BIRUINȚĂ PRIN MĂRTURIE

Să ne plecăm capetele împreună și să ne rugăm.

Dragă Doamne, Isuse, Îți mulțumim pentru că avem încă o oportunitate să venim și să-Ți cântăm laude împreună cu frații și surorile, să slăvim Numele Tău și să-Ți înălțăm Numele, pentru că ești vrednic de laudele noastre. Doamne, Te iubim și Îți mulțumim pentru că ai fost atât de bun și de milos cu noi, și ne-ai adus din nou împreună în acest loc.

Dumnezeul nostru, Te rugăm să vii și să faci ceea ce noi nu putem face, Doamne, frânge Pâinea Vieții și hrănește-ne cu mâna Ta, pentru că Te iubim, Doamne, și iubim Cuvântul Tău și ne ospătăm cu Cuvântul Tău. Te primim și devenim una cu Tine, Doamne. Te rugăm să ne dai astăzi o porție care să ne ducă în locuri mai înalte, și să ne dai o biruință mai mare în viețile noastre, care să ne ajute să creștem și să fim asemenea Ție.

Tată, Te iubim și Te rugăm Dumnezeule, să iei vasul care stă în spatele amvonului, să-l dai pe om la o parte și să vii Tu să preiei controlul ca să vorbești copiilor Tăi astăzi. Te iubim, Tată! Îți mulțumim pentru bunătatea Ta și Te rugăm să iei întâietate ca să fii glorificat prin tot ce facem  și prin tot ce spunem astăzi, în Numele Domnului Isus Hristos. Amin.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. În timp ce stăm în picioare, să luăm Bibliile și să le deschidem la Apocalipsa 12. Suntem fericiți să fim astăzi în slujbă. Nu este minunat să știi că există frați și surori care cred ca tine? Și când ne adunăm așa, putem cânta pentru că avem același Tată, avem același Soț și există o tovărășie care nu vine pentru că suntem în aceeași clădire, ci vine pentru că venim din aceeași Sursă și ne întoarcem în locul din care am venit. Aceasta ne unește într-un fel în care nu ne poate uni nimic altceva. Nu un loc geografic, nu o clădire, nu un sistem, nu există nimic altceva care ne poate lega, ca legătura veșnică ce ne-a legat din veșnicie în veșnicie.

Fratele Branham a spus că noi am coborât aici jos, în această mică buclă a timpului, în această mică depresiune din Cercul veșniciei, ca să realizăm ceva, să afișăm ceva; dar ne întoarcem imediat în acel Cerc al veșniciei. Noi am venit de acolo, am fost împreună, suntem împreună, și vom fi împreună. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru aceasta.

Deci, Apocalipsa 12.7-12:

„Și în cer s-a făcut un război. Mihail și îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Și balaurul cu îngerii lui, s-au luptat și ei,

dar n-au putut birui; și locul lor nu li s-a mai găsit în cer.

Și balaurul cel mare, șarpele cel vechi, numit Diavolul și Satan, acela care înșală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; și împreună cu el, au fost aruncați și îngerii lui.

Și am auzit în cer un glas tare, care zicea: „Acum a venit mântuirea, puterea și împărăția Dumnezeului nostru, și stăpânirea Hristosului Lui pentru că pârâșul fraților noștri care zi și noapte îi pâra înaintea Dumnezeului nostru, a fost aruncat jos.

Ei l-au biruit, prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor, și nu și-au iubit viața chiar până la moarte.

De aceea bucurați-vă ceruri și voi care locuiți în ceruri! Vai de voi pământ și mare! Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare, fiindcă știe că are puțină vreme.”

Îl rugăm pe Dumnezeu să ne binecuvânteze și să binecuvânteze citirea Cuvântului Său. Laudă lui Dumnezeu! Domnul să ne ajute. Noi nu am venit aici să ascultăm un vorbitor elocvent, ci am venit să ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu. Suntem recunoscători și avem încredere în Domnul că, indiferent ce se întâmplă, când începi să vezi lucruri și ai mai multe experiențe cu Dumnezeu și crești în maturitate; când începi să vezi așa ceva, mergi înainte și spui: „Laudă lui Dumnezeu! Orice ar fi, diavolul nu poate opri Cuvântul lui Dumnezeu, nu poate opri chemarea lui Dumnezeu în viața ta.” Sunt probleme, sunt dezamăgiri și distrageri, dar nu te poate opri pentru că tu mergi spre gloria lui Dumnezeu.

În dimineața aceasta vreau să iau un subiect și să vorbesc despre o afirmație din Apocalipsa 12.11. Să citim încă odată versetul 11:

„Ei l-au biruit, prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor, și nu și-au iubit viața chiar până la moarte.”

Vreau să privim la această afirmație: Biruință prin mărturie, pentru că este interesant felul cum este scrisă. Din acest pasaj al Scripturii, știm că Satan este biruit. El este complet învins și este aruncat din cer pe pământ și mediat vom ajunge la un citat în care fratele Branham ne spune că atunci când Mireasa urcă, el coboară; așa că acest lucru este în legătură directă cu biruința Miresei; cu urcarea Miresei și coborârea Satanei.

Aici ni se spune felul în care l-au biruit ei. Ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor. Voi știți că sângele Mielului este ceva ce ne-a oferit Dumnezeu când noi nu aveam nimic de-a face cu Dumnezeu. El Însuși a făcut-o; El a hotărât să vină într-un trup pe care L-a numit Fiul lui Dumnezeu iar noi Îl cunoaștem ca Isus Hristos. Dumnezeu a venit și, prin El, a trăit o Viață perfectă, Viață de jertfă, a devenit Mielul de jertfă și a murit ca Mielul lui Dumnezeu, și a vărsat acel sânge perfect care ne-a răscumpărat înapoi la Dumnezeu, care ne spală de păcatele noastre, ne curăță de tot și ne face perfecți. El a făcut aceasta pentru noi, fără nici o contribuție sau ajutor din partea noastră, astfel încât să biruim prin acest sânge și prin cuvântul mărturiei noastre.

Așadar, trebuie să realizăm că Dumnezeu Și-a făcut deja partea Lui, și a făcut-o cu credincioșie, dar acum, în această biruință, există o parte în care eu îl biruiesc pe Satan, eu îl biruiesc pe diavol. Îl biruiesc prin ceea ce a făcut Dumnezeu dar și prin cuvântul mărturiei mele. Aceasta este ceea ce spune Scriptura în mesajul Dumnezeu Se ascunde în simplitate, unde fratele Branham spune:

„Când a traversat, el și-a separat calitatea de fiu, este un păcătos din fire, este sub mâinile și stăpânirea lui Satan. Atunci Dumnezeu a luat o jertfă, un sânge chimic, dar sângele taurilor și al țapilor nu a îndepărtat păcatul. Aceasta doar a acoperit păcatul. Dacă am o pată roșie pe mână și o acopăr cu ceva alb, pata roșie este încă acolo. Vedeți? Ea este încă acolo. Dar Dumnezeu a trimis din cer un Înălbitor pentru păcat. Sângele propriului Său Fiu. Și când păcatul nostru mărturisit cade în Înălbitorul lui Dumnezeu, încercați să-l mai aduceți înapoi. Culoarea păcatului merge înapoi prin mediatori, în jos de-a lungul timpului, până când îl lovește pe acuzatorul Satan și se așază asupra lui până în ziua judecății.”

Laudă lui Dumnezeu! Așadar, Leacul pentru păcat a fost dat deja, este Sângele care a fost vărsat care trebuia să ne elibereze de păcat. Fratele Branham spune: „Când ne mărturisim păcatul…” Amin. Când ne mărturisim păcatul și mărturisim Sângele lui Isus Hristos, păcatul se ia de pe noi și coboară, se întoarce la acuzator, la cel care a inițiat păcatul și se așază pe el până în ziua judecății. Așa că trebuie să ne mărturisim păcatele, și este o parte pe care trebuie s-o facem noi. Când privim la aceasta în Apocalipsa 12.11, oh, vreau să mă uit la acest cuvânt „mărturie,” unde scrie că: „…l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturisirii lor.”

Cuvântul „mărturie,” este luat din limba greacă și este tradus de cincisprezece ori ca „martor,” de paisprezece  ori ca „mărturie,” de șapte ori ca „înregistrare,” sau „consemnare,” și o dată ca „raport.” În definiție se spune:  „cel ce mărturisește, depune o mărturie, de exemplu în fața unui judecător.”

Deci, ce este această mărturie? Dacă ați putea să o luați așa: această mărturie este ceva ca un raport oficial, ca o mărturie în fața unui judecător. Este un raport oficial, nu este doar o afirmație, nu este ceva ce spunem doar așa. Când biruiești prin mărturia ta, această mărturie este martorul tău. Este martorul tău, al Cuvântului; este martorul tău, al zilei și epocii în care trăiești; este un raport oficial, o mărturie oficială; este o declarație oficială. Deci, îl biruim pe Satan prin sângele Mielului și prin această mărturie sau martor. Amin. Așadar, vreau să înțelegem că această mărturie este un martor. Fratele Branham vorbește despre aceasta în anul 1959, în mesajul Ce auzi tu, Ilie?

„…ei au biruit prin sângele Mielului și prin mărturia lor. Este adevărat? Voi biruiți prin sângele Mielului și prin mărturia gurii voastre dacă aveți credință și credeți în Domnul Dumnezeu, că El va face aceste lucruri.”

În mesajul Pecetea întâi, profetul spune:

„În Apocalipsa 12.7-9, Satan spiritul, diavolul care este acum acolo sus, „pârâșul fraților noștri,” este aruncat afară. În ordine. Biserica este luată sus iar Satan aruncat afară. Când Biserica merge sus, Satan vine jos, se întrupează în Antihrist și este numit „fiară.”

Așadar, acum el este acolo sus ca acuzator al fraților noștri.

Acum, aș vrea să ne gândim la aceasta ca la o sală de judecată. Voi știți că fratele Branham a predicat mesajul „Un proces,” „Un proces la judecată,” sau „Procesul,” el a predicat acest mesaj de mai multe ori în anul 1964, iar eu mă voi referi la mai multe citate din unul dintre aceste mesaje.

Dacă te gândești, înaintea lui Dumnezeu există un acuzator al fraților, care acuză, dar acești frați pe care îi acuză îl biruiesc pe acuzatorul sau procurorul lor. Ei îl biruiesc prin sângele Mielului și prin propria lor mărturie, prin propriul lor martor. Ei mărturisesc împotriva acuzațiilor diavolului, nu se pleacă și nu ascund în fața acuzațiilor diavolului, ci depun mărturie împotriva a ceea ce spune el. El spune: „Știi că ei au făcut aceasta și aceea. Privește cum s-au comportat zilele trecute; privește cum le-a vorbit copiilor; privește cum i-a vorbit soțului.” Dar trebuie să fie cineva care să se opună acestei mărturii și să spună: „Sângele Lui a acoperit toate păcatele mele și cred că El mă schimbă prin Duhul Lui. El m-a spălat și mă schimbă. Dumnezeu m-a condamnat iar eu m-am pocăit așa că aceasta nu mai este sarcina mea. Acuzația ta este falsă acum.” „Ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor.”

Noi trebuie să fim capabili să luăm acest Cuvânt și să luptăm împotriva acuzațiilor acuzatorului cu acest Cuvânt al lui Dumnezeu. Noi credem aceasta.

Deci, Satan este acuzatorul fraților; acuzatorul fraților este acolo și aduce acuzații până la un anumit timp. În timpul când Mireasa își termină mărturia ca martor pe acest pământ și ultimul mădular vine la viață, după ce Ea mărturisește despre acest Adevăr, va fi ridicată; iar când Ea va urca, el coboară. Acuzatorul fraților pleacă pentru că nu-i mai poate acuza deoarece mărturia lor a fost adevărată și a fost mărturisită, așa că nu-i mai poate acuza.

Așadar, Satan a fost aruncat pe pământ pentru că ei l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor.

Să mergem la Ioan 15. Vedeți? Este un acuzator al fraților, iar cel mai rău lucru pe care îl poți face în viața ta, este să fii de acord cu el. El stă acolo zi și noapte acuzând frații și cel mai rău lucru pe care l-am putea face vreodată, este să fim de acord cu el și să mărturisim despre mărturia lui. Cel mai rău lucru pe care îl poți face în viața ta, este ca atunci când procurorul spune: „Știi că nu funcționează pentru tine; știi că nu ești un credincios adevărat și pe toată lumea binecuvântează altfel decât pe tine.” Cel mai rău lucru pe care poți să-l faci, este să stai pe scaunul unui martor când procurorul acuză și să repeți același lucru pe care-l spune procurorul. Atunci unde este biruința noastră dacă repetăm același lucru pe care-l spune acuzatorul fraților? Dacă facem aceasta, nu-l vom putea birui niciodată; dar noi trebuie să-l biruim prin sângele Mielului și prin cuvântul martorului nostru, prin mărturia noastră.

Noi nu putem repeta ceea ce spune el, indiferent despre ce este vorba, indiferent ce simțim, noi trebuie să ajungem la credința în acel Cuvânt și să înfruntăm toată acuzația acuzatorului prin Cuvântul lui Dumnezeu.

În Ioan 15.26-27, El spune:

„Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul Adevărului, care purcede de la Tatăl,, El va mărturisi despre Mine.

Și voi de asemenea veți mărturisi pentru că ați fost cu Mine de la început.”

Vreau să vă uitați la această Scriptură ca să vedeți că acești ucenici pe care-i trimite, vor primi Mângâietorul pe care Isus le-a promis că Îl va trimite. Mai devreme, Isus a spus: „Mă voi ruga Tatălui ca să-L trimită…” Așa că, cine le-a trimis Mângâietorul? Dacă veți continua să citiți din Ioan, veți afla că toți sunt Același. Isus a spus: „Mă voi ruga Tatălui să vă trimită un alt Mângâietor.” Apoi, tot Isus spune: „Când va veni Mângâietorul pe care-l voi trimite de la Tatăl...” apoi adaugă că Mângâietorul este Duhul Adevărului, Duhul Sfânt. Și tot Isus spune: „Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.” Atunci cine vine la noi? Duhul Adevărului este Cel care mângâie, Mângâietorul, Duhul Sfânt. De unde a venit? De la Isus sau de la Tatăl? Deci, acest Duh al Adevărului, acest Mângâietor, acest Duh Sfânt pe care „Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului care vine de la Tatăl,” El va mărturisi despre mine, deoarece Duhul Adevărului este Duhul lui Dumnezeu, Cuvântul, este Viața Cuvântului, este Duhul Adevărului și El nu poate mărturisi nimic altceva decât Adevărul. Adevărul este singurul lucru  pe care Îl poate mărturisi, ceea ce înseamnă că tu nu poți să-L faci pe Duhul Sfânt să aducă o mărturie falsă despre Cuvântul lui Dumnezeu. Duhul Sfânt va aduce întotdeauna o mărturie adevărată pentru că El este trimis să fie un Martor adevărat. Martorul adevărat ți-a fost trimis să locuiască în tine, astfel încât, prin Duhul Sfânt, să poți avea o mărturie adevărată, iar Martorul adevărat să vină la tine și să-ți dea o mărturie adevărată.

