UN MESAJ DE LA DUHUL SFÂNT – Partea a patra

27 august 2025

Să deschidem Bibliile la Geneza 1. Este Scriptura cu care a început fratele Branham când a predicat mesajul „Cuvântul vorbit este Sămânță originală”, adică atunci când pentru prima dată a menționat că Duhul Sfânt i-a spus să ia creionul și să scrie.

El a citit o porțiune mare, dar noi o vom relua de la versetul 11 la 13:

„Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeață, iarbă cu sămânță, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor și care să aibă în ei sămânța lor pe pământ.” Și așa a fost.

Pământul a dat verdeață, iarbă cu sămânță după soiul ei, și pomi care fac rod și care își au sămânța în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.

Astfel, a fost o seară, și apoi a fost o dimineață. Aceasta a fost ziua a treia.”

Când am văzut bisericuța aceea din bușteni, care este acolo de peste o sută de ani, (se referă la o biserică pe care a văzut-o când a fost în vacanță), m-am gândit: „Ce predici se țineau acolo acum o sută de ani! Știți? Și ce adunări au fost proclamate, pentru că predicau din Biblie și Adevărul era declarat.” Dar gândiți-vă ce a făcut Dumnezeu în descoperire, în ultima sută de ani. Ce a descoperit Dumnezeu despre Sine Însuși, ce a descoperit Dumnezeu despre poporul Său și ce a descoperit Dumnezeu despre Cuvântul Său. Astfel, eu spun: „O, slavă Domnului! Noi suntem cei mai binecuvântați oameni. Pur și simplu nu pot să-mi imaginez cum putem fi mai binecuvântați decât suntem acum, când suntem hrăniți cu o dietă atât de bogată din Cuvântul lui Dumnezeu. Noi nu avem nici o scuză să nu biruim. Nu avem nici o scuză să nu fim fericiți; nu avem nici o scuză; nu există nici o scuză.

Toate vremurile sunt grele. Desigur, Laodicea este întunecată pentru că acesta este Edenul lui Satan, dar nouă ni s-a dat un Cuvânt pentru a birui toate acestea. Nivelul Cuvântului este cel mai înalt pe care L-a avut vreodată, pentru a birui cel mai întunecat timp dintre cele mai întunecate. Noi nu suntem aici pentru a fi înghițiți de întuneric, ci suntem aici ca să fim Lumina care respinge întunericul. Noi suntem aici ca să fim biruitori, și Dumnezeu ne-a dat tot ce avem nevoie pentru a birui. Sunt atât de recunoscător pentru aceasta! Sunt atât de recunoscător pentru că sunt în viață în acest timp, în această epocă și pentru că am acest Cuvânt.

Noi putem trăi în Laodicea, noi putem trăi în scaunul Edenului Satanei, putem avea toate aceste stresuri și presiuni și toate aceste lucruri. Și este plăcut să ieși afară și să faci o drumeție ca să scapi de toate acestea, dar ascultați, eu aș prefera să am Cuvântul decât să am liniște pe coasta unui deal; aș prefera să am acest Cuvânt al lui Dumnezeu și să trăiesc în mijlocul Edenului lui Satan, decât să nu am acest Cuvânt. Prefer să am pace interioară și pace spirituală, decât să am pace fizică.

Noi suntem binecuvântați, suntem atât de binecuvântați, de aceea cred că nu există nici o scuză pentru noi, și nu vreau să există o scuză. Eu vreau să biruiesc prin harul lui Dumnezeu; vreau ca El să fie biruitor în mine; vreau ca Cuvântul pe care L-a sădit în inima mea să biruiască și să depășească fiecare situație din jurul nostru. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru aceasta.

Vom atinge câteva citate dintre acelea pe care ni le-a menționat fratele Branham.

În mesajul Cuvântul vorbit este Sămânță originală, partea întâi, fratele Branham a spus:

„Acum amintiți-vă, fiecare Cuvânt vorbit al lui Dumnezeu este Sămânță originală. Dumnezeu a plantat totul pe Pământ prin Cuvântul Său. Și atâta timp cât stați cu Sămânța originală, ea se va reproduce din nou. Dacă o hibridați, aceasta moare.”

Aceasta este intenția lui Dumnezeu. Acest Dumnezeu Și-a adus Cuvântul iar Cuvântul Său trebuie să Se reproducă pe Sine. La început, Cuvântul lui Dumnezeu urma să aducă o lume plină de fii și fiice, iar Dumnezeu urma să Se materializeze pe Pământ, ca o Familie a lui Dumnezeu în părtășie unii cu alții. Dar acest lucru a fost împiedicat prin perversiune. Dar dacă vreodată te întorci la Cuvântul original, acesta Se va reproduce din nou, și aceasta face Dumnezeu prin restaurarea Cuvântului. El ne-a adus înapoi în Taina care era în Mintea Lui.

Cuvântul original, gândul original, ne aduce la înțelegerea originală pentru a împlini scopul original al lui Dumnezeu. Ce încearcă El să facă? El încearcă să pună un popor în mâna Lui, pentru ca El să poată avea întâietate din nou, ca să-Și poată manifesta Cuvântul în acei oameni, astfel încât să poată aduce înapoi Edenul căzut. Oh, slavă lui Dumnezeu, că facem parte din aceasta!

Astfel, El ne-a adus adus înapoi Cuvântul original cu gândul original. Acesta este locul în care fratele Branham avea dilema. Dilema lui era în acest Mesaj, deoarece și-a dat seama că acum sosise această perioadă de tranziție, că Dumnezeu nu mai avea de gând să lucreze prin sisteme bisericești, prin denominațiuni, că totul se terminase. Semințele fuseseră semănate și trebuia să vină o schimbare, iar el nu știa ce să facă.

În Cuvântul vorbit este Sămânță originală, partea a doua, el a spus:

„Am ajuns aici, într-un loc în care am intrat atât de mult în Duhul! Am parcurs Biserica până sus ca să dovedesc și să arăt în Cuvânt, aici, exact ce s-a întâmplat de-a lungul timpului.” Apoi, când am făcut aceasta m-am gândit: „Doamne, îi am pe oameni stând acum aici. Îi voi avea stând acolo, ce pot să le spun? Eu nu pot prezice viitorul, nu pot să le spun ce să facă. Ce voi face? Îi voi lăsa stând pe o ramură?” Mi-am ridicat mâna și am spus: „Doamne, eu cred că fac aceasta prin voia Ta. Nu am făcut-o niciodată. Nu am făcut-o niciodată până acum, pentru că Sămânța nu fusese încă semănată.” Am spus: „Cred că acum este timpul s-o spun. Dar acum, ce voi spune acum?”

Și la fel de clar cum auziți glasul meu, Cineva a spus: „Ridică-ți creionul!” Am să v-o citesc în câteva clipe. Când am terminat de parcurs totul, acolo era răspunsul. Nici măcar nu știam ce scriu, ci pur și simplu am început să scriu. Și când am terminat, am lăsat creionul jos, m-am uitat și m-am gândit: „Doamne, ai milă! Iat-o aici! Aceasta este ceea ce căutam.”

Și aceasta este (fratele Chad ridică broșura), această mică broșură pe care o țin în mână. Aceasta este ceea ce i-a dat Dumnezeu fratelui Branham ca s-o dea Bisericii, și are legătură cu Cuvântul în Biserică.

Deci, să deschidem broșurile noastre și să citim primul paragraf luat din mesajul Epoca Bisericii Pergam:

„Într-o noapte, în timp ce Îl căutam pe Domnul, Duhul Sfânt mi-a spus să-mi iau creionul şi să scriu. Când am apucat creionul să scriu, Duhul Lui mi-a dat un mesaj pentru Biserică și vreau să vi-l aduc. Acesta are legătură cu Cuvântul şi Mireasa.”

Așadar, acest Mesaj pe care Duhul Sfânt l-a scris prin profet, nu era pentru profet, deși el avea întrebarea și nu știa ce să facă, ci era un Mesaj pentru Biserică. Deci, acest Mesaj, adică această broșură este pentru mine, ca să înțeleg tranziția care a venit și ce lucra Dumnezeu, ce încerca El să facă.

Să mergem la pagina 4. Voi citi doar două paragrafe, apoi vom merge mai departe.

„Să luăm exemplul pe care îl vedem în Moise. Acest puternic profet uns al lui Dumnezeu a avut o naştere deosebită, fiind născut la timpul potrivit pentru eliberarea seminței lui Abraham din Egipt.”

Știți că profetul lui Dumnezeu din zilele noastre a avut o naștere ciudată? A existat o Lumină și un Porumbel care au apărut la nașterea lui: „…fiind născut la timpul potrivit pentru eliberarea seminței lui Abraham din Egipt.” Deci, Moise a venit la timpul potrivit. Și profetul nostru a venit la timpul potrivit.

„…El nu a stat în Egipt să argumenteze Scriptura cu ei, nici nu se certa cu preoții. El a mers în pustie până când poporul era gata să-l primească. Dumnezeu l-a chemat pe Moise în pustie, dar așteptarea nu a fost din pricina lui Moise, ci din cauza poporului care nu era gata să-l primească. Moise se gândea că poporul va înțelege, dar ei nu au înțeles.

Atunci acolo este Ilie, la care a venit Cuvântul Domnului. Când a terminat propovăduirea Adevărului şi acel grup de acolo, care este premergătorul grupului Izabelei Americane, care nu a primit Cuvântul…”

Vreau să fiți atenți la propoziția aceasta: „…Când a terminat propovăduirea Adevărului și acel grup de acolo, care este premergătorul grupului Izabelei Americane, care nu a primit Cuvântul…”

Așadar, fratele Branham făcea o paralelă între timpul lui Ilie și timpul lui, timpul prezent.

