta este motivul pentru care umblați dezbrăcate în public? Spun aceasta cu toată convingerea și vă întreb: „Ce vor fi copiii voștri?” Da, domnilor. Dumnezeu a spus că El va pedepsi nelegiuirea părinților în copii, până la a treia și a patra generație. (Exod 20.5).

Fratele meu, te-ai gândit vreodată că de câte ori faci ceva corect se răsfrânge peste copiii tăi? Să luăm pentru aceasta Evrei 7. Biblia spune că atunci când Avraam s-a întors de la măcelul împăraților, L-a întâlnit pe Melhisedec care l-a binecuvântat… Acum vorbește despre Levi și plata zeciuielii: „Aceia dintre fiii lui Levi, care îndeplinesc slujba de preoți, după Lege, au poruncă să ia zeciuială de la norod, adică de la frații lor.” (v. 5).

 „Mai mult, însuși Levi, care ia zeciuială, a plătit zeciuiala, ca să zicem așa, prin Avraam;

căci era încă în coapsele strămoșului său, când a întâmpinat Melhisedec pe Avraam.” (v. 9-10).

Iar Avraam era străbunicul lui Levi: „Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Levi.” Deci, tată, bunic și străbunic. Și Biblia spune că Levi a plătit zeciuială lui Melhisedec în timp ce era în coapsele lui Avraam. Aleluia! Să nu lăsați pe nimeni să vă spună că vreo mișcare omenească din lumea aceasta poate să se interfereze cu marele mecanism al lui Dumnezeu. El merge înainte așa cum a fost planificat de la început. Nu există suficienți diavoli ca să poată încurca Planul Său. Vedeți, Biblia nu spune că Levi a făcut acest lucru „potențial”, ci spune că „el a plătit zeciuiala” când era în coapsele străbunicului său. Glorie! Acesta este Domnul meu! O, El ştia acest lucru încă înainte de întemeierea lumii! Atunci a ştiut totul, iar Levi a plătit zeciuială când era încă în Avraam.

O, frate și soră, ce așteptați să mai fie o altă generație, când bărbații umblă și trăiesc cu soțiile altor bărbați, iar soțiile sparg casele altora și își părăsesc familiile? Iată ce a ajuns această generație: o grămadă de nelegitimi, o grămadă amestecată de corupți. De aceea, pentru ei a mai rămas un singur lucru: ziua atomică în care trăim. Acesta este adevărul. Noi suntem la vremea sfârșitului.

Îmi amintesc că odată când am fost la vânătoare de veverițe pe dealurile din Kentucky, am văzut un băiețel care poate nici nu știa să deosebească bine stânga de dreapta.  M-am oprit și am început să vorbesc cu el. Copilul mi-a spus că atunci când va fi mare va merge la armată, apoi a adăugat: „Predicatorule, nu crezi că suntem în timpul sfârșitului?” Vedeți, aceste cuvinte mi le spunea un copil care trăia departe în munți.

„Da”, am răspuns eu, „așa este, fiule, noi suntem în timpul sfârșitului!” Aici suntem. Acesta este ceasul în care trăim, frate. Nu puteți vedea cum au trăit acele mame din trecut, tații, bunicul și bunica? Nu puteți vedea cum a trăit mama și tata? Nu este de mirare suntem în această imoralitate. Poți să faci orice ca să le convingi pe femei că nu este bine ce fac: ele continuă să se îmbrace cu pantaloni scurți și te scuipă în față. Vor continua să fumeze și îți vor sufla fumul în față zicând: „Vezi-ți de treaba ta!” De ce? Pentru că aceasta este seminția din care au ieșit. Vom ajunge la Sămânța șarpelui și atunci vom înțelege unde intră ea și de ce se poartă ele așa. De ce o fac? Pentru că sunt copiii diavolului încă de la întemeierea lumii. Acesta-i adevărul și nu a mai rămas nimic altceva decât judecata. Ei nu pot avea nimic altceva decât judecata. Dumnezeu va mătura totul afară, și aceasta și-au făcut-o însuși oamenii. Dumnezeu nu a vrut să fie așa, dar El a știut că vom ajunge aici. Acesta este motivul pentru care El a spus că toată omenirea va fi amăgită de fiară, cu excepția celor  al căror nume a fost scris în Cartea Vieţii Mielului înainte de întemeierea lumii.

Să mergem puțin mai departe și să citim versetul 12:

„Cele zece coarne pe care le-ai văzut, sunt zece împărați, care n-au primit încă împărăția și vor primi putere împărătească timp ce un ceas împreună cu fiara.

Toți au același gând, și dau fiarei puterea și stăpânirea lor.

Ei se vor război cu Mielul: dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților. Și cei chemați, aleși și credincioși, care sunt cu El, de asemenea îi vor birui.

Apoi mi-a zis: „Apele pe care le-ai văzut, și pe care șade curva, sunt noroade, gloate, neamuri și limbi.”

Cele zece coarne, pe care le-ai văzut, și fiara, vor urî pe curvă….”

Acum fiți atenți! Aceste zece coarne, aceste zece împărății sunt conduse de dictatori. Spuneți-mi în ce parte au înclinat toți dictatorii? Spre comunism. Vedeți? Şi ce vor face ei? „…vor urî curva”, femeia, biserica. De ce? Priviți ce vor face cu ea.

„…o vor pustii și o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca și o vor arde în foc.”

Ei o vor șterge de pe harta lumii. Sunt atât de sigur de acest lucru cât sunt de sigur că în clipa aceasta stau aici.

Dacă am avea timp am putea studia mai atent acest subiect referitor la biserică, și să-l trecem prin Scriptură.

 „Toți împărații pământului și toți corăbierii, o vor boci, căci marele Babilon a fost pustiit într-un ceas.” Un ceas! Timpul ei a venit. Oh, și cum a spus El: „Bucură-te de ea, cerule! Bucurați-vă și voi, sfinților, apostolilor și prorocilor, pentru că Dumnezeu a răzbunat sângele sfinților și pe frații voștri împotriva ei!” Vedeți, acesta este adevărul. Cum o va face? Prin comunism, care joacă drept în mâinile lui Dumnezeu, la fel ca împăratul Nebucadnețar care a jucat drept în mâinile Lui, ca să vină și să-i ia pe iudei în robie când au plecat goi.

Păcatul poate s-o țină corupând-o, sămânța neprihănită poate rămâne acolo și să țină corupția, să se corupă și să se corupă până când, după un timp aceasta se termină. Aceasta ajunge în acel loc pentru că mamele și tații lor și așa mai departe au trăit așa înaintea noastră, în acel păcat, și acolo nu a mai rămas nimic pentru noi. Și știți ce a spus Isus? Dacă nu ar fi scurtat timpul, nu ar mai fi salvat nimeni.

Puteți vedea această realitate? Nu vreau să dau nume dar știți ce au adus printre adolescenți, Artur Godfrey și Elvis Presley, cu salopeta jos pe șolduri și părul atârnând până peste gât. Ce face aceasta? Ce este aceasta? Ei se trag dintr-o grămadă de înaintași nelegitimi. Nu a mai rămas nimic bun în ei, măcar că se ridică şi cântă: „Mai aproape, Dumnezeul meu, de Tine”, ca și Ernie și toți ceilalți ca el, care cântă imnuri și așa mai departe. Frate, știi ce este aceasta? O fățărnicie absolută. Da, domnule.

Voi nu aveți ce căuta la acest amvon dacă mergeți acolo la rock and roll, boogie-woogie și toate celelalte. Nu aveți nici o treabă aici, pentru că acesta este pentru preoție, pentru cei chemați de Dumnezeu. El a chemat pentru lucrarea Sa bărbați serioși, nu pe cei care fac ce vor și pentru care este bine oricum. Aceasta este problema bisericii de astăzi: ei au făcut din ea nici mai mult, nici mai puțin decât un loc de petrecere. Dacă voi vreți să mergeți în continuare în felul acesta, vă privește, dar dați-mi voie să vă spun că este o mare deosebire între un loc de petrecere și o biserică.  Da, domnilor. Voi puteți face acele lucruri într-un apartament, să aveți acele aniversări și așa mai departe, aceasta vă privește, dar, frate, se cuvine ca biserica să fie măturată de la amvon până în pivniță. Acesta-i adevărul. Prin „a mătura” nu vreau să înțelegeți că trebuie să se pună geamuri noi și așa mai departe, ci mă refer la o trezire de modă veche trimisă de Dumnezeu, care să miște locul acela de la un capăt la altul și să scoată afară toată necurăția și păcatul din biserică. Da, domnilor. Este ca și cum ai răsuci un întrerupător și s-ar aprinde lumina peste o grămadă de goange adunate în jurul unui cocean de măr. Da, domnule, ele se împrăștie când se aprinde lumina.

Acum priviți. „Toți au același gând și dau fiarei puterea și stăpânirea lor.” Cine? Cele zece coarne. De ce?

„Căci Dumnezeu le-a pus pe inimă să-i aducă la îndeplinire planul Lui: să se învoiască pe deplin și să dea împărățiile lor fiarei, până se vor împlini cuvintele lui Dumnezeu.” Uitați-vă!

„Femeia pe care ai văzut-o, este cetatea cea mare, care domnește peste toți împărații pământului.” (v. 18).

Acum, nu este nevoie să ne forțăm, pentru că știm că aceasta este ierarhia catolică. Eu sunt atât de încredințat cu privire la acest adevăr, cum sunt sigur că am primit Duhul Sfânt. Cred aceasta așa cum cred că sunt creștin: ierarhia catolică, Vaticanul, este cetatea cea mare care șade pe șapte coline. Ierarhia bisericii este fiara care era, nu mai este și va veni; ea este Babilonul. Ea este prinsă în toate aceste tablouri biblice: biserica catolică.

Știu că ceea ce spun este şocant. Voi ziceți: „Ei bine, frate Branham, nu mă atingi cu nimic prin ceea ce spui!” Să vă întreb ceva. Să mergem înapoi la versetul 5:

„Pe frunte avea scris un nume, o taină: Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.”

Ce scrie că era ea? „C-U-R-V-Ă” Şi ce mai era?      „M-A-M-Ă”. Ce a născut ea, fii? Nu. Dar ce? CURVE. Ce este o curvă? O femeie imorală. Ce a făcut din această biserică o curvă? Doctrina ei. Ea pretinde că este o biserică creștină, dar stă pe dogme făcute de oameni în loc să stea pe Cuvântul lui Dumnezeu. Dar dacă ea este prima organizație, trebuie să fie și alte organizații care au ieșit din ea. De ce? Pentru că este mama curvelor. Este adevărat? Ea este o mamă a curvelor. Ea nu a născut fii, ci fiice. Și dacă sunt fiice, femei, înseamnă că sunt biserici.

Haideți să le privim.

Cine a fost prima biserică organizată? Biserica catolică. Dar a doua? Luteranii. Dar a treia? Cei care au ieșit prin Zwingli. Cine au urmat? Calviniștii, apoi anglicanii și din ei au ieșit metodiștii. Din ei a ieșit Alexander Campbell și John Smith. Din Alexander Campbell a ieșit biserica creştină, care s-a separat şi ea în patru sau cinci biserici și toate acele învățături mici s-au sfârșit. În continuare a venit Biserica Baptistă, care a avut la rândul ei o mulțime de ramificații mici. Metodiștii, care au ieșit din Wesley, s-au rupt și ei de patru sau cinci ori. Au urmat un alt fel de metodiști: metodiștii liberi din care au ieșit nazarinenii; din aceștia, sfinții pelerini și așa mai departe, în jos. Doar unele învățături mici care au ieşit din mijlocul lor au continuat să înainteze. Unde au ajuns ele? În mișcarea penticostală. Dar ce au făcut penticostalii? Acelaşi lucru pe care l-a făcut mama lor: s-au întors înapoi și s-au organizat. Ce au devenit prin aceasta? Un cult. Astfel, dacă astăzi intrați într-una din aceste biserici, prima întrebare care ți se pune este: „Care este doctrina ta?” Băiete, ei te pieptănă cu un pieptăn fin ca să afle cine ești și ce crezi. Iar dacă nu te identifici cu ei, frate, ești excomunicat imediat. Aceasta-i adevărul.

Să nu credeți că sunteți asigurați doar pentru că sunteți penticostali. Frate, acolo vor fi o mulțime de penticostali alunecați de pe cale. Eu sunt sigur de aceasta. Vedeți? Dacă ei ar fi lăsat binecuvântarea Duhului să meargă mai departe și nu s-ar fi organizat, ci ar fi rămas o părtășie de frați, Duhul Sfânt ar fi făcut separarea. Duhul Sfânt este Cel care separă.

Priviți-i pe Anania și Safira (Fapte 5.1-11). Ei au venit înăuntru și au spus că au făcut aşa şi aşa, iar Duhul Sfânt le-a zis: „De ce ați mințit?”

Dar noi spunem: „Acesta este fratele Jones. Să nu spuneţi nimic rău despre el pentru că este cel mai bun plătitor pe care-l avem în biserică. Eu știu că are Duhul Sfânt pentru că l-am auzit vorbind în limbi şi strigând în Duhul.” Aceasta nu este mai mult decât să torni mazăre pe o piele uscată de vacă. Vedeţi? Aceasta nu are nici o legătură cu mântuirea unui om. Dumnezeu hotărăşte. El decide cine este și cine nu! Absolut.

„Bine, dar L-am luat în cultul nostru.” Trinitarienii     L-au dat afară și S-a dus la unitarieni. Aceștia L-au purtat un timp, apoi L-au dat și ei afară. Pe urmă a mers cu „Only Jesus”, dar după un timp L-au alungat și ei. Atunci a mers la Biserica lui Dumnezeu, iar de acolo la mişcarea Tomlinson. Oh, Doamne! Şi acum iată-L ajuns în ultima trezire, în penticostali. Dar știți ce au făcut şi ei? În mijlocul lor au apărut unii cu „Vestea albastră”, alții cu ulei și cu sânge, etc. O, Doamne, ai milă pentru că ei nu ştiu încotro sunt duși acum!

Un lucru este clar: totul a devenit foarte corupt. Știați că Biblia spune aceasta? Știați că spune că această zi va fi aici, când chiar mesele Domnului vor fi pline de vărsături? (Isaia 28.8-10): „Toate mesele sunt pline de vărsături murdare, şi nu mai este nici un loc curat.

Și a zis: „Cui pot să-i dau învățătură? Pe cine Îl pot face să Mă înțeleagă pe Mine? Căci trebuie să fie învățătură peste învățătură și rând peste rând.” Pe cine poate învăța El învățătura? Pe cei care sunt înțărcați de la pieptul mamei. Vedeți?