Isus spune că „Duhul Sfânt va mărturisi despre Mine. Și voi de asemenea veți mărturisi…” Acea „mărturisire”, este același cuvânt ca „mărturie.” „…veți mărturisi pentru că ați fost cu Mine de la început.”

Vreau să vă pun o întrebare despre această Scriptură din Ioan 15.27: Isus Se referă la începutul vieții Sale?  Atunci nici unul din acești ucenici despre care vorbește, nu contează; dar dacă vorbește despre începutul slujbei Sale, va conta pentru cei mai mulți dintre ei. Pe măsură ce lucrarea Sa a continuat, a mai luat câțiva ucenici, așa că întrebarea este: El vorbește despre începutul vieții Sale pământești? Este El la început? Noi știm că începutul slujirii Sale a fost atunci când a fost botezat. Atunci L-a găsit Andrei și puțin după aceea a venit Petru, apoi alți câțiva, așa că, dacă răspunsul este „Da,” atunci această Scriptură se aplică doar pentru unsprezece oameni. Corect?

Dar câți dintre voi cred că această Scriptură se aplică și pentru voi? Atunci, ceea ce te face martor sau capabil să mărturisești, este că ai fost cu El de la început.

Când Logosul a ieșit din Tatăl, tu ai fost acolo. Când a apărut expresia gândului lui Dumnezeu în formă de Cuvânt ca Logosul, tu ai fost acolo; și pentru că ai fost acolo…Ce îți dă calitatea de a mărturisi? Faptul că ai fost cu El de la început. „Și pentru că ați fost cu Mine de la început, ați fost puși pe acest pământ ca să fiți un martor că diavolul va fi biruit.” Dar el va fi biruit și aruncat din cer atunci când credincioșii vor fi biruitori prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor. Astfel, înfrângerea acuzatorului și doborârea lui depinde de tine și de mine. Eu am un Martor adevărat. Câți vor ca Satan să fie doborât? Amin!

Să ne întoarcem repede la Apocalipsa 12, și voi citi din nou de la versetul 7, la versetul 9:

„Și în cer s-a făcut un război. Mihail și îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Și balaurul cu îngerii lui, s-au luptat și ei,

dar n-au putut birui; și locul lor nu li s-a mai găsit în cer.

Și balaurul cel mare, șarpele cel vechi, numit Diavolul și Satan, acela care înșală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; și împreună cu el, au fost aruncați și îngerii lui.”

Aici vedem că el a înșelat întreaga lume, dar nu m-a înșelat pe mine deoarece eu nu fac parte din lume. Eu nu sunt din lume și vin dintr-un alt Tată, vin dintr-un alt loc. Isus spune: „Eu sunt de sus, voi sunteți de jos,” așa că Satan a înșelat toată lumea, dar nu i-a înșelat pe copiii lui Dumnezeu. În ordine.

„…acela care înșală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; și împreună cu el, au fost aruncați și îngerii lui.”

De aceea bucurați-vă ceruri și voi care locuiți în ceruri!”

Aceasta este ceea ce a așteptat cerul. Există o bucurie rezervată cerului, există o anumită bucurie de care ei se vor bucura când acuzatorul fraților va fi doborât, când Mihail va avea biruința finală și acuzatorul fraților va fi izgonit din cer pentru că cei ce au fost acuzați, l-au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor. Când Mireasa urcă, el coboară. Ei au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor.

„De aceea bucurați-vă ceruri și voi care locuiți în ceruri! Vai de voi pământ și mare! Căci diavolul s-a pogorât la voi, cuprins de o mânie mare…”

Cerul se bucură. De ce? Cerul se bucură pentru că ultima parte a lui Hristos, ultima parte a Trupului Său, a ajuns la maturitate deplină și a rămas în picioare mărturisind în fața Edenului Satanei. Ei stau în picioare ca un martor adevărat care aduce o mărturie adevărată biruind prin sângele Mielului și cuvântul mărturiei lor. Aceasta a provocat biruința finală a Miresei din timpul sfârșitului și doborârea acuzatorului și acum cerul este eliberat de acel duh. Acum cerul se bucură. De ce? Pentru că trebuia să fie cineva care să mărturisească, cineva care să depună mărturie.

Să privim la Coloseni 1.25-27:

„Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi ca să întregesc Cuvântul lui Dumnezeu.

Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii și în toate veacurile, dar descoperită acum sfinților Lui,

cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția slavei tainei acesteia între neamuri, și anume: Hristos în voi, nădejdea slavei.”

Deci, există nădejde pentru slavă, iar acea nădejde este Hristos în voi. Astfel, voi puteți deveni martori care să stea împotriva acuzatorului fraților. Acea nădejde este în voi.

Să mergem la Fapte 1.6-8:

„Deci apostolii, pe când erau strânși laolaltă, L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou împărăția lui Israel?”

El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.

Ci voi veți primi o putere când se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria, și până la marginile pământului.”

Isus le-a spus ucenicilor: „Ci voi veți primi o putere când se va pogorî Duhul Sfânt...” Ce trebuia să facă acea putere? Acea putere trebuia să le schimbe natura, să le schimbe viața; aveau să primească Martorul adevărat care mărturisește numai Adevărul, astfel încât, și ei să fie martori. Așa că Dumnezeu le-a dat Duhul Adevărului, Puterea  ca să poată aduce și ei o mărturie adevărată. Dumnezeu a vrut ca ei să fie martori, și vedem până la capăt, în Apocalipsa 12, cât de importantă este mărturia lor.

Cuvântul „martor,” și „mărturie,” este același fel în care ei își folosesc mărturia și mărturisirea pentru a-l birui pe diavol. Astfel, El trimite Duhul lui Dumnezeu peste ei, Duhul Adevărului, și ei pot fi martorii Lui; și fiind martorii Lui, ei îl biruiesc pe diavol. Așadar, El le-a dat Duhul Sfânt ca să poată fi martorii Lui până la marginea pământului, ceea ce arată că acea promisiune nu a fost numai pentru ei. Ei nu au fost singurii care au fost martori pentru că au început în Ierusalim și au murit în Iudeea, în Samaria, și în cele mai îndepărtate colțuri ale pământului; hei, și încă mai merge până la marginile pământului pentru că Duhul Sfânt a venit să ne facă și pe noi martori ai Lui.

În mesajul Aveți credință în Dumnezeu, din anul 1958,, fratele Branham spune:

„Era în ziua Cincizecimii, când o sută douăzeci de evrei se aflau în camera de sus cu ușile închise din cauza amenințării evreilor. Era după învierea lui Hristos când El a venit sub forma Duhului Sfânt și le-a dat o experiență trimițând limbi de foc peste ei. Atunci ei au putut să iasă pe străzi iar Petru a putut să spună: „Voi bărbați israeliți și cei ce locuiți în Iudeea, să știți lucrul acesta și ascultați cuvintele mele…”

După ce a avut experiența primirii Duhului Sfânt, Petru a putut mărturisi fără teamă și să-și pecetluiască mărturia cu propriul lui sânge, fiindcă a fost răstignit cu capul în jos.

„După ce a avut experiența…”, deci, după acea experiență, Petru a primit îndrăzneală, apoi a mers și a mărturisit despre ceea ce credea. „Înainte, frații și eu, am fost lași și fricoși,” dar după botezul Duhului Sfânt, el a primit putere; Martorul adevărat a venit la el și Petru a avut descoperirea Cuvântului pentru ziua lui. El a fost atât de convins, încât primul lucru pe care l-a făcut, a fost să alerge afară la oameni și a început să le predice Cuvântul lui Dumnezeu care se împlinea în zilele lor. El a început să le spună: „Aceasta este ceea ce a profețit Ioel, este împlinirea profeției lui.” Amin.

Petru a început să predice evenimente actuale clarificate prin profeție, Duhul Sfânt i-a dat putere să facă aceasta; i-a dat putere să proclame manifestarea prezentă a Cuvântului. Nu mai exista frică, nu mai era nesigur, nu mai avea îndoieli că s-a rătăcit. El Îl părăsise pe Hristos ca să-și salveze propria viață, dar când mergem în Apocalipsa 12, vedem că „ei au biruit prin sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor, pentru că nu și-au iubit viața, chiar până la moarte.” Aceasta a primit Petru când a alergat afară în ziua aceea. Acela nu mai era Petru protejându-l pe Petru, pentru că acum, Petru era gata să fie arestat; era gata să stea în fața Sinedriului, al consiliului bătrânilor care i-au spus să nu mai predice. Ei l-au amenințat cu pedeapsa și cu închisoarea, dar el le-a spus: „Hei, spuneți voi, este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu?” Ceva s-a schimbat când a primit puterea Martorului adevărat și a devenit convins pe deplin. Amin.

Aceasta a deblocat puterea Cuvântului în Petru, așa că a ieșit și a mărturisit despre ziua și epoca în care trăia. Când a primit Duhul Sfânt, el a ieșit să predice dar nu a predicat o Evanghelie a veacurilor anterioare, ci a predicat Cuvântul prezent. Petru nu a predicat numai cuvinte, ci a avut Viața în interior; a avut experiența primirii Vieții lui Hristos în viața lui, așa că a putut să meargă și să fie martor; a putut pune mărturie despre Hristos.

În mesajul Investiții, din anul 1963, profetul lui Dumnezeu spune:

„Viața din tine arată ce ești. Viața ta mărturisește atât de tare în tine, încât mărturia ta personală nu se mai aude.”

Gândiți-vă: mărturia ta este martorul tău, dar martorul tău în această lume, nu sunt întotdeauna cuvintele. Eu cred că mărturia vine cu cuvinte și că de multe ori este nevoie de cuvinte, dar expresia martorului sau mărturia ta în această viață, nu sunt întotdeauna numai cuvintele, ci viața ta este un martor al lui Hristos în această zi. Voi citi încă odată:

„Viața din tine arată ce ești. Viața ta mărturisește atât de tare în tine, încât mărturia ta  personală nu se mai aude. Cei din jur știu ce ești prin viața pe care o trăiești și prin lucrurile pe care le faci. Dacă în tine este Viața lui Hristos, faci lucrările lui Hristos și trăiești Viața lui Hristos. Tu trăiești aceasta pentru că aceasta este Viața Lui trăind prin tine, tu ești numai un vas care duce mai departe lucrarea lui Dumnezeu.”

Așadar, noi suntem aici pentru a fi martori, suntem aici ca să mărturisim acest Adevăr la timpul prezent, iar puterea Duhului Sfânt vine ca să ne schimbe viața noastră veche și să ne dea Viața lui Hristos care va însufleți în noi Cuvântul pentru ziua noastră, Mesajul orei, așa că, vom ieși să mărturisim, dar nu vom mărturisi despre Adevărul din zilele anterioare, ci vom mărturisi despre Adevărul din timpul prezent. Mărturia noastră nu va fi numai în cuvinte, ci și în puterea și demonstrarea Evangheliei; va fi o Viață trăită, Cuvântul concretizat, ceea ce au avut Petru și ucenicii. Ei au avut descoperirea Cuvântului pentru ziua lor, dar au avut și o viață care a dovedit că Viața lui Hristos era înlăuntrul lor; mărturia lor era viața lor și Cuvântul pe care l-au predicat.

Acum, dacă aveți răbdare cu mine, vreau să petrec puțin timp citind mai multe citate dintr-un mesaj intitulat Un Proces, din anul 1964, mai exact din 12 aprilie 1964. Vreau să parcurg aceste citate, destul de multe, deoarece vreau să vedeți cum a învățat aceasta fratele Branham într-un proces.

Fratele Branham predicase deja mesajul „Acuzația” înainte de a ajunge la acest punct, așa că, după un rechizitoriu, aveți un proces. Deci, este interesant că acum, el este în proces și spune că diavolul încearcă să-L acuze pe Dumnezeu că nu se ține de Cuvânt și că nu toate Cuvintele Lui sunt adevărate.

Fratele Branham face o dramă și face din biserică, o sală de judecată și începe cu aceasta; dar eu vreau să mă uit la ceea ce spune aici, în paragraful 56:

„Procurorul are și niște martori în caz, iar eu am să-i numesc: unul este domnul Necredincios; unul este domnul Sceptic; și unul este domnul Nerăbdător. Aceștia sunt cei care încearcă să obțină o judecată împotriva lui Dumnezeu. Acum avem toate personajele chemate înăuntru, suntem în instanță și urmează să-i chemăm în ordine. Instanța este chemată să facă ordine și dreptate.

Acum, procurorul îl va chema pe primul său martor pentru a depune mărturie. Primul lui martor este domnul Necredincios, iar plângerea lui este că Cuvântul făgăduit de Dumnezeu, nu este adevărat în totalitate. Aceasta este plângerea lui. Acesta este primul martor. El pretinde că este un credincios. Deși nu este, el pretinde că este credincios.

Domnul Necredincios spune că de curând a participat la o așa zisă adunare a Duhului Sfânt, în care oamenii își puneau mâinile peste cei bolnavi pe baza Cuvântului din Marcu 16, de unde tocmai am citit: „…își vor pune mâinile peste bolnavi și bolnavii se vor însănătoși.” În continuare, domnul Necredincios mărturisește următoarele: „Un predicator care pretindea că este plin de Duhul Sfânt, și-a pus mâinile peste mine pe baza promisiunii din Marcu 16, promisiune pe care a făcut-o Dumnezeu…” El a spus că este credincios, și că mulți s-au ridicat și au mărturisit că sunt vindecați. „…Acel om și-a pus mâinile și peste mine, și aceasta a fost acum două luni, dar nu s-a întâmplat nimic, ceea ce mă face să spun că promisiunea lui Dumnezeu nu este adevărată.” În ordine. Domnul Necredincios se poate retrage.” 

Așadar, fratele Branham prezintă ca pe un caz, iar procurorul l-a chemat pe primul său martor, și primul martor a fost domnul Necredincios. Fratele Branham îl numește domnul Necredincios, dar domnul Necredincios a spus că este credincios, el credea că este un membru al bisericii, un credincios, dar de fapt, el era un necredincios care se dădea drept credincios. Eu aș spune că este posibil că sunt necredincioși care se prezintă drept credincioși. Deci, el credea că este credincios, dar mai credea și că este ceva neadevărat în Cuvântul lui Dumnezeu.

„Dumnezeu a făcut o promisiune în Cuvântul Său și eu am făcut ce a spus Dumnezeu; „Și-au pus mâinile peste mine, dar nu am fost vindecat. Nu a funcționat, deci este ceva în neregulă cu Cuvântul lui Dumnezeu.”

Pentru mine este uimitor cât de nesăbuit poate fi diavolul uneori când aduce acuzații, deoarece susține că este ceva în neregulă cu Cuvântul lui Dumnezeu. Ascultați, diavolul nu a venit… Eu ar trebui să spun: „Acest credincios necredincios, are îndrăzneala, fiind  sub înșelăciune, să-L acuze pe Dumnezeu că nu Și-a ținut Cuvântul, că există o problemă cu Cuvântul lui Dumnezeu, și nu are niciodată bunul simț să spună: „Poate este ceva în neregulă cu mine.” El doar acuză Cuvântul lui Dumnezeu.