 „…premergătorul grupului Izabelei Americane, care nu a primit Cuvântul, Dumnezeu l-a chemat de pe câmp şi a lovit acea generație pentru respingerea profetului şi a Mesajului pe care i l-a dat Dumnezeu. Dumnezeu l-a chemat în pustie, iar el nu ar fi ieșit nici chiar pentru rege. Cei care au încercat să-l convingă să facă aceasta, au murit. Dar Dumnezeu i-a vorbit credinciosului Său profet prin vedenie, iar el a ieșit afară din ascunzătoare şi a adus Cuvântul înapoi la Israel.”

Aceasta a fost confruntarea de pe Muntele Carmel. El a ieșit din ascunzătoare și s-a întors înapoi la sfârșitul perioadei de secetă, o secetă de auzire a Cuvântului lui Dumnezeu, și s-a întors pentru confruntarea de pe Muntele Carmel. Noi am vorbit despre aceasta pe larg, data trecută.

Apoi, în următorul exemplu la care s-a dus, a spus:

„Apoi a venit Ioan Botezătorul, credinciosul premergător al lui Hristos, puternicul profet pentru ziua lui. El nu s-a dus la școala tatălui său, nici la școala Fariseilor, nu a mers la nicio denominațiune, ci afară în pustie, chemat acolo de Dumnezeu. Acolo a stat până când Domnul l-a trimis afară cu mesajul, strigând: „Mesia este aproape!”

Astfel, fratele Branham a folosit aceste trei exemple pentru a-și simboliza propria slujbă în ceasul în care a ajuns. Și el a trebuit să aștepte timpul potrivit. Acesta era locul în care se afla fratele Branham în această etapă a slujbei sale, în această perioadă a timpului, din anul 1962. El aștepta ceva, aștepta să se întâmple următorul lucru. El aștepta să se întâmple ceva, așa că stătea și aștepta. Moise a trebuit să aștepte; Ilie a trebuit să aștepte și Ioan Botezătorul a trebuit să aștepte. Și când ei toți au așteptat, au ieșit afară cu un Mesaj de eliberare. Când așteptarea s-a terminat, acum era timpul și Dumnezeu avea să împlinească promisiunea. „Este timpul să fiți eliberați. Promisiunea dată lui Avraam se va împlini.” Restituirea credinței și Adevărul original a avut loc pe Muntele Carmel. Acum, Mesia era aproape și la fel Ioan Botezătorul. 29.43

Toate aceste lucruri s-au împlinit în slujba fratelui Branham. Este atât de emoționant pentru mine!

Să continuăm. Acesta este un teritoriu nou acum.

„Acum să luăm un avertisment Scriptural aici. Oare nu a fost aceasta în zilele lui Moise, când Dumnezeu a dovedit că Core s-a ridicat şi s-a împotrivit acelui profet puternic? El s-a contrazis cu Moise şi a pretins că avea atât de mult de la Dumnezeu să conducă poporul şi că și alții aveau parte din revelația Divină la fel ca Moise. El a negat autoritatea lui Moise. Acum, oamenii de acolo, după ce au auzit adevăratul Cuvânt şi au fost bine familiarizați cu faptul că un profet adevărat era adeverit de Dumnezeu… Eu zic că acei oameni s-au luat după Core şi contrazicerile lui. Core nu era un profet Scriptural, dar poporul în mare număr, împreună cu conducătorii lui, au mers după el.”

Fratele Branham a dat acum un avertisment. El spunea: „Există și alți bărbați talentați, sunt și alte daruri care se ridică, dar există un singur profet legitimat.” Și a spus: „Așa cum i s-a întâmplat lui Moise, se va întâmpla din nou. Acolo vor fi slujitori ca și Core, care se vor împotrivi Adevărului. Dar Core nu era un profet legitimat.”

Să mergem împreună la Numeri 16.1-3, și să citim puțin despre Core:

„Core, fiul lui Ițehar, fiul lui Chehat, fiul lui Levi, s-a răsculat împreună cu Datan și Abiram, fiii lui Eliab, și On, fiul lui Pelet, cîteșitrei fiii lui Ruben.

S-au răsculat împotriva lui Moise împreună cu două sute cincizeci de oameni din copiii lui Israel, din fruntașii adunării, din cei ce erau chemați la sfat, și care erau oameni cu nume.

Ei s-au adunat împotriva lui Moise și Aaron, și le-au zis: „Destul, căci toată adunarea, toți sunt sfinți, și Domnul este în mijlocul lor. Pentru ce vă ridicați voi mai presus de adunarea Domnului?”

Core, Datan și Abiram și două sute cincizeci de prinți s-au ridicat și au spus: „Ascultă Moise, tu îți asumi prea multe.” Moise îl numise pe fratele său mare preot, iar lor nu le-a plăcut această organizare, nu le-a plăcut autoritatea lui Moise. Fratele Branham a spus: „El a negat autoritatea lui Moise.” Dar, slavă lui Dumnezeu, ceea ce ne arată Dumnezeu în acest pasaj, este că El aduce înapoi o autoritate asemenea lui Moise, o autoritate în acest Cuvânt, care are pe „Așa vorbește Domnul” din gura lui Dumnezeu, și poate aduce interpretarea perfectă a Cuvântului cu legitimare divină. Și aceasta este autoritatea, prieteni! Nu contează cât este de talentat un predicator, nu contează câte lucruri poate face, în această generație a existat o singură voce, un singur profet care să restaureze Cuvântul, și aceasta este autoritatea Cuvântului.

Noi nu suntem aici ca să ne amestecăm în aceasta; nu suntem aici ca să concurăm cu acesta; nu suntem aici ca să-l corectăm, ci suntem aici numai ca să ne subordonăm autorității prin care Dumnezeu a trimis Glasul Său acestei epoci.

Dar lucrarea lui Core a fost împotrivă. Dacă privim la acești împotrivitori, în Iuda 11, citim:

„Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat în rătăcirea lui Balaam, din dorința de câștig! Au pierit într-o răscoală ca a lui Core!”

Acest cuvânt „Core”, este același cu Core din Vechiul Testament. Cuvântul „gainsaying” , dacă privim la acesta, vă voi arăta ceva hazliu. Acum avem ustensile noi. Acest cuvânt „gainsaying” înseamnă „contradicție” sau „opoziție”. Ce făcea Core? El doar îl contrazicea pe Moise. El spunea: „Moise, nu, nu, nu! Și noi suntem sfinți. Întreaga adunare este sfântă. Și eu pot auzi de la Dumnezeu, și eu pot primi descoperiri, și eu pot înțelege Cuvântul.” Toate acestea puteau fi adevărate, dar este mai bine să nu contraziceți Glasul lui Dumnezeu. Voi puteți primi o descoperire de la Duhul Sfânt, categoric! Puteți prinde o inspirație, pentru că El vrea o Împărăție de preoți și împărați; El vrea ca noi toți să fim preoți; El vrea ca toți să primim de la Duhul Sfânt, dar ceea ce primim de la Duhul Sfânt nu este niciodată o contradicție și niciodată nu se contrazice și nu se opune Glasului pe care Dumnezeu l-a trimis în această zi. Aceasta a fost greșeala lui Core în ziua aceea: el l-a contrazis pe Moise și i s-a opus.

Dacă mergem la Numeri 16.8-10, citim:

„Moise a zis lui Core: „Ascultați dar, copiii lui Levi! Prea puțin lucru este oare pentru voi că Dumnezeul lui Israel v-a ales din adunarea lui Israel, lăsându-vă să vă apropiați de El, ca să fiți întrebuințați la slujba cortului Domnului, și să vă înfățișați înaintea adunării ca să-i slujiți?

V-a lăsat să vă apropiați de El, pe tine, și pe toți frații tăi, pe copiii lui Levi, și acum mai voiți și preoția!”

El i-a spus: „Ce se întâmplă cu tine? Oare nu era poziția ta destul de bună? Nu era destul să fii un slujitor al poporului? Tu urma să slujești la Cort, faci parte din seminția lui Levi și ești plasat într-o anumită poziție, de ce trebuie să faci aceasta și să cauți mai multă autoritate decât cea pe care ți-a dat-o Dumnezeu?”

Aceasta s-a întâmplat în timpul fratelui Branham.

Ei au început să vorbească împotriva Glasului unui profet din vremea aceea, crezând că erau egali cu el, că puteau înțelege Cuvântul. Dar cum puteau ei înțelege mai bine Cuvântul decât  un profet legitimat, care este interpretul Cuvântului? Nu există nici o cale. Dar dacă aceasta a fost adevărat în ziua aceea, este valabil și astăzi. Doamne, ferește să existe un Core care să se ridice în această tabără, în acest Mesaj, și să creadă că ei au o cale mai bună decât profetul; o înțelegere mai bună ca el; o interpretare mai bună sau că l-ar putea corecta! Eu spun: Nu, Doamne! Ajută-ne să nu avem nimic din toate acestea, ci să fim doar fericiți că suntem copiii lui Dumnezeu; să fim fericiți că suntem slujitori; să fim fericiți că suntem chemați în poziția noastră. Dacă suntem predicatori, haideți să fim fericiți predicând sub conducerea unui profet în această zi. Să fim fericiți în poziția noastră și să-I mulțumim lui Dumnezeu că a trimis un Glas care a confirmat că noi avem „Așa vorbește Domnul din Scripturi” și nu trebuie să ne întrebăm cu privire la aceasta, ci putem sta pur și simplu sub autoritate și să știm că acesta este Glasul pe care Dumnezeu l-a folosit pentru a aduce înapoi Cuvântul corect. Astfel, eu nu trebuie să-mi fac griji că voi depăși aceste limite. Eu pot să stau chiar aici pentru că aici m-a pus Dumnezeu și pot sluji adunării și pot să mă bucur de poziția mea.