Eu nu cred că în acest oraș poate exista o femeie imorală care să-și crească fiica corect. Când se naște ea este o fecioară și poate merge bine o vreme. Dar dacă mama ei este o stricată, în nouă din zece cazuri fiica va merge pe urmele ei. Voi ştiţi că acesta este adevărul. Poate că o femeie care conduce o casă rău famată naște o fetiță. Când fetița ei va crește, s-ar putea ca la șaisprezece ani să fie tot fecioară, ceea ce este foarte bine, dar problema este că mai târziu va călca pe urmele mamei.

Acum, Biserica Catolică este prima prostituată bătrână. Ea a venit pentru prima dată cu doctrine făcute de oameni și cu tot felul de superstiţii. Dar Biblia spune clar că „ea iese din adâncuri şi merge la pierzare.” Şi ce fac ei acum? Învață greșit, în opoziție cu Cuvântul lui Dumnezeu. Iată că vine fiica ei, Biserica Metodistă care este născută din ea. Ea este o doamnă tânără şi frumoasă, dar ce a făcut? S-a întors înapoi şi face aceleaşi lucruri pe care le face mama ei: lasă femeile să poarte pantaloni scurţi, pe bărbaţi îi lasă să fumeze şi să facă tot ce vor ei şi nu spune nimic. Micuțul păstor bătrân și pe jumătate corupt, stă în spatele amvonului și tace de frică să nu-și piardă salariul.

Dă-mi voie să-ți spun însă ceva, frate! Eu prefer să predic Evanghelia și să mănânc toată ziua biscuiți uscați, dar să spun Adevărul despre Aceasta. Dacă fiecare din adunarea mea s-ar ridica și ar ieși afară, eu tot aș vesti Adevărul. Care este problema? Oh, este un bilet pentru mâncare! „Ei bine, știți, eu sunt păstorul celei mai mari biserici din oraș!” Voi baptiștilor și metodiștilor, ascultați de un profet fals. Știu că este dur, dar oricine învață contrar acestei Biblii este un profet mincinos. Mie nu-mi pasă cât de lustruită poate fi aceasta, este o profeție falsă, mincinoasă. Acesta-i adevărul.

 „Oh, totul este în ordine cât timp numele tău este scris în registru!” Puteți avea numele scris în toate registrele; dacă nu este scris în Cartea Vieții, sunteți pierduți! Puteţi fi buni, credincioși, sfinți și să duceți o viață curată, dar toate acestea nu au nimic a face cu mântuirea.

Esau era de două ori mai religios decât Iacov. Când a devenit bărbat, el s-a îngrijit de tatăl său care era bătrân și orb și făcea numai lucruri bune. În schimb, Iacov era un înşelător şi umbla toată ziua după fusta mamei lui, puiul mamei. Dar Dumnezeu a spus: „Pe Iacov l-am iubit, dar pe Esau l-am urât,” înainte ca vreunul dintre ei să se fi născut.(Romani 9.13). Acesta este adevărul.

Dumnezeu ştie ce este în om și știe, de asemenea, ce este în biserică. Noi trăim prin Pâinea vieţii, adică prin Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care noi nu suntem o denominațiune.  Acum aș vrea să vă mai arăt ceva. Pentru aceasta aș vrea să citim din Apocalipsa 19.2:

„Pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte. El a judecat curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei, şi a răzbunat sângele robilor Săi, din mâna ei.” Acesta este sfârșitul Bisericii Catolice. De asemenea, vreau să observați că fiecare denominațiune vine din biserica catolică. Ea este mama tuturor denominațiilor și fiecare cult a ieşit din ea.Ştiu că ceea ce spun vă doare, dar vă va durea tot mai tare. Dorinţa mea este să vă ajut să înţelegeţi că Dumnezeu nu a ordinat niciodată o denominațiune, ci ele au fost ordinare de diavolul.

Noi nu suntem împărțiți pentru că toți formăm un Trup și avem aceeași învățătură, aceeași nădejde și suntem una în dragoste. Aceasta este Biserica Dumnezeului celui viu. Indiferent ce eşti tu, noi suntem una împreună! Adevărat. Nu contează că unul este metodist sau baptist; dacă este născut din nou şi umplut cu Duhul Sfânt, este fratele meu şi mergem umăr la umăr. Adevărat. da, domnule. Nu este nici o diferenţă.

Voi puteți privi în jur și să spuneți: „Frate Branham, cunoști grupul acela de penticostali fanatici. De ce te duci la un asemenea grup?” Știți ce? Moise a privit peste copiii lui Israel prin aceeaşi fereastră prin care i-a privit și Faraon, dar Faraon a văzut o mulţime murdară, pe când Moise a văzut că ei sunt poporul ales al lui Dumnezeu. El ştia că ei au făgăduinţa. De unde? Din Cuvântul lui Dumnezeu. Şi priviţi! La patruzeci de ani, când ar fi trebuit să urce pe tronul Egiptului ca să fie viitorul Faraon, când tot Egiptul se pleca la picioarele lui şi cele mai frumoase femei i-ar fi aparținut, tânărul Moise a privit spre acea mulţime murdară de sclavi. De ce? Deoarece știa că era unul dintre ei. Aleluia! Aceasta este! El știa că era unul dintre ei, de aceea a ales singur, prin credință.

Fiecare trebuia să facă o alegere. Voi trebuie să faceți o alegere. Voi o să faceți o alegere acum; veți face o alegere dimineață; veți face o alegere mâine seară, dacă trăiți. Voi trebuie să alegeți cândva. Frate, eu am ales cu mulți ani în urmă, iar Biblia aceasta este Dicționarul meu; Biblia aceasta este Cartea Vieții mele; Biblia aceasta este Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia este Cea prin care trăiesc, este Cea lângă care stau.

De aceea, când Moise a privit la copiii lui Israel nu s-a mulţumit să spună: „Oamenii aceștia sunt minunați! Nu am nimic împotriva lor şi nu pot spune un cuvânt împotriva lor!”

Vedeți, așa procedează cei mai mulţi oameni de astăzi: „O, eu nu am nimic împotriva penticostalilor. Am auzit că au primit Duhul Sfânt şi cred în vindecarea divină. Chiar nu am nimic împotriva lor!” Dar Moise nu a procedat aşa. El a renunţat la toată slava Egiptului şi a devenit unul dintre ei. El a mers între fraţii lui pentru că era unul dintre ei.

Frate, acesta este și drumul meu și vreau să merg pe el. eu iau calea cu cei disprețuiți ai Domnului și nu-mi pasă dacă sunt mulți sau puțini. Ei au o făgăduință, și eu văd numele lor în Cartea Vieții Mielului. Ei sunt frații mei. Acesta este adevărul. Alegeți și stați cu ei. Corect sau greșit, stați acolo oricum. Dacă vedeți că sunt greșiți, ajutați-i să se corecteze. Nu-i veţi putea ajuta niciodată dacă loviți în jur. Înţelegeţi? Încercaţi să-i trageţi afară.

Charles, tu ştii ce au spus ei despre fratele Allen cu privire la „foc și sânge în mână.” Atunci am spus clar că eu nu l-am dispreţuit niciodată pe acest bărbat, dar dacă aş predica cum predică el, nu aș avea nici un serviciu de vindecare. Nu pot să fiu de acord cu învăţătura pe care o vesteşte el când spune că dovada botezului cu Duhul Sfânt este sângele în mâinile voastre. Cu toate acestea, când vine la părtășie, el este fratele meu. Eu lupt alături de el şi încerc să-l ajut acolo unde văd că greșește, iar dacă el nu este greșit și greșesc eu, vreau să mă ajute el pe mine. Acesta este felul corect.

Dar să revenim la tema noastră.

„…ea era taina, Babilonul… mama curvelor…”

 Prieteni, puteţi vedea că bisericile de astăzi trăiesc în orice fel vor să trăiască? „Ei și? Eu merg înainte pentru că porcul mănâncă porci. Nu-i dați nici o atenție!” „De ce nu mi se întâmplă nimic dacă greşesc făcând aceste lucruri? De ce să fiu de modă veche?” Acum priviți doctrina lor. Ei își urmează obiceiurile. Știți că în urmă cu câţiva ani, membrii Bisericii Catolice erau singurii mergeau cărora li se permitea să meargă la cinema. Biserica metodistă sau oricare altă denominaţie nici nu se puteau gândi la aşa ceva. Ce ziceau ei? „Nu! Acestea sunt lucrările diavolului.” Ei bine, eu mă mir ce s-a întâmplat. Da, domnule.

Cei care sunteți de vârsta mea vă amintiţi cu siguranţă care a fost primul cântec murdar transmis la radio fără să fie cenzurat: „Învârtiţi-vă fetiţe, învârtiţi-vă! Învârtiți-vă în jos și arătați-vă genunchii frumoși!” Cred că în seara aceasta băiatul acela este în iad. Eu nu sunt judecătorul lui, dar el este cel care a adus primul cântec murdar, este adevărat? Apoi a apărut flăcăul acela din Texas care a folosit pentru prima dată lenjeria de corp a femeilor, încercând să pară ceea ce nu era. Ce au făcut ei prin acele lucruri? Au făcut să se strecoare înăuntru un duh.

De curând cineva mi-a spus: „Nu ştiu ce să mai fac. Fiul meu a fost un băiat bun şi cinstit, dar de câtva timp fură tot ce vede.”

„De ce?” l-am întrebat eu.

„Pentru că s-a împrietenit cu un hoţ.”

Dacă umblaţi cu un hoţ, vă veţi trezi că furaţi. Bătrâna mea mamă din Kentucky obișnuia să spună: „Dacă te joci cu un căţel plin de purici, te vei umplea și tu de purici.” Ce se va întâmpla dacă luați o femeie stricată şi o puneţi alături de un băiat bun şi decent? El va fi tot atât de iritat ca un câine plin de purici. Puneți-o și vice-versa. Voi sunteți cunoscuți prin compania pe care o aveți. Separați-vă pe voi înșivă! Biblia spune: „Ieșiți afară din mijlocul lor, stați deoparte!” Acesta-i adevărul.

Cultele merg înapoi în corupție și-l lasă pe oameni să facă tot ce vor. De curând, cineva a fost într-o biserică baptistă mare şi frumoasă, dar păstorul l-a lăsat să predice numai douăzeci de minute, pentru că trebuia să fumeze. Toți membrii bisericii au ieşit afară, iar după ce au terminat de fumat s-au întors în biserică. De curând, am fost într-o biserică congregațională. Predicatorul avea o robă lungă şi stătea puţin aplecat peste amvon, în timp ce vorbea despre o floare pe care a găsit-o pe deal. Cam aceasta i-a fost toată predica. Când l-am privit, am văzut că degetele îi erau galbenele din cauza nicotinei. Da, femeile şi bărbaţii joacă tot felul de jocuri… Cum se numește jocul acela german? „Pinochle”. Cred că îi spun bine. Este un joc de cărţi. Şi după ce fac aceste lucruri, mai vorbesc de biserica catolică. Protestanţilor, cum este posibil să vorbiţi despre biserica catolică când sunteţi la fel de întinaţi ca ei? Ciobul nu poate râde de oala murdară din care s-a desprins. Sigur că nu! Voi spuneți: „Eu sunt prezbiterian!” „Eu sunt metodist!”, etc, dar cât timp nu sunteți născuți din nou, nu sunteţi nimic! Acesta este adevărul. Iar dacă vă năşteţi cu adevărat din nou, Ceva din voi vă va spune că toate aceste lucruri sunt murdare şi că trebuie să ieşiţi afară din mijlocul lor. Voi știți că acesta este adevărul. Desigur. De ce merg aceste lucruri împreună?

…mama curvelor…”

Într-una din aceste zile, bătrâna mamă va spune: „Ştii ce scumpo? La urma urmelor, suntem amândouă la fel.” Și ce va face atunci? Urmează să se unească toate împreună în Confederația Bisericilor. Dar ce se va întâmpla cu un grup mic ca acesta? Va trebui să plătiţi pentru nădejdea voastră, băieți! Acesta este adevărul.

Dar nu vă îngrijorați, pentru că Mielul îi va birui! El este Domnul domnilor și Împăratul împăraților și Își va conduce Biserica spre biruinţă, nu spre un cult. Frate, El va turna peste Ea untdelemnul auriu al Duhului Sfânt și Focul va cădea din cer, așa că vor avea loc semne și minuni cum nu ați văzut înainte. Da, domnule. „Cel care va răbda până la sfârșit!” Iată-vă! Țineți-vă calea, țineți-vă capul îndreptat spre Calvar! Biblia este dreaptă, nu vă îngrijorați.

Acum vom privi câteva din obiceiurile pe care le au ei. Este vorba de câteva lucruri pe care le-au luat protestanţii de la mama lor. „Ce contează că purtați pantaloni scurți dacă atunci când mergeţi la biserică vă puneţi baticul?” Vedeţi? Un obicei. „Miercurea și vinerea să nu mănânci nici un de carne!” Dar vă întreb: Unde ați găsit scris că atunci când intraţi în biserică trebuie să vă puneți batic pe cap? Vreau să-mi arătați în Biblie! Învăţătura despre batic este o prorocie falsă! Unde scrie că atunci când intraţi în biserică trebuie să purtaţi pălărie? Bărbaților, dacă faceți aceasta, Îl necinstiți pe Hristos, care este Capul vostru. Femeilor, când staţi în biserică trebuie să fiţi învelite, dar unde scrie că această învelitoare este baticul sau pălăria? Învelitoarea este părul vostru, dar voi l-ați tăiat. Ce ziceți despre aceasta?

 „O, spuneți voi, „aceasta este de modă veche.” Aceasta este Biblia și Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu care nu Se schimbă.

Odată, v-am vorbit despre femeia păcătoasă care a spălat picioarele lui Isus cu lacrimile ei și I le-a șters cu părul capului ei, apoi am spus: „Singura cale ca o femeie de azi să facă aceasta, este să stea cu capul în jos ca să poată avea suficient păr.” Acesta este adevărul. Oh, este dizgrațios să vezi felul… Când este vreme geroasă, le vezi umblând cu un paltonaș mic pe ele ca să-și arate formele trupului.