 În continuare, fratele Branham spune:

„Eu am scos mici fragmente din acest mesaj. Următorul martor care se ridică, este domnul Sceptic, iar el mărturisește: „Fiind bolnav, am mers la o biserică ce pretindea că are un păstor evlavios care crede Cuvântul lui Dumnezeu. El avea un vas micuț cu untdelemn pe amvon, iar cei care mergeau la rugăciune, erau unși cu acel untdelemn, după ce, mai întâi le citea promisiunea lui Dumnezeu din Iacov 5.14-15, care spune:

„Este vreunul bolnav printre voi? Să cheme pe bătrânii bisericii, și să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. Rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Dumnezeu îl va însănătoși; și dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.” Domnul Sceptic a continuat: „M-am dus și eu la acest predicator pentru că i-am auzit pe mulți mărturisind că au fost vindecați, și m-am lăsat și eu uns, după ce mi s-a citit făgăduința din Biblie. Aceasta a fost cu peste o lună în urmă, și totuși sunt la fel de bolnav ca atunci când m-a uns.” Aceasta a fost plângerea domnului Sceptic. Domnul Sceptic poate să ia loc.

Apoi, Satan procurorul, și-a chemat următorul martor, pe domnul Nerăbdător. Acesta este un ticălos. Priviți la acesta. Vreau să vă spun că astăzi, domnul Nerăbdător este încă un ticălos. Scuzați această expresie. El vă face să vă agitați atât de mult, încât nu mai știți ce faceți.

Domnul Nerăbdător pretinde că într-o zi, în timp ce citea Biblia, toți aceștia pretind că sunt credincioși…”

Gândiți-vă că domnul Necredincios, domnul Sceptic și domnul Nerăbdător, toți pretind că sunt credincioși.

„…el susține că citea Biblia și a dat peste pasajul din Marcu 11.22-23, unde Isus Însuși a promis că, „dacă spuneți acestui munte, „Mută-te,” și nu vă îndoiți în inima voastră, ci credeți că ceea ce ați spus se va împlini, puteți avea ceea ce ați cerut.” Și tot El a spus: „Când vă rugați , credeți că veți primi ceea ce cereți.” Domnul Nerăbdător spune: „Eu sunt infirm de picioare, am picioarele oloage cam de treizeci de ani, și am acceptat această promisiune cu cinci ani în urmă, dar nu s-a întâmplat nimic, așa că și acum sunt la fel de infirm ca întotdeauna.” Apoi stă jos.”

Așadar, am avut cei trei martori ai procurorului, procurorul, Satan, și cei trei martori ai lui, domnul Necredincios, domnul Sceptic, și domnul Nerăbdător. Nu vreau să adaug la mesaj nimic, ci vreau să aduc o clarificare.

Fratele Branham a spus că îl avem pe domnul credincios Necredincios, pe domnul credincios Sceptic, și pe domnul credincios Nerăbdător, deoarece toți pretind că sunt credincioși pentru că toți fac parte din biserică. Vedeți? Diavolul își cunoaște tactica, el este înțelept, nu ignorant. El nu s-a trezit în dimineața aceasta pur și simplu și a decis că vrea să încerce să-i biruiască pe copiii lui Dumnezeu, ci a pregătit un plan de la început, și el a lucrat la acest plan încă înainte de grădina Eden.

Așadar, diavolul este înțelept și vine, diavolul vine în biserică, el intră în gândirea ta și folosește Scripturile. Diavolul este foarte înșelător iar noi am vorbit despre aceasta cu puțin timp în urmă, când am vorbit despre „Ispitirea lui Hristos.” Deci noi am văzut cât este diavolul de înșelător; el vine ca un înger la vieții, ca un credincios, vine cu Cuvântul și încearcă să te facă să nu crezi, să fii sceptic sau să fii nerăbdător; el folosește Cuvântul ca să te înșele să faci aceasta. Diavolul încearcă să te facă să fii credinciosul Necredincios; el încearcă să te facă să fii credinciosul Sceptic; el încearcă să te facă să fii credinciosul Nerăbdător. El va folosi circumstanțele în care te afli, va folosi Scripturile, în această zi și epocă în care trăim, diavolul va folosi ghilimelele; este uimitor că diavolul va folosi tocmai lucrul care ne este dat ca să ne dea putere, Cuvântul lui Dumnezeu; el va lua tocmai lucrul care ne dă putere de biruință asupra lui; va folosi ceea ce Dumnezeu a trimis ca să ne ajute să-l biruim, ca să ne biruiască. Este un „judo spiritual,” în care folosești puterea adversarului tău împotriva lui, iar puterea noastră este Cuvântul descoperit al lui Dumnezeu.

Așadar, diavolul va încerca să folosească aceasta și va lucra ca un înger de lumină, aparent bun, dar va încerca să ne ia credința, să ne tulbure și să ne distrugă mărturia, dar mărturia noastră îl va distruge pe el.

Să citim mai departe:

„Așadar, el Îl acuză pe Dumnezeu încercând să obțină un caz împotriva Lui; să spună că Dumnezeu a spus ceva în Cuvântul Său pentru copiii Săi credincioși, dar nu stă în spatele a ceea ce a spus.”

Acum vreau să priviți la aceasta. Adevărata luptă are loc aici și se dă între Cuvântul lui Dumnezeu și Satan. Aceasta este adevărata luptă, o luptă care se desfășoară peste tot în jurul nostru. Este o luptă între Satan și Cuvântul lui Dumnezeu, și el încearcă să discrediteze Cuvântul lui Dumnezeu; încearcă să distrugă Cuvântul; încearcă să biruiască Cuvântul. Așadar, toată bătălia  este împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, așa că Satan își va aduce martorii săi ca să mărturisească împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Dar fratele Branham ne va aduce imediat un martor al apărării, iar acest Martor al apărării este Duhul Sfânt care a fost trimis să depună mărturie despre Hristos, iar Martorul are și El martori.

Fratele Branham spune că Martorul apărării va depune mărturie El Însuși, dar are și martori care vor depune și ei mărturie. Prezentarea judiciară s-a încheiat: este Cuvântul lui Dumnezeu adevărat, sau nu este adevărat?

Satan a încercat întotdeauna să discrediteze Cuvântul lui Dumnezeu, așa că, vor fi martori care vor mărturisi împotriva acestui Cuvânt, dar eu sunt aici ca să spun: „Vor exista martori care vor fi martori adevărați, cu o mărturie adevărată, care vor sta alături de Martorul apărării, și vor spune: „Nu, domnule Necredincios, ai greșit! Acest Cuvânt este Adevărul! Greșești, domnule Nerăbdător, acest Cuvânt este Adevărul! Greșești, domnule Sceptic, acest Cuvânt este Adevărul.”

Cred că fratele nostru Bernie Sanders, poate să stea în acea zi și să spună: „Domnule, Nerăbdător, ai greșit!” Amin. Mulți alții pot să stea în ziua aceea, și să spună: „Domnule, Nerăbdător, ai greșit!” 

Îmi amintesc mărturia sorei Viola Yinks. Știți că ea a trecut prin rândul de rugăciune la a patruzecea aniversare a zilei de naștere, cred că în iulie 1963, în mesajul „Lui Îi pasă, ție îți pasă?” Dacă ascultați această bandă, prima persoană care a trecut prin rândul de rugăciune, este sora Viola. Ea a avut numărul unu la patruzeci de ani. Femeia a trecut prin rândul de rugăciune și erau câteva lucruri care i se întâmplau în viață, iar fratele Branham  a început să spună prin discernământ: „Văd că suferi cu tiroida. Ai fost la doctor dar ai și probleme spirituale, nu știi dacă ești înăuntru sau afară.” Aceasta se întâmpla pentru că ea tocmai venise la Mesaj iar restul familiei ei încă nu vedea aceasta. Femeia lua medicamente pentru tiroidă, iar fratele Branham i-a spus: „Te văd ținându-te de cap.” Poate nu citez exact, dar înțelegeți. „Ai dureri de cap persistente, migrene.”

Sora Viola mi-a spus că fratele Branham s-a rugat pentru ea și a plecat. Ea a spus că din clipa aceea a renunțat să mai ia medicamente pentru tiroidă și că nu a mai avut probleme cu ea. Apoi ea și fratele Ed, au primit descoperirea Mesajului și împreună cu familia au venit la Mesaj. Necazurile spirituale s-au rezolvat, dar ea a spus că a trebuit să aștepte mulți ani până când a scăpat de migrene. Unii din familie s-ar putea să-și amintească, eu nu-mi amintesc, dar au fost ani, și ani, și ani; a trecut mult timp.

Această soră a venit în fața aceluiași profet, crezând același Cuvânt, și având aceeași rugăciune, și iată că boala i-a fost vindecată pe loc, de una a fost eliberată la puțin timp după rugăciune, și după una a trebuit să aștepte mulți ani pentru a se împlini. Astfel, sora Viola Yinks, va putea să stea în ziua aceea și să spună: „Domnule Nerăbdător, ai greșit. Eu am așteptat douăzeci și cinci de ani, dar Dumnezeu a fost credincios Cuvântului Său.”

Domnule Nerăbdător, greșești. Sora Viola poate spune: „Domnule Nerăbdător, greșești.” Fratele Bernie poate spune: „Domnule Nerăbdător, ai greșit.” Fratele Bernie, a avut un caz groaznic de Zona Zoster care l-a lăsat cu leziuni ale nervilor și a avut dureri ani de zile. S-a rugat, L-a crezut pe Dumnezeu, a fost uns cu ulei și și-a susținut mărturia, și după cinci ani, Dumnezeu i-a îndepărtat boala într-o clipă, fără nici o explicație. Nu poate explica cum a dispărut. Chiar și doctorul i-a spus fratelui Bernie: „Eu nu văd cum vei fi vindecat. Cred că vei trăi așa.” Pentru această boală nu există tratament. Nu există.

Ce zici frate Bernie? Este greșit domnul Nerăbdător? El greșește, este un mincinos. Laudă lui Dumnezeu!

Acest domn Nerăbdător îți șoptește la ureche; acest domn Sceptic vine în închinare și îți șoptește la ureche; acest domn Necredincios vine și îți șoptește la ureche încercând să te facă să deviezi de la Cuvântul lui Dumnezeu și să-ți pierzi încrederea în El.

Fratele Branham spune:

„De aceea el Îl acuză pe Dumnezeu, încercând să obțină un caz împotriva Lui, să spună că Dumnezeu a spus în Cuvântul Lui ceva pentru copiii Săi credincioși, și nu stă în spatele a ceea ce a promis. De asemenea el susține că este nedrept ca El să facă o astfel de promisiune pentru oameni, pentru copiii Săi credincioși, și nu este în stare să susțină ceea ce a spus că va face.

Acum, procurorul aduce un caz greu împotriva Inculpatului: „El nu este în stare să susțină aceasta, deoarece am martori care mărturisesc că El nu stă în spatele Cuvântului promis.” Procurorul Satan, continuă: „Dumnezeu a promis în Cuvânt că toate aceste lucruri sunt posibile pentru credincioși. Dumnezeu spune aceasta în Cuvântul Lui.”

Procurorul își încheie acuzațiile. El crede că mărturia celor trei martori ai săi care au depus mărturie și au citat Scripturi, ei au citat corect Scripturile, îi va da câștig de cauză. Diavolul, procurorul, crede că și-a încheiat cazul. Cei trei martori au citat Cuvântul lui Dumnezeu și toți au arătat că Cuvântul lui Dumnezeu a eșuat. Dar profetul merge mai departe și spune:

„Acum vom chema Martorul apărării, Duhul Sfânt…”

Oh, El a fost trimis să depună mărturie, să fie un Martor al lui Hristos. Dar nu a fost trimis să facă aceasta singur, voi trebuie să depuneți mărturie împreună cu El. Voi folosi din nou tabla și vreau să ne întoarcem la Geneza 3.1-7:

„Șarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?”

Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.

         Dar, despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.”

Atunci, şarpele a zis femeii: „Hotărât că nu veţi muri,

dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.”

Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a mâncat şi el.

Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele.”

Vreau să mă uit la acest șarpe care vorbește cu femeia aflată în ispită. O să-i spun „Eva,” ca să știm despre cine vorbim. Noi știm că în acest moment, numele ei nu era Eva, ci era „femeie,” ea a fost numită Eva, numai după ce a comis adulter. Așadar, ea are un nume de adulteră sau de blasfemie, un nume de hulă, deoarece bisericile își iau un nume după ce părăsesc Cuvântul. Deci, Eva merge să fie înșelată, iar șarpele vine și el va juca rolul domnului Necredincios. În ordine.

Eva  – Șarpele  —> domnul  Necredincios

El va juca mai întâi rolul domnului Necredincios, și îi va spune femeii: „Cu siguranță că nu vei muri.” El a luat Cuvântul lui Dumnezeu care a fost o poruncă directă de la Dumnezeu, și a început să semene îndoială cu privire la formularea exactă a sensului exact al Scripturii. El a semănat puțină îndoială dar a venit ca domnul Credincios, și i-a spus femeii: „Cu siguranță că nu vei muri,” adică: „Dumnezeu nu te va ucide cu adevărat, nu vei muri cu adevărat.” Astfel, a început cu o mică îndoială în mintea Evei, deci, a venit ca domnul Sceptic, și a început să-i pună întrebări: „De ce ar face Dumnezeu așa ceva?” Să citim aceasta împreună:

„Atunci șarpele a zis femeii: „Hotărât ca nu veți muri;

dar Dumnezeu știe că, în ziua în care veți mânca din el, vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul.”

Eva   – Șarpele  —> domnul Sceptic

Acum, dintr-o dată, domnul Sceptic începe să spună: „Știi, Dumnezeu ține la tine,  dar există mai multe în această poveste: adică Dumnezeu știe că dacă mănânci, ochii tăi se vor deschide și vei fi ca Dumnezeu cunoscând binele și răul.” Astfel, domnul Sceptic aduce ceva scepticism, îndoială cu privire la Cuvânt. Adică: „Dumnezeu ascunde ceva, reține ceva, există puțin mai mult adevăr aici; există ceva mai mult. Tu nu înțelegi întregul tablou, nu înțelegi toată povestea. Există ceva ce Dumnezeu reține, ceva ce ascunde de tine.” Astfel, el vine ca domnul Nerăbdător, iar fratele Branham a spus că femeia a căzut pentru că nu a avut răbdare, pur și simplu nu a putut aștepta.

Eva  –  Șarpele  —> domnul Nerăbdător

Dumnezeu a avut un Plan pentru femeie și El ar fi dezvăluit acel Plan bărbatului și femeii. Dacă ar fi așteptat, ar fi primit voia desăvârșită a lui Dumnezeu cu privire la ce să facă, dar ea a fost nerăbdătoare. Pur și simplu nu a așteptat.

Așadar, el vine la șarpe. Cine era șarpele? Șarpele nu era cunoscut de ei ca diavolul, șarpele nu era diavolul, ci a fost un prieten, dar diavolul a intrat în șarpe pentru a-i înșela. Șarpele nu era diavolul, șarpele făcea parte din biserica lor. Șarpele L-a crezut pe Dumnezeu; șarpele a crezut în Dumnezeu, așa ar trebui să spun, pentru că el nu L-a crezut pe Dumnezeu, pentru că, dacă L-ar fi crezut pe Dumnezeu, nu ar fi spus ceea ce a spus.