Acolo exista o mândrie care creștea, de aceea ei credeau că sunt egali, dar noi știm că Core și ceilalți au sfârșit prin a fi distruși complet. Aceasta se va întâmpla și cu cei care se opun sau îl contrazic pe profetul epocii. Ei vor fi înghițiți de lume, vor fi mistuiți și nimiciți împreună cu cei apropiați de ei. Moise s-a dus în taberele lor, Dumnezeu l-a trimis acolo, și i-a spus: „Spune poporului să se depărteze de acești oameni.” Cei care s-au depărtat, au fost salvați, dar cei care au rămas aproape au fost înghițiți când pământul s-a deschis.

Eu spun: Doamne, ajută-ne să rămânem cu Glasul pentru această epocă, să nu ne lăsăm prinși.

Să ne întoarcem de unde am citit, din Epoca Bisericii Pergam:

„…Eu zic că acei oameni s-au luat după Core şi contrazicerile lui. Core nu era un profet Scriptural, dar poporul în mare număr, împreună cu conducătorii lui, au mers după el.

La fel ca evangheliștii de astăzi cu schemele lor de vițel de aur, ca a lui Core. Ei arată bine la oameni, așa cum a arătat Core atunci. Ei au sânge pe frunți, ulei pe mâini şi mingi de foc pe platformă. Ei permit femei predicatoare, lasă femeile să-şi taie părul, să poarte pantaloni lungi şi scurți şi ocolesc Cuvântul lui Dumnezeu pentru propriile lor crezuri şi dogme. Aceasta arată ce fel de sămânță este în ei. Dar nu tot poporul s-a întors împotriva lui Moise şi nu toți au părăsit Cuvântul lui Dumnezeu. Nu, aleșii au stat cu el. La fel se întâmplă și astăzi.”

Slavă Domnului! Puteți spune „Amin?” (Amin). Slavă lui Dumnezeu! Haideți să vedem ce a spus fratele Branham în mesajul Epoca Bisericii Laodicea, din cartea „Epocile Bisericii.”

„Când metodiștii au eșuat, Dumnezeu a ridicat alții, și așa a continuat de-a lungul anilor, până în această ultimă zi, când există din nou un alt popor pe Pământ, care, sub mesagerul lor, vor fi glasul final pentru epoca finală.”

Slavă Domnului! Câți credeți că această Mireasă va fi glasul final pentru epoca finală? Deci, cum va realiza El aceasta? Ne spune clar aici: „sub mesagerul lor.” Nu corectând mesagerul, nu îndreptând ce a greșit, ci rămânând sub conducerea Cuvântului care ne-a fost trimis printr-o slujbă profetică. Doar atunci ei vor fi ultimul glas pentru epoca finală.

De ce au pierdut luteranii această poziție? De ce au pierdut wesleyenii această poziție? Pentru că au devenit propriul lor purtător de Cuvânt. Ei au început să vorbească despre propriile lor lucruri, au ieșit de sub Cuvântul pentru ziua lor și au început să vină cu propriile lor idei. Și pentru că a devenit propriul lor purtător de Cuvânt, și-au pierdut dreptul de a vorbi în Numele lui Dumnezeu, iar Dumnezeu a ridicat pe altul, în ziua de pe urmă.

Astfel, această Mireasă va fi ultimul glas al epocii finale. Cum? Când rămâne sub mesagerul ei, deoarece poți fi purtătorul de Cuvânt al lui Dumnezeu numai atunci când vorbești Cuvântul lui Dumnezeu.

Noi începem să ne dăm seama singuri că venind cu propriile noastre descoperiri și având propriile noastre înțelegeri, Dumnezeu ne va vărsa din gura Lui așa cum a făcut cu fiecare generație, deoarece El va avea un singur purtător de Cuvânt care va vorbi Cuvântul Său. Și Dumnezeu a lucrat în acest profet prin sărăcie, prin respingere și prin tot felul de greutăți, până când a avut un om care I s-a predat deplin și care avea să spună numai ce voia El să spună. Eu vreau să fiu acel fel de oameni care vor spune numai ce vrea Dumnezeu să spună.

Să mergem la Apocalipsa 10.7-11:

„Ci în zilele glasului îngerului al șaptelea, când va începe să sune din trâmbiță, se va termina Taina lui Dumnezeu, așa cum a vestit El robilor Săi, profeții.

Și glasul, pe care-l auzisem din cer, mi-a vorbit din nou, și mi-a zis: „Du-te de ia cărticica deschisă din mâna îngerului, care stă în picioare pe mare și pe pământ.”

Cel care vorbește aici este Ioan, iar glasul i-a spus să meargă la Îngerul puternic, despre care știm că este Hristos, și să ia Cărticica, despre care știm că este Taina Răscumpărării, Pecetea a șaptea. Și El i-a spus: „Du-te, și ia Cărticica din mâna Lui.” Și Ioan, despre care profetul a spus că reprezintă Mireasa, a spus:

„M-am dus la înger, și i-am cerut să-mi dea cărticica. „Ia-o”, mi-a zis el, „și mănânc-o; ea îți va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.”

Am luat cărticica din mâna îngerului, și am mâncat-o; în gura mea a fost dulce ca mierea; dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune.

Apoi mi-au zis: „Trebuie să prorocești din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi și împărați.”

Când privim aici, acest Ioan reprezintă Mireasa din timpul sfârșitului. Ea trebuie să meargă la Hristosca să primească Taina, Cartea deschisă, și pe măsură ce se hrănește cu Aceasta, devine una cu Ea. Și pe măsură ce se hrănește cu Aceasta, este dulce în gura ei, dar când o trăiește, este asociată cu respingerea, pentru că există o separare care vine odată cu propovăduirea Cuvântului și este amară în pântecele ei. Dar El a făcut o afirmație:

„Apoi mi-a zis: „Trebuie să profețești din nou înaintea multor popoare și națiuni, limbi și împărați.”

Așadar, aceasta este slujba Miresei acum. Ea profețește din nou; Ea este ultimul glas al epocii finale. Dar cel mai special cuvânt de aici, este „din nou”, „să profețești din nou.” Nu spune „să profețești”, ci spune „să profețești din nou.” Aceasta înseamnă că noi vom profeți numai ceea ce a fost profețit. Amin. Nu trebuie să născocim propriile noastre profeții, ci trebuie să afirmăm numai ceea ce a fost profețit.

Să nu mă înțelegeți greșit. Aceasta nu înseamnă că nu putem predica ceva dintr-un verset biblic pe care fratele Branham nu l-a folosit. Fratele Branham a spus: „Eu ating doar vârfurile, voi să săpați și să le scoateți.” Dar nu poate fi contrazis, nu poate fi în contradicție cu ceea ce a spus profetul. Toată Biblia a fost deschisă și putem predica din întreaga Scriptură toate lucrurile, iar Dumnezeu poate să dea o descoperire despre fiecare verset din Biblie, dar acea descoperire, fiind o descoperire adevărată de la Dumnezeu, nu poate fi niciodată în contradicție cu ceea ce a spus profetul.

Așadar, noi trebuie să profețim din nou ceea ce a fost profețit deja. Dumnezeu să ne ajute să rămânem acolo.

Să ne întoarcem la micuța noastră broșură.

„Aceasta arată ce fel de sămânță este în ei. Dar nu tot poporul s-a întors împotriva lui Moise şi nu toți au părăsit Cuvântul lui Dumnezeu. Nu. Aleșii au stat cu el. La fel se întâmplă și astăzi.”

Vor fi aleși care vor rămâne cu acest Mesaj, vor rămâne cu El chiar dacă nu vor înțelege; vor rămâne cu El chiar dacă îi doare; chiar dacă le ia pielea de pe ei și aduce despărțire de toți ceilalți. Acolo va fi un ales care va rămâne cu acest Mesaj, așa cum a fost dat.

„Mulți părăsesc Cuvântul, dar unii stau cu El. Dar țineți minte pilda despre grâu şi neghină. Neghina trebuie să fie legată pentru ardere. Aceste biserici lepădate se leagă tot mai mult una de cealaltă, gata pentru focurile judecății lui Dumnezeu. Dar grâul urmează să fie adunat la Stăpân.”

Eu vreau să fiu grâu adunat pentru Stăpân. Paragraful următor:

„Acum vreau să fiți foarte atenți aici şi să vedeți aceasta. Dumnezeu a promis că în timpul sfârșitului se va împlini Maleahi 4. Aceasta trebuie să se împlinească…”

Pentru noi, aceasta este elementar. Acestea sunt elemente de bază, aceasta este temelia, iar noi am înțeles acest lucru încă de la început, când am crezut acest Mesaj. Dar fratele Branham se afla într-o perioadă de tranziție. El stătea între ploaia timpurie și ploaia târzie; stătea între semănarea Cuvântului și a vedea ce recoltă răsare. Slujba din Maleahi 4 nu începuse încă, iar el era aici în această poziție, iar Duhul Sfânt i-a zis: „Hei, aceasta este tot! Aceasta este tot!.” Să citim din nou. „Acum vreau să fiți foarte atenți aici şi să vedeți aceasta. Dumnezeu a promis că în timpul sfârșitului se va împlini Maleahi 4.” Așadar, când se va împlini Maleahi 4? În timpul sfârșitului. Câți cred că Maleahi 4 s-a împlinit? Aceasta înseamnă că suntem în timpul sfârșitului; înseamnă că am fost în timpul sfârșitului și ne apropiem de sfârșitul timpului.