Voi ziceți: „De ce te iei de femei?” Pentru că este necesar s-o fac. Și voi, bărbaților, care lăsați femeile să facă aceasta, eu nu știu ce să cred despre voi. Acesta este adevărul. Și voi, păstorilor! Presupun că sunteți aici. Dacă le permiteți oamenilor să facă tot ce vor, nu aveţi respect pentru Hristos. Acum, ei ar putea face aceasta în spatele vostru, dar dacă păstorul nu spune nimic despre aceasta, nu este un slujitor potrivit pentru Isus Hristos. Acesta este adevărul. El nu este potrivit să fie un slujitor al lui Hristos. Un slujitor al lui Hristos trebuie să fie fără frică dacă aceasta este o cauză pentru Biblie. Desigur. Dar iată că ei merg afară și fac ce vor. Și știți care este primul lucru care se întâmplă. Protestanții ar fi trebuit să țină sus aceste lucruri. Dar ce ați făcut? V-aţi întors la mama voastră, la „mama curvelor”. Acest lucru este valabil pentru toți: metodiști, baptiști, prezbiterieni, nazarineni, sfinții pelerini și toți ceilalți.

„Ce importanță au aceste lucruri cât timp avem numele scris în registrul cultului nostru?” Vedeți? Contează foarte mult pentru că numele voastre trebuie scrise în ceruri, nu în registrele acestor culte. Depinde de unde ești Acesta-i adevărul. Nu cred că avem timp să o dezbatem și pe cealaltă, așa că poate ar fi mai bine s-o lăsăm pe dimineață. Foarte bine. Noi avem aici botezul în apă și alegerea mai dinainte. Dar mai întâi ne vom opri la  femeile predicatoare și să dezbatem puțin aceasta.

Doamnelor predicatoare, eu nu vreau să vă jignesc, voi nu aveți nici un verset din Scriptură, nimic din Biblie pentru aceasta. Eu știu unde mergeți voi ca să vă justificați… Da: „Fiii și fiicele voastre vor profeți.” Dacă păstorul vostru nu știe ce înseamnă cuvântul „profeție”, nu prea are ce să caute în spatele amvonului, încercând să vă spună să fiți predicatoare. Vedeți? Acest lucru este condamnat categoric din Geneza la Apocalipsa. Lăsați-mă să vă arăt aceasta. Vreau să deschideți împreună cu mine la 1 Timotei 2.11 și vom vedea aceasta și aici, în Fapte 2. Ascultați ce are de spus Scriptura despre acest subiect.

Poate ziceți: „Bine, frate Branham, tu ești numai un urâtor al femeilor.” Eu nu sunt un urâtor al femeilor, dar nu-mi place să le văd încercând să ocupe un loc care nu le aparține. Vă amintiți de Uzina de vapoare Howard de aici, una dintre cele mai de succes uzine de vapoare de aici de pe râul Ohio. Ei au pus o femeie la conducerea ei și priviți ce s-a întâmplat. Au dat femeii dreptul la vot și știți ce s-a întâmplat. Dați-mi voie să vă spun adevărul. Eu nu spun că trebuie să jupuim femeile. Vreau ca voi bărbații să înțelegeți că și voi sunteți în aceasta, de asemenea. Dar dă-mi voie să-ți spun ceva, frate, această națiune este națiunea femeii. Vă voi dovedi aceasta prin Scriptură și prin orice vreți. Ce apare pe banii noștri? O femeie. Unde este ea în Apocalipsa, o vedeți? Ea este numărul treisprezece și de asemenea, fiecare lucru pe care l-a început. Treisprezece stele, treisprezece dungi, treisprezece colonii, fiecare lucru cu care a început a fost treisprezece. Vedeți? Ea apare în capitolul treisprezece din Apocalipsa; o femeie, treisprezece!

Cred că vă mai amintiţi cele şapte vedenii pe care   le-am avut în anul 1933 şi pe care vi le-am spus în vechea casă Masonic, unde astăzi este Biserica lui Hristos. Una dintre ele arăta că se va ridica Germania și va începe războiul. Apoi am văzut că se va construi „Linia Maginot”. Eu am spus atunci că americanii vor suferi o grea înfrângere, apoi v-am vorbit despre Roosevelt şi alte lucruri, cum va conduce și va avea patru mandate. Totul a fost perfect, exact în felul cum s-a întâmplat.

De asemenea, v-am vorbit despre dezvoltarea ştiinţei: cum oamenii vor ajunge să construiască maşini care se vor asemăna cu un ou, iar în ultimele zile vor fi chiar în forma unui ou. Ele nu vor mai fi conduse cu ajutorul volanului, ci vor fi teleghidate. Atunci nu vor mai avea loc accidente pentru că totul este condus de la distanţă. V-am mai spus că toate aceste lucruri trebuie să se întâmple înainte de sfârşit.

Atunci am mai spus că înainte de timpul sfârşitului în Statele Unite se va ridica o femeie foarte puternică, președintă, dictatoare sau altceva, și Statele Unite se vor scufunda sub influența femeilor. Amintiți-vă că aceasta este „Așa vorbește Domnul!” Vedeți, ea este greșită. De ce se întâmplă aceasta? Fiți duhovnicești ca să înțelegeți. Ca să-i dea bisericii catolice un loc să poată intra. Vedeți? Vă amintiți predica pe care am predicat-o? Margie, îți amintești că cu ani în urmă am vorbit despre invazia Statelor Unite și răsturnarea guvernului american. Atunci v-am spus că toată murdăria de la Hollywood vine de la Paris, dar acum nu mai trimitem noi comenzi pentru modele la Paris, ci vin ei să cumpere de la noi. Ce a urmat? Noi nu ne-am lăsat copiii la cinema, dar ei au ridicat televiziunea şi acum murdăria este în casele noastre, iar fetiţele şi băieţii noştri se poartă la fel ca actorii de televiziune. Ce este aceasta? Aceasta face o cale. Băiete, o femeie stricată poate trimite în iad mai mulți oameni decât toți contrabandiștii de băuturi din oraș. Acesta este adevărul. Priviți-o cum merge pe stradă cu hainele mulate, încât un bărbat sănătos și normal nu poate să nu simtă ceva când o vede. Fiţi sinceri, pentru că nu cred că puteţi spune că nu va pasă.

Eu am Duhul Sfânt de ani de zile. Voi nu vă puteți uita la o femeie îmbrăcată pe jumătate… Eu port tot timpul în mașină o cruce mică, mulți dintre voi ați văzut-o.

Cineva m-a întrebat: „Ești catolic?”

Când au primit catolicii vreodată o opțiune la cruce? Crucea înseamnă „creștin”.

Micuța bătrână „sfânta Cecilia” și altele ca ea, este semnul catolicismului. Noi nu credem în asemenea lucruri; noi credem în Hristos. Ei au tot felul de oameni la care se închină, dar aceasta este o formă înaltă de spiritism. Toate acestea sunt închinare la morți, ceea ce nu este corect. Nu. 

Eu i-am zis acelui preot catolic cu care am vorbit: „Vrei să spui că Petru a fost primul vostru papă?”

„Da, acesta este adevărul.”

„Atunci de ce Pavel a spus că: „este un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos”? (1 Timotei 2.5). Cu toate acestea, voi aveți cam cinci mii de femei moarte sau de bărbaţi numiţi sfinţi, pe care îi faceți mijlocitori.” Iată-vă. Ei nu au nici un răspuns la aceasta. Acesta-i adevărul. Și acum, voi protestanților înghițiți aceasta, prin faptul că unele din doctrinele lor false sunt învățate în mijlocul vostru de o grămadă de profeți protestanți falși. Acesta este adevărul. Culte, diferite forme de botez, tot felul de rânduieli și lucruri pe care le faceți și care nu sunt conform Scripturii. Scriptura este împotriva acestor lucruri și totuși vă atașați la ele. Acesta este adevărul.

 Acum ascultați ce spune Scriptura despre femeile predicatoare. 1 Timotei 2.11-13: „Femeia să învețe în tăcere, cu toată supunerea.

Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere.”

Eu nu sunt răspunzător pentru punerea ei acolo, ci sunt răspunzător să vă spun ce este scris acolo. Vedeți? Lăsați ca femeile voastre să învețe în liniște și în toată supunerea. (Dacă ați fost vreodată într-o biserică ortodoxă și v-ați uitat la ei, vedeți. Vedeți?).

Dar eu nu îi îngădui unei femei să învețe sau să pună mâna pe autoritatea unui bărbat, vedeți, să pună stăpânire peste bărbat, ci să stea în tăcere (să fie diacon, păstor sau orice altceva).

„Căci întâi a fost făcut Adam, și apoi Eva…” Acum ascultați, femeilor. Voi, bunele femei creștine neprihănite sunteți cel mai bun lucru  pe care l-a putut da Dumnezeu unui bărbat, altfel i-ar fi dat altceva. Da, domnule. Vedeți? Femeia nici măcar nu a fost în creațiunea originală. Ea nu este un produs original creat de Dumnezeu, ci este un produs lateral al bărbatului. Dumnezeu l-a făcut pe bărbat amândouă: bărbat și femeie, apoi i-a separat. După ce bărbatul a trăit pe pământ un timp îndelungat și a dat nume animalelor, El a luat o coastă din Adam, ca un produs lateral și i-a făcut din ea o femeie. „Mai întâi a fost făcut Adam, și apoi Eva.” Acum priviți.

 „Şi nu Adam a fost amăgit; ci femeia fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii.” (v. 14). Dumnezeu l-a luat pe bărbat, iar diavolul a luat femeia. Ce face aceasta astăzi? Priviți la biserica adevărată a lui Dumnezeu. Ea va spune: „Isus”, dar Antihristul va spune: „Maria”. Priviți acele duhuri, vedeți, sunt acolo. „Trăiască Maria, mama lui Dumnezeu. Binecuvântată ești tu între femei, de aceea, roagă-te pentru noi păcătoșii în ziua morții noastre.” Se roagă Maria pentru cineva? Oh, Doamne! Vedeți unde mergeți? La femeie, care este unealta diavolului. Hristos este Cel ce primește închinare și singurul Mijlocitor; nu există altul afară de El.Iată-vă! Iată-vă!

Mai întâi a fost făcut Adam şi abia după aceea Eva; şi nu Adam a fost amăgit, ci Eva. Atunci cum puteți avea o femeie păstor, diacon? Nu Adam a fost amăgit, ci femeia. Ea nu s-a gândit că era greșită, dar era. Și fiind amăgită, a călcat porunca. De câte ori vedeţi trecând pe stradă un cortegiu mortuar, să ştiţi că a fost cauzat de o femeie. De fiecare dată când țipă un copil, o femeie a cauzat aceasta. De fiecare dată când moare cineva, o femeie a cauzat aceasta. Fiecare fir de păr cărunt, este cauzat de o femeie. Fiecare lucru, și moartea, este cauzată de o femeie. Fiecare lucru greșit, este cauzat de o femeie. Și voi ce faceți? O puneți cap de biserică, păstor, oh episcop! Să vă fie rușine!

Să mergem puțin mai departe. Pentru aceasta vom citi din 1 Corinteni 14.34, ca să vedem ce a spus Pavel. Nu vreau să vă țin prea mult, ca să nu fiți prea obosiți dimineață și să nu puteți veni înapoi. În ordine. Câți credeți că Pavel a fost un învățător inspirat?  Acum, amintiți-vă ca Pavel i-a scris și lui Timotei. Vedeți? Dar acum vreau să citim din 1 Corinteni 14.34: „Femeile să tacă în adunări (auziţi ce spune Pavel), căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum spune și Legea.” Doriți o trimitere de la acest verset? Dacă da, deschideţi Bibliile la Geneza 3.16. Acolo scrie că Dumnezeu i-a spus Evei că deoarece a ascultat de șarpe în loc să asculte de bărbatul ei, el va stăpâni peste ea în toate zilele vieții ei. Cum poate să vină o femeie și să stăpânească peste bărbat, să fie păstor sau diacon, când Biblia spune: „ea să fie supusă”, așa cum a fost la început când Dumnezeu… Dumnezeu nu Se poate schimba. Voi nu puteți face Cuvântul să spună un lucru aici și altul dincolo pentru că El nu va face aceasta, ci spune tot timpul același lucru.

Dacă Domnul mă va ajuta, aș dori să luminăm problema căsătoriei și a divorțului. Eu nu am făcut niciodată aceasta în biserică, dar priviți această dublă prevedere. Unul spune că ea poate să se mărite și altul spune că el nu poate să se căsătorească, unul spune aceasta, aceea sau cealaltă, dar așteptați să vedeți ce spune Biblia când vom ajunge la aceasta.

 „Femeile să tacă în adunări căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice şi legea.” (1Corinteni 14.34).

În Vechiul Testament, lor nu li s-a îngăduit să vorbească, deoarece Pavel a spus aici că nu li s-a îngăduit. Este adevărat? „Femeile voastre să tacă, în supunere.” Dacă vreți o trimitere, luați Geneza 3.16. Vedeți? În ordine. „sub el, cum spune și Legea.”

 „Dacă voiesc să capete învăţătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbaţii lor acasă: căci este ruşine pentru femeie să vorbească în biserică.” (1 Corinteni 14.35). Ce? Ce l-a determinat pe Pavel să spună aceasta și să acționeze așa?

Dacă veţi putea face rost de scrisorile trimise de corinteni lui Pavel, veţi vedea că ei au avut probleme din pricina zeiţei Diana, a cărei religie venea din Efes. Deci corintenii au alunecat spre aceeaşi închinare păgână ca cei din Efes. Ce spuneau efesenii? Ei spuneau: „Dumnezeu este o femeie, și ea ne-a aruncat jos imaginea ei.” Istoricii spuneau că templul ei era cu mult deasupra Templului lui Solomon. Templul din Efes era făcut din marmură încrustată cu aur, pe când Templul lui Solomon era făcut din lemn de cedru încrustat cu aur. Vedeţi? Templul Dianei era cu mult deasupra lui. Apoi s-a pus problema că dacă Dumnezeu este o femeie, atunci femeia predicatoare este un lucru corect. Dar Dumnezeu este Bărbat, Biblia spune că El este un Bărbat. Vedeți? Și dacă Dumnezeu este un Bărbat, atunci și predicatorul trebuie să fie un bărbat.

Observați: „Ce?” Când unele din acele femei preotese au fost convertite de la păgânism la creștinism, s-au gândit că și-ar putea păstra funcția de predicator și în Biserica lui Hristos. Şi dacă dincolo au predicat despre Diana, aici vor predica despre Isus Hristos. Dar ce a spus Pavel?

„Ce? De la voi a pornit Cuvântului lui Dumnezeu?” Ascultați la aceasta. Frate, cum pot face lucrătorii aceasta?

„De la voi a pornit Cuvântului lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns El?” Citiţi cu atenţie acest verset, fraţilor predicatori. (v. 36).

„Ce? De la voi a pornit Cuvântul lui Dumnezeu? Sau numai până la voi a ajuns EL?”