Șarpele făcea parte din biserica lor, el arăta aproape ca un copil al lui Dumnezeu, dar nu era un copil al lui Dumnezeu. Șarpele era ceva asemănător cu un copil al lui Dumnezeu, dar fără să fie un copil al lui Dumnezeu. Șarpele avea chiar un loc pentru suflet, dar fără să aibă un suflet; deci, a fost făcut foarte asemănător unui copil al lui Dumnezeu, și arăta aproape ca un copil al Dumnezeu, dar nu era un copil al lui Dumnezeu. Șarpele putea vorbi și auzi ca un copil al lui Dumnezeu; el vorbea ca un copil al lui Dumnezeu despre Dumnezeu și se închina lui Dumnezeu. El vorbea despre Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu putea fi niciodată un copil al lui Dumnezeu.

Ce a folosit diavolul? Ce fel de vas a folosit diavolul ca să aducă această înșelăciune? El a folosit un prieten, a folosit o parte din biserica din grădină. El era în Eden, în prima biserică a grădinii Eden; șarpele era membru în prima biserică a grădinii Edenului. El avea un loc pentru suflet, dar nu avea suflet; arăta ca un copil al lui Dumnezeu, dar nu era un copil al lui Dumnezeu, și acolo a intrat diavolul ca să aducă înșelăciune. Diavolul s-a întrupat în acel vas și a început să lucreze prin el, prin cineva cu care femeia era familiarizată. Probabil că femeia s-a închinat cu el și vorbea cu el despre Dumnezeu. Poate că nu era prima dată când femeia a avut o conversație cu șarpele despre Dumnezeu, dar după un timp, el a început să semene  puțină îndoială cu privire la porunca lui Dumnezeu; a început să semene puțină îndoială cu privire la o parte din poruncă: „Da, este adevărat că Dumnezeu a spus aceasta, dar cu siguranță nu veți muri.”

Astfel, acea sămânță a necredinței a căzut, și femeia a început să nu mai creadă o mică parte din Cuvântul lui Dumnezeu. Ea nu a încetat să creadă în Dumnezeu, nu a încetat să creadă că aceea era o poruncă a lui Dumnezeu, dar a început să nu creadă o mică parte a poruncii.

Apoi, a început să-i semene în minte puțin scepticism: „Știi, Dumnezeu știe mai mult decât tine, și încearcă să țină aceasta departe de tine deoarece știe că dacă iei aceasta, ți se vor deschide ochii și vei fi ca Dumnezeu și Dumnezeu nu vrea aceasta.” Astfel, a început să-i strecoare puțin scepticism.

Sub ce trăia Eva? Ea trăia sub Mesajul zilei ei; ea avea Cuvântul pentru ziua prezentă; avea Mesajul orei pentru acea zi, iar diavolul a venit și a atacat Mesajul și a adus puțină îndoială cu privire la Mesaj, puțin scepticism: „Știi, vreau să-ți spun că există ceva mai mult în aceasta.” El a adus puțin scepticism despre Mesaj: „Știu că este adevărat, dar este puțin ciudat…” Apoi, a adus puțină nerăbdare: „Știi că au trecut ani, câți ani au trecut de când a dat Dumnezeu porunca aceea?”

Vedeți? Noi suntem în grădină, prieteni. Nouă ni s-a dat Mesajul orei; ni s-a dat Cuvântul; am fost uniți din nou cu Mirele nostru; am fost puși la loc; ni s-a dat Cuvântul complet al lui Dumnezeu la fel ca Evei care avea Cuvântul complet al lui Dumnezeu pentru ziua ei. Nouă ni s-a dat Cuvântul  deplin al lui Dumnezeu pentru zilele noastre, dar să nu credeți că diavolul și-a oprit toate trucurile; el nu a plecat în vacanță; nu a intrat în pensie anticipată, ci el este încă aici făcând ceea ce a făcut întotdeauna, iar noi trebuie să știm toate tacticile lui.

Așadar, șarpele a fost un membru al bisericii, parte a primei biserici din grădină. Voi scrie aceasta aici.

Eva  – Șarpele  —> membrul bisericii

Acum vreau să mă uit la altceva. O clipă, să termin acest citat din predică:

„Acum vom chema Martorul apărării, Duhul Sfânt. Voi știți că dacă există un inculpat, acolo trebuie să existe și un martor al apărării, așa că Îl vom chema pe Martorul apărării, pe Duhul Sfânt ca să-L apere pe Inculpat.

Primul lucru pe care-l spune Duhul Sfânt când pășește sus, este acesta: El vrea să atragă atenția că procurorul a interpretat Cuvântul greșit la oameni, întocmai cum a  făcut la prima ființă umană, Eva, în grădina Eden. El a interpretat Cuvântul greșit la oameni, iar Duhul Sfânt, Martorul apărării, atrage atenția cu privire la aceasta: „Observați,” a spus El, „procurorul a spus: „Aceste promisiuni sunt pentru credincioși.” Deci, credincioșii sunt singurii pentru care sunt aceste promisiuni, ele nu sunt pentru necredincioși și sceptici.”

Martorul apărării susține că Dumnezeu a spus că în mod clar acestea sunt pentru credincioși, și atrage atenția că oricine a mărturisit în semn de protest împotriva Cuvântului, a recunoscut că alții au mărturisit că sunt vindecați.”

Așadar, primul lucru pe care trebuia să-l atingă Duhul Sfânt, și despre care a vorbit, a fost: „Vreau  să atrag atenția Instanței asupra faptului că tot ce a susținut procurorul, toate Scripturile pe care le-a citat și despre care a susținut că nu au funcționat, vreau să subliniez că acele promisiuni sunt numai pentru credincioși.” În ordine.

Deci, când vine în scenă Martorul apărării, Duhul Sfânt, primul lucru pe care îl clarifică, este…Tu poți spune că Cuvântul nu a funcționat: „Am încercat de o mie de ori, am așteptat douăzeci de ani,” dar primul lucru pe care îl clarifică Duhul Sfânt, este că Scripturile funcționează numai pentru credincioși. Aceste promisiuni sunt numai pentru credincioși. Nu este vina mea dacă nu a funcționat în viața ta, deoarece această promisiune a fost dată numai pentru credincioși; iar eu sunt credincios și nu-mi voi arunca niciodată promisiunea din cauza mărturiei tale. S-ar putea să fii un credincios aflat sub înșelăciune, dar vei fi corectat și totul va fi bine. Eu nu spun că nu ești credincios, dar spun că mărturia ta nu mă va trânti niciodată pentru că aceste promisiuni de la Martorul Duhul Sfânt, sunt numai pentru copiii credincioși ai lui Dumnezeu. Doar pentru că ai ceva de spus împotriva Lui, nu schimbă nimic din efectul Cuvântului lui Dumnezeu în viața mea.

Sunt atât de mulți oameni care au părăsit Mesajul, care lasă Mesajul, apoi intră online, deschid un canal pe You tube și vor să mărturisească lumii despre motivul pentru care au părăsit Mesajul și ce le-a făcut Mesajul.

În această dimineață, stând aici, în cabina martorilor, vreau să stau în apărarea Lui și să spun că acest Mesaj a venit numai pentru Mireasa Lui Isus Hristos. Dacă nu ești Mireasă, acest Mesaj nu a fost trimis pentru tine. Amin. 

Ceea ce mi se pare interesant și chiar amuzant, este că acum avem persoane care sunt dispuse să părăsească Adevărul lui Dumnezeu pentru că nu a funcționat pentru ei; pentru că au fost lucruri care au mers prost; au fost dificultăți; poate au fost chiar lucruri greșite care s-au întâmplat; au fost slujitori care au făcut greșeli, au crezut greșit și astfel, au fost învățați greșit sau orice s-a întâmplat greșit în viața lor. Indiferent de motivul pentru care părăsesc Adevărul, acum ei sunt dispuși să ia poziție în fața a sute  sau chiar mii de oameni, și să depună mărturie împotriva Cuvântului. Când au crezut Mesajul, nu au luat niciodată poziție pentru El. Unde este videoclipul de pe You Tube unde spun: „De aceea cred Mesajul…”? Dar ei sunt dispuși să ia poziție publică împotriva Cuvântului.

Mireasa nu va avea niciodată o poziție împotriva Cuvântului pentru că acest Cuvânt a venit pentru Mireasa lui Isus Hristos. Acest Mesaj a venit să cheme o Mireasă, să îmbrace o Mireasă, să maturizeze o Mireasă și să aducă o Mireasă la potențialul deplin al Cuvântului pentru această zi.

Deci, primul lucru pe care vrea să-l clarifice Martorul apărării, este că Cuvântul promisiunii este dat numai pentru copiii lui Dumnezeu.

„El atrage atenția din nou că procurorul a citat Cuvântul greșit, pentru că Dumnezeu nu a spus niciodată că ei vor sări în sus imediat ce se vor pune mâinile peste ei, ci El a spus: „Cei care vor crede, se vor însănătoși.” Deci, „cei ce cred,” înseamnă că este numai pentru cei credincioși.

În această dimineață Martorul apărării vrea să atragă atenția Curții, că Dumnezeu a spus că Cuvântul Său este o Sămânță. Cuvântul este o Sămânță pe care a semănat-o Semănătorul, și dacă această Sămânță cade în felul de pământ care este destul de fertil pentru a face Sămânța să vină la Viață, să o însuflețească, va trăi.” Amin

Acum vreau să mă uit puțin la acești domni, la domnul Necredincios, domnul Sceptic și domnul Nerăbdător, și să-i privesc de-a lungul istoriei. Nu voi lua mult timp pentru aceasta, ci mă voi grăbi. Eu cred că toate aceste lucruri au fost scrise ca să fie un exemplu pentru noi.

Domnul Necredincios este aici pentru a aduce îndoială cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu, dar uneori, el nu te face să te îndoiești de Cuvânt, ci te face să te îndoiești că Cuvântul este pentru tine. Aceasta este cea mai mare înșelăciune a domnului Necredincios.

Domnul Necredincios      -Nu te face să te îndoiești de Cuvânt        -Te face să te îndoiești că Cuvântul este pentru tine

Dacă domnul Necredincios îți șoptește la ureche, el nu te va face să negi că Mesajul este Adevărul; nu te va face să crezi că acest Cuvânt al Scripturii nu este Adevărul; nici că nu există o Mireasă sau că nu există un Răscumpărător, un Mijlocitor, sau că acesta nu ar fi domnul Necredincios. Uneori, domnul Necredincios vine atât de înșelător, încât nu vrea să te îndoiești de nimic din toate acestea; nu vrea să te îndoiești că Mesajul este Adevărul; nu vrea să te îndoiești că fratele Branham a fost un profet adevărat al lui Dumnezeu; el nu vrea să te îndoiești că toate Scripturile se împlinesc în zilele noastre; nu vrea să te îndoiești că Dumnezeu a chemat Mireasa și că există o unire invizibilă iar Mireasa trăiește Cuvânt cu Cuvânt. El nu vrea să te îndoiești de nimic din toate acestea, ci ceea ce vrea domnul Necredincios să faci, este să te facă să te îndoiești că toate acestea sunt pentru tine.

Dacă poate să te facă să crezi că vindecarea este pentru altcineva, că eliberarea este pentru altcineva, că acest Mesaj este pentru altcineva, că, „există o Mireasă, dar nu știu dacă eu sunt Mireasă,” dacă domnul Necredincios poate să te ducă atât de departe, el te-a biruit deja. Aceasta este biruința de care are el nevoie. El are nevoie de tine.

De fapt, eu cred că domnul Necredincios nu vrea ca tu să negi totul pentru că, pentru el, ești mai valoros ca instrument de înșelăciune, dacă rămâi și spui: „Cred că acesta este Adevărul, dar pentru mine pur și simplu nu funcționează; pur și simplu nu pot birui.” Și astfel, mărturia ta negativă cu privire la Cuvânt, va aduce mai multă necredință și îndoială pentru cei din jur, care vor spune: „Dacă pentru sora aceasta nu a funcționat, atunci poate că nu va funcționa nici pentru mine.”

Așadar, domnul Necredincios nu încearcă neapărat să te determine să acuzi tot Programul lui Dumnezeu, să numești totul o minciună și să fugi, ci el încearcă să te facă să negi că acest Cuvânt este pentru tine.

Priviți ce a făcut Sara. Înainte ca Sara să fie schimbată, promisiunea a venit la Avraam: „Vei avea un fiu.” Sara a crezut acea făgăduință, dar mai târziu, Sara s-a îndoit că acea făgăduință este pentru ea, de aceea i-a spus lui Avraam: „Ia-o pe Agar, roaba mea, și așa vom obține sămânța.” Ea credea Cuvântul, dar nu credea că acel Cuvânt este pentru ea; ea nu credea că ar putea fi schimbată ca să poată concepe și că ar putea naște un copil pe care să-l poată alăpta, pentru că ea privea la starea ei fizică și se îndoia. Ea nu se îndoia de promisiune, ci se îndoia că promisiunea era pentru ea. Diavolul este atât de înșelător!

Când Sara s-a îndoit că promisiunea este pentru ea, Sara a produs un hibrid, iar acel hibrid a devenit prigonitorul bisericii pentru tot restul zilelor lor, și este și astăzi prigonitorul evreilor. Ce a făcut îndoiala Sarei? Îndoiala Sarei a produs un hibrid, un produs secundar, iar acel hibrid, acel produs secundar a devenit prigonitorul produsului adevărat, autentic.

Exact aceasta a produs diavolul. El nu vrea să te îndoiești de Cuvântul lui Dumnezeu, nu vrea să părăsești biserica, nu vrea să părăsești Mesajul, ci vrea doar să te îndoiești că funcționează pentru tine și să ai tu un alt mod de a avea biruință, un alt mod de a birui; să vii cu un alt mod de a face Cuvântul să se împlinească și aceasta aduce un produs hibrid care va fi prigonitorul Adevărului. Amin

Deci, diavolul a făcut-o pe Sara să se îndoiască. Ea nu s-a îndoit că promisiunea este adevărată, nu s-a îndoit că Dumnezeu i-a vorbit lui Avraam și că vor avea fiul promis, dar ea s-a îndoit că promisiunea va funcționa pentru ea.

Mai mult ca orice, cred că acest Mesaj pe care ni l-a dat Dumnezeu, îl va expune atât de mult pe diavolul, încât vom înceta să ne mai împiedicăm  de aceleași pietre de poticnire. Această Mireasă își va păstra mărturia în această zi pentru că tacticile diavolului au fost dezvăluite.

Să ne uităm la domnul Sceptic care a fost interesant pentru mine. Mie nu-mi place tipul acesta, nu-mi place de niciunul dintre ei, dar acesta nu-mi place în mod special. Scepticul vrea să pui la îndoială ceva; el pune sub semnul întrebării ceva ce spune Dumnezeu: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat, „Să nu mâncați din toți pomii?” Ochii tăi vor fi deschiși; aici este ceva mai mult; nu ai o imagine completă; ceva este ciudat, este ceva în neregulă cu aceasta.”