„Aceasta trebuie să se împlinească, pentru că Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu însuflețit de Duhul, vorbit de profetul Maleahi. Isus S-a referit la aceasta.”

Îmi place aceasta. Vom intra în detalii. „Isus S-a referit la aceasta.” La ce S-a referit Isus? La Maleahi 4, care se va împlini în timpul sfârșitului. Îl vom citi:

„Aceasta este chiar înainte de a doua venire a lui Hristos. Până la timpul când Isus vine, toată Scriptura trebuie să fie împlinită. Vremea neamurilor va fi în ultima sa epocă a bisericii, când vine mesagerul din Maleahi. El va fi drept cu Cuvântul, va lua întreaga Biblie, de la Geneza la Apocalipsa; va începe de la sămânța șarpelui şi va continua până la mesagerul din ploaia târzie. Dar el va fi respins de denominațiuni.”

Slavă Domnului! Sunt gata să mă uit din noi la Maleahi 4. Haideți să facem recapitularea noastră.

În mesajul Ia creionul și scrie, fratele Branham a scris așa cum l-a uns Duhul Sfânt să scrie. El a spus:

„Dumnezeu a promis că în timpul sfârșitului se va împlini Maleahi 4. Vremea neamurilor va fi ultima sa epocă a Bisericii, când vine mesagerul din Maleahi.”

Să mergem la Maleahi 4.5-6:

„Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată.

El va întoarce inima părinților spre copii, și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva, la venirea Mea, să lovesc țara cu blestem.”

Este în ordine dacă fac o mică recapitulare? „El va întoarce inima părinților spre copii.” Care părinți? El va întoarce inima părinților evrei. La care copii? La copiii Noului Testament, pentru că acum venea calea harului, „o cale nouă și vie.” Astfel, Dumnezeu avea să întoarcă inima părinților, a părinților evrei, la copii.

„Apoi,”  avem o virgulă. (în limba engleză este o virgulă). „Apoi, El va întoarce inima părinților la copii.” Știe cineva ce înseamnă virgula? Este o pauză. Cât a durat această pauză? A fost o pauză de două mii de ani. Ioan Botezătorul a fost aici și a împlinit prima parte a acestei profeții. Ioan a fost aici să-i aducă pe evrei la pocăință, să-i scoată din vechea tradiție iudaică, la un nou fel de viață, iar Isus Hristos urma să fie Piatra de temelie a acestui lucru. Ioan a fost ultimul profet al Vechiului Testament, aducându-L pe Hristos. Astfel, el a întors inima părinților spre copii.

Dar după această pauză de două mii de ani, Duhul lui Ilie va unge un om care să întoarcă inima copiilor spre părinții lor. Care copii? Acum, va fi Noul Testament, copiii Noului Testament. La care părinți? La părinții Noului Testament, care sunt apostolii. Aceasta a fost slujba lui William Branham, să ne ducă înapoi? Vedeți, nu are sens. Dacă îi duce înapoi la părinții evrei, dacă el întoarce inima copiilor Noului Testament înapoi la părinții evrei, ne-am întoarce la Legea lui Moise. Dar evreii din Vechiul Testament, au devenit copiii Noului Testament. Ei s-au născut din nou într-un fel nou și viu, în epoca harului și au devenit copiii lui Dumnezeu născuți din nou prin Duhul lui Dumnezeu. Ei au devenit părinții credinței, iar acum, în timpul sfârșitului, copiii Noului Testament, ai Epocilor Bisericii, vor fi întorși la părinții credinței, care sunt apostolii și profeții din vechime. Aceasta s-a împlinit în slujba fratelui Branham. Duhul Sfânt i-a spus că se va întâmpla în timpul sfârșitului, când Biserica va fi în ultima epocă și El va pune alte condiții. Vom vorbi despre aceasta în scurt timp.

Fratele Branham a spus: „Isus a vorbit despre aceasta.” În Matei 17.10-11, citim:

„Ucenicii I-au pus următoarea întrebare: „Oare de ce zic cărturarii că întâi trebuie să vină Ilie?”

Drept răspuns, Isus le-a zis: „Este adevărat că trebuie să vină întâi Ilie…”

„Este adevărat că întâi va veni Ilie.” (din limba engleza). „Va veni” este la viitor. „Isus a vorbit despre aceasta.” Isus a spus: „Este adevărat că va veni întâi Ilie.” Va veni un Ilie. Cine este acel Ilie care va veni și ce va face el? „El va reașeza toate lucrurile.” Țineți-vă bine de cuvântul „va reașeza”, pentru că atunci când Ilie va veni cu adevărat, el va veni mai întâi și va reașeza toate lucrurile.

În continuare, Isus a spus:

„Dar vă spun că Ilie a și venit, și ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot așa are să sufere și Fiul omului din partea lor.

Ucenicii au înțeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul.”

Ioan Botezătorul era Ilie care venise deja, dar există un Ilie care va veni cu adevărat. El va veni mai întâi și va reașeza toate lucrurile. Ioan Botezătorul nu a reașezat nimic, el nu a avut o slujbă de reașezare, ceea ce înseamnă că aceasta urma să vină.

Isus vorbea despre Maleahi 4, care se va împlini la timpul sfârșitului, în ultima epocă, ultimul mesager. Oh, slavă Domnului!

În Matei 3.1-3, citim:

„În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii.

El zicea: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.”

Ioan acesta era acela care fusese vestit prin prorocul Isaia, când zice: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului, neteziți-i cărările.”

Aceasta este profeția pe care a împlinit-o Ioan Botezătorul. Dacă observați, în această profeție, se spune: „pregătiți”, nu „reașezați”, pentru că Ilie care va veni, va reașeza.

De ce au pus ucenicii această întrebare lui Isus? „Oare de ce zic cărturarii că trebuie să vină întâi Ilie?” Ei coborâseră de pe Muntele Schimbării la față, Îl văzuseră pe Domnul proslăvit, apoi au spus: „Dar noi am crezut că Ilie va veni înainte de aceste lucruri.” Și Isus le-a spus: „El va veni, dar a venit deja. Primul a venit pentru că este timpul să fie întoarse inimile părinților la copii. Dar el va veni și va reașeza.” Primul care vine, pregătește, dar data viitoare când vine, reașază. Nu există nici o Scriptură în Biblie care să vorbească despre Ioan Botezătorul că va reașeza. Niciuna.

Să mergem la Ioan 1.21-23:

„Și ei l-au întrebat: „Dar cine ești? Ești Ilie?”

Înainte de aceasta, ei l-au întrebat: „Ești Hristos?” Iar el a răspuns: „Nu, nu sunt.” Nu era Hristos. Apoi, ei l-au întrebat: „Ești Ilie?” Și el a spus: „Nu sunt.” Acum, ascultați. Tehnic vorbind, el împlinea prima parte din Maleahi 4. El era Ilie, dar știa despre ce vorbeau ei, așa că a spus: „Nu sunt ceea ce credeți voi. Eu nu sunt acel Ilie.” Apoi, ei l-au întrebat: „Ești profetul acela?” Aceasta este important „Profetul acela.” Și el a răspuns: „Nu sunt.”

„Atunci i-au zis: „Dar cine ești? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce zici tu despre tine însuți?”

„Eu”, a zis el, „sunt glasul celui ce strigă în pustie: „Neteziți calea Domnului, cum a zis profetul Isaia.”

Astfel, el a continuat să spună cine era. El nu era Ilie din Maleahi 4. Nu era acel Ilie, nu era acel profet. „Eu sunt acesta din profeția lui Isaia.” El se referea la Isaia 40.4:

„Glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului; faceți în pustie un drum mare și drept pentru Dumnezeul nostru!

Fiecare  vale va fi înălțată și fiecare munte și deal va fi coborât; locurile strâmbe vor fi îndreptate, iar locurile colțuroase vor fi netezite.

Slava Domnului va fi descoperită și orice făptură o va vedea, căci gura Domnului a vorbit.”

Acesta este cine a spus Ioan Botezătorul că era, și aceasta este Scriptura pe care a spus că o împlinește. El însuși a spus aceasta. Și această profeție era: „Să pregătească”.

Acum, Luca 3.3-6:

„Și Ioan a venit prin tot ținutul din împrejurimile Iordanului, și propovăduia botezul pocăinței, pentru iertarea păcatelor,

după cum este scris în cartea cuvintelor profetului Isaia: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările.

Orice vale va fi astupată, orice munte și orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strâmbe vor fi îndreptate și drumurile zgrunțuroase vor fi netezite.

Și orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu.”

Aceasta este ceea ce am citit aproape cuvânt cu cuvânt din Isaia 40. Și acum Luca ne spune la fel ca Matei, ca Marcu și Ioan, toți ne spun cine este Ioan Botezătorul, că Ioan Botezătorul este glasul care strigă în pustie și pregătește o cale. Vedeți? Pregătiți calea Domnului! Pregătiți! Pregătiți! Întotdeauna este „Pregătiți! Pregătiți calea, neteziți-I cărările, munții vor fi coborâți, locurile joase vor fi înălțate. Pregătiți! Pregătiți! Pregătiți!”

Să mergem la Marcu 1.1-3:

„Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

După cum este scris în profetul Isaia: „Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea…

Glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările.”

Aceasta este profeția: „Glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările.” Aceasta este Isaia 40, și aceasta au repetat Matei, Luca și Ioan: acesta este acesta. Dar aici avem ceva nou, este ceva ce nu fusese încă spus: „Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea.” Aceasta este o profeție diferită, aceasta nu vine din Isaia, această profeție vine din Maleahi, dar nu din Maleahi 4, ci din Maleahi 3. De aceea a spus fratele Branham că Ioan este Maleahi 3, nu Maleahi 4.