„Dacă crede cineva că este proroc sau insuflat de Dumnezeu, (nu este nevoie să fie proroc, ajunge să fie doar un om duhovnicesc), să înţeleagă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului.”  Voi credeţi aceasta?

Şi dacă cineva nu înțelege, să nu înțeleagă!”

Cred că nu poate fi mai simplu! Vedeți? El a spus: „Dacă un om este duhovnicesc, sau profet,  să înțeleagă că ceea ce scriu eu este o poruncă a Domnului.” Și a adăugat:  „Dacă cineva nu vrea să înțeleagă, să nu înțeleagă.” Vedeți, este singurul lucru pe care puteți să-l faceți, iar dacă ei vor să meargă mai departe cu aceasta, trebuie să-i lăsați să meargă, pentru că el a văzut aceasta începând de acolo.

Unele femei mi-au spus: „Oh, Pavel a fost un bătrân care ura femeile!”

Nu! Pavel nu a urât femeile, dar el a fost apostolul bisericii dintre neamuri. Câţi dintre voi cred că aceasta este ce a predicat Pavel? A spus el aceasta? Voi spuneți: „Bine, așteaptă puțin, frate Branham. O clipă! Episcopul nostru spune că acesta este adevărul. Supraveghetorul general, adunarea spune că este în ordine. Episcopul unitarian spune că aceasta este în ordine.

Mie nu-mi pasă ce spun ei, este fals! Noi vom ține cu toată puterea la aceasta! Biblia a spus dinainte că se vor ridica proroci mincinoşi, care nu vor fi de acord, dar Cuvântul spune clar că: „dacă cineva crede că este proroc sau insuflat de Dumnezeu, să înţeleagă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului.” Dacă duhul lui nu corespunde cu acest Cuvânt, înseamnă că este de la început un profet mincinos. Eu prefer să fiu numit „urâtor al femeilor” decât să fiu un iubitor al lor și să merg cu lucruri ca acestea, să văd că biserica lui Dumnezeu merge contrar cu rânduiala lui Dumnezeu. Pavel a spus în Galateni 1.8 că „dacă un înger din cer, ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!” Ce veţi face acum cu privire la problema aceasta?

Voi ziceți: „Ce părere ai de ceea ce spune Ioel în 2.28: „…fiii şi fiicele voastre vor proroci…” şi la care s-a referit și Petru în ziua Cincizecimii? Este adevărat.

Știați că în Vechiul Testament singura cale ca cineva să poată veni în legământ… Avraam este cel căruia i s-a dat promisiunea, iar pecetea promisiunii era tăierea împrejur. Câți ați știut? Aceasta era hotărârea lui Dumnezeu.

Îmi amintesc că un frate baptist mi-a spus odată: „Frate Branham, şi noi baptiştii am primit Duhul Sfânt.”

„Când?” l-am întrebat eu.

„În ceasul când am crezut”, a răspuns el.

„Pavel a zis: „Ați primit voi Duhul Sfânt de când aţi crezut?” (traducere din engleză). (Fapte 19.2). Vedeți? Voi baptiștii, veniți și primiți ceva din Duhul Sfânt, dar aş vrea să vorbim puţin despre „siguranţa veşnică”. Cum o obţineţi voi?”

Vedeţi, Pavel a întrebat: „Aţi primit voi Duhul Sfânt de când aţi crezut?”

„Nici măcar n-am auzit că a fost dat un Duh Sfânt”, au răspuns ei.

„Dar cu ce botez ați fost botezați?”

„Cu botezul lui Ioan” au răspuns ei.” În momentul acela nu mai era valabil botezul pe care îl făcuseră ei, de aceea a trebuit să-i boteze din nou. În ordine.

Observați că atunci când intră în biserică aceste femei predicatoare, ele cred că pot avea autoritate. Dar așa ceva este absolut nepermis de Dumnezeu.Ce spune Pavel? „Dacă crede cineva că este proroc sau insuflat de Dumnezeu, să înţeleagă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului.”

Dar „Dacă cineva nu înțelege, să nu înțeleagă!” De aceea, acest Tabernacol nu suferă și nu ordinează femei predicatoare, femei diaconițe și nici în vreo altă slujbă din cadrul bisericii, deoarece femeia nu este chemată la aşa ceva. Acesta este Cuvântul Bibliei şi pentru că credem că spune adevărul, o ascultăm şi o împlinim.

Este adevărat că Biblia spune: „…fiii şi fiicele voastre vor profeții.” Dar ce înseamnă cuvântul „profeție”? Să vedem. „A proroci” înseamnă „A spune ceva sub inspiraţie” sau „A spune ceva mai dinainte.” Acest cuvânt este compus, ca şi cuvântul „sfânt” care înseamnă „a fi curăţit” sau „a fi pus deoparte pentru slujbă”. Vedeţi? Acesta este un cuvânt compus, adică are mai multe sensuri. (În limba engleză unele cuvinte au foarte multe sensuri, uneori fără nici o legătură între ele).

De exemplu, cuvântul „masa”. Ce înseamnă „masa”? Voi spuneți: „Bine, el vrea să spună că și-a plătit mesele.”

„Nu, nicidecum! El nu a spus aceasta, ci a zis că a făcut un orificiu.” Sau: „Nu, el nu a vrut să spună că s-a plictisit.” Vedeți, este un cuvânt, iar voi trebuie să știți despre ce este vorba.

La fel este și cu cuvântul acesta compus: „fiii și fiicele voastre vor proroci.”

Și baptistul cu care am vorbit, mi-a spus: „Noi am primit Duhul Sfânt atunci când am crezut.” Și a continuat: „Avraam a crezut pe Dumnezeu şi aceasta i s-a socotit ca neprihănire.” (Romani 4.3). Câţi ştiu că acesta este adevărul? Acum priviți cât de ușor puteți cădea în amăgirea Satanei.

Frate, am să-ţi spun ceva. Înainte ca să mergi la amvon, trebuie să fii uns. Stai deoparte, într-un loc ascuns şi roagă-te! Oamenii spun: „De ce nu mergi să-i vizitezi pe oameni?” Frate, înainte ca să mergi să vorbeşti cu oamenii sau ca să-i înveţi, retrage-te într-un loc ascuns și vorbește tu însuți cu Dumnezeu. Abia după aceea du-te la amvon. Desigur, vedeți, pentru că Satan este viclean, foarte viclean.

Acum, Pavel a spus: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s-a socotit ca neprihănire.” Acesta-i adevărul.

Și baptistul m-a întrebat: „Ce putea să facă Avraam mai mut decât să creadă?”

„Aceasta este tot ce putea să facă,” am răspuns eu.

„Dar tu sau un alt om ce aţi putea face mai mult?”

„Aceasta este tot ce putem face şi noi. Dar nu uita, frate, că Dumnezeu a recunoscut credința lui și ca urmare i-a dat tăierea împrejur ca pecete a legământului pe care l-a făcut cu el: „Avraam, Eu îți dau un semn care să arate că te-am primit.”

Astfel, i-a dat tăierea împrejur, care este dovada, semnul legământului încheiat.

Acum priviți! Femeia nu intra în acest legământ; numai o femeie măritată. O femeie nu se putea tăia împrejur, dar pentru că bărbatul și femeia sunt una, ea intra în legământ prin el. Ei nu mai sunt doi, ci sunt una. Câţi ştiu aceasta? Așa spune Biblia. Fiind măritată, ea devina una.

Mergeți și uitați-vă în Timotei, unde scrie același lucru: „Acum ea va fi salvată prin nașterea de copii, dacă va stărui în credință și sfințenie cu toată cumpătarea.” (1 Timotei 2.15).

Tăierea împrejur din Vechiul Testament se făcea în trup, dar referitor la Noul Testament, Ioel spune: „Voi turna Duhul Meu peste orice făptură (trup): fiii şi fiicele voastre vor proroci…” Cuvântul „a proroci” nu înseamnă „a învăţa”, ci „a spune ceva sub inspiraţie, a spune dinainte ceva ce urmează să se întâmple.” Noi știm că în Vechiul Testament erau prorocițe, dar ele nu puteau să vorbească în biserică, în adunare, ca învățătoare.Totuși Ana și multe alte femei erau prorociţe în Templu. Şi Miriam a fost prorociţă. Ea avea Duhul peste ea, dar avea limitele locului ei. Femeile pot fi prorociţe şi astăzi, absolut, dar nu învățătoare și așa mai departe, în spatele amvonului. Dacă faceți aceasta, voi faceți Biblia să se contrazică pe Ea Însăși, dar Biblia nu poate spune un lucru aici și altul dincolo. Ea trebuie să spună tot timpul același lucru sau nu este Cuvântul lui Dumnezeu. Vedeți? Deci „Fiii și fiicele voastre vor proroci.” Aceasta înseamnă că ei „vor spune dinainte sau vor mărturisi.” Puteți verifica cu dicționarul Bibliei și veți vedea că am dreptate. „Fiii şi fiicele voastre vor proroci.”

Dar Biblia vorbește și despre o femeie care s-a pretins prorociță… Aceasta va lucra pentru biserica catolică, dar și cu acest subiect micuț despre care urmează să vorbim acum. Să ne întoarcem în Cartea Apocalipsei 2.20, ca să vedeți cât de drăcesc poate fi acest lucru care se ridică acum și cine este această femeie. Amintiți-vă că biserica catolică este o femeie. Noi tocmai am citit aceasta, este adevărat? Să vedem deci ce îi spune Domnul bisericii din Tiatira, biserica din timpul Evului Mediu sau a epocii întunecoase.

„Dar iată ce am împotriva ta: tu laşi ca Izabela, femeia aceea care se zice prorociţă, să înveţe şi să amăgească pe robii Mei să se dedea la curvie, şi să mănânce din lucrurile jertfite idolilor.” Vedeți?

Noi ştim că în Templul evreiesc se afla acel sfeșnic cu șapte candele, care vorbesc despre cele șapte epoci ale bisericii. Dacă observați, în Apocalipsa 1, Îl găsim pe Isus stând în mijlocul celor șapte sfeșnice, cele șapte epoci ale bisericii. Când Ioan s-a întors, a văzut pe Cineva ca Fiul omului, stând acolo îmbrăcat… Cum aceasta era o Mireasă stând în sfeșnicele descrise.

În Vechiul Testament, candelele sfeşnicului se aprindeau una de la cealaltă  până erau aprinse toate. Dacă observați, la început, când Dumnezeu a început să lucreze cu evreii, ei au trecut printr-o epocă de aur, dar după aceea a urmat cea mai întunecoasă epocă a lucrării cu evreii, în timpul domniei lui Ahab. Citind epocile bisericii, veți observa că se ajunge la aceasta din nou.

Pentru Israel epoca întunecoasă a durat o mie cinci sute de ani, dar perioada cea mai întunecoasă şi mai grea a fost atunci când regele Ahab s-a căsătorit cu Izabela și a adus idolatria în Israel, făcând ca tot poporul să se închine la dumnezeul Izabelei. Vă amintiți că ei au dărâmat altarele lui Dumnezeu și au pus sus idolii, iar Ilie a plâns că a rămas singur. Dar Dumnezeu a păstrat alți șapte mii care nu și-au plecat niciodată genunchii înaintea lui Baal. Aceștia sunt simbolul Bisericii alese care iese afară din idolatrie şi Îl urmează numai pe Domnul.

Dacă vom merge la epocile Bisericii dintre neamuri, vom vedea că Biserica din Efes a fost o biserică măreaţă, dar Domnul a găsit la ea un punct slab, o greşeală: „…ţi-ai părăsit dragostea dintâi.” (Apocalipsa 2.4).

Şi dacă citiţi în continuare, veţi observa că întunericul s-a mărit tot mai mult în epocile următoare culminând cu Tiatira, epoca cea mai întunecoasă a bisericii dintre neamuri, când Lumina s-a stins aproape de tot. Apoi cei o mie cinci sute de ani. Atunci aceasta iese pe partea cealaltă. „Tu ai numai puțină lumină. Întărește ce ai, altfel îți voi lua sfeșnicul din locul lui.” Aceasta vine până jos la epoca bisericii Filadelfia, și apoi în epoca bisericii Laodicea.

Aici este frumusețea. Oh, Doamne, eu iubesc aceasta, frate Smith.

Deci, prima epocă a Bisericii a fost Efes, iar din Efes până în Tiatira, Biserica a parcurs o mie cinci sute de ani în care a căzut tot mai mult în întuneric, punctul culminant fiind Tiatira. Apoi, după intrarea în epoca întunecoasă, Domnul spune Bisericii Sale: „…ai puţină putere şi ai păzit Cuvântul Meu şi n-ai tăgăduit Numele Meu.” (Apocalipsa 4.8).

Atunci El a ieșit afară pe partea cealaltă și a spus: „Îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort.” (capitolul 3.1).

Ei au pierdut Numele Lui şi nu L-au mai avut niciodată pentru că L-au pierdut în acest interval de timp. De ce? Pentru că acolo s-a ridicat o femeie, o mamă, mama fiicelor, care a semănat în jurul ei o altă învățătură, contrară învățăturii biblice. Biserica Catolică este mama curvelor şi poartă o taină: „Babilonul.”

La început, când a ieșit această biserică, a avut puțină Lumină, apoi întunericul a devenit tot mai mare, tot mai mult, până au făcut o organizaţie: Biserica Catolică, care nu este nici pe departe Biserica Domnului Isus Hristos.

Cum a ieșit Luther afară? Ca Biserica Luterană. Dar baptiştii? Ca Biserica Baptistă. Vedeţi? Ei nu poartă Numele Lui, ci au un alt nume. „Voi aveți un nume.” Dar „nu este niciun alt nume dat sub ceruri prin care să fim mântuiți, decât Numele lui Isus Hristos.” Vedeți? „Îţi merge numele că trăieşti, dar eşti mort.” (Apocalipsa 3.1). Aceasta este denominațiunea.

„O, eu sunt prezbiterian!” Da, ești mort.

„Eu sunt baptist!” Și mort!

Tu poți fi viu numai în Isus Hristos. Acest-i adevărul.

Şi botezul vostru fals arată aceasta. Voi faceţi botezul în apă prin stropire, prin turnare, în loc să-l faceţi prin scufundare. Şi dacă îl faceţi prin scufundare folosiţi titlurile lui Dumnezeu: „Tată, Fiu şi Duh Sfânt”, în loc să folosiţi Numele Lui: Domnul Isus Hristos. Toate aceste învăţături false coboară din catolicism, iar noi nu spunem nimic. Tolerăm toate aceste formalităţi şi mergem alături de ei. „Bine, dar biserica mea crede aşa…” Este adevărat, dar Biblia nu spune aşa.