Domnul Sceptic – Îndoielnic

Fratele Branham folosește un exemplu în care domnul Sceptic spune: „Am fost la un serviciu și acolo aveau un vas cu ulei. M-au uns cu ulei…” Și domnul Sceptic a început să pună Întrebări: „Cum există putere de vindecare? Uleiul este numai ulei de măsline?” Astfel, domnul Sceptic a început să pună la îndoială integritatea a ceva. Și ce se află în spatele lui? De ce ai pune ulei pe cineva? Tu, care te uiți la domnul Sceptic și nu ai mai întâlnit niciodată un domn Sceptic, spui: „Biblia spune să se facă ungerea cu ulei,” dar domnul Sceptic va spune: „Dar, de care ulei ai nevoie? Trebuie să fie ca uleiul de măsline extravirgin, dacă ar fi ulei de măsline și importat din Israel de lângă Ghetsimani unde se aflau măslini și unde S-a rugat Domnul. Ce fel de ulei să fie și ce ingrediente au pus în ulei? Aceleași miresme, tămâie și smirnă? Ce era în el?” Astfel, începe să pună întrebări irelevante și fără nici o semnificație. El întreabă despre puterea uleiului dar nu este puterea uleiului, ci este credința și ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu.

Domnul Sceptic începe să accentueze și să pună la îndoială lucruri care nu trebuie puse la îndoială; începe să semene îndoială punând întrebări ciudate. Dar, ce contează toate acestea? Dacă Dumnezeu a spus să fac aceasta, și o fac, cred că Dumnezeu cunoaște integritatea inimii mele, și dacă mă supun Cuvântului Său, Dumnezeu Își va ține Cuvântul.

Așadar, domnul Sceptic începe să întrebe și să sublinieze posibile erori. Dacă ne uităm la domnul Sceptic… Dacă ne uităm la această poveste din Biblie, la femeia care a atins inima lui Isus, haideți să privim la această poveste care este scrisă în Matei 9.19-22:

„Isus S-a sculat și a plecat după el împreună cu ucenicii Lui,

Și iată, o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, și s-a atins de poala hainei Lui.

Căci își zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui.”

Isus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit.” Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.”

Domnul Sceptic – Îndoielnic                 -arată posibile erori                 -femeia a atins haina lui Isus

Dacă îl iei pe domnul Sceptic, duhul domnului Sceptic, amintiți-vă că domnul Sceptic poate fi în biserică, și el ar putea spune: „Unde ne-a spus Moise să atingem poala hainei cuiva? Pe ce Scripturi și-a bazat femeia credința? Unde scrie că dacă atingi poala hainei cuiva, te faci sănătos?”

Scriptura ne spune că acea femeie și-a zis în sinea ei: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui.” Isus S-a întors, a văzut-o și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a vindecat.” Dar domnul Sceptic ar putea spune: „Ce fel de spiritism este acesta?” Ce credeți că au spus fariseii în ziua aceea? Credeți că fariseii l-au acceptat ca un miracol și nu l-au  explicat?

Acolo, în biserică erau sceptici; între farisei și saduchei erau sceptici, ei au devenit sceptici în privința acelui miracol și au spus: „Știi, unde ne spune Moise sau vreun alt profet că într-o zi, dacă cineva atinge poala hainei cuiva, va fi bine?” Vedeți? Acea femeie tocmai a primit o descoperire, a crezut și a acționat pe baza credinței iar Dumnezeu i-a răspuns conform cu credința ei și a vindecat-o. Dar scepticii au pus totul la îndoială și au spus: „Unde scrie aceasta în Scripturi? Cine i-a spus să facă aceasta și cu ce autoritate? Ce parte a Cuvântului este aceasta?”

Astfel, au început să aducă îndoială, scepticism, încep să pună lucrurile la îndoială și să ridice semne de întrebare acolo unde nu trebuie să fie nici un semn de întrebare. De ce au avut semne de întrebare? Femeia a fost vindecată. Dar de unde vin semnele de întrebare? Domnul Isus nu a corectat-o pe femeie, nu i-a spus că a avut o credință greșită sau că și-a pus credința într-un lucru greșit. Isus nu S-a întors să-i spună: „Ascultă, aceasta va funcționa doar de data aceasta. De data aceasta voi trece cu vederea, dar nu acesta este felul corect.”

Să mergem la Matei 14. Isus a făcut lucrări, a călătorit în diferite locuri, și după ce a avut acest incident, a vindecat mai mulți oameni, iar în Matei 14.34-36, ni se spune:

„După ce au trecut marea, au venit în ținutul Ghenezaretului.

Oamenii din locul acela, care cunoșteau pe Isus, au trimis să dea de știre în toate împrejurimile, și au adus la El pe toți bolnavii.

Bolnavii Îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Și toți câți s-au atins, s-au vindecat.”

Întrebarea mea este: unde au auzit ei despre aceasta? Cum a ajuns aceasta în Ghenezaret? El doar a trecut marea și a ajuns acolo. De unde au auzit ei despre aceasta? Fără îndoială mărturia acelei femei a ajuns acolo înaintea Lui, și le-a dat curaj; și indiferent ce a spus domnul Sceptic: „Ce Cuvânt? Care Scripturi? Unde a spus Moise,” semănând îndoială și bla, bla, bla, ei au spus: „Dacă a funcționat pentru ea; dacă Dumnezeu a onorat credința ei, Dumnezeu va onora și credința mea. Dacă a funcționat pentru ea, va funcționa și pentru mine. Dacă El este Același Dumnezeu acolo, va fi Același Dumnezeu și aici pentru că El este Același ieri, azi și pentru totdeauna.”

Astfel, mai târziu, când El a mers în Ghenezaret, oamenii au adus pe bolnavi și i-a culcat astfel ca atunci când Isus trecea pe lângă ei, să poată să-I atingă doar poala hainei. Ce făceau ei? Ei Îl văzuseră pe Dumnezeu onorând acel fel de credință, așa că au oferit și ei același fel de credință și Dumnezeu a onorat-o. Cui îi păsa de ceea ce a spus domnul Sceptic despre aceasta? Că el a spus că este spiritism. Ceea ce conta pentru ei, era că Dumnezeu răspundea la credința oamenilor. Aceasta este simplitatea credinței în Dumnezeu, când Îl vezi pe Dumnezeu. Amin.

Domnul Sceptic – Îndoielnic                        -arată posibile erori              -femeia a atins haina lui Isus              -cămașa aruncată în foc

Ce ziceți de ceea ce s-a întâmplat în viața fratelui Branham? Vă amintiți povestea în care Jack Norman avea un frate care făcea crize de epilepsie? El le-a avut toată viața și urma să fie operat. Fratele Branham i-a spus fratelui Norman să-i spună să nu o facă. Nu-mi amintesc exact detaliile poveștii, dar știu că el i-a spus: „Data viitoare când face criză, smulge cămașa de pe el, arunc-o în foc și spune: „Fac aceasta în Numele lui Isus Hristos.” Și nu va mai avea probleme.”

Puteți să vă imaginați că stați acolo și într-o zi, domnul Sceptic bate la ușa ta, și îți spune: „Unde a făcut Isus vreodată așa ceva? Unde ai citit aceasta în Biblie? Pavel nu a făcut aceasta. De unde a scos aceasta? Arată ca un fel de spiritism.” Domnule Sceptic, imaginează-ți: dacă ai fi tu? Dacă ți s-ar fi întâmplat ție?

Ei stăteau acolo în ziua aceea. Fratele Branham le-a dat instrucțiuni, dar acele instrucțiuni erau atât de ciudate pentru felul firesc de a crede, erau neobișnuite pentru tot ce au experimentat vreodată în viața lor acești oameni. Profetul lui Dumnezeu nu le-a dat o listă cu referințe biblice, ci el le-a spus să facă doar un lucru: „Data viitoare când va face criză, smulge cămașa de pe el și arunc-o în foc. Să faci aceasta în Numele Domnului Isus Hristos și el nu va mai avea probleme.”

Fratele Branham a spus că data viitoare când acel bărbat a avut o criză, soția lui era singură cu el și ei îi era frică de el când avea acele crize, așa că lua copiii și fugea din calea lui. Acea femeie avea atât de multă încredere în acest om al lui Dumnezeu, încât atunci când domnul Sceptic i-a șoptit la ureche, nu a oprit-o, ci ea a alergat la acel bărbat, a smuls cămașa de pe el și a aruncat-o în foc spunând: „Fac aceasta în Numele lui Isus Hristos.” Și acel om nu a mai avut niciodată vreo criză de epilepsie.

Ce face domnul Sceptic? Încearcă să aducă îndoieli, întrebări și critici, dar credinciosul adevărat doar crede. Domnul Sceptic spune că este ciudat, că Pavel nu a spus niciodată să facem așa ceva. Așa este. Pavel nu ne-a spus niciodată să facem aceasta, dar eu cred că este Adevărul deplin; cred că aceasta a fost porunca dată de Dumnezeu pentru acei oameni. Domnul Sceptic poate să spună tot ce vrea; poate să arate orice vrea să arate, eu cred din toată inima mea că a fost de la Domnul și că Dumnezeu a răspuns credinței lor, deoarece profetul a avut Cuvântul lui Dumnezeu pentru ei și le-a spus exact ce trebuie să facă în situația aceea. Pentru alții poate părea ciudat, pe alții poate să-i încurce și să le mărească scepticismul, astfel ca oamenii să spună:

 „Unde a spus Isus aceasta? Știi, fratele Branham a spus o mulțime de lucruri uimitoare, a vorbit despre o civilizație care a fost pe pământ înainte de Geneza 1.2; despre distrugerea dintre Geneza 1.1 și Geneza 1.2. A spus că au putut fi miliarde de ani, poate de acolo au venit dinozaurii, și bla, bla, bla.”  Vă spun că eu cred așa cum a spus el. Dacă voi vreți, puteți să vă îndoiți, puteți pune la îndoială ce a spus, iar domnul Sceptic poate să se ridice și să spună: „Știți, aceasta nu se găsește în Scripturi și ar putea să fie doar părerea fratelui Branham care a încercat să pună ceva laolaltă.”

Eu însă cred așa cum a spus el, cred că a fost ceva pe pământ și a fost judecat în Geneza 1.2. Eu nu știu ce a fost, nu știu toate detaliile, dar cred pentru că așa a spus el. Dacă vrei, tu poți fi sceptic și poți spune: „Bine, unde a învățat Pavel aceasta? Fratele Branham a spus că a învățat ceea ce a învățat Pavel.”

Atunci când apostolul Pavel a scris o scrisoare către Corinteni, când Pavel a scris o scrisoare, era numai o scrisoare scrisă de el. De fapt, nici măcar nu scria el scrisorile, ci avea un scrib care le-a scris aproape pe toate. El le dicta la cineva care scria ce spunea el, apoi le sigila și le ducea la biserica din Corint, și acolo scrisoarea era deschisă și citită în fața bisericii iar ei făceau ceea ce spunea Pavel să facă. Ei nu spuneau: „Despre ce Scripturi vorbește Pavel când spune că acum tăierea împrejur, este tăierea împrejur a inimii, nu aceea în trup? Unde a spus Moise aceasta?”

Când Pavel a scris acea scrisoare, credincioșii din ziua aceea nu au spus: „Bine, hai să luăm scrisoarea lui Pavel, apoi toate părțile pe care le putem găsi în Scripturi, le vom păstra; dar părțile pe care nu le găsim în Scripturi, nu le vom păstra.”

Dar scrisorile lui Pavel sunt Scripturile, sunt Biblia. Când citim Biblia, citim o scrisoare pe care a scris-o un mesager din epoca unei biserici. Un profet al lui Dumnezeu a scris-o unei biserici din Corint; a scris-o unei biserici din Efes; a scris-o unei biserici; el a scris-o bisericii și în ziua aceea, ei au trebuit s-o primească prin credință și crezând cine era acel om. Ei nu știau că ceea ce au primit, era Scriptura.

Noi privim în urmă și spunem: „Atunci când Pavel spune aceasta, este „Așa vorbește Domnul.” Corect? Când Pavel spune aceasta în Scriptură, este „Așa vorbește Domnul.” Dacă Pavel spune că trebuie să faci aceasta în biserică, așa faci în biserică; dacă Pavel spune să nu fii pricină de poticnire pentru un frate, nu ești pricină de poticnire; dacă Pavel spune ceva, orice spune el în acele scrisori, este felul în care o facem pentru că este „Așa vorbește Domnul.”

Noi ne uităm în urmă și spunem: „Categoric că tot ce spune Pavel, este Biblia,” dar în vremea lor nu exista Biblia. Pavel a adus lucruri care îl puneau într-o poziție absolut contrară cu fariseii, deoarece spunea lucruri care nu se puteau găsi în legătură directă cu Scriptura. Dar Pavel scotea harul din Lege, și stabilea harul. Harul a fost tot drumul prin Biblie, dar ei nu puteau să-l vadă, dar Pavel a putut să-l vadă prin descoperire și a început să se bazeze pe el.

Pavel a scris toată Biblia în acele scrisori. Poate că ei nu au putut spune ceea ce a spus el: „Auzi ce spune Deuteronom xyz,” dar când a scris acea scrisoare, aceea a fost „Așa vorbește Domnul,” pentru acea biserică.

Dar și pe vremea lui Pavel erau sceptici care au putut spune: „De unde a scos această circumcizie a inimii, pentru că nu o găsim nicăieri în Biblie?” A existat un grup de iudei care mergeau în jur pe unde umbla Pavel, pe la bisericile înființate de el și încercau să aducă Legea înapoi, aduceau înapoi circumcizia. Despre aceasta vorbește cartea Galateni. Ei erau sceptici cu privire la ceea ce scria Pavel, ei credeau că Pavel i-a îndepărtat de Scripturi și încercau să-i aducă înapoi la acele Scripturi, fără să înțeleagă că Pavel scria tocmai despre acele Scripturi.

Dar trebuie să fie și oameni care să creadă Cuvântul pentru ziua lor. Ei luau basmale și șorțuri care atinseseră trupul lui Pavel, le puneau peste cei bolnavi și bolnavii se vindecau. Unde spune Biblia că trebuie să se folosească basmale și șorțuri pentru vindecare? Dar când biserica a crezut aceasta, Dumnezeu le-a onorat credința pentru că El le-a trimis un mesager în zilele lor. Deci, ei credeau mesagerul lui Dumnezeu iar Dumnezeu le-a onorat credința. Acolo puteau fi sceptici dar Dumnezeu a onorat credința celor credincioși. Laudă lui Dumnezeu!

Când Petru trecea, ei puneau oamenii pe stradă pentru ca umbra lui Petru să poată trece peste ei și să fie vindecați. Ce ar spune domnul Sceptic despre aceasta? Petru avea cheile Împărăției și era un apostol al lui Hristos, umplut cu Duhul Sfânt.