Așadar, priviți! Ei au luat două profeții din cartea lui Marcu și le-au pus împreună, pentru că Ioan le-a împlinit pe amândouă.

„Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea.” Ce va face? „Va pregăti.” Deci, profeția din Isaia este: „Pregătiți”, iar profeția din Maleahi este „va pregăti”.

„Iată, voi trimite pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Și deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutați; Solul Legământului, pe care-l doriți; iată că vine, zice Domnul oștirilor.” (Maleahi 3.1).

Slavă Domnului! Să mergem la Matei 11.7-10:

„Pe când se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O trestie clătinată de vânt?

Dacă nu, atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi sunt în casele împăraților.

Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, și mai mult decât un profet,

căci el este acela despre care s-a scris: „Iată, trimit înaintea feței Tale pe solul Meu, care Îți va pregăti calea înaintea Ta.”

Deci, cine spune Isus că este Ioan? Isus spune că Ioan este Maleahi 3. Ioan Botezătorul spune că el este Isaia 40.3; Matei spune că Ioan este Isaia 40; Luca spune că este Isaia 40; Luca spune că este Isaia 40 și Maleahi 3, dar niciodată nu veți găsi vreo Scriptură care să vă spună că Ioan Botezătorul va restaura ceva. El este un pregătitor. Dacă ar fi venit la sfârșitul dispensației evreiești pentru restaurare, ar fi trebuit să-i ducă înapoi la Legea lui Moise. Dar el nu era acolo pentru a restaura, ci era acolo pentru a pregăti, pentru că venea o cale nouă și vie, se deschidea harul, venea Noul Testament, venea Hristos ca o Jertfă pentru toate păcatele.

Deci, Ioan nu restaura, ci pregătea, pentru că exista o nouă intrare, o nouă poartă care se deschidea, o nouă cale care venea.

Nu vă place să recapitulați? Tot timpul devine tot mai real. Prieteni, acest Cuvânt nu dă greș niciodată pentru că ceea ce ne-a trimis Dumnezeu nouă este un Profet-Cuvânt. Și acel Profet-Cuvânt, stă exact cu Cuvântul. El cunoștea Cuvântul. El avea o educație de șapte clase, iar odată a spus: „Sper că înțelegeți ce spun. Nu am suficient limbaj ca să explic.” El nu avea acreditările, nu avea limbajul, dar ceea ce avea era Mintea lui Dumnezeu; ceea ce avea era un dar și înțelegea adevărata interpretare a Cuvântului, și el a stat exact cu acel Cuvânt.

Să mergem la Luca 1.17. Aceasta este atunci când a venit îngerul la Zaharia, înainte de nașterea lui Ioan Botezătorul. Îngerul a venit la Zaharia și i-a spus:

„El va merge înaintea lui Dumnezeu, în Duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților la copii,”

Vedeți virgula? Atât a mers în profeția din Maleahi 4. Apoi o pauză (virgula), timp de două mii de ani. El a pregătit, el a întors inimile părinților la copii, pe părinții evrei la copiii Noului Testament. Dar îngerul nu a mers mai departe în profeție. Îngerul care i-a vorbit lui Zaharia, tatăl lui Ioan, a fost exact cu Cuvântul și s-a oprit exact la locul potrivit:

„…să întoarcă inimile părinților spre copii, și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți, să pregătească un popor pentru Domnul.”

Chiar și acest înger care vorbea despre Ioan Botezătorul, spune că aceasta era o pregătire, „să pregătească pentru Domnul.” El nu restaura, el pregătea. El era acolo pentru a împlini prima parte din profeție. Și pentru că a împlinit numai prima parte, când l-au întrebat: „Ești tu Ilie?”, el a spus: „Nu.” „Ești tu profetul acela?” „Nu.” „Dar cine ești tu?” „Eu sunt glasul celui care strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului!”

Ioan își cunoștea partea din profeție; îngerul îi cunoștea partea din profeție, iar el a rămas fidel acelei părți din profeție.

Dar după virgulă, mai este o parte care urma să se împlinească. Iar eu spun: „S-a împlinit! S-a împlinit în această generație. A venit un om cu Duhul lui Ilie, pe nume William Branham, și a împlinit restul acelei profeții.” Dumnezeu a dovedit-o și a confirmat-o, iar acest lucru este fără îndoială pentru cei ce au ochi să vadă, urechi să audă și inimă să înțeleagă. Voi nu veți găsi niciodată Biblia spunând că Ioan Botezătorul a împlinit profeția din Maleahi 4. Ei nici măcar nu s-au referit la ea, în afară de îngerul de aici. Nu există nici o referire. Isus nu S-a referit la aceasta, evangheliștii nu s-au referit la ea. De ce? Fratele Branham a spus: „Isus a făcut-o.” Cum a spus El? Că Ilie va veni mai întâi cu adevărat. Isus a pus în viitor împlinirea profeției din Maleahi 4:

„Iată, vă voi trimite pe profetul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată.

El va întoarce inima părinților spre copii, și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva să vin, să lovesc pământul cu blestem.”

Așadar, această profeție… Am s-o spun așa: Astăzi, această profeție este împlinită. În această zi, această profeție este împlinită. El a spus că aceasta se va întâmpla în timpul sfârșitului, în ultima epocă. Atunci va veni acest mesager, și acest mesager a venit și a reașezat. El a restaurat învățătura originală a părinților apostoli; el ne-a adus înapoi la Adevărul original, la Adevărul original despre har, despre neprihănire, sfințire, adevărul botezului, Duhul Sfânt, Adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. El ne-a adus identificarea, a adus Taina lui Dumnezeu, deschiderea Peceților, el a legat Apocalipsa 10 cu Maleahi 4 și ne-a întors inimile înapoi la părinți, pentru că aceasta a fost parte din slujba lui Ilie.

Să citim mai departe. Ne întoarcem la broșura noastră.

„Trebuie să fie așa, pentru că se repetă  istoria din timpul lui Ahab. Istoria lui Israel sub Ahab se întâmplă chiar aici, în America, unde apare profetul din Maleahi.”

Oh, dacă puteți sublinia și încercui importanța. Eu aș sublinia și aș încercui și aș pune lângă ea și o steluță sau ceva, pentru că el a spus: „…pentru că se repetă istoria din timpul lui Ahab.” Așadar, fratele Branham avea să lege împlinirea acestei profeții cu Ilie, cu vremea lui Ahab, pentru că Ilie a profețit pe vremea lui Ahab. Și fratele Branham nu a lăsat-o în istorie, pentru că acum exista un Duh al lui Ilie pe Pământ, ceea ce înseamnă că va exista și un duh al lui Ahab pe Pământ. Astfel, fratele Branham a spus:

„Istoria lui Israel sub Ahab se întâmplă chiar aici, în America, unde apare profetul din Maleahi. Așa cum Israel a părăsit Egiptul să se închine în libertate, i-a împins afară pe băștinași și au ridicat o națiune cu conducători mari ca David etc. Dar după aceea au pus pe tron un Ahab cu o Izabelă în spatele lui să dirijeze. Întocmai așa am făcut și noi în America.”

Acum, el a făcut paralele. „Strămoșii noștri au plecat în țara aceasta să se închine și să trăiască în libertate.” Aș vrea să rețineți aceasta: „să se închine și să trăiască în libertate.” Libertate religioasă. La aceasta se referea fratele Branham, pentru că acesta era momentul în care americanii au votat un președinte catolic, iar fratele Branham marchează lucrul acesta cu venirea lui Ahab pe tron. El a spus:

„Ei i-au împins înapoi pe băștinași şi au preluat ţara. Bărbați puternici ca Washington şi Lincoln au fost ridicați, dar după o vreme alți bărbați de un calibru atât de slab au urmat acestor oameni valoroși, încât în curând a fost așezat pe scaunul prezidențial un Ahab cu o Izabelă în spatele lui ca să-l dirijeze.”

Ați prins-o? Scaunul prezidențial. În Vechiul Testament era un împărat, dar în Noul Testament este un scaun prezidențial. În ce an era? În anul 1962. Când el a primit prima dată acest Mesaj, când L-a dat prima dată, a fost în „Cuvântul vorbit este Sămânță originală”, din martie 1962. Atunci, în opt noiembrie 1960, a fost ales John F. Kennedy, primul președinte catolic al Statelor Unite. El a fost investit la începutul anului 1961, iar la începutul anul 1962, fratele Branham a spus că America a făcut exact ceea ce a făcut Israelul. Ceea ce s-a întâmplat acolo, se repeta chiar atunci în America, pentru că pe scaunul prezidențial a venit un Ahab cu o Izabelă. Cine este Izabela? Izabela este sistemul catolic, pentru că biserica catolică este numită Izabela. În cartea Apocalipsa, Izabela este profetul mincinos care a înșelat oamenii. Și acum, el a spus: „Vine un bărbat, Ahab, căsătorit cu un sistem al Izabelei. Sistemul Izabelei este în spatele lui, împingând toate lucrurile.”

Prieteni, trebuiau să se întâmple toate acestea, pentru că trebuia să vină în scenă Ilie în momentul în care era pe scenă Ahab, astfel încât Dumnezeu să poată aduce o dovadă. Deci, nu era doar un om care spunea ceva, ci era Dumnezeu care îl susținea din Biblia Sa. Noi vom vedea aceasta.

Să citim mai departe:

„…curând a fost așezat  pe scaunul prezidențial un Ahab cu o Izabelă în spatele lui ca să-l dirijeze. Într-un timp ca acesta trebuie să vină mesagerul din Maleahi.”