În niciun loc din Biblie nu scrie că ucenicii scoteau limba pentru ca preotul să le pună sfânta împărtășanie pe ea, după care se retrăgea și bea vinul singur, numindu-l Duhul Sfânt. Niciodată în Biblie nu și-au scuturat mâinile și nu și-au dat mâna dreaptă de părtășie, numind aceasta Duhul Sfânt. Niciodată în Biblie nu s-a ridicat cineva care să spună: „Acum sunt credincios și am primit Duhul Sfânt.” Dacă s-a făcut cum pretindeţi voi, în Fapte 2 ar trebui să scrie că „În ziua cincizecimii a venit un preot roman cu gulerul ridicat şi a spus: „Fiecare dintre voi să scoată limba și să ia sfânta împărtășanie.” Scrie așa ceva undeva în Fapte 2?

Voi protestanții sunteți la fel de răi. Metodiştilor, unde aţi găsit scris în Fapte 2 ceea ce susţineţi voi? „Dă-i mâna dreaptă ca semn că ai părtăşie cu el, dar apoi verifică-l şase luni ca să vezi ce face!” Unde aţi găsit aşa ceva în Biblie?

Biblia spune că „Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciuni şi cereri…” (Fapte 1.14).

În mijlocul lor nu a venit niciodată un preot sau un episcop să facă ceea ce spuneţi voi. Dar acolo a venit altcineva: „Deodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic, şi a umplut toată casa unde şedeau ei.” (Fapte 2.2). Iată cum au primit ei Duhul Sfânt: „…a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic…” De unde? Din cer, nu de pe drum sau de la vreun cult.

Îţi merge numele că trăieşti dar eşti mort…”

Vedeți? Prin crezurile şi cultele voastre, voi L-aţi pus pe Dumnezeu deoparte! „Noi credem aceasta și cealaltă! Credem că zilele minunilor au trecut!” Cel care spune aceasta este un profet fals. Cel care-ți spune că poți să dai mâna și să primești Duhul Sfânt, este un profet fals. Cel care-ți spune că primești Duhul Sfânt când crezi, este un profet fals. Dacă spune: „Ajunge să fii stropit, nu trebuie să te scufunzi în apă! Este bine şi dacă se toarnă puţină apă”, este un profet fals. Dacă spune să fii botezat în Numele Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt, deși nu este nici o Scriptură care să arate aceasta, este un profet fals. Acesta-i adevărul. Biblia nu învaţă nicăieri aşa ceva. Nici un loc din Biblie nu arată că cineva ar fi fost botezat vreodată altfel decât în Numele Domnului Isus Hristos. Ba mai mult, Biblia spune că ucenicii lui Ioan Botezătorul, care au fost botezaţi de acest proroc spre pocăință, au trebuit să se boteze încă o dată în Numele Domnului Isus Hristos, ca să poată primi Duhul Sfânt. Acesta este adevărul. Aceasta nu este doctrina „Numai Isus”, ci este învățătura Bibliei.

Vedeți unde ați ajuns prin toate aceste învăţături nebiblice? Lângă mămica voastră! Ea este mămica tuturor crezurilor!

Priviţi în Biblie şi arătaţi-mi un singur om care a fost vreodată stropit. Voi, catolicilor, metodiştilor, prezbiterienilor, puteţi să-mi arătaţi în Biblie o singură persoană botezată prin stropire? Peste cine a fost turnată vreodată apă pentru iertarea păcatelor? Puteţi să-mi arătaţi aşa ceva în Biblie? Dacă da, veniți la mine și sunt gata să merg pe stradă cu o tablă pe spate, pe care să fie scris: „Sunt un profet fals. Eu am fost greșit!” Sau arătați-mi un singur loc în Biblie unde scrie că cineva a fost botezat în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt? Cu toate acestea 80% din voi sunt botezați așa. Arătaţi-mi unde scrie în Biblie că cineva a botezat numai în „Numele lui Isus”. Nu, nu veţi găsi aşa ceva, pentru că botezul corect este în Numele Domnului Isus Hristos.

Dar cine a adus toată încurcătura aceasta? Mama curvelor! Ce a făcut-o pe această femeie o curvă? Învăţătura ei. Ce le-a făcut pe aceste culte o curvă? Doctrina lor!

Acesta este motivul pentru care noi nu putem fi de acord cu cultele şi cu doctrinele lor, ci stăm curați cu această Biblie. Nu ştiu cât de mult trăiţi Cuvântul ei, dar sunteţi învăţaţi numai din Ea. Împlinirea ei depinde de voi, pentru că eu nu pot să vă impun s-o trăiţi. Chemarea mea este să vă arăt Adevărul. Acesta este motivul pentru care noi nu suntem un cult. Dorinţa mea este ca  noi să nu ne lăsăm niciodată pângăriți de vreuna din aceste dogme. Mai degrabă iau calea cu cei câțiva disprețuiți ai Domnului! Eu vreau să stau curat înaintea Cuvântului lui Dumnezeu și nevinovat de sângele vreunui om. Pe aceasta stăm noi în Tabernacolul Branham.

Acesta este motivul pentru care nu suntem unitarieni. Acesta este motivul pentru care nu mergem cu trinitarienii; acesta este motivul pentru care noi nu suntem „Numai Isus”. De aceea nu suntem metodişti! De aceea nu suntem baptişti, etc. Nu, noi nu suntem un cult, ci avem o adunare frăţească şi suntem liberi în Hristos. Pe aceasta stăm, iar Dumnezeu ne-a binecuvântat, ne ajută și este cu noi!

Acum putem să vă spunem de ce luăm Cina, de ce facem spălarea picioarelor și de ce nu-i vom lăsa pe cei ce știu că sunt în păcat, s-o ia.

De aceea, în aceste două sau trei săptămâni, am mers la frații care au avut ceva neînţelegeri între ei. Au ajuns până acolo încât nu au mai vorbit unii cu alţii; ba mai mult, dacă se întâlneau pe stradă, întorceau capul în partea cealaltă. Să vă fie ruşine! Cum puteți lua Cupa binecuvântată de Dumnezeu dacă faceți așa ceva?

 Fraţi şi surori, cum este posibil să mergeţi unii la alţii sau la telefon și să-i bârfiți pe frații voștri? Dacă faceţi aşa ceva nu sunteţi vrednici să fiți chemați creștini. Acesta este adevărul. Lăsați în pace acele telefoane! Dacă nu puteţi vorbi pe cineva de bine, tăceți! Să nu uitaţi că Dumnezeu vă va face răspunzători pentru aceste lucruri! Cât timp faceți așa ceva, sunteți călăuziți de un duh rău şi nu sunteţi în ordine cu Dumnezeu!

Dacă vedeți că un om este greşit, duceţi-vă la el, fiţi împăciuitori. Dacă nu poţi să-l împaci singur, mai ia pe cineva cu tine! Nu-i de mirare că Dumnezeu nu poate face ordine în biserica Sa: este din cauză că voi nu faceți aceasta corect! În loc să vă bârfiţi la telefon, sau să faceţi bisericuţe mici în care să vă spuneţi nemulţumirile, mai bine duceţi-vă la cei cu care aveţi probleme şi rezolvaţi-le. Dacă vezi că un frate a căzut în vreo greşeală, du-te şi încearcă să te împaci cu el. Nu spune: „Bine, dar el mi-a făcut…” Nu contează ce a făcut, du-te tu la el. Du-te tu, chiar dacă el este cel greşit!  Nu spune: „Bine, dar el a greşit, aşa că se cuvine să vină el la mine!” Biblia spune că tu trebuie să mergi la el!

Dacă nu vrea să te asculte, mai ia pe cineva cu tine ca martor. Dacă acel frate nu ia în seamă martorul pe care-l duci, du-te şi ia-l pe păstor şi dacă nici aşa nu ascultă, spune-i: „Te voi spune bisericii şi dacă în timp de treizeci de zile nu vrei să rezolvi problema, vei fi pus deoparte!”

Biblia spune: „…dacă nu vrea să asculte nici de biserică, să fie pentru tine un vameş şi un păgân.” (Matei 18.17). Vedeți? Cât timp un frate se află sub protecţia bisericii este ocrotit de Sângele lui Hristos!Acesta este motivul pentru care noi nu putem să mergem oricum.

Ce vom face dacă de exemplu, eu şi Leo ajungem la o neînţelegere, iar el greşeşte faţă de mine? Desigur, nu voi spune: „Păi, el a greșit față de mine!”, pentru că nu contează cine a greşit. Dar să presupunem că eu merg la el. Vedeţi, fratele este un mădular al acestei biserici, este un creștin. El ia Cina alături de mine, şi amândoi am fost botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Noi am mers alături ca fraţii, dar într-o zi s-a întâmplat ceva.

Acesta nu este omul, ci în nouăzeci la sută din cazuri cel care intră între oameni este Satana. Voi îl lăsaţi pe Satana să intre între voi şi apoi îl răniţi pe fratele vostru. Acesta-i adevărul.

Înseamnă că între mine şi Leo este o problemă care trebuie rezolvată. Dacă restul bisericii observă că între noi este ceva, este de datoria voastră să veniţi şi să ne spuneţi: „Băieţi, veniți amândoi aici pentru că vrem să îndreptăm lucrul acesta.”

Atâta timp cât nu ajungem la aşa ceva, Sângele lui Hristos ne ocroteşte. Dar când răul, cancerul acela vechi începe să se răspândească în trup, îmbolnăvește toată biserica. Ce urmează? Începeţi să vă răciţi! Biserica devine atât de rece încât este nevoie ca omul de serviciu să spargă țurțurii de la intrare ca să puteţi intra în adunare. Totul este rece! Biserica, până atunci caldă, duhovnicească, s-a răcit! Nimeni nu mai spune nimic. Ce s-a întâmplat? Aţi alergat bine, ce vi s-a întâmplat? Vedeți, păcatele voastre vă separă şi Dumnezeu vă face responsabili pentru aceasta! Îndepărtaţi aceste lucruri dintre voi!

Nu este nimic rău cu mine, nimic greşit cu Leo, ci diavolul este cel care a intrat între noi! Îndepărtaţi-l! Duceţi-vă la acel frate, indiferent cine este el, şi dacă nu vrea să vă asculte spuneţi-l bisericii, iar dacă în treizeci de zile nu vrea să vină în biserică să se împace, va fi scos de sub protecţia Sângelui lui Isus! Noi îl vom pierde! În cazul acesta lăsați-L pe Dumnezeu să facă ordine! Voi luați-vă mâinile jos pentru că aţi făcut tot ce aţi putut. Lăsați-L pe Dumnezeu să Îl aibă puţin în mână. Ce va face EL? Îl va da pe mâna Satanei. Atunci acel om va putea veni înapoi sau viaţa lui va fi numai cât o palmă!

Voi știți că Biblia vorbeşte despre un frate care nu a vrut să se pună în rânduială cu Dumnezeu. Câţi vă amintiţi acest caz? Este în 1 Corinteni 5.1-5. Acesta trăia cu mama lui vitregă şi pentru că nu a putut fi îndreptat, Pavel a spus: „Am hotărât să fie dat pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii…” (v. 5). Mai târziu, în 2Corinteni 2.5-11, Pavel revine asupra acestei probleme şi îndreaptă lucrurile.

Eu am un, frate, un prieten foarte apropiat. El este un frate bun în Domnul şi mie îmi place să-i spun pe nume: este fratele Rasmussen din Chicago. El este un inter-denominațional. Fiul lui, care era lucrător în biserică, s-a căsătorit cu o fată catolică şi încet, încet s-a îndepărtat tot mai mult de biserică, făcând tot felul de lucruri neîngăduite. La un moment dat a ajuns într-o mare încurcătură şi atunci tatăl lui i-a spus: „Nu vrei să te împaci cu mine, fiule?” El vorbise foarte uşuratic la adresa tatălui său şi a bisericii lui: „Sunteţi o grămadă de fanatici!” a spus el, iar acum îi spunea: „Nu vrei să rezolvi aceasta cu biserica?”

Dar el a răspuns: „Ești tatăl meu și nu vreau să ajungem la nici un fel de probleme între noi!”

Atunci fratele s-a dus, a luat unul dintre diaconii bisericii şi a mers din nou la fiul său: „Wesley, vreau să vorbesc cu tine!” a spus el. „Vrei sau nu, să retragi cuvintele pe care le-ai spus la adresa bisericii?”, dar fiul i-a răspuns nepăsător. Atunci tatăl a continuat: „Te rog să nu uiţi că eu sunt păstorul acelei biserici. Sunt tatăl tău, dar voi face ceea ce spune Biblia. Ai la dispoziţie treizeci de zile ca să-ţi rezolvi problema cu biserica, altfel, te vom scoate din prezenţa lui Dumnezeu. Tu eşti fiul meu, dar El este Salvatorul meu. Tu ştii că te iubesc şi aş fi gata să mor pentru tine, dar trebuie să fii corect faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt păstorul turmei, aşa că, fie că este vorba de tine sau de altcineva, trebuie să te aliniezi cu Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă tu nu vrei să te pui în rânduială, eu nu mai sunt vrednic să păstoresc turma Lui.”

Băiete, acesta-i un păstor, acesta este un bărbat. Nu credeți la fel? Vedeți? El era păstorul bisericii, dar pe cine a lovit fiul lui? Pe acel om sau pe Salvatorul lui? Astfel, fratele s-a dus la biserică şi a spus: „Fiul meu, Wesley, nu a vrut să asculte în problema aceasta. Apoi l-am căutat, însoţit de un diacon, dar nici aşa nu a vrut să se îndrepte. Fratele Cutare este martor la aceasta, aşa că iată ce am hotărât: Noi îl vom da pe fiul meu, Wesley, pe mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, iar biserica aceasta şi Sângele lui Isus Hristos nu îl vor mai ocroti. Are la dispoziţie patru săptămâni ca să se îndrepte; dacă nu, peste patru săptămâni la ora opt, vom face cum am spus.”

Când a sosit timpul tatăl a spus: „Mai are încă două minute.” Timpul a trecut, aşa că a continuat: „Am spus în faţa acestei adunări şi Ţie, Atotputernicule Dumnezeu, că fiul meu, Wesley Rasmussen ne-a părăsit. Noi am făcut tot ce am putut ca să-l aducem înapoi, conform poruncilor și Cuvintelor Fiului Tău, Salvatorul nostru, dar el ne-a nesocotit și a refuzat să asculte. Acesta este motivul pentru care eu şi această biserică îl dăm pe mâna Satanei pentru nimicirea cărnii, ca să-i poată fi salvat sufletul.” Aceasta este tot ce a spus.