Fratele Branham a vorbit despre o femeie care fusese în adunare cu câteva zile în urmă când el era plecat. El a spus: „Eu vorbeam cu câțiva diaconi sau oameni din biserică și ei mi-au spus că atunci când femeia a auzit că eram plecat, le-a zis: „Arătați-mi pe unde a mers omul acesta, deoarece eu cred că dacă voi merge pe urmele lui, Dumnezeu mă va vindeca.” Fratele Branham nu a spus: „Femeia aceasta a ieșit din linie și trebuie scoasă afară,” ci el a zis: „Ce credință este aceasta!”

Domnul Sceptic a putut avea o perioadă de glorie până la apostoli, până la Petru, Pavel, apoi până la această femeie care a avut atât de multă credință în profetul lui Dumnezeu pentru această zi, încât a crezut, și a spus: „Dacă aș putea merge pe unde a pășit bărbatul acesta, aș fi vindecată.” Iar fratele Branham a spus: „Ce credință este aceasta!” Laudă lui Dumnezeu!

Domnul Sceptic încearcă să-i facă pe oameni să nu creadă ce a spus fratele Branham dacă nu găsesc în Biblie ceea ce a spus el.

Dar micuța soție a acelui bărbat bolnav de epilepsie, a crezut ce i-a spus profetul să facă deși nu era scris în Biblie, și a avut rezultate pentru că Dumnezeu i-a onorat credința.

Așadar, acest domn Sceptic pare să fie un religios, pentru că, amintiți-vă că aceștia sunt în biserică. El pare religios: „Eu vreau să stau în siguranță, nu vreau să cobor în fanatism.” Bine, nimeni nu vrea să cobori în fanatism, dar fariseii voiau să rămână acolo unde se simțeau în siguranță. Iudeii din biserica creștină timpurie, au vrut să rămână unde erau în siguranță: cu circumcizia, cu zile de sărbătoare și cu tot ce voiau, dar Pavel încerca să-i cheme la Cuvântul orei pentru că ei doreau să rămână într-o dispensație anterioară.

Profetul lui Dumnezeu L-a adus pe Isus Hristos din nou înapoi pe pământ, Pecetea a șaptea Îl aduce înapoi pe pământ. Amin. El ne-a arătat o manifestare a lui Isus Hristos și ne-a împărtășit unele lucruri care i-au năucit pe creștini în ziua aceea. El a vorbit despre teofanie, cum a lucrat teofania și că tu ai auzit de la teofania ta, și dintr-o dată zici: „Unde zice Biblia că eu pot să aud de la teofania mea?” Nu știu, dar eu cred din toată inima că am auzit de la teofania mea, cred că am o reprezentare a cerului, și când am auzit strigătul Vulturului, am recunoscut că aceasta este hrana unui vultur, de aceea i-am lăsat pe toți în urmă. Eu am auzit de la teofania mea. Sper să nu puneți acest lucru la îndoială; sper să nu vă poticniți deoarece un profet legitimat al lui Dumnezeu a învățat aceasta ca pe un adevăr din Cuvântul lui Dumnezeu.

Domnul Sceptic va încerca să ne jefuiască credința ridicând întrebări și îndoieli: „Ar putea fi greșit. Ar putea fi doar o părere.” Eu spun: „Doamne, ajută-mă  să-i dau înapoi domnului Sceptic firea surdă și să cred doar Cuvântul.”

Domnul Nerăbdător, este un om meschin. Fratele Branham a spus că este un ticălos. Domnul Nerăbdător spune că a crezut, dar pentru el nu a funcționat. „Această afirmație nu funcționează, am crezut dar nu a funcționat.” Înseamnă că nu a crezut. Dacă spui: „Am crezut în vindecare dar nu a funcționat; am crezut că Dumnezeu m-a eliberat, dar nu a funcționat,” cred că aceasta înseamnă că nu ai crezut, sau ai avut doar o credință intelectuală și nu ai avut credința lui Dumnezeu pentru că credința în Dumnezeu este credința în Cuvântul Lui și nu poate eșua.

„Am crezut dar nu a funcționat,” dar îți dai seama că nu există limită de timp pentru promisiunea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu a pus niciodată o limită de timp pentru promisiunea Lui, așa că nu-l lăsa pe domnul Nerăbdător să pună în mintea ta o limită de timp pentru o făgăduință.

Domnul Nerăbdător         -eu am crezut / nu a funcționat           -Dumnezeu nu este limitat de timp pentru promisiune            -Cuvântul este veșnic           -Cuvântul adevărat este veșnic

Dacă te-ai rugat pentru mântuirea celor dragi, pentru eliberarea sau vindecarea ta, nu-l lăsa pe domnul Nerăbdător să stabilească o limită de timp pentru promisiunea lui Dumnezeu sau pentru puterea lui Dumnezeu de a-ți răspunde la rugăciune. Dumnezeu poate să răspundă la rugăciunea ta după ce pleci de pe pământ, dar El Își va onora Cuvântul Său. S-ar putea ca tu să nu vezi efectul rugăciunii tale, să nu vezi nici măcar efectul credinței tale în Cuvântul lui Dumnezeu, totuși, nu-l lăsa pe domnul Nerăbdător să-ți ia binecuvântarea; nu-l lăsa să ia Cuvântul din inima ta doar pentru că Dumnezeu nu a împlinit-o imediat. Nu L-ai văzut împlinit după zece ani; nu l-ai văzut după douăzeci de ani, și nici după patruzeci de ani, dar nu-l lăsa pe domnul Nerăbdător să-ți șoptească nimic la ureche pentru că nu există limită de timp pentru împlinirea Cuvântului lui Dumnezeu; nu există limită de timp pentru împlinirea promisiunii, Dumnezeu Își ține Cuvântul. Amin.

Cuvântul lui Dumnezeu este veșnic, așa că nu poți să-i pui o limită de timp, credința adevărată este veșnică, și când acestea două se vor uni, se va împlini. Ar putea să nu se împlinească mâine; ar putea să nu se împlinească a doua zi; s-ar putea să nu se împlinească cât timp ești în viață, dar se va împlini.

Să spun așa: „Am crezut și am așteptat luni sau ani, și nu s-a întâmplat nimic.” Înseamnă că nu ai crezut cu tipul potrivit de credință, pentru că felul potrivit de credință nu încetează niciodată să creadă, ci va crede până la împlinirea promisiunii.

În mesajul O judecată la tribunal, ne întoarcem la acest proces, fratele Branham a spus:

„Acum, Martorul apărării vrea să cheme câțiva martori pe platformă. Vom avea timp s-o facem? Martorul apărării vrea să cheme acum un martor, martorul Lui, așa cum și procurorul și-a chemat martorii lui.

Martorul apărării îl cheamă mai întâi pe profetul Noe și-l lasă să mărturisească. „Noe, ce ai de spus în după-amiaza aceasta?” Și Noe spune: „Dumnezeu mi-a spus că va ploua iar eu am crezut că, dacă Dumnezeu a spus aceasta, El este în stare să pună apă acolo sus, așa că am continuat să bat. Domnul Necredință și-a bătut joc de mine, domnul Sceptic s-a îndoit de mine și la fel domnul Nerăbdător, dar eu am bătut  până când am terminat de construit Arca. Ei au venit pe acolo în fiecare zi și au spus: „Păi, presupun că astăzi va ploua. Ha,ha,ha.” Vedeți? Este același lucru: „Mă gândeam că ești bine, sau că urmează să te faci bine.” „Unde este ploaia? Știi Noe, la urma urmei, se presupune că ești unul care ai spus aceasta.”

Amintiți-vă, aceștia sunt oamenii care pretind că sunt credincioși…”

Profetul vorbește despre cei care îl batjocoreau pe Noe. Ei erau creștini prefăcuți și făceau parte din biserică.

„…amintiți-vă, aceștia sunt oamenii care pretind că sunt credincioși. Domnul Necredincios și domnul Sceptic sunt aceia care se prefac că sunt credincioși. „Bine, Noe, noi am știut întotdeauna că ești un profet fals pentru că ai idei prostești care nu sunt dovedite științific și nu fac față tendinței moderne. Vezi, tu nu vorbești ca păstorii noștri, deci, ceva este greșit. Noi știm că nu ești un profet adevărat pentru că ai spus că va ploua și aceasta  a fost cu o lună în urmă și încă nu a plouat.” Au trecut doi ani. „Hei, Noe, profetul care a spus că va ploua, am crezut că ai spus că Dumnezeu a spus aceasta.” „Dumnezeu a spus aceasta.” „Dar au trecut doi ani, au trecut cinci ani, douăzeci de ani, cincizeci de ani și arca era terminată.”

Ascultați, Noe nu a trebuit să dezbată lucrurile cu domnul Necredincios sau cu domnul Sceptic, el nu a trebuit să dezbată cu domnul Nerăbdător. Ei au venit tot timpul și l-au batjocorit întrebându-l: „De ce nu a plouat? Ai spus că se va întâmpla.” Dar Noe nu a dezbătut mărturia lui pentru că mărturia lui era în spatele lui, era Arca. Martorul lui era ceea ce a construit prin credință. Ei veneau la el și îi spuneau: „Totul este greșit. Nu există ploaie. Știința spune că au trimis un instrument pe Lună, dar acolo sus, nu există ploaie.” Și în timp ce vorbeau cu ei, Noe punea o altă placă și aștepta o nouă respingere.

Voi știți că diavolului îi place să-i oferi o revenire, lui îi place să ne petrecem tot timpul gândindu-ne: „Oh, dacă aș fi fost mai rapid, aș fi spus aceasta și aceasta și aceasta.” Asta vrea diavolul, să fii puțin mai iute și să-i aduci doar o revenire pentru că atunci are mai multe reveniri la tine. Dar Noe s-a întors și nu a trebuit să spună nimic. Cred că atitudinea Consiliului mărturisesc că el a crezut.

Tu spui: „Eu cred Mesajul.” Doar respectând Mesajul, dovedește că tu crezi Mesajul. Doar crezând ceea ce a spus Dumnezeu, trăiești în felul în care ne-a spus profetul să trăim, faci lucrurile așa cum ne-a învățat el să le facem când ne-a împărtășit ceea ce era în spatele minții lui Dumnezeu, când ne-a spus cum ar trebui să se poarte un mădular al Miresei, cum să se îmbrace și cum să se comporte. Când iei aceasta, te întorci și o pui într-o viață pe care o mărturisești domnului Necredincios și domnului Sceptic, dovedești că crezi că acest Cuvânt este Adevărul.

Deci mărturia lui Noe, nu a fost numai ceea ce a predicat, ci mărturia lui era și Arca ce lua formă în spatele lui. An de an, tu îți iei soția de mână și vii la o biserică pentru a auzi Cuvântul lui Dumnezeu; an de an începi o altă carte din Mesaj când o termini pe cea dinainte; an de an cânți cu caseta în drum spre biserică și înapoi; an de an îți adaptezi viața constant pentru a se potrivi cu ceea ce îți arată Dumnezeu în Cuvântul Său; an de an faci aceste mici ajustări. „Oh, aceasta nu-i place Domnului. Oh, acum văd ce spune profetul.”

Tu înțelegi mai bine natura lui Dumnezeu și an de an mai redai o casetă, mergi la o altă slujbă, ai o altă discuție cu familia; apoi începi să te îmbraci cum a spus profetul, vorbești cum a vorbit profetul și astfel, ești un martor împotriva domnului Necredincios, pentru că mărturisești că Mesajul este Adevărul.

Vedeți? Ei căutau ceva măreț ca să demonstreze că Noe nu avea dreptate, căutau ceva măreț pentru a dovedi că nu era corect, dar când a început ploaia, a fost prea târziu să se mai pocăiască. Noe avea dreptate, el credea pentru că cunoștea Cuvântul și mărturia lui lua formă în spatele lui. Să citim mai departe:

„Cinci ani, douăzeci de ani, cincizeci de ani, Arca a fost terminată. Noe stătea la ușă și a venit domnul Batjocoritor, domnul Necredincios, domnul Sceptic și domnul Nerăbdător, „Bine, acum unde este ploaia?” „Domnul a spus că va ploua dar El nu a spus când, ci El a spus doar că va ploua. El mi-a spus: „Fă o Arcă și vei fi în siguranță în ea.”  El nu a spus când va ploua, El a spus că urmează să plouă, iar eu am construit Arca…”

Păi, eu cred că dacă ai construit Arca, dacă ți-ai făcut partea, Dumnezeu Își va face partea Lui.

„…El a spus că o va face, dar nu a spus când o va face. El a spus doar că va ploua așa că urmează să plouă.”

Puteți să vă imaginați acea conversație? De ani de zile Noe avea aceeași mărturie: „Se apropie o ploaie! Este un chivot de salvare!” Iar acțiunile lui, au dovedit aceasta. Noe credea ce a predicat, dar ce s-a întâmplat când totul a fost gata? Când a terminat, Noe stătea acolo și se gândea: „Nu știu ce să fac în continuare. Am făcut numai ce a spus El să fac.”

Domnul Batjocoritor și domnul Nerăbdător au început cu aceleași batjocuri: „Oh, ai terminat Arca, dar unde este ploaia? Ne-ai spus că construiești o Arcă pentru că va ploua; Arca este gata, unde este ploaia?” Noe trebuia să fie un credincios, iar Dumnezeu urma să-l testeze dacă era un credincios; Noe trebuia să dovedească credința lui, că era un credincios, deci trebuia să rămână cu Cuvântul lui Dumnezeu, indiferent ce era în gândirea lui. Fără îndoială că, atunci când a bătut ultimul cui în ultima placă, și când a turnat ultima smoală, Noe s-a așteptat că acela va fi momentul; dar Noe a trebuit să treacă dincolo de ideile lui despre felul cum o va face Dumnezeu. Și Dumnezeu a făcut-o într-un fel total diferit de felul cum a gândit el, dar Noe a trebuit să rămână cu Cuvântul lui Dumnezeu și să spună: „Nu contează când va ploua. Dacă va trebui să treacă încă o sută douăzeci de ani, tot va ploua.”

Să citim mai departe;

„Anii au trecut, au trecut o sută nouăsprezece ani și mai trebuiau încă șapte zile pentru a se împlini o sută douăzeci de ani. „Domnul Necredincios și domnul Batjocoritor și ceilalți, domnul Sceptic și domnul Nerăbdător, toți și-au bătut joc de mine și au spus că sunt nebun să cred o asemenea promisiune irațională cum este aceasta, și că, dacă Dumnezeu mi-a promis aceasta, El mi-a spus ceva ce nu era adevărat, sau că El nu este în stare să susțină ceea ce a spus. Dar eu L-am crezut pe Dumnezeu  și am stat ferm.”

Acolo sunteți: „Eu L-am crezut pe Dumnezeu și am stat ferm.”

Amintiți-vă că Noe este în boxa martorilor, el este martor și aceasta este mărturia lui:

„Știți, într-o zi, ei au venit din nou să râdă de mine, dar ușa era închisă. Atunci ei au zis: „Păi, presupunem că bătrânul fanatic a ieșit afară și a închis ușa.” Eu i-am auzit și le-am spus: „Dumnezeu a închis ușa, fără îndoială că astăzi va ploua.” Prima zi a trecut, dar ploaia nu a venit iar ei și-au bătut joc de mine din nou și au spus: „Dumnezeu a închis ușa? Eu nu cred așa ceva, Noe a închis ușa, el și fiii lui.”