Acum să ne întoarcem în timp și să ne gândim. Unde se afla fratele Branham în slujirea sa în acel timp? El predicase cele șapte Epoci ale Bisericii, ne-a spus că suntem în Laodicea, ne-a spus că suntem la sfârșitul epocilor, că este un timp de tranziție și că trebuia să vină ceva. Și în timpul acela, în timpul când a terminat de predicat Epocile Bisericii, era timpul când a fost ales John F. Kennedy. Apoi, fratele Branham a înțeles că acesta era un lucru monumental. „Noi am ales un catolic.” Și a început să vorbească despre aceasta spunând că este greșit, că nu este corect, deoarece atunci când am întemeiat această națiune, am încercat să scăpăm de acest sistem, iar acum ne-am întors exact în el.

Dar iată-l venind în timpul tranziției fără să știe ce va urma, dar știind ce s-a întâmplat. Și atunci, Duhul Sfânt i-a spus: „Ia creionul și scrie. Eu am venit să-ți dau răspunsul la întrebarea ta. Și răspunsul la întrebarea ta este: „Când Ahab va fi pe tron susținut de Izabela, acela este timpul când trebuie să vină Maleahi 4 în scenă.” Trebuia să se întâmple chiar atunci, nu se putea întâmpla mai înainte și nici după aceea. Trebuia să se întâmple chiar atunci.

Deci, ce a făcut Dumnezeu? Dumnezeu a schimbat politica și a lăsat oamenii să se mute în poziții, și lucrurile să se întâmple. De ce? Pentru că fratele Branham s-a născut sub un semn la momentul potrivit. Și când a ajuns la maturitate în slujba sa, trebuia să fie un Ahab pe tron, susținut de Izabela, pentru ca slujba lui Ilie să fie confirmată în Cuvânt. Dumnezeu a lăsat ca totul să meargă perfect.

Să ne întoarcem la 1Împărați 18.36-39. Aceasta este confruntarea de pe Muntele Carmel.

„În clipa când se aducea jertfa de seară…”

Acesta este Mesajul timpului de seară, Jertfa de seară, Mielul care Se întoarce în timpul serii.

„…profetul Ilie s-a apropiat și a zis: „Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel! Fă să se știe astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt slujitorul Tău, și că toate aceste lucruri le-am făcut la Cuvântul Tău…”

Cred că fratele Branham putea spune la fel. El a făcut totul așa cum l-a călăuzit și l-a îndrumat Dumnezeu.

„…Ascultă-mă, Doamne, ascultă-mă, ca acest popor să știe că Tu ești Domnul Dumnezeu, și că Tu le-ai întors inima înapoi…” (Pentru că lucrarea lui Ilie este să le întoarcă inimile înapoi).

„Atunci focul Domnului a căzut și a mistuit jertfa arsă, lemnele, pietrele și pământul, și a supt și apa din șanț.

Când tot poporul a văzut aceasta…” (Ce a văzut poporul? Ei au văzut supranaturalul pe care numai Dumnezeu putea să-l facă).

„…când tot poporul a văzut aceasta, au căzut cu fețele la pământ, și au spus: „Domnul, El este singurul Dumnezeu! Domnul, El este singurul Dumnezeu!”

Sub slujba lui Ilie, El le întorcea inimile înapoi. Și a făcut-o prin semne supranaturale.

În mesajul Restaurarea Pomului Mireasă, fratele Branham a spus:

„Există o cortină de fier; există o cortină de bambus și există o cortină de purpură. Frate, nu teme de niciuna dintre acelea, ci privește la cortina de purpură. Astăzi, ea stă chiar aici pe tron, în această țară.” 

Oh, va trebui să subliniem aceasta. Ce este cortina de purpură? „…privește la cortina de purpură. Astăzi, ea stă chiar aici pe tron, în această țară.” Cum a ajuns cortina de purpură aici? Prin intermediul unui președinte catolic.

„Amintiți-vă, întocmai cum a făcut Ahab cu Izabela în spatele lui. Biblia numește biserica catolică, „Izabela prostituată”. Ahab nu era un om rău. Eu nu spun că domnul Kennedy nu este un om bun…”

Wow! Wow! Wow! Despre ce vorbim? Despre domnul Kennedy și Ahab. S-ar putea referi la același lucru?

„…Eu nu spun că domnul Kennedy nu este un om bun. Eu nu știu nimic despre el. El este un om. Aceasta este tot ce știu. El este președintele și cred că va fi un președinte bun. Nu este vorba despre el, este sistemul din spatele lui.”

La aceasta privea fratele Branham. Sistemul spiritual din spatele acestui președinte venea acum la autoritate, iar profetul recunoștea că acela era ceasul și că Duhul lui Dumnezeu i-l arăta.

Așadar, acesta era John F. Kennedy. El a fost ales președinte prin vot, în noiembrie 1960, și a fost investit în anul 1961

În mesajul Oh, Doamne, încă odată, din iunie 1963, fratele Branham a spus:

„Și, amintiți-vă, în acea perioadă toți păstorii au cedat. Izabela era liderul. Ascultați, Ahab însuși era un tip destul de drăguț, dar Izabela era gâtul din spatele capului. Ea a fost cea care a făcut-o. Ea a fost renegată. Eu nu am nimic împotriva acelui om, ca președinte, dar sistemul Izabelei este în spatele lui.”

Aici, fratele Branham, în Cuvântul vorbit este Sămânță originală, a spus:

„Voi spune lucruri pe care nu le-am mai spus până acum. Am ajuns la o tranziție și trebuie să fu sincer. Trebuie să vă spun lucruri pe care s-ar putea să nu vi le mai spun niciodată, dar, El vă spune: „S-a terminat! S-a terminat! Semințele sunt semănate. Acum privește recolta care vine. S-a terminat! Amin. Trebuie să se schimbe ceva. Dumnezeu a terminat cu bisericile, a terminat cu sistemele. Totul este gata. Trezirea s-a terminat. Acum vedeți ce se întâmplă.”

Apoi, Dumnezeu a început să-i vorbească și să-i spună: „Acesta este momentul în care se află America acum. Trebuie să vină Maleahi.” Fratele Branham știa aceasta și a început să o predice.

Vreau doar să vă arăt cât este de perfect Dumnezeu. Dacă privim la moartea lui Ahab…Amintiți-vă că fratele Branham l-a legat deja pe John F. Kennedy de Ahab, și pe Izabela de biserica catolică, pentru că Izabela a adus o religie amestecată. Ea a început să aducă păgânismul și să-l amestece cu iudaismul, și aceasta a fost problema, pentru că Ilie a spus: „Dacă Baal este dumnezeu, slujiți-i lui; iar dacă IeHoVaH este Dumnezeu, slujiți-I lui IeHoVaH. Nu le mai slujiți la amândoi; nu mai amestecați religia.” Aceasta a făcut Izabela. Ea a adus păgânismul. Și aceasta a făcut biserica catolică, ea a adus păgânismul și l-a amestecat Cuvântul adevărat.

Și acum, moartea lui John F. Kennedy, este un tip al lui Ahab. Și aici, în 1Împărați 22.34-35, citim:

„Atunci, un om a tras cu arcul la întâmplare…” (Vă rog să priviți la cuvântul „întâmplare”. Era o șansă mică să-l lovească pe Ahab).

„…și a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul a zis cărăușului său: „Întoarce și scoate-mă din câmpul de bătaie, căci sunt greu rănit.”

Lupta a fost din ce în ce mai crâncenă în ziua aceea. Împăratul a stat drept în carul lui în fața Sirienilor, și seara a murit. Sângele a curs din rană înlăuntrul carului.”

Unde a fost lovit Ahab? În carul său. John F. Kennedy a fost asasinat în 22 noiembrie 1963. Unde a fost împușcat? În mașina sa. „În carul său. Și sângele i-a curs în carul său.” Ce fel de lovitură a fost? A fost o lovitură despre care nici nu puteau crede că omul acela putea s-o facă. A fost o lovitură de expert, a fost o „întâmplare”. Ascultați, aceste lucruri nu sunt întâmplătoare. Dumnezeu pune o amprentă pe acestea și spune: „Priviți! Aveți ochi să vedeți! Aici ne aflăm.”

Noi am trecut prin aceasta acum câțiva ani, dar acum vreau s-o reiau pentru că m-a uimit. Este absolut uimitor! Priviți! Ahab a murit în prima carte a Împăraților, în 1Împărați 22.35, iar John F. Kennedy a murit în 22 noiembrie 1963. Când am vorbit despre aceasta, a fost acum câțiva ani, când am vrut să predic despre Ilie și am tipizat aceasta cu fratele Branham și profeția lui Maleahi. Urma să predic despre aceasta și eram în camera din spate, unde mă pregăteam, și mă gândeam la Ahab și la Kennedy. Mă gândeam la această Scriptură și dintr-o dată am recunoscut „carul acela și întâmplarea”. Eu știam aceasta, dar acest lucru a început să aibă un impact real asupra mea, și dintr-o dată, mi-a venit un gând: În ce zi a fost asasinat J.F. Kennedy? Am luat telefonul și am căutat. Era în noiembrie. Nu știam exact ce însemna aceasta, dar dintr-o dată m-am gândit că noiembrie este luna a unsprezecea a anului. Aceasta mi s-a părut interesant, așa că m-am uitat în Biblie, și dintr-o dată mi-a venit alt gând: A câta carte din Biblie este 1Împărați? Nu știam, așa că am deschis Biblia și am numărat. 1Împărați este a unsprezecea carte a Bibliei. Capitolul 22, este ziua 22. Dar ce este acest 35, cu acest verset 35? Kennedy a murit în anul 1963. Ei bine, are sens, pentru că fratele Branham, Ilie,  trebuia să fie în scenă. Dar nu am înțeles acel 35. Astfel, stăteam acolo și mă gândeam ce înseamnă 35. Și atunci mi-a venit un alt gând: Al câtelea președinte a fost John F. Kennedy? Vreți să ghiciți? Kennedy a fost al 35-lea președinte al Statelor Unite. Credeți că Dumnezeu nu-Și poate confirma Cuvântul Său? Dumnezeu Își poate confirma Cuvântul! El știe exact ce face. El este exact la timp și este perfect în toate privințele.