Timpul a trecut fără să se întâmple nimic. A trecut o săptămână, două, o lună, două, dar iată că într-o noapte Wesley s-a îmbolnăvit. A chemat medicul, iar acesta a constatat că avea temperatura foarte ridicată. După ce l-a consultat cu atenţie nu a putut să găsească nimic. Totuşi, băiatul se simţea tot mai rău. Atunci medicul i-a spus: „Băiete, nu ştiu ce este aceasta dar haide să chemăm un specialist să te vadă şi el.” L-au dus la spital, iar după ce l-a consultat, specialistul a spus: „Văd că este pe moarte dar nu ştiu ce are!”

Alături stăteau plângând soția și copii lui, iar medicul a spus: „Va trece… pulsul și respirația sunt tot mai slabe.”

Atunci tânărul a spus: „Vă rog să-l chemaţi pe tata.”

Da, aceasta era soluţia! „Chemaţi-l pe tata!”

Tatăl a alergat la spital, iar când l-a văzut, fiul i-a zis: „Tată, nu mai pot, dar Dumnezeu mă aude. Dacă mă va ajuta să mă ridic, voi îndrepta toate lucrurile. Voi face tot ce este bine şi drept.” Ce a urmat? Chiar în clipa aceea pulsul şi respiraţia au revenit la normal, iar duminica următoare s-a dus la biserică şi a spus: „Am păcătuit împotriva lui Dumnezeu şi a acestei biserici, pentru că am refuzat să ascult de păstor şi de diacon. Rog biserica să mă ierte pentru tot răul pe care l-am făcut. Dumnezeu mi-a cruţat viaţa…”

Vedeţi? El s-a aliniat corect cu fiecare problemă în parte. Aşa trebuia să procedeze.  Fraților, dacă veți proceda conform rânduielii lui Dumnezeu, totul va fi în ordine. Înţelegeţi?

Dar priviţi cum procedează denominaţiile: „Vom aduna comitetul şi vom hotărî.”

„Ce părere aveţi despre Jones? Ce ar trebui să facem cu el? Îl vom da afară pentru că atunci va putea merge la metodişti, iar acolo va fi un membru mai bun decât este la noi.” Iată-vă! Aici sunteţi voi, dar o asemenea procedură este greşită!

Acesta este motivul pentru care noi nu urmăm tradițiile lor! Acesta este motivul pentru care nu avem nevoie de nici un episcop peste biserică, nici de un responsabil sau prezbiter de district, etc.

Biblia ne învață ce trebuie să facem în orice situaţie. Acesta este motivul pentru care nu ne pierdem timpul cu cultele şi stăm departe de ele. Noi suntem liberi. Amin. Nu  v-ați supărat pe mine, aşa-i? Să nu o faceţi! Probabil că mâine seară voi primi câteva întrebări referitoare la ceea ce am spus astăzi.

Eu nu vreau să spun că cei care faceţi parte din diferite biserici, culte sau denominaţii, nu sunteţi creştini. Nu spun nici că în cultul vostru nu ar fi mii de creştini buni; ceea ce încerc să vă spun este de ce noi nu suntem un cult. Dar prin aceasta nu încerc să vă impun ce trebuie să faceţi. Dacă Dumnezeu m-a chemat să predic Evanghelia, o fac așa cum îmi poruncește EL, adică întocmai cum este scris în această Biblie. Dacă ceea ce învăţ nu este conform Cuvântului Său, Dumnezeu mă va judeca pentru aceasta. Problema este următoarea: dacă îl văd pe vrăjmaş venind şi nu vă avertizez, Dumnezeu îmi va cere socoteală pentru aceasta, dar dacă vă avertizez, mai departe depinde de voi.

Amintiţi-vă că „În zilele din urmă vor veni vremuri periculoase.

Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroși, mândri, batjocoritori…” (2 Timotei 3.1-2).

Vedeți, batjocoritori: „Oh, ei sunt o grămadă de idioți! Zilele minunilor au trecut, astăzi nu mai există aşa ceva!” „El este un bătrân profet fals!” „În bisericile noastre, femeile au drepturi egale cu bărbaţii!”

Eu nu mă cert cu voi referitor la aceste păreri, dar Cuvântul lui Dumnezeu vă porunceşte să nu îi îngăduiţi femeii să meargă la amvon. Pentru mine acest lucru este „Da şi Amin!” Unii spun: „Bine, dar cultul nostru are oameni la fel de sfinţi ca cei din Tabernacolul tău!”

Eu nu spun că nu este adevărat, dar Biblia condamnă cultele. Acesta-i adevărul. Eu nu spun că nu aveți oameni buni și sfinți în bisericile voastre, unii dintre ei sunt chiar mai buni decât toţi ceilalţi, ceea ce este minunat, dar nu aceasta este problema noastră.

Mâine vom continua cu aceste studii, iar dacă vreţi să aduceţi pe cineva cu voi, sunteţi bineveniţi. Rugămintea mea este să nu încercaţi să găsiţi numai greşeli în ceea ce spun, pentru că eu vorbesc doar bisericii mele. Eu nu încerc să îi învăţ pe cei ce fac parte din alte biserici, pentru că aceasta este treaba păstorului lor…

…Acum ne vom întoarce la Geneza ca să vedem de ce un copil nelegitim nu avea voie să intre în adunarea Domnului, timp de paisprezece generații. Aceasta înseamnă aproximativ patru sute de ani pentru ispășirea acelui păcat. Noi vom afla că lipsa de neprihănire a părinților se răsfrânge asupra copiilor copiilor lor, cum a început în Geneza și așa mai departe.

 Acum vom merge în urmă, înainte de întemeierea lumii, înainte să fi fost vreun atom sau un singur meteorit. Când nu exista încă nimic, Dumnezeu ştia fiecare creatură şi fiecare lucru care va fi vreodată pe pământ. Poate să ne explice cineva ce înseamnă cuvântul „infinit”? Este ca şi cum v-aţi regla aparatul de fotografiat în poziţia „infinit”. Acesta este infinitul, dar noi nu vom putea cuprinde niciodată cu mintea noastră mărginită ceea ce a făcut El prin înțelepciunea Sa nemărginită. Vedeți, noi nu putem face aceasta, dar El ne va ajuta, prin Duhul Său, să desluşim ceea ce spune Scriptura cu privire la aceste lucruri.

Biblia spune că Isus Hristos este Mielul lui Dumnezeu. Vă rog să fiţi atenţi, pentru ca cei care nu vor veni mâine să aibă această problemă clarificată. Biblia spune că Isus Hristos, Mielul lui Dumnezeu, a fost înjunghiat înainte de întemeierea lumii, este adevărat? Când a fost El înjunghiat? De la întemeierea lumii. Aceasta înseamnă că atunci când lumea nu era încă creată, când nu exista nici măcar un atom, Hristos a fost înjunghiat. De ce? Pentru că orice lucru pe care-l hotărăşte măreaţa minte a lui Dumnezeu se realizează imediat, este deja terminat.

Când Dumnezeu a spus: „Să fie…” totul era deja terminat. Chiar dacă au fost necesari o sută de miliarde de ani pentru ca lucrarea respectivă să apară, era deja înfăptuită.

Duhul care a insuflat Scriptura şi care a spus că Mielul lui Dumnezeu a fost înjunghiat înainte de întemeierea lumii, a spus şi că numele noastre au fost scrise înainte de întemeierea lumii în Cartea Vieţii Mielului.

Poetul care a scris cântarea: „În slavă este scris un nume nou”, a fost bine intenționat, dar nu cunoștea Scriptura. De ce? Pentru că numele noastre au fost scrise în Cartea Vieții Mielului înainte de întemeierea lumii, adică atunci când a fost înjunghiat Mielul lui Dumnezeu.

Dați-mi voie să vă dovedesc aceasta cu Biblia. Să deschidem la Romani 8.28:

„De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.

Căci pe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte…” Înţelegeţi?

„Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi înviat dintre mai mulţi fraţi.

Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.”

De la întemeierea lumii, când Dumnezeu Și-a făcut planul de lucrare. El nu spune: „M-am gândit să mai fac ceva… Da, voi mai adăuga (sau voi mai scoate) ceva.” La El nu este aşa ceva.

Voi ştiţi că păcatul este neprihănirea pervertită. Satan nu poate crea. Înțelegeți cu toții aceasta? Aşa ne învaţă Scriptura şi noi o credem. Satan nu poate crea, dar poate perverti ceea ce a creat Dumnezeu. Ce este o perversiune? Văd că majoritatea celor prezenți sunteți adulți și majoritatea dintre noi suntem căsătoriţi.

Bărbatul şi femeia pot trăi împreună ca soţ şi soţie, iar cât timp femeia stă lângă soţul ei este curată. Aceasta este Legea lui Dumnezeu şi rânduiala dată de El. Dar mai există o posibilitate: ca tu să faci acelaşi act cu o altă femeie, care nu este soţia ta. Cu una din ele, ești neprihănit în ochii lui Dumnezeu, dar dacă faci același act cu o altă femeie, ești condamnat de Dumnezeu la moarte. De ce? Pentru că ai pervertit neprihănirea. Satana nu poate crea, dar perverteşte ceea ce a creat deja Dumnezeu. Ce este minciuna? Adevărul pervertit.

De exemplu cineva spune: „Sâmbătă seara pe la ora nouă, l-am văzut pe Billy Branham în Jeffersonville.” Aceasta este corect, dar dacă mai adaugă: „Era beat în salonul Anthony”, spune o minciună. Dacă ar spune: „…la biserică predicând”, este adevărat. Aceasta ar fi adevărat, dar: „Bând într-o tavernă!” este o minciună, adică este adevărul pervertit într-o minciună. Înţelegeţi ce vreau să spun? Vedeți, o minciună pervertește adevărul. Lipsa neprihănirii este neprihănirea pervertită.

Ce este moartea? Viaţa pervertită. Boala? Sănătatea pervertită. Tu eşti un bărbat sănătos şi puternic, dar ce se întâmplă dacă eşti bolnăvicios? Ce este aceasta? Sănătatea ta este pervertită. Sau, tu ai fost o femeie tânără şi frumoasă, iar fratele, un bărbat puternic şi frumos, dar acum sunteţi îmbătrâniţi şi zbârciţi. Ce este aceasta? Viaţa pervertită. Înţelegeţi?

Dar această viață trebuie să vină înapoi. Binecuvântat să fie Numele Domnului pentru că Dumnezeu ne-a făgăduit aceasta, iar noi Îl credem din toată inima. Pe cât suntem de siguri că există Dumnezeu, pe atât suntem de încredinţaţi că El va aduce Viaţa înapoi, pentru că aşa ne-a promis.

Ce fel de oameni ar trebui să fim noi?  Priviți cât de perfect merge totul:

„…aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte i-a şi hotărât mai dinainte;

şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” Când? Înainte de întemeierea lumii, înainte să înceapă lumea.

Toate aceste lucruri pot fi dovedite clar cu ajutorul Scripturii. De ce lipsește neprihănirea? Pentru că a fost pervertită de Satan.

Acum priviţi! Când vă maturizaţi, ajungeţi la o vârstă la care deveniţi responsabili de ceea ce faceți pentru că știți ce este binele şi răul.

Prin naștere, voi veniți în lume prin păcat, prin minciună, născuţi prin dorinţă sexuală. Acesta este motivul pentru care trebuie să vă nașteți din nou, să primiți o nouă naștere, ca să intrați în ceruri.

Acum vedeți cât sunt de departe de adevăr Martorii lui IeHoVaH, când susțin că nașterea din nou este învierea trupului? Această învățătură este greșită. Noi suntem într-un spațiu de timp și singurul lucru veșnic este Ceva care nu are nici început, nici sfârșit. Orice lucru veșnic nu a avut niciodată un început și nu va avea niciodată un sfârșit. Vedeți? Dacă ești o parte din Dumnezeu, Duhul care este în tine nu a avut nici început şi nu va avea nici sfârşit, ceea ce înseamnă că ești veșnic cu Duhul care este în tine.

Dragostea agapao este dragostea dumnezeiască. Ea a venit peste dragostea phileo, care este dragostea firească, pofticioasă, şi care a decăzut tot mai mult până a ajuns să fie o grămadă de murdărie. De aceea, Isus a coborât pe această scară, venind din cea mai înaltă slavă, într-o iesle, ca să ne poată ridica din starea decăzută în care ne aflam. El ne va duce de la moarte la Viață; de la boală la sănătate; din păcat la neprihănire. Înțelegeți? El a devenit din cel mai înalt cel mai de jos, ca să-l poată duce pe cel mai de jos la cel mai înalt. El a devenit eu pentru ca eu să pot deveni El, prin harul Său, un moștenitor al Tronului slavei. Înțelegeți ce vreau să spun? Acum priviți  departe în urmă, înainte să existe lumea aceasta, când Dumnezeu a văzut tot ce urma să aibă loc și v-a văzut pe voi. El a văzut fiecare purice, fiecare muscă, fiecare broască, fiecare movilă, fiecare lucru care va fi vreodată pe pământ. El a văzut totul încă de atunci. Sigur, El a văzut.

Dar El nu a spus niciodată: „Îl voi trimite pe Fiul Meu jos și-L voi lăsa să moară, și poate cuiva îi va părea rău de El… poate că cineva ar putea fi salvat.”

Dumnezeu a știut dinainte cine va fi salvat şi cine nu! Da, domnilor! El a spus: „Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau     l-am urât” (Romani 9.13), pentru că înainte ca vreunul dintre ei să dovedească ce era, El a știut ce era fiecare. El știa fiecare lucru, știa ce vei face înainte ca să te naști; El cunoștea toate lucrurile înainte ca ele să vină la existenţă.