Vedeți? Batjocoritori, necredincioși, sceptici. În ordine. Aceasta a continuat un timp, dar într-o dimineață, pe șaptesprezece mai a plouat și i-a nimicit pe toți oamenii aceia puși la încercare prin Cuvântul lui Dumnezeu, și i-a salvat pe toți cei care L-au crezut pe Dumnezeu și s-au pregătit.”

Apoi, Noe a coborât din boxa martorilor. În continuare, profetul a spus:

„Acum, Martorul apărării cheamă al doilea martor. El îl cheamă pe Avraam. Avraam a spus: „Eu am fost doar un om obișnuit, un credincios, iar Dumnezeu mi-a vorbit prin Cuvântul Său că într-o zi, voi avea un copil cu Sara. Sara avea șaizeci și cinci de ani iar eu aveam șaptezeci și cinci, și m-am căsătorit cu ea când avea cam șaisprezece ani. Ea era sora mea vitregă și era stearpă iar eu eram steril, așa că, nu exista nici o cale să avem copilul acela. Astfel, am continuat așa ani de zile, dar Dumnezeu ne-a promis iar noi am mers înainte pregătindu-ne pentru venirea copilului: am făcut botoșei și toate lucrurile. A trecut prima lună și i-am zis Sarei: „Sara…” Țineți minte că ea era cam de douăzeci de ani în menopauză, vedeți? I-am zis: „Sara, ai văzut vreo diferență în aceste ultime douăzeci și opt de zile?” „Nu, nu este nici o diferență” „Ei bine, știu că vom avea copilul oricum.” Și am continuat să mergem înainte an de an crezându-L în continuu pe Dumnezeu.

Domnul Necredincios, domnul Sceptic și domnul Nerăbdător au făcut tot posibilul să mă îndepărteze de făgăduință. Ei au încercat să-mi spună că am greșit: „Avraam, tu ai fost un fermier de succes, toată viața ai fost un om bun și toată lumea te-a apreciat, dar la capăt ai devenit rău. Tu crezi ceva ce nu poate fi adevărat. Nu este științific ca un bătrân ca tine și o bătrână ca Sara, să aveți un copil.” Dar eu L-am crezut pe Dumnezeu oricum. Astfel, douăzeci și cinci de ani mai târziu, s-a împlinit. El nu mi-a spus când voi avea acel copil, dar mi-a spus că îl voi avea. Eu L-am crezut pe Dumnezeu și tot ce era contrar, am socotit ca și cum nu era.” Apoi, Avraam s-a retras.

În ordine, să chemăm repede un alt martor. Profetul Isaia. Să-l întrebăm și pe el ceva. Isaia a spus: „Domnul mi-a vorbit într-o zi prin profeție. Eu eram profet și toată lumea știa că tot ce spuneam, Dumnezeu onora, așa că toți m-au crezut ca pe un profet. Dar într-o zi a venit ceva irațional când El a spus: „O fecioară va naște.” Aceasta era ceva neobișnuit.” Apoi Isaia a părăsit boxa martorilor iar Martorul apărării a chemat următorul martor. El a spus: „Să chemăm repede un alt martor. Să-l chemăm pe Moise.” Moise a spus: „Toți au râs de mine pentru că eram în vârstă de optzeci de ani. Aveam o barbă albă atârnând în jos așa, și mergeam jos în Egipt cu soția mea stând pe un catâr și micuțul Gherșom lângă ea. Pășeam cu ochii ațintiți spre ceruri și cu toiagul acesta vechi și strâmb în mână. Mă duceam să preiau…o invazie a unui singur om.”

Ideea este că el a făcut-o. Așa este. A făcut-o cu un toiag strâmb, a făcut ceea nu putuse să facă cu o armată, dar așa a spus Dumnezeu și aceasta a stabilit-o.”

Eu scot doar fragmente. Apoi, Moise a plecat.

„El a spus: „Să luăm repede un alt martor înainte de a încheia. Haideți să-l chemăm pe Iosua. Iosua a spus: „Moise a luat câte unul din fiecare seminție, din fiecare denominațiune, și ne-a trimis dincolo, să spionăm țara. Când am ajuns la Râu, ne-am uitat dincolo și i-am văzut pe acei amaleciți, amoriți, fereziți și câți alții, apoi am văzut acei uriași.” Apoi el a continuat: „Poporul a țipat de frică: „Păi, noi nu putem face aceasta!”

Astfel, fratele Branham aduce martori unul după altul iar ei depun mărturie unul după altul despre cum au rezistat în fața domnului Sceptic, a domnului Necredință și a domnului Nerăbdător. Fiecare dintre ei a avut încercarea lor. Moise a avut încercarea lui, Iosua a avut încercarea lui.

Când iscoadele au plecat, toți făceau parte din biserică, toți făceau parte din aceeași biserică; doisprezece dintre ei au trecut dincolo și toți au văzut același lucru; toți au auzit aceeași promisiune când au traversat țara, dar când s-au întors, au avut două mărturii diferite. Majoritatea bisericii a spus: „Nu putem face aceasta!” Dar Iosua și Caleb au spus: „Dacă Dumnezeu este cu noi, suntem mai mult decât în stare s-o luăm. Este a noastră!”

Când s-au întors înapoi, toți au avut aceeași mărturie despre țară: „Sunt orașe cu ziduri, sunt uriași, sunt fructe, este lapte și miere, este exact cum a spus!” Toți au văzut același lucru. Cei zece cărora le-a fost frică, nu au văzut ceva diferit de Iosua și Caleb, ci au văzut exact aceleași lucruri, dar numai Iosua și Caleb au crezut Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta era diferența.

Când ei s-au întors cu scepticism, necredință și cu frică, Iosua și Caleb au luat poziție pentru Cuvântul lui Dumnezeu, crezând că sunt mai mult decât în stare să ia țara. Moise a luat poziție, Isaia a luat poziție, Mica a mers până la capăt, și au mărturisit unul după altul, după altul, după altul că Cuvântul lui Dumnezeu a lucrat. Amin.

„Diavolul a venit și m-a ispitit cu necredință, m-a ispitit cu scepticism și cu nerăbdare, dar Cuvântul a fost întotdeauna adevărat.”

Amintiți-vă că atunci când fratele Branham a început acest proces, l-a început cu procurorul, Satan, care a adus o acuzație împotriva lui Dumnezeu spunând că nu Se ține de Cuvânt și a adus trei martori; a adus trei exemple din Biblie. Dar Martorul apărării, Duhul Sfânt, a venit și El cu martori, și a adus mai mulți martori; l-a adus pe Moise, pe Ilie, pe Isaia, pe Iosua și Caleb, pe David și Solomon, și fiecare dintre ei mărturisesc același lucru:

„Cuvântul lui Dumnezeu funcționează! Promisiunea lui Dumnezeu este adevărată! A fost testată în viața mea dar eu am stat cu Cuvântul și Cuvântul a funcționat. Promisiunea lui Dumnezeu a fost adevărată. Eu am eșuat, am încurcat, nu am înțeles întotdeauna bine, dar Cuvântul lui Dumnezeu a fost întotdeauna adevărat, și ceea ce a promis, s-a împlinit întotdeauna.”

Fratele Branham a continuat acest serviciu și a ajuns la această parte care îmi încântă inima. El a spus:

„Se face târziu, dar lăsați-mă să mai avem un martor.”

Fratele Branham este cel care moderează totul, el spune povestea. Și el a spus:

„Știți, procurorul, Satan vine cu martorii lui, iar Martorul apărării, Duhul Sfânt are martorii Lui. El i-a chemat pe toți și a construit, și a construit, apoi a spus: „Nu mai avem timp decât pentru un singur martor. Mai putem avea un martor? Am o duzină scriși aici. Am putea chema o sută sau două, dar lăsați-mă să mai chem unul. Vă supărați dacă sunt eu acel martor? (Adunarea spune, „Amin.”) Mi-ar plăcea să iau poziție pentru El. Acele zile sunt înapoi acolo, aceasta este acum aici.”

El vorbește despre cei care au fost acolo: Moise, Ilie, pe care îi pune acolo, în urmă.

„…aceasta este acum aici. Eu știu că aceea ar fi mărturia lor, dar lăsați-mă să iau loc în boxa martorilor odată.”

Vreau să vă spun că și eu vreau să iau loc în boxa martorilor. (Fratele Chad ridică mâna.) Ați vrea și voi să luați loc? „Amin!” Dacă mai este loc pentru unul care vrea să stea ca martor, avem voluntari care ar dori să-și aducă mărturia, care ar putea să stea în apărarea Lui, că acest Cuvânt funcționează, că Cuvântul funcționează în orice situație și în orice condiții. Amin. Chiar și în eșecul meu, Dumnezeu Și-a ținut promisiunea. Chiar și în ezitările mele, Dumnezeu Și-a ținut promisiunea. Acest Mesaj este Adevărul! Acest Cuvânt este Adevărul!. Ceea ce a învățat profetul, nu este altceva decât Adevărul!

Ascultați, prieteni: Hattie Wright, poate lua loc în boxa martorilor. Într-o zi, Hattie Wright stătea acasă la părinții ei ascultând o poveste incredibilă. Un bărbat a auzit un Glas care i-a spus că poate crea ceva și așa s-a întâmplat. El avea o discuție cu un Glas invizibil care era Dumnezeul cel Atotputernic și El vorbea cu o ființă născută în păcat și-i spune că poate să vorbească și să ceară orice vrea, iar Dumnezeu îi va susține cuvintele pe care le va rosti. El spunea povestea și a spus: „Bine, ce ar trebui să cer?” Și Glasul i-a răspuns: „Tu vânezi și ai nevoie de vânat.” Fratele Branham a spus: „Aș vrea o veveriță.” „Unde să fie?”

Ascultați, uneori trebuie să ne întoarcem și să ștergem atât de mult din mințile noastre!

 Pentru noi, aceasta nu este o poveste complicată, dar în ziua aceea a fost o poveste complicată. Într-o casă mică și săracă, cu o măsuță săracă, era un grup de oameni săraci care ascultau o poveste despre o conversație pe care Dumnezeu a avut-o cu profetul Său. Profetul, îmbrăcat în haine de vânătoare, a zis: „Bine, vreau una în copacul acela…și vreau una aici.” Dar Glasul a spus: „Ai spus că vrei trei.” Și profetul a spus: „Bine, de data aceasta am s-o fac mai grea. Vreau să treacă peste câmp și să urce în salcâmul acela pentru că veverițele nu stau niciodată în salcâmi.” Astfel, era o cerere foarte grea, dar s-a întâmplat întocmai cum a spus el. Prima veveriță a apărut aici, a doua a apărut acolo, și cealaltă a fugit din direcția aceea, a urcat în copacul acela iar el a împușcat-o. În timp ce spunea povestea acelui grup de oameni umili și acestei femei umile, ea a spus: „Frate Branham, acesta nu este altceva decât Adevărul.”

Ascultați, sper că puteți prinde aceasta în importanța care îmi lovește inima. Ea nu avea nici un text din Scriptură care să spună că un bărbat va crea veverițe în timpul de sfârșit; ea nu a avut nimic cu care să verifice acea poveste, și nici nu s-a gândit  că ar putea s-o verifice, dar credința din inima ei a spus: „El îmi spune Adevărul!” Ea nu putea verifica povestea cu martori oculari, nu avea un videoclip cu acel eveniment; cum putea ea verifica aceasta? Dar când ea a spus: „Aceasta nu este altceva decât Adevărul,” fratele Branham a spus că puterea lui Dumnezeu a coborât acolo și i-a spus să se ridice în picioare. El s-a ridicat în picioare și Glasul i-a spus: „Dă-i orice vrea ea!” Atunci fratele Branham a spus: „Soră Hattie, Dumnezeu mi-a spus să-ți dau tot ce vrei. Ce vrei?”

Odată ce a spus aceasta, era prea târziu să se retragă. Femeia putea să ceară orice și-ar fi dorit; dacă ar fi dorit o altă lume, ar fi putut avea o altă lume, sau un milion de dolari, sau vindecarea surorii ei, putea să aibă orice dorea ea. Dar Dumnezeu știa că felul de persoană care avea felul potrivit de credință să creadă ce spunea profetul, va cere ceea ce trebuie. El știa ce era în inima ei, știa că cel mai prețios lucru din inima ei, era mântuirea, Viața Veșnică. Ea nu a vrut un lucru trecător, ci dorea lucruri veșnice. De ce? Pentru că era un copil al lui Dumnezeu, era credincioasă.

Dumnezeu l-a ridicat pe profet și i-a spus: „Dă-i tot ce vrea!” Fratele Branham a încercat să o ajute: „Știi că ai nevoie de aceasta, ești săracă și ai grijă de mama ta și de tatăl tău, ai grijă de sora ta.” Dar tot ce și-a dorit ea, a fost: „Cea mai mare dorință din inima mea, este mântuirea celor doi fii ai mei.” Și Dumnezeu i-a dat ceea ce a cerut. Nu știu multe, dar din câte cunosc, nu știu pe nimeni altcineva din istoria omenirii căruia i s-a dat dreptul să ceară orice a dorit, cu garanția că va obține.

Fratele Branham a trecut prin aceasta și a avut dreptate. Ceea ce a spus Hattie Wright, L-a mulțumit pe Dumnezeu. Aceasta a spus fratele Branham în predica sa: „Ceea ce a spus, L-a mulțumit pe Dumnezeu.”

Tot acest scepticism care plutește în jurul Mesajului, nu-L mulțumește pe Dumnezeu, și toți cei care încearcă să dovedească ceva, nu-L mulțumesc pe Dumnezeu. Pe Dumnezeu Îl mulțumesc oamenii care cred Cuvântul Lui; El vrea pe cineva care se întoarce și trăiește ceea ce crede pentru a-L dovedi; pe cineva care spune despre acest Mesaj: „Unde să mergem? Unde să ne ducem? Tu ai Cuvintele Vieții veșnice! Unde altundeva să mergem?” Ce altceva am putea crede? Eu trebuie să primesc purtătorul de Cuvânt al lui Dumnezeu pentru mine, pentru că el a adus Adevărul în această zi. Trebuie să-L cred și să-L accept. Ce altceva pot să fac? Unde altundeva să mă duc?”

„Mai avem timp pentru un martor. Dacă mă scuzați, pot să fiu eu acel martor?”

Când am citit aceasta, inima mea aproape că a explodat. Am spus: „O, laudă lui Dumnezeu! Doamne, lasă-mă să fiu eu acel martor dacă va mai fi unul care să depună mărturie. Lasă-mă să fiu eu, nu trece fără mărturia mea; să nu treci prin acest caz fără mărturia mea.”

Vreau să vă spun, prieteni, că acest caz nu se va termina până când nu veți depune și voi mărturia voastră, pentru că Mireasa îl biruiește pe Satan prin „Sângele Mielului și prin cuvântul mărturiei lor.” Nu-ți face griji! Tu ai șansa ta. Tu ai șansa ta chiar acum. Întreaga lume se află în judecată, dosarul acestui caz este în instanță acum, iar tu ai ocazia să stai în boxa martorilor și să depui mărturie prin cuvintele mărturiei tale, prin faptele tale, prin viața ta. Toate mărturisesc că acest Cuvânt este Adevărul, că acest Mesaj este corect. Dumnezeu nu ne-a mințit, El nu ne-a trimis ceva fals, ci ne-a trimis Cuvântul Său.