Și dacă Îngerul Domnului a spus: „Aceasta este ziua, acesta este ceasul când trebuie să se împlinească Maleahi, Ahab și Izabela”, se întâmplă exact în același fel în care s-a întâmplat în Biblie.

Eu spun că Dumnezeu este uimitor, iar noi nu avem cum să ne îndoim, nu avem nici un motiv să punem la îndoială nimic din ceea ce a făcut El, pentru că Dumnezeu este uimitor, prieteni! Nimeni nu poate pune toate acestea laolaltă. Nu.

Fratele Branham nu a putut să-și dea seama de aceasta, atunci cum ar fi putut să facă să se întâmple? El a vorbit despre Ahab și Izabela și toate acestea, înainte ca J.F. Kennedy să fie asasinat. Și fratele Branham nu știa că el va fi asasinat. El a început să vorbească despre Maleahi 4, că acel Ilie trebuie să vină în scenă, că Ahab cu Izabela și America sunt la fel ca Israelul, el a dezvăluit totul, și pentru că Dumnezeu i-a arătat-o, Îngerul Domnului i-a arătat-o, Duhul Sfânt i-a descoperit-o, el și-a dedicat viața acestui lucru.

El nu știa că toate acestea se vor întâmpla, dar Dumnezeu Și-a confirmat Cuvântul adus prin acest profet. El nu a lăsat ca Cuvântul acestui profet să cadă la pământ. Și eu spun: Mulțumesc Dumnezeului Atotputernic! Slavă Domnului, prieteni! Noi putem avea încredere în Cuvântul lui Dumnezeu. Oh, sunt unii care încă se vor îndoi, încă sunt îndoielnici, dar dacă ai ochi să vezi, în inima ta este Ceva care se bucură că ai un Dumnezeu atât de perfect care ți se descoperă și vrea să știi în ce ceas trăiești. El are un motiv pentru care face aceste lucruri, prieteni, pentru că El vrea să ai încredere în acel Glas, prin care Dumnezeu a restaurat întregul Cuvânt. Tu poți să te bazezi pe El, poți să te odihnești pe El și nu trebuie să-L răsucești, să-ți dai seama sau să descoperi unde are fratele Branham dreptate și unde greșește. Tu poți doar să te odihnești, pentru că Dumnezeu Și-a confirmat Cuvântul. Eu nu trebuie să-mi dau seama de nimic altceva.

Fratele Branham nu a înțeles nimic, el a spus doar ce i-a arătat Dumnezeu, iar Dumnezeu a confirmat-o și a făcut-o să funcționeze perfect. Noi putem să ne bazăm pe aceasta, să ne odihnim sub aceasta, să rămânem în limitele Mesajului și să nu ne facem griji pentru aceasta. Oh, slavă Domnului! Mă entuziasmez atât de mult! Pur și simplu nu pot sta liniștit când văd cât este de perfect Dumnezeu, în această zi. Și noi suntem o adunare umilă de oameni, care suntem niște nimeni, unii dintre noi abia au absolvit școala, unii dintre noi abia putem pune doi cu doi împreună, iar fratele Branham a fost la fel ca noi. El nu era cineva care a înțeles orice, nu avea nici o abilitate tehnică sau pregătire seminaristică, dar Dumnezeu a vegheat atât de perfect asupra Cuvântului Său, și Dumnezeu a chemat o grămadă de oameni care sunt niște nimeni și a pus în noi Ceva, așa că atunci când vedem Cuvântul, spunem: „Nu este nimic altceva decât Adevărul!” Apoi, Dumnezeu Îl confirmă și Îl confirmă, și de șaizeci de ani încă Îl confirmă. Oh, slavă Domnului!

Ce drept avem noi să-L punem la îndoială? Ce drept avem să punem la îndoială un Dumnezeu care este atât de perfect? Ce drept avem să-L contrazicem sau să ne împotrivim Lui? Trebuie doar să spunem: „Dumnezeule, Tu știi ce faci!”

Ascultați, este ceva ce tocmai am învățat, și a fost uimitor pentru mine.

Acesta este Lyndon B. Johnson. Lyndon B. Johnson a fost vicepreședintele din acel timp, când J.F. Kennedy a fost asasinat. Cam la două ore după ce a fost asasinat, el a fost investit ca al treizeci și șaselea președinte al Statelor Unite. Pentru că era vicepreședinte, a ocupat funcția de președinte imediat. Dar mi s-a părut ciudat, pentru că fratele Branham a început să vorbească despre biserici ca despre o femeie, Izabela. Și când Johnson a fost investit, el a avut câte o femeie de fiecare parte, și a fost investit de o judecătoare. Numele acelei femei judecătoare, era Sarah Hughes. El a fost investit de o femeie, pentru că atunci când fratele Branham a indicat această tranziție, venirea Izabelei, știa exact despre ce vorbea. Poate nu a cunoscut toate detaliile, dar știa că are dreptate.

Astfel, noul președinte era flancat de soția fostului președinte și de soția sa. El a avut câte o femeie de fiecare parte și o femeie în fața lui, atunci când depunea jurământul, iar ea l-a investit ca președinte în locul lui J.F. Kennedy.

Lyndon B. Johnson era protestant, nu catolic. Aceasta era ceva ce nu am știut și m-a uimit.

Vă amintiți când a fost aici Tony Murray? El este pilot, și la fel fiii lui, așa că ne-am dus la Muzeul Forțelor Aeriene. A fost cu noi și fratele Jeremy Sanders. Când ne-am dus  să ne uităm la avioanele prezidențiale, am ajuns la ultimul avion prezidențial, cel mai nou pe care îl au, acesta fiind de fapt, avionul care a fost pus în funcțiune când era președinte J.F. Kennedy. În acel avion a avut loc investirea președintelui Johnson.

Astfel, ne-am urcat în avion, și în timp ce intram, a venit un grup cu un ghid turistic privat, și acel ghid le povestea turiștilor despre asasinarea lui J.F. Kennedy și despre depunerea jurământului lui Lyndon B. Johnson în acel avion, apoi a spus ceva interesant. El a spus că nu exista o Biblie în avion.

Deci, vedeți mâna lui pe o carte? Aceasta nu este Biblia. Ghidul a spus că aceea era o carte de rugăciuni catolică, iar președintele Johnson a depus jurământul pe o carte de rugăciuni catolică.

Nu poți inventa aceste lucruri, prieteni! Acolo a avut loc o tranziție totală și Dumnezeu a făcut totul ca să dovedească aceasta. M-am dus să caut și am descoperit că această carte catolică este o carte de liturghie pe care catolicii o citesc pentru a ține slujba.

Are lecturile din Scriptură și rugăciunile  pe care le fac pentru slujbă. Ei au luat acea carte pentru că era legată în piele și au folosit-o. Ei nici măcar nu știu cum a ajuns cartea  aceea acolo, în acel avion. Nu au mai văzut-o niciodată. Ei cred că a fost un cadou dat lui J.F. Kennedy în drumul său spre Dallas, unde a fost împușcat, pentru că avea încă ambalajul de celofan în jurul ei; așa că au luat-o și i-au dat-o. De ce i-a dat cineva cadoul acela la momentul respectiv, și aceasta era singura carte pe care o aveau în avion? Deoarece Dumnezeu arăta că până și protestanții erau acum atașați de catolici. Chiar și acum, un președinte american este investit pe o carte de rugăciuni catolică.

Avem un Mesaj perfect? Noi avem un Mesaj perfect, prieteni, exact cu Scriptura, exact cu vremurile. Dumnezeu a făcut ca împrejurările din viața naturală să se potrivească cu cele din Biblie. Deci, nu există nici o modalitate de a ocoli aceasta. Dumnezeu este bun!

În mesajul Adevărata Pecete a Paștelui, din aprilie 1961, fratele Branham a spus:

„Exact cum vor face în viitor și o fac chiar acum: politica și religia. Ahab era un tip destul de bun, dar Izabela… El era căsătorit cu ea. Eu nu spun că președintele Kennedy nu este un om bun, dar el este căsătorit cu acel sistem al Izabelei. Nu Ahab a fost cel care a făcut-o, ci Izabela din spatele tronului a fost cea care l-a controlat. Sistemul Izabelei este cel care face paguba aici. El trebuia s-o facă pentru că este căsătorit cu ea. El trebuie s-o primească, trebuie s-o facă, pentru că este căsătorit cu ea. Oh, vai!

Oamenilor, nu vedeți ce face Scriptura? Nu vedeți că stăm aici în zilele din urmă?”

Puteți vedea? Oh, eu văd, prieteni! Să ne întoarcem la broșura noastră, și vom termina cu paragraful acesta.

„Într-un timp ca acesta trebuie să vină mesagerul din Maleahi.”

Vedeți aceasta așa cum nu ați mai văzut-o niciodată? Sincronizare perfectă.

„Apoi, în ploaia târzie va veni confruntarea de pe Muntele Carmel. Acum priviți cu atenție ca s-o vedeți în Cuvânt. Ioan a fost premergătorul din Maleahi 3.”

Acum credem aceasta cu tărie, nu-i așa?