După cum știți, eu sunt vânător și îmi plac mult puştile. Odată, o femeie din Texas mi-a cumpărat o puşcă Swift, de calibru .220. Eu mi-am dorit întotdeauna o asemenea armă. Pușca Swift este cea mai puternică dintre toate. Are douăzeci și două de cartușe, patruzeci și opt de alice… Fabrica spune: „Nu faceți aceasta pentru că este periculos.” Dar voi puteți mânui acel cartuș care merge cu 1525 m/s și totuși să-l țineți în locul lui. Ca să înţelegeţi mai bine, dacă vreţi să împuşcaţi un şoim care se află la distanţa de două sute de metri, pasărea va fi doborâtă înainte să fiți loviți de reculul armei. Vedeți? Luați o scobitoare plată și puneți cu ea praf de pușcă în cartuș, atât cât puneți pe scobitoare; cu acela puteți trage într-un castor care stă la capătul acestei clădiri și se uită la voi. Care-i cauza? Cartușul merge foarte repede și se dezintegrează, iar dacă pui un cearceaf între aici și acolo, nu vei vedea nici măcar un fir de praf căzând pe el pentru că acesta se întoarce înapoi. Nu în cenușă, cenușă vulcanică, ci merge mai departe decât atât, merge înapoi în acizii originali care fac cuprul și plumbul care sunt acolo. Merge înapoi în starea în care a fost acum o sută de miliarde de ani. Aici este un cartuș mic, patruzeci și opt de alice de cartuș pe care-l țin în mână, iar în secunda următoare se întoarce înapoi în ce a fost cu o sută de milioane de ani în urmă. Și dacă lumea ar mai ține încă o sută de milioane de ani, acesta ar fi din nou un cartuș și ar putea fi adus înapoi pentru că s-a format din nou în cupru.

Uitați-vă la ce a făcut Dumnezeu și atunci Îl veți iubi; apoi mergeți acasă, iar dimineața dormiți puțin mai mult; când vă veți trezi Îl veți iubi mai mult ca niciodată.

Dumnezeu este un Constructor. Câți știți aceasta? El este un Constructor. Acum ascultați cu atenție. Să luăm lucrurile cronologic. Cu o sută de miliarde de ani în urmă, când Dumnezeu urma să facă lumea, ei bine, El a avut o idee în mintea Sa.

Acum veți spune: „Frate Branham, dacă El este atât de măreţ, de ce i-a permis Satanei să ducă omenirea în păcat?” Dumnezeu a ştiut încă înainte de a-l crea, că Lucifer va fi diavolul. Glorie! Acum mă simt religios. O, Doamne! Înainte ca să-l creeze, El știa că Lucifer va fi Diavolul.

„Şi ce-i cu asta?” întrebaţi voi. „De ce a îngăduit Dumnezeu ca el să fie Diavolul?” Ca să poată dovedi că El este Dumnezeu. Acesta este motivul.

De ce a îngăduit El să fie păcatul? Păi, cine a existat prima dată, Salvatorul sau păcătosul? Salvatorul. Cine a fost mai întâi, Vindecătorul sau bolnavul? Vindecătorul. Atunci de ce a permis să fie păcătosul? Pentru că un atribut al Lui este să fie Salvator. Dacă nu ar fi exista niciodată un păcătos, El nu ar fi fost cunoscut niciodată ca Salvator. Aleluia! El poate face ca toate lucrurile să se învârtă în jurul slavei Sale.

„…Nu cumva vasul de lut  va zice celui ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut așa?”

Cine este pe roată? Cine are lutul? În ale cui mâini se află el? Pavel a spus: „Oh, om nebun, nu a spus El că l-a ridicat pe Faraon tocmai pentru scopul acesta?” Cu siguranță. El a știut aceasta încă înainte să existe lumea. El știa cine ce va fi, și a îngăduit păcatul ca să poată fi Salvator. A permis să fie boala, ca să poată fi Vindecător; a permis ura, ca să poată fi Dragoste. Da, El este Dumnezeu și a îngăduit toate aceste lucruri ca să-Și poată descoperi calitățile, atributele.

Cum ați fi știut vreodată că există noapte? Dacă ar fi fost numai ziuă nu aţi fi ştiut niciodată că există şi noaptea. Dar existența nopții evidențiază lumina zilei. Amin. Vedeţi ce a făcut El?

Acolo în urmă, înainte de întemeierea lumii, înainte ca El să ia acest soare vechi și să-l pună să lumineze și să încălzească acest pământ vechi, a zis: „Iată, soarele!” El l-a creat și l-a atârnat acolo pentru o sută de miliarde de ani. Ce făcea El? Ceva gaze. Apoi S-a mișcat în jur și a făcut altceva: puțin potasiu. S-a mișcat pe aici și ce a făcut? Puțin calciu. Ce a făcut El? El te-a făcut pe tine și pe mine. Ce a făcut El? Ca un constructor, a desfășurat toți stâlpii, plăcile și laterale, știind câte clădiri urma să construiască. Noi suntem făcuți din șaisprezece elemente ale pământului și El ne-a făcut pe noi toți și ne-a așezat înainte de întemeierea lumii… Eu nu știu cum a fost aceasta. De ce a făcut El aurul, cuprul bronzul, apa și toate celelalte materiale? Pentru că El era Creatorul. Dumnezeu a făcut fiecare lucru care există, dându-i forma dorită de El. La început, totul a fost numai lavă vulcanică şi El a acei vulcani mari să clocotească pentru o sută de milioane de ani, ca să facă ceva calciu. Ce este acesta? O parte din voi.

Și înainte să fi fost o fărâmă de viaţă pe acest pământ, trupurile noastre erau așezate aici. Aleluia! Înainte de a fi vreun strop de umezeală, noi eram deja aşezaţi aici. Când Adam se plimba în sus și-n jos prin grădina Eden, eu eram aşezat aici. Amin. Da, domnilor! O, glorie! Când heruvimii şi stelele dimineţii cântau împreună, iar fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie, eu eram aici și așteptam doar să vină suflarea de viață. Eu eram aici; El m-a creat aici; a avut trupul meu aşezat aici. Trupul vostru era aşezat în acest pământ. Doamne, cum a ajuns aici? Dumnezeu l-a avut așezat aici. El l-a făcut. Noi suntem făcuţi din șaisprezece elemente: petrol, potasiu, lumină cosmică, și multe altele. Vedeți, noi eram așezați aici.

Ce s-a întâmplat apoi? Dumnezeu i-a zis Duhului Sfânt (este doar un exemplu): „Eu sunt Dragoste, iar Tu ești o parte din Mine. Du-te şi fă dragoste cu lumea!”

Şi marele Duh Sfânt a venit şi a făcut aceasta, desigur, noi ne gândim ca un exemplu, pentru că nu a fost așa. Duhul Sfânt și Dumnezeu este aceeași Persoană, cu scop identic și motiv identic. Scuzați-mă pentru ceea ce voi spune în continuare: „El a venit, şi-a întins aripile peste pământ şi a început să clocească.” Ce este aceasta? Ca la cloşcă: ea îşi cloceşte ouăle din care ies puişorii. Cloc, cloc, aceasta este dragostea ei.

„O, viață, vino, apari!” a strigat El. A privit în jur şi a spus: „Vreau să vină frumusețea pentru ca pământul să fie plăcut la vedere! Apari lumină!” Vedeți, Duhul Sfânt Se mișca și făcea toate acestea. Când El a spus aceste cuvinte, ele au venit la existenţă: acolo apare un deal, apoi puțin calciu amestecându-se cu puțin potasiu. În ce se împătură aceasta? Viață, vino înainte! Un ghiocel micuț își scoate capul de sub o piatră. „Vino aici, Tată, uită-Te la aceasta.”

Ce urmează? Apare micuţul ghiocel… îşi scoate capul de sub o piatră. De ce? pentru că El a spus: „Vino, viaţă!”

 „Arată bine. Cloceşte mai departe.”

El a clocit afară florile, a adus afară toată vegetația. Apoi a adus la suprafaţă animalele şi păsările, care au zburat afară din praf, iar după un timp a apărut omul, și el era bărbat și femeie. Dar nu hermafrodit, ci numai în el. Acolo era şi duhul feminin.

Dacă vedeţi un bărbat care se poartă ca o femeie, este clar că ceva nu este în ordine cu el. La fel este cu o femeie care îşi taie părul, sau umblă cu salopetă sau cu pantaloni: categoric ceva este greşit cu ea. Femeia are duhul feminin, iar bărbatul are duhul masculin. Noi știm cu toții aceasta. Este corect ca o femeie să încerce să fie și să acționeze ca un bărbat?

Când eram încă paznic de vânătoare, odată am mers cu autobuzul. Şi în timp ce vorbeam cu cei din jur, am lovit o femeie cu mâna peste genunchi. Am făcut-o pentru că pur şi simplu nu am știut că este femeie. Purta o căciulă mare, ochelari şi fuma în timp ce povestea o întâmplare.

Ea spunea arătând cât se poate de dur: „Aseară, un băiat care dormea sus a căzut (şi a tras un fum din ţigară). Niciodată nu am mai râs așa de bine.”

 Am început să râd şi eu, am lovit-o peste genunchi şi am zis: „Băiete, asta-i una bună, aşa-i?” Şi în timp ce am tot povestit, la un moment dat ea şi-a ridicat puţin căciula şi am văzut că avea peste cap o fundă, pentru că era femeie. Niciodată nu m-am simţit aşa de jenat ca atunci.

„Eşti femeie?” am întrebat-o uluit.

„Desigur”, a răspuns ea, „de ce?”

„Iartă-mă, te rog. Nu mi s-a mai întâmplat niciodată așa ceva.”

Zilele trecute am văzut un semn care m-a emoționat profund. Se spunea:  „Doamnele sunt gata să poarte haine!”

„Lăudat să fie Dumnezeu pentru aceasta.” Dar după aceea am aflat că hainele despre care se vorbea erau de fapt pregătite şi nu erau ceea ce credeam. Eu am crezut că se vor îmbrăca decent, dar nici vorbă de aşa ceva.

La început, Adam a fost creat singur şi pentru că Domnul a văzut că nu era bine să fie singur, a luat o coastă din trupul lui şi a făcut-o pe Eva, un produs lateral pentru el. Dumnezeu a luat afară din Adam duhul feminin, care este plin de iubire, gingăşie şi plăpând, şi l-a pus în Eva, iar duhul masculin l-a lăsat în Adam. Astfel, dacă bărbatul sau femeia nu se comportă aşa cum au fost făcuţi, înseamnă că ceva este greşit cu ei, este o perversiune. Atunci, ca şi acum, cei doi erau una.

Înainte de încheiere, aș vrea să luăm o mică dramă.

Adam o ia pe Eva de braţ şi pleacă împreună, iar ea îl întreabă:

„O, dragă, şi zici că tu ai pus nume la acest animal?”

„Da, eu i-am pus nume.”

„Şi cum îi zici?”

„Acesta este un cal.”

„Ooooo. Dar aceea?”

„Aceea este o vacă.”

„Tu i-ai pus nume şi ei?”

„Da.”

„Ooooooo!”

„Dar cele două care stau cu capetele apropiate una de alta?”

„Acelea sunt păsările iubirii.”

„Oh, înțeleg, înțeleg!”

Mai merg puţin şi ea îl întreabă din nou:

„Dar acestea ce sunt?”

„Acestea se numesc aşa şi aşa…”

„Înțeleg. Sunt așa de frumoase…”

Apoi se aude răgetul unui leu.

„Cum se numeşte animalul acesta?”

„Este leul.”

„Dar acela?”

„Tigrul.”

„Oh, înțeleg!”

Păreau niște pisicuțe care umblau mieunând în jurul lor.

După un timp, Adam a zis:

„Uite, dragă, este timpul să mergem la biserică.” Știți, este ceva despre timpul când soarele coboară spre asfinţit. Da, seara când apune soarele, voi doriţi să mergeţi să vă închinaţi. Iar dacă nu mergeţi la biserică, vă retrageţi în camera voastră și citiți Biblia. La câţi dintre voi vă place să vă retrageţi singuri? Înțelegeți? În om este Ceva care-l împinge să facă aceasta. Să faceți aceasta! Timpul de mers la biserică.

Ei nu au spus niciodată: „Un moment, Jones aparţine de trinitarieni, iar noi aparținem de…” Nu, acolo nu era aşa ceva! Ei nu aveau o biserică sau un scaun plătit pe care să şadă, ci s-au dus în pădure şi au îngenuncheat acolo.

Iar slava Domnului  îi învăluia acolo în tufișuri înțelegeți, și eu pot auzi o Voce care spunea:

„S-au bucurat copiii Mei de ziua pe care Domnul Dumnezeu tău, ți-a dat-o pe pământ?”

„Da, Doamne, ne-am bucurat mult astăzi, nu-i aşa draga mea?”

„Da, da, ne-am bucurat, dragă.”

„Doamne, înainte de a ne culca, Îţi mulţumim pentru tot ce ne-ai dăruit.”

Şi Adam îşi întinde braţul puternic pentru ca ea să se aşeze pe el. La picioarele lor se întinde liniştit tigrul, apoi vine şi leul şi toate lucrurile se odihnesc în pace.

Și după ce adorm, Dumnezeu vine jos împreună cu o mulțime de îngeri, cu Gavril, creația Lui din cer. Ei vin jos și pășesc tiptil în dormitor, și privesc în jur, iar Gavril spune: „Tată, vino și privește cum dorm copiii Tăi.”

Câți dintre voi ați intrat vreodată în camera copiilor după ce aceştia adorm?  Nu spuneţi în timp ce-i priviţi: „Aşa-i că seamănă cu tine?” Ați făcut vreodată aceasta?

Eu şi Meda facem adesea aşa. Ea îl privește pe Iosif și-mi zice: „Are fruntea înaltă ca tine”. „Da, Meda, dar are ochii mari ca ai tăi. De ce? Pentru că este o parte din noi; este rezultatul unirii noastre.

Și Tatăl vorbește cu Gavril despre cei doi oameni, iar Gavril Îi spune: „Știi, el seamănă cu Tine.” Uitați-vă la voi înșivă, fiindcă așa arată Dumnezeu. El Se uită la voi pentru că sunteți vlăstarele Lui. Câți știți aceasta? Înțelegeți?

Știți care este cea mai inferioară formă de viaţă? Broasca. Care este cea mai superioară? Omul. Şi totul a mers de la o formă inferioară, spre forma cea mai superioară: de la broască, păsări, animale, tot mai sus, până la ființa cea mai superioară, care a fost făcută după chipul lui Dumnezeu. Iată-vă! Dar femeia nu a fost făcută după imaginea lui Dumnezeu, ci este imaginea bărbatului. Vedeți? Și Dumnezeu privea spre cei doi şi zicea: „Da, sunt frumoşi.”

Cum erau cei doi? Nemuritori. Ei nu trebuiau să moară niciodată. Aceasta era doar prima mână de calciu, de potasiu, fiecare lucru începând în felul acesta. Nu era minunat? Dar apoi a venit păcatul şi a murdărit toată creaţia.

De ce a îngăduit Dumnezeu aceasta? Ca să poată dovedi că El este Salvatorul. De ce a îngăduit bolile? Ca să arate că El este Vindecătorul. A îngăduit să vină moartea ca să arate că El este Viaţa. Înţelegeţi? El a îngăduit să se întâmple toate aceste lucruri rele ca să poată dovedi că El este bun, să dovedească ce era El.