În același mesaj, fratele Branham spune mai departe:

„Țineți minte, mintea voastră este juriul, iar acțiunile voastre sunt judecătorul vostru. Felul în care judeci dacă acest Cuvânt este adevărat sau nu, este prin faptele tale.

Acum, plecați-vă capetele pentru un moment. Doamne, Isuse, judecata nu a început. Câți am mai putea chema pe platformă? Tu ai spus: „Dacă își vor pune mâinile peste bolnavi, se vor însănătoși.” Și, „Lucrările pe care le fac Eu, le veți face și voi.” Femeia a atins haina Ta, iar Tu Te-ai întors și i-ai spus ce s-a întâmplat. Tu Îți ții toate Cuvintele Tale, și nici unul dintre ele nu este greșit. Doamne, greșeala este în necredincios. Domnul Necredincios este cel care contaminează persoana; domnul Sceptic și Nerăbdător, nu pot să-L aștepte pe Dumnezeu, totuși se numesc Sămânța lui Avraam. Oh, Duhule Sfânt, Martorul apărării, Tu știi cine are credință și cine nu are.”

Eu spun: „Doamne, Îți sunt recunoscător pentru că am ocazia să depun mărturie, că am șansa să fiu martor.” Am ascultat ce a spus fratele Branham în proces, și când a ajuns la partea aceasta, când  a spus: „Dacă am mai avea doar unul, mă scuzați, aș putea fi eu acel ultim martor?”, ceva din inima mea a apus: „Nu, lasă-mă să fiu eu acel martor. Nu încheia cazul,  vreau să depun și eu mărturie.”

Pentru că am fost crescut într-o denominațiune, am crezut că Îl cunosc pe Dumnezeu; am crezut că cred Adevărul; am crezut că sunt un băiat bun; am crezut că am ceea ce este corect, dar Glasul lui Dumnezeu din zilele mele, m-a înviat din denominaționalismul mort și m-a trezit la Cine este Dumnezeu cu adevărat; mi-a arătat că acela în care am crezut, nu era Adevăratul Dumnezeu al Cuvântului. Eu eram blocat, învăluit în întuneric; eram la fel ca Lazăr în haina mormântului, în spatele unei stânci mari și vechi care mă ținea departe de Hristos. Dar Glasul Învierii a venit în zilele mele și eu am auzit acel Glas care a strigat numele meu și m-a chemat așa cum l-a chemat pe Lazăr din mormântul acela.

El l-a chemat pe Chad Lamb din denominaționalismul mort și m-a adus înapoi la Viața în care am fost rânduit să fiu dintotdeauna.

Eu vreau să fiu un martor, vreau să mărturisesc Doamne, lasă viața mea să mărturisească; lasă acțiunile mele să depună mărturie pentru că cred că acest Cuvânt este Adevărul, că acest Mesaj este Hristos. Fie ca tot ce fac să mărturisească despre credința mea că acest Cuvânt este Adevărul.

Eu am fost un băiat penticostal și toată viața am mers la biserică. Când aveam o săptămână sau două, am fost dus la biserică, și probabil că nu am ratat mai mult de două săptămâni de slujbe în toată viața mea. În familia mea există un șir de predicatori care merg în urmă până la strada Azusa. Bunicul meu a fost predicator, unchiul meu a fost păstorul meu și am crezut că sunt bine, că sunt în Adevăr; am crezut că știu Biblia, dar nu eram capabil să trăiesc o viață dreaptă, ci duceam o viață de fățarnic. Voiam să fiu bun dar nu aveam putere să trăiesc corect; voiam să fiu creștin, voiam să fiu sfânt și curat, dar nu puteam să mă curăț. Cuvântul care mi-a fost dat nu producea o viață sfântă, ci o viață fățarnică.

Dar într-o zi, am auzit un Glas care era de partea cealaltă de stâncă. El a spus: „Dă piatra la o parte și eliberează-l! Lasă-l să-și scoată hainele morții, pentru că este legat de învățătura denominațională.” Toți eram legați de o înțelegere greșită. „Lasă-l liber! Lasă-l să trăiască!” Acesta este Semnul meu: a avut loc ceva, a avut loc o experiență care m-a schimbat pentru totdeauna, așa că, acum nu mai încerc cu disperare să trăiesc corect și sperând să fiu bine, pentru că în mine s-a schimbat ceva; acest Cuvânt a intrat în mine și în mine a intrat o altă Viață, așa că, ceea ce îmi doresc mai mult ca orice, singura mea dorință este să-I plac și să-I slujesc lui Dumnezeu.

Puterea Duhului Sfânt a venit, și acum pot să fiu martor; Martorul Lui a venit să mă facă martor. Am descoperit că Cuvântul Lui este adevărat, că acest Mesaj este adevărat, că în El este Puterea de transformare care ne duce de la un membru al bisericii, la Mireasă.

În dimineața aceasta, aș vrea să depun mărturie și să spun că acest Mesaj are încă Putere de transformare pentru că este Cuvântul lui Dumnezeu. Mesajul predicat de profetul lui Dumnezeu, Mesajul din această zi, are putere să te ducă de la un membru al bisericii care stă în scaunul tău chiar acum, la Mireasa lui Isus Hristos. Mesajul acesta are putere să te transforme în Mireasa lui Isus Hristos, și să nu rămâi un membru al bisericii. Amin.

Primiți acest Cuvânt! Deveniți una cu acest Cuvânt! Hrăniți-vă cu El, luați-L în voi! Deveniți una cu acest Mesaj! Mesajul trebuie luat în voi, nu să vorbiți despre Mesaj, ci trebuie să-L trăiți. Laudă lui Dumnezeu!

Eu vreau să fiu martor… dar nici măcar nu este vorba de dorința de a fi martor, ci am fost chemat să fiu martor, deoarece Apocalipsa 12 se împlinește, ajunge la plinătatea Sa. Mireasa urcă Cuvânt cu Cuvânt. Când Mireasa este adunată ca întreg, Satan este aruncat afară iar cerul se bucură, și aceasta este din cauza mărturiei noastre, a fiecăruia dintre noi.

Noi avem privilegiul să stăm în boxa martorilor. Ce suntem noi? Martori în boxa martorilor. Care este mărturia noastră? Ce credem noi? Ce este Adevărul? Ce trebuie să spui când intră domnul Necredincios? Ce spui când vine domnul Necredință la tine? Ce spui când vine domnul Sceptic? Nu un frate sau o soră, nu altcineva, ci domnul Sceptic vine la tine. Ce faci? Ce trebuie să spui când vine domnul Nerăbdător? Noi suntem aici ca să mărturisim; viața noastră este un martor că acest Mesaj este Adevărul. Amin.

Dumnezeu ne-a chemat ca să fim acel martor. El ne-a trimis Duhul Sfânt ca să ne dea putere să fim martori, iar eu mărturisesc că aceasta este singura cale pentru mine. Religia nu a funcționat, voința mea a eșuat dar acest Cuvânt este Puterea de transformare și a fost singurul lucru care a funcționat pentru mine. Am putea continua mărturie după mărturie, după mărturie, iar noi suntem o mărturie în Edenul Satanei.

Amintiți-vă că, atunci când fratele Branham a început acest proces, a spus că procurorul a adus acuzația încercând să discrediteze Cuvântul lui Dumnezeu; procurorul a adus martori încercând să discrediteze Cuvântul vorbind despre Scripturi, dar Duhul Sfânt vine ca Martor al apărării, și Martorul apărării vă cheamă să luați poziție. Câți dintre voi vreți să luați poziție și să spuneți: „Acest Cuvânt este Adevărul! Eu pot să mărturisesc că este Adevărul! Pot să mărturisesc că ceea ce a spus acel profet, nu este altceva decât Adevărul!”

A fost adevărat în orice fel a spus-o; a fost adevărat în fiecare părticică a vieții mele. Este adevărat și când domnul nerăbdător vine și spune:

 „Încă mai așteptăm aceasta? Ce zici de aceasta? Ce zici de aceea?” Domnul Sceptic vine și el și spune:

 „Du-te să vorbești cu altcineva.”

„Eu cred deja aceasta.”

„Dar ce zici că a trecut o lună? Când te duci să vorbești cu altcineva?”

„Eu cred deja aceasta!”

„Dar ce zici de discrepanța aceasta? Profetul a spus aici într-un fel, și dincolo a spus în alt fel.” Dar tu îi răspunzi:

„Domnule Sceptic, du-te să vorbești cu altcineva, nu cu mine. Eu cred deja că acesta este Adevărul.” Amin.

În mesajul Pecetea a patra, fratele Branham spune:

„Observați, în timpul acela el va primi o inimă de fiară. Satan se va întrupa pe sine pentru că atunci când Biserica merge sus, Satan este aruncat afară. Înțelegeți? Atunci s-a terminat și se termină și acuzațiile lui. Înțelegeți?”

Va veni un timp când mărturia Miresei va încheia acuzațiile diavolului. El va termina cu acuzațiile pentru că există o Mireasă care va avea credință deplină în Cuvântul deplin al lui Dumnezeu; nu va exista nici un pic de necredință și viața ei va reflecta Viața lui Isus Hristos Însuși, iar mărturia ei va închide gura acuzatorului. Ea va urca iar el va fi alungat.

Prieteni, la aceasta am fost chemați, și eu spun: „Doamne, ajută-ne să-Ți credem Cuvântul și să stăm cu acest  Cuvânt indiferent ce se întâmplă în jurul nostru. Nu ca grup, ci ca individ. Aceasta nu este o rugăciune de grup, deși o doresc pentru toți cei care sunt aici. Îmi doresc aceasta pentru fiecare dintre noi, dar aceasta este o epocă a individului; este timpul când individul este chemat să aibă o experiență individuală și o descoperire individuală. Voi ați fost chemați ca indivizi să mărturisiți personal în boxa martorilor.

La ce veți fi martori?  Care va fi mărturia ta? Ce vei avea de spus? Ce a făcut acest Mesaj pentru tine? Ce ți-a adus? Ce a făcut Hristos în inima ta? Care este mărturia noastră?

Mireasa va avea mărturia finală pentru perioada neamurilor, iar eu vreau să dau o mărturie adevărată. Să ne plecăm capetele și să ne rugăm.

Doamne, Isuse, Îți mulțumim, Tată, pentru Cuvântul Tău. Dumnezeule, înseamnă atât de mult pentru noi, Doamne, pentru că trăim în această zi. Îi vedem pe martorii care au plecat înainte, și noi l-am auzit pe profetul Tău vorbind despre Noe, despre ziua lui Moise, despre ziua lui Ieremia, a lui Isaia; despre ziua în care a trăit Iosua, dar astăzi nu este ziua aceea, Doamne, ci este o zi în care Tu ne-ai chemat ca indivizi să ne ocupăm locul pentru a trece testul și pentru a depune mărturia. Doamne, ne dorim din toată inima să depunem o mărturie adevărată, dar vom avea nevoie de Duhul Adevărului ca să ne dea putere să fim un martor adevărat.

 Dumnezeule, Te rog să-Ți umpli copiii cu Duhul Tău, Stăpâne, ca să Te reverși asupra noastră și să primim putere să fim martori adevărați în această zi, ca să fim martori aici, în străinătate sau oriunde ne-ai conduce. Ajută-ne să fim martori că această Evanghelie este Adevărul pentru că ai spus că vei avea pe pământ o Mireasă care Te va crede pe Cuvânt, iar acel Cuvânt se va împlini.

Doamne, Îți mulțumim pentru tot ce ai făcut pentru noi; Îți mulțumim pentru profetul pe care l-ai trimis în această zi și care a luat loc în boxa martorilor în acea zi. El a spus: „Pot să depun mărturie zile și săptămâni întregi despre ceea ce Te-am văzut făcând.” Dar, Doamne, nu aceasta a fost ultima mărturie pe care ai avut-o pe pământ, pentru că ai chemat o Mireasă,  m-ai chemat pe mine și i-ai chemat pe frații mei și pe surorile mele. Dumnezeule, profetul Tău a dorit să ia poziție pentru Tine, cât de mult ar trebui să ne dorim și noi să luăm poziție pentru Tine! Doamne, vreau să stau în această zi și să cred Cuvântul Tău! Lasă Cuvântul Tău, Doamne, să se manifeste în viața mea. Fă ca Puterea transformării să mă transforme într-o Mireasă, pentru că doresc să mă transformi în imaginea pe care ai avut-o în minte înainte de întemeierea lumii. Dă-mi putere să fiu acel martor adevărat și să depun mărturie despre tot ce a făcut Mesajul în această zi.

Doamne, adu-mă la acea imagine, la acea manifestare pentru că ne supunem Ție și cred că vei face ca viețile noastre să depună mărturie că acest Cuvânt este Adevărul. Dumnezeule, Te rog să pui în noi dorința pe care a avut-o profetul de a lua loc în boxa martorilor și să mărturisească despre Cuvântul Tău că este Adevărul. El este Adevărul în fața scepticilor, El este Adevărul în fața necredincioșilor și El este Adevărul în fața nerăbdătorilor. Doamne, Cuvântul Tău este adevărat.

Îți suntem atât de recunoscători pentru privilegiul de a fi martorii Tăi în acest timp al sfârșitului. Tu poți să ne împuternicești și să ne echipezi.

Doamne, mă întreb: este cineva aici căruia îi este frică să ocupe loc în boxa martorilor, care nu este sigur de mărturia lui și care nu știe sigur ce să spună? Este cineva aici care este puțin reticent să stea pe acea poziție? Dumnezeule, Te rog să-l întărești și să-l umpli chiar acum cu Duhul Tău. Dă-le dorința să se deschidă față de Tine și să spună: „Doamne, am nevoie de mai mult din Tine. Sunt puțin intimidat de boxa martorilor, de aceea am nevoie de Ceva de la Tine, am nevoie de Duhul Tău ca să-mi dea acea putere.”

Dumnezeule, Te rog să-L dai tuturor celor care Îl cer acum, Te rog să-L pui în ei ca să primească îndrăzneala care a avut-o Petru în ziua Cincizecimii, când s-a ridicat și a spus: „Aceasta este ceea ce a spus profetul Ioel.”

Eu sunt convins că acesta este Cuvântul care se manifestă în zilele noastre, de aceea fă-L real în viețile noastre, Doamne. Binecuvântează poporul Tău în timp ce plecăm de aici, să mergem cu mărturia noastră întreagă și s-o mărturisim prin viața noastră, prin vorbirea noastră și prin conduita noastră. Iar mărturia noastră să fie aceasta: „Cuvântul acesta nu este altceva decât Adevărul; Mesajul pe care ni l-ai dat, nu este altceva decât Adevărul!” Și fie ca aceasta să Te mulțumească, așa cum s-a întâmplat atunci când Hattie Wright a spus-o în ziua aceea.

Te iubim, Tată, și cerem binecuvântarea Ta peste tot ce s-a spus și împlinește în noi tot ceea ce dorești, în Numele lui Isus Hristos.  Amin.

-Amin-