„El a plantat ploaia timpurie şi a fost respins de organizațiile din ziua lui. Isus a venit şi a avut o confruntare pe Muntele Transfigurării. Al doilea premergător al lui Hristos va semăna pentru ploaia târzie. Isus va fi în confruntarea dintre denominațiuni şi crezuri, căci El va veni să-Și susțină Cuvântul şi să-Și ia Mireasa Lui în răpire. Prima confruntare a fost Muntele Carmel; a doua a fost Muntele Transfigurării şi a treia va fi Muntele Sion.”

Știe cineva ce reprezintă Muntele Sion? Mireasa. Aceasta este a treia confruntare, care are loc acum. Această confruntare este între cei ce se țin de Cuvântul adevărat și toți ceilalți.

Vreau să mai citesc un paragraf în timp ce încheiem.

„Acum, amintiți-vă că Moise a fost născut pentru o anumită lucrare, dar el nu a putut face acea lucrare până nu a primit darurile care l-au făcut capabil să facă lucrarea. El trebuia să meargă afară în pustie şi să aștepte acolo; Dumnezeu avea un timp hotărât. Trebuia să fie un anumit Faraon pe tron.”

Știți ce înseamnă aceasta acum? Oh, profetul a trebuit să aștepte până când a fost un anumit președinte în funcția prezidențială.

„…şi poporul trebuia să strige după pâinea vieții, înainte ca Dumnezeu să-l poată trimite înapoi. Acest lucru este adevărat pentru ziua noastră.”

Ceea ce atunci era o profeție, acum este istorie. Deci, iată-ne aici după lucrarea din Maleahi 4, și suntem aici reprezentând confruntarea de la Muntele Sion, Mireasa, Mireasa care rămâne fidelă Mirelui ei. Hristos locuiește în Ea și Ea rămâne fidelă Cuvântului, împotriva tuturor celorlalți. Ea nu va da înapoi de la Cuvânt, pentru că Îl are pe „Așa vorbește Domnul!”, sau va tăcea, pentru că Dumnezeu a trimis un profet cu „Așa vorbește Domnul!” Amin.

Oh, sper că iubiți Cuvântul la fel de mult ca mine! Uneori nici măcar nu pot sta liniștit, ci trebuie să mă ridic, să umblu și să spun: „Doamne, ești atât de perfect, Dumnezeule, și ne-ai permis să vedem aceste lucruri! O lume întreagă plină de oameni inteligenți, de genii, doctori, savanți, studenți ai Bibliei, nu văd nimic, și iată-ne pe noi, niște oameni umili, pentru care totul este mai real decât orice vedem, atingem, spunem, gustăm, mirosim sau auzim. Aceasta este realitatea vieților noastre.

Sunt atât de recunoscător că Dumnezeu, încă înainte să înțeleg ceva, înainte ca El să descopere atât de multe, înainte de toate acestea, a pus în inima mea Ceva, așa că atunci când am auzit-o, nu m-am mai putut depărta de Ea. Chiar dacă am vrut să fug de Aceasta, am vrut să greșesc, nu a putut fi greșit în interiorul meu, nu am putut să scap de Ea, nu am putut să mă scutur de Ea, nu am putut să fug destul de repede, nu am putut raționa suficient, deoarece Ceva din interior continua să pulseze în timp ce auzeam acest Mesaj. Ceva continua să-L confirme în interiorul meu. Înainte să știu oricare dintre aceste lucruri, înainte să pot pune aceste citate împreună, să cunosc știrile sau să-l cunosc pe Ahab, în interior era Ceva care pulsa la Cuvântul lui Dumnezeu. Oh, Doamne!

A fost la fel ca la femeia de la fântână, care nu a pus nimic cap la cap, nu a știut tot ce se întâmplă, nu a știut despre magi, nu a știut despre stea, nu a știut despre păstorii din Betleem, dar ea a venit în contact cu o porțiune din acel Cuvânt, și acel Cuvânt a început să deosebească ceva în viața ei. Și atunci, Ceva din interiorul ei a început să pulseze și să spună: „Când va veni Mesia, El va face aceasta.”

Ea nu avea nevoie de toate piesele laolaltă, prieteni! Ea nu știa despre Betleem, nu știa despre Egipt, nu știa despre nimic din toate acestea, dar ea a crezut, pentru că în interiorul ei exista o Sămânță predestinată.

Înainte ca noi să știm toate acestea, am crezut. Când am auzit acest Mesaj, noi am crezut. Apoi, Dumnezeu a venit și a confirmat și a confirmat și a confirmat, și ne-a pus picioarele pe o temelie atât de solidă! Nu există nici un motiv să dăm înapoi, să ne fie rușine sau să ne cerem scuze vreodată, pentru că am crezut în acest profet legitimat de Dumnezeu din acest timp al sfârșitului, care a restaurat Adevărul Cuvântului original. Noi nu avem de ce să dăm înapoi, nu avem de ce să ne rușinăm și nu este un secret, prieteni, pentru că Dumnezeu nu a făcut din Acesta un secret.

Dumnezeu a schimbat ordinea întregii lumi și a Statelor Unite pentru a-Și confirma Cuvântul. Aceasta nu va dispărea niciodată, și niciodată nu va da greș. Cel care a orchestrat toate aceste evenimente, încă orchestrează evenimentele pentru noi în confruntarea de pe Muntele Sion.

Dumnezeu este atât de bun! Sunt atât de fericit pentru că mi-a permis să fiu astăzi aici, și pentru că mi-a pus în inimă Ceva cu care să cred. Fără acel Ceva este imposibil.

Ascultați, fariseii știau mai multe despre viața lui Isus decât femeia de la fântână. Ei au memorat mai multe versete din Scriptură decât ea. Poate că ea nici nu putea citi, dar ei nu au crezut, în timp ce ea a crezut. Oh, cel mai mare dar este sufletul acela de acolo, din interior; acel dar al lui Dumnezeu, acea parte din El Însuși pusă de El în noi. Acesta este cel mai mare dar dintre toate. Aceasta este tot, prieteni! Aceasta este ceea ce credem. Aceasta este reprezentarea noastră, Aceasta este o parte din Dumnezeu, Aceasta este filiațiunea noastră, Aceasta este totul pentru noi și Aceasta ne dă capacitatea să credem.

Oh, Doamne, ești atât de bun! Să ne plecăm capetele, în semn de mulțumire.

Doamne, Îți sunt atât de mulțumitor pentru Cuvântul Tău! De fiecare dată când Îl citesc din nou, sunt versete biblice pe care le-am citit, sunt comentarii pe care le-am făcut, sunt lucruri în care am crezut, dar de fiecare dată, Doamne, Isuse, sunt copleșit! Sunt copleșit de harul Tău, de dragostea Ta, de perfecțiunea Ta, de puterea Ta! Tu ești o Forță de neoprit! Tu poți schimba ordinea politicii, poți schimba totul pentru a se potrivi cu Cuvântul Tău.

Doamne, Îți sunt atât de recunoscător pentru că ne-ai dat o inimă cu care să credem! Acum, Te rog să ne ajuți, Doamne, în timp ce suntem entuziasmați de această descoperire. Ajută-ne să fim dispuși sub această energie, în această atmosferă, să luăm toate distragerile noastre care ne distrag, și să le dăm la o parte. Doamne, în timp ce inimile noastre ard de râvnă pentru Adevărul Cuvântului Tău, în timp ce ne bucurăm de puterea Ta de a-Și confirma Cuvântul, ajută-ne să ne consacrăm din nou sub această atmosferă, pentru că nu vrem nimic altceva decât Aceasta.

Doamne, mi-e rușine să spun că mai sunt lucruri care îmi ocupă timpul, care îmi distrag atenția, amuzamente și responsabilități. Noi știm că o parte din acestea fac parte din viața noastră, dar chiar nu le vreau. Ceea ce vreau este acest Cuvânt și mai mult din El. Vreau Cuvântul Tău, vreau tot Cuvântul Tău și numai Cuvântul Tău, Cuvântul Tău descoperit.

Tu ești Mirele meu! Tu ești Iubitul meu, iar Tu îmi arăți dragostea Ta descoperindu-mi Cuvântul Tău, iar eu simt aceasta în sufletul meu. Simt dragostea Ta, entuziasmul și emoția pentru dragostea pe care o avem unul pentru celălalt, pe măsură ce Te descoperi.

Doamne, aceasta mă entuziasmează, mă energizează, mă face să mă simt iubit, în siguranță și mulțumit pentru că Tu ești Mirele, Cuvântul descoperit. Doamne, în timp ce faci dragoste cu noi, fă ca noi să răspundem dragostei Tale și să fim entuziasmați și încântați doar de aceasta și de nimic altceva.

Doamne, Tu ai fost atât de bun cu noi, atât de milostiv!

Te iubim și Te rugăm să-Ți faci voia cu poporul Tău. În timp ce plecăm de aici, ajută-ne să nu mergem pe același drum pe care am venit, ci fie să ieșim cu bucurie, cu o bucurie veșnică, știind că toate lucrurile lucrează împreună spre bine.

Indiferent de împrejurări, nimic nu va opri profeția Ta. Doamne, ajută-ne să avem încredere în Tine, în Cuvântul Tău și în ceea ce ai făcut. Să umblăm cu bucurie și încredere înfruntând provocările zilei, provocările vieții, cu un secret în inima noastră, știind că nimic nu va opri acest Cuvânt, care este în noi, să Se manifeste.

Tată, Îți predăm totul și ne predăm Ție. Fă-Ți voia cu poporul Tău, pe măsură ce ne aduci mai aproape și mai aproape.

Te rugăm să ne binecuvântezi, în Numele lui Isus Hristos.

                               -AMIN-