Voi vorbiți despre faptul că vom cânta Povestea Răscumpărării; spuneți că atunci când va veni Isus, această biserică va sta acolo, la marginea acestui pământ, și vom cânta povești despre înviere, iar îngerii ne vor asculta plini de mirare pentru că nu pot înţelege despre ce cântăm noi, deoarece ei nu au fost niciodată pierduți. Ei nu ştiu prin ce am trecut noi. Dar noi ştim ce înseamnă să fii pierdut şi apoi regăsit. Oh, noi vom putea să Îi cântăm osanale, pentru că El nu este Salvatorul lor, ci al nostru! Îngerii nu au avut niciodată nevoie de salvare şi nici de vindecare. Nu! Glorie! El nu este Viață pentru ei. Sigur că nu, pentru că ei nu au fost niciodată morți în păcat și nu au călcat niciodată Legea lui Dumnezeu, cum am făcut noi oamenii. Noi am fost morţi, dar acum trăim prin El. Ce vom spune atunci cu coroanele jos? „Tu ești reverendul Cutare și Cutare.”? Oh, nu, nu, nu, nu! Toată slava I se cuvine numai Lui. Aceasta este. Iată-vă! Atunci ne vom povesti unii altora cum am biruit şi vom înţelege toate lucrurile.

Ce s-a întâmplat apoi? A spus Dumnezeu atunci: „Aș putea distruge calciul și potasiul Meu și totul se va nărui”? Nu, El nu a făcut aceasta pentru că știa că așa avea să fie. Duhul Sfânt m-a făcut ceea ce sunt. Eu mănânc alimente şi sunt ceea ce mă vedeţi. Toţi aceia pe care i-a văzut adulţi înainte de întemeierea lumii, se maturizează. Vedeți? Acesta vine prin femeie, așa cum a spus El că va fi, dar data viitoare vine de la Dumnezeu. Atunci nu mai vine prin femeie, ci prin Bărbat. Vedeți? Viața aceasta vine prin dorinţa sexuală, dar Viaţa viitoare vine prin Cuvântul vorbit de Dumnezeu.

Și dacă ne naștem din El, nu mai este nimic care ne poate vătăma sau atinge. Este aşa cum a spus Pavel: „…nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare,

nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Hristos Isus, Domnul nostru.” (Romani 8.38-39). Nu există nici un lucru care să ne poată despărți de El.

Eu mai am cam cinci fire de păr şi voi fi complet chel. Îmi amintesc că odată, în timp îmi pieptănam acele câteva fire de păr, soția mi-a zis:

„Billy, eşti aproape chel.”

„Dar nu am pierdut nici măcar un fir de păr.”

„Dar unde sunt?”

„Unde au fost înainte să le am eu?”

În urmă cu o sută de ani, ele nu erau aici, dar existau în pulberea pământului. Este adevărat? Apoi, în urmă cu vreo cincizeci de ani, au început să vină pe capul meu. De unde? Din praful pământului. Iar acum se întorc înapoi unde au fost. Este adevărat? Ele nu au fost, iar acum sunt. Ce este aceasta? Cine le-a făcut ceea ce sunt? Dumnezeu. Iată-L! El a făcut un tablou, iar eu doresc să fac parte din el.

„Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte? Mormântule, unde îți este biruința?” (1 Corintei 15.55).

Poate că într-una din aceste zile mă vei îngropa, dar frate, eu nu voi fi mort. Nu! Vă spun aceasta cu toată convingerea. Oh, noi vom învia. Aleluia! În dimineaţa învierii, legăturile morţii vor fi rupte şi noi vom învia, aleluia, noi vom învia! Nu există nimic care să poată mă poată ține de la înviere. Iadul nu are destui diavoli ca să mă poată opri să înviez. Nicăieri nu există nimic să mă poată ține de la înviere!

 Eu am făgăduinţa lui Dumnezeu, am Duhul Sfânt; am ZOE, Viața veșnică a lui Dumnezeu. Trupul acesta bătrân vine din ţărână, pentru că de acolo m-a luat Dumnezeu.

Și El, care m-a luat din ţărâna pământului, nu mă va lăsa pentru că de fiecare dată când aud bătăile unui clopot de biserică, mă gândesc la vizita Îngerului, care a venit din prezenţa Sa şi mi-a spus: „Să nu bei, să nu fumezi şi să nu-ţi întinezi trupul cu femei, pentru că atunci când vei fi mai bătrân, Eu am o lucrare cu tine!”

„Cine ești Tu?”

„Vei ști mai multe despre aceasta mai târziu.”

Și după ani, iată-L venind! El plutea acolo la botez, Se arăta pe El Însuși. El Se declară pe Sine Însuși, răspunde, iar eu Îl văd stând de fiecare dată acolo, pretutindeni.

 Unde să merg dacă El m-a făcut ceea ce sunt fără să pot avea de ales? Nu eu am mers niciodată acolo în urmă să spun: „Charlie Branham, căsătorește-te cu Ella Harvey şi naşte-mă pe mine!” Nu, domnule! Nu, nu eu am făcut această alegere, ci Dumnezeu. Iar dacă El m-a făcut ceea ce sunt, fără să aleg, cu atât mai mult când Duhul Sfânt  vine peste mine, eu spun: „Da, Doamne, Tu eşti Creatorul meu. Te iubesc şi Te accept ca Salvatorul meu!”?

Cine mă va putea ține în praful pământului? Nimeni nu va putea face aceasta, frate, pentru că nici o bucăţică din calciul sau potasiul creat de Dumnezeu nu se va risipi. „Tot ce Mi-a dat Tatăl înainte de întemeierea lumii, va veni la Mine.” Iuh! Îmi vine să strig chiar acum! „Tot ce Mi-a dat Tatăl, va veni la Mine și niciunul dintre ei nu se va pierde, ci Eu îi voi învia din nou la înviere.” Eu L-am auzit chemând și am venit la El. Atunci cine m-ar putea ţine în pulberea pământului? În lumea aceasta nu există destule pompe funebre ca să mă ţină în ţărână. Într-o zi voi învia şi atunci voi fi asemenea Lui, spălat în Sângele Lui, născut din Duhul Lui! Aleluia!

De curând am fost vizitat de un bun prieten, Wilbur Snyder, care lucrează la compania de asigurări. El mi-a zis:

„Billy, aş vrea să-ţi vând o poliță de asigurări.”

„Mulțumesc”, am răspuns eu, „dar am deja una.” (Soţia mea m-a privit surprinsă, ca şi cum ar fi spus: „De ce minţi, băiete?”).

„Ai o asigurare?” m-a întrebat el mirat.

„Da, domnule.”

„La care companie?”

„Eu am primit o Asigurare binecuvântată,

 Isus este al meu,

 Oh, ce gust dinainte al gloriei divine!

Moștenitor al salvării procurate de Dumnezeu,

Născut din Duhul Lui, spălat în Sângele Lui.”

 „Bine Billy, dar această asigurare nu te va pune în mormânt.”

„Este adevărat. Ea nu mă va pune în mormânt, ci mă va scoate de acolo.” Aleluia! Eu nu mă îngrijorez cum să ajung acolo, ci cum să ies de acolo.

Asigurarea pe care o am eu îmi spune: „Eu îi voi aduce pe toți pe care Mi i-a dat Tatăl; toți sunt ai Mei.” Pe mine nu mă interesează ce a făcut tatăl sau mama mea: „Tot ce-Mi dă Tatăl va veni la Mine…” şi: „Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis…” (Ioan 6.44).

Aleluia! Când i-a cunoscut El? Înainte de întemeierea lumii. Când a fost înjunghiat Mielul lui Dumnezeu, noi am fost înjunghiaţi împreună cu El. Amin. „Eu am hotărât Biserica mai dinainte.” Ce a hotărât El mai dinainte? Biserica. Cum ajungem noi în Biserică? „…Printr-un singur Duh, noi toți suntem botezați într-un singur Trup.” (1 Corinteni 12.13). El a știut încă înainte de întemeierea lumii că noi vom fi acolo.

 „Și aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte.

Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; şi aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit.” (Romani 8.29-30).

Dumnezeu mi-a făgăduit în Cuvântul Său că Îl voi întâlni şi că iadul nu are atât de mulţi diavoli încât să poată ţine pe vreunul din copiii Lui, pentru că ceea ce a spus Dumnezeu este „Da” şi „Amin!”

Dacă cu o sută de milioane de ani înainte de întemeierea lumii, stelele dimineții cântau împreună, iar fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie; dacă îngerii se bucurau pentru ceea ce va face El, cum ar putea să ne ţină diavolul în ţărâna pământului? Nu, el nu va putea face aceasta!

Mai avem încă douăzeci de minute până la ora zece. Sunteţi fericiţi?

„Oh, eu simt că aş călători,

Eu simt că aş călători.

Casa mea cerească

Este luminoasă şi atrăgătoare.

Eu simt că aş călători.

Oh, eu simt că aş călători,

Eu simt că aş călători,

Casa mea cerească

Este luminoasă şi atrăgătoare.

Eu simt că aş călători.”

Vă plac cântările vechi ca aceasta? Mai este un cântec vechi pe care obişnuiam să-l cântăm: „Harul şi mila m-au găsit pe mine. Acolo Steaua dimineţii străluceşte…”

Soră Gertie, îţi mai aminteşti cântecul acesta?

„Harul şi mila m-au găsit,

Acolo Steaua dimineţii străluceşte

Luminând locuinţele ei în jurul meu.”

Oh, da! „Lângă cruce…” Dă-ne tonul la cântarea aceasta, soră. Vino sus, te rog. Mie îmi plac toate aceste cântări pentru că sunt inspirate. Voi puteţi sări cât vreţi, în ce mă priveşte prefer harul şi mila Lui.

Să cântăm:

„Isuse, ţine-mă lângă cruce,

Acolo-i un izvor preţios

Fără plată, pentru toţi.

Un râu vindecător

Curge din muntele Calvarului.

În cruce, în cruce

Să fie slava mea;

Până când sufletul meu răpit

Va găsi odihnă dincolo de râu.”

Oh, ce frumos! Gândiţi-vă la aceasta. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat Salvatorul? Ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi avut Cuvântul? Ce se întâmpla dacă nu te chema? Ce  s-ar fi întâmplat dacă nu te-ar fi cunoscut mai dinainte şi în seara aceasta ai fi fost pierdut ca restul lumii? Îl iubiţi? Oh, Doamne!

Să nu uitaţi serviciul de mâine dimineaţă, de la ora 9.30.

„În cruce, în cruce,

Să fie salvarea mea;

Până când sufletul meu răpit

Va găsi odihnă dincolo de râu.”

Acum aş vrea tonul la cântarea „La izvor este loc”. Câţi ştiu cântarea aceasta?

Daţi mâna unul cu celălalt. Voi ştiţi că este un loc pentru toţi metodiştii, pentru toţi baptiştii, pentru penticostali… „La izvor este loc pentru toţi.”

Câţi dintre voi cunosc acest cântec vechi? Haideţi să ne dăm mâinile.

„Loc, loc, da, acolo este loc

Acolo la izvor este loc pentru tine;

Loc, loc, da, acolo este loc.

Acolo la izvor este loc pentru tine.

Oh, loc, loc, este loc suficient

Acolo la izvor este loc suficient pentru tine.

Oh, loc, loc, da, acolo este loc

Acolo la izvor este loc pentru tine.”

Acum am o surpriză pentru voi. Toate predicile (benzile şi cărţile) se vor vinde la un preţ foarte mic, chiar aici în adunare.

Să ne rugăm. Aduceţi-i şi pe cei bolnavi pentru că Dumnezeu ne va da un timp binecuvântat. Noi ştim că El va face aceasta.

Dacă mai este ceva în neorânduială, să ne grăbim să punem totul în ordine, pentru că în mijlocul vostru este un Duh înalt, cum nu a mai fost până acum. Înţelegeţi? Şi vă însărcinez înaintea lui Isus Hristos să nu Îl mai lăsaţi să plece.  Ţineţi cu tărie la ceea ce aţi primit şi mergeţi înainte! Voi sunteţi fraţi. Să nu uitaţi că nu fratele sau sora voastră fac ceva greşit, ci Satana este vinovatul. El umblă în jurul vostru și intră înăuntru. Vouă să vă pară rău de fratele sau sora respectivă şi nu uitaţi: Cel ce face aceasta este Satana. Dacă în inima voastră apar asemenea stări, grăbiţi-vă să le daţi afară pentru că altfel vă vor răpune. Da, Satana vă va răpune, aşa că staţi departe de aşa ceva! Amintiţi-vă că:

„Acolo-i loc, loc din belşug,

Acolo-i loc pentru metodişti

Loc pentru baptişti,

Loc pentru penticostali.

Acolo-i loc pentru toţi.

Loc, loc, da, acolo este loc

Acolo la izvor este loc pentru tine.”

Câţi dintre voi îşi amintesc vechiul nostru cântec de încheiere?

„Ia Numele lui Isus cu tine,

Copil al întristării şi necazului.

Acesta-ţi va da bucurie şi mângâiere

Ia-L peste tot unde mergi.”

Frate şi soră Jeffreys, aş vrea să rămâneţi cu noi împreună cu băieţii şi toţi ceilalţi.

„În Numele lui Isus ne închinăm,

Şi cădem în închinare la picioarele Lui.

Ca Rege al regilor în ceruri Îl vom încorona,

Când călătoria noastră se va sfârşi.

Ia Numele lui Isus cu tine,

Ia-L ca un Scut în fiecare zi.

Oh, când ispita se apropie

Şopteşte Numele sfânt în rugăciune.

O, eu Îl iubesc,

Iubesc minunatul Nume al lui Isus.”

Să ne ridicăm în picioare în timp ce vom cânta:

„Ia Numele lui Isus cu tine,

Copil al întristării şi al necazului.

El îţi va da bucurie şi tihnă,

Ia-L cu tine oriunde mergi.

Nume scump, o, cât e de dulce!

Nădejdea pământului şi bucuria cerului;

Nume scump, o, cât e de dulce,

Nădejdea pământului şi bucuria cerului.”

Să ne plecăm capetele şi să cântăm din nou:

„La Numele lui Isus să ne plecăm,

Căzând în închinare la picioarele Lui,

Rege al regilor în cer Îl vom încorona,

Când călătoria noastră se sfârşeşte.

Nume scump, o, cât e de dulce!

Nădejdea pământului şi bucuria cerului!

Nume scump, o, cât de dulce e!

Nădejdea pământului şi bucuria cerului!”

Staţi cu capetele plecate în continuare…

„Ia Numele lui Isus cu tine…”

– Amin –