Dumnezeu să vă binecuvânteze. Este bine să știi că Isus este aici, conform promisiunii din Cuvântul Său, care spune: „Unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.” Să ne rugăm doar ca El să Se simtă binevenit în mijlocul nostru, în această dimineață. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Să ne rugăm.
Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru veștile bune despre fratele Bob. Doamne, Tu ești un Mântuitor și un Vindecător atât de credincios! Doamne, Tu te ții de cuvânt și faci ceea ce nu poate face nimeni. Îți mulțumim, Dumnezeule, și pentru mărturia care a venit de la sora noastră Suzanne, pentru felul în care ai avut grijă de ea și pentru că se simte atât de bine. Doamne, Tu ești un Dumnezeu credincios, și vrem doar să ne închinăm și să-Ți mulțumim pentru bunătatea Ta. Ridică-l pe fratele nostru Cayton înaintea Ta și fă, Te rugăm, și pentru el același lucru. Dă-i o recuperare rapidă, ca să poată merge acasă curând în familia lui. Doamne, aceasta ar fi încă o mărturie că Tu ești Același ieri, azi și pentru totdeauna. Doamne, în timp ce ne întoarcem inimile spre Cuvântul Tău, Te rog să vii în dimineața aceasta și să preiei controlul, fiindcă Îți dăm întâietate și Te chemăm să fii Cel care frânge Pâinea Vieții și vorbește cuvinte veșnice prin vase de lut. Vino, ia întâietate între noi și învață-ne Cuvântul Tău, ca să Te vedem cum nu Te-am văzut niciodată, Tată, fiindcă Te iubim, ne predăm sub mâna Ta și Te rugăm să ne binecuvântezi în tot ceea ce facem în Numele lui Isus Hristos. Amin.
În timp ce stăm în picioare, haideți să ne întoarcem la Coloseni 1.25-28:
„Mă bucur acum în suferințele mele pentru voi; și în trupul meu împlinesc ce lipsește suferințelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.
Slujitorul ei am fost făcut eu, după isprăvnicia pe care mi-a dat-o Dumnezeu pentru voi, ca să întregesc Cuvântul lui Dumnezeu.
Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii şi în toate veacurile, dar descoperită acum sfinților Lui,
cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția slavei tainei acesteia între neamuri, şi anume Hristos în voi, nădejdea slavei.”
Dumnezeu să vă binecuvânteze. Puteți să vă așezați. Nu știu de câte ori am citit această Scriptură, cred că de sute de ori, dar întotdeauna îmi aduce bucurie când o citesc. Amin. Este Scriptura cu care începe fratele Branham când predică Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită. Noi știm că a existat o Taină ascunsă de la întemeierea lumii „Vreau să zic: taina ținută ascunsă din veșnicii şi în toate veacurile, dar descoperită acum sfinților Lui,
cărora Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția slavei tainei acesteia între neamuri, şi anume Hristos în voi, nădejdea slavei.” Mă rog ca acest Dumnezeu să ne ajute să înțelegem că această Scriptură devine tot mai mult realitate, zi de zi și ceas de ceas, în viața noastră. Aș vrea să citesc puțin din Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită. Imediat după ce a citit aceste versete, fratele Branham a spus:
„De acolo aș vrea să iau un text, bazându-mă pe întreaga Biblie, și vreau să iau ca titlu: Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită, Hristos fiind Taina lui Dumnezeu descoperită!” Noi am vorbit de multe ori despre aceasta și am spus că dacă auzim ce vrea să spună fratele Branham, dar dacă avem de la început o imagine mentală greșită, vom rata ceea ce ne aduce el în acest Mesaj, în care ne spune că vrea să citească un text, dar vrea să bazeze această predică pe întreaga Scriptură. Așadar, va predica întreaga Biblie și o va numi „Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită, Hristos fiind Taina lui Dumnezeu descoperită!”
Dacă în mintea noastră ne imaginăm vasul lui Isus Hristos, trupul în care S-a exprimat Dumnezeu și limităm tot ce se spune la o singură manifestare, atunci vom rata tot restul Mesajului. Noi trebuie să înțelegem despre ce vorbește; el predică întreaga Biblie, și Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită în toată Biblia. Hristos este Cuvântul uns pentru fiecare epocă și Îl descoperă pe Dumnezeu prin întreaga Biblie. Așadar, totul era învăluit în Isus Hristos, plinătatea dumnezeirii în trup, expresia Lui deplină. Tot acel Adevăr a fost exprimat acolo într-un singur Vas, dar nu a fost singurul loc în care a fost exprimat, ci a fost exprimat în jos prin Biblie; a fost exprimat în mod continuu că Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită, fiind exprimată chiar și în zilele noastre.
Așadar, noi nu putem înțelege acest Mesaj cu o imagine mentală firească, ci trebuie să avem imaginea mentală corectă. Numai atunci vom înțelege ce ne spune fratele Branham. Amin. Deci, Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită și se bazează pe întreaga Biblie.
„…Acum, iau aceasta ca o lecție de școală duminicală, astfel încât să putem citi cu toții împreună și să avem această părtășie împreună.
Acum, Taina ascunsă a lui Dumnezeu, El a avut-o înainte de a începe lumea. Înapoi, în partea din spate a minții lui Dumnezeu era Ceva, era Ceva ce încerca și urma să realizeze. El a avut un motiv să facă aceasta, pentru a Se exprima pe Sine Însuși.” Așadar, Se explică pe Sine. Dar Dumnezeu nu a avut un Plan la întâmplare. În Biblie și de-a lungul timpului, nu s-a întâmplat nimic la întâmplare, deși atât de multe lucruri par a fi așa. Suntem în haos, se întâmplă atâtea lucruri, există reacții la acțiuni și toate acestea, iar din perspectiva noastră pământească arată haotic. Apoi putem privi la viețile noastre, la lucrurile care ni se întâmplă și totul pare haotic, dar fratele Branham a spus că nimic nu este ieșit din ordine, ci totul este exact la timp, ceasul bate la timp cu Planul lui Dumnezeu, iar unui fiu sau unei fiice predestinate a lui Dumnezeu, nu i se întâmplă nimic fără ca mai întâi să aprobe Dumnezeu. El dă aprobarea.
În cartea lui Iov vedem că atunci când Iov a trecut prin necazul lui, Dumnezeu a dat aprobarea și a controlat testarea lui Iov. Corect? Dumnezeu a controlat testarea lui Iov; El a pus limite și i-a dat permisiuni diavolului, așa că prin încercarea lui Iov, Dumnezeu ne arată că El deține controlul. Amin. Chiar și atunci când intrăm în epocile întunecate vedem că a existat un Glas care a venit din înălțime. Cred că în Pecetea a treia, sub călărețul negru, s-a auzit un Glas care venea de la Tron și a spus: „O măsură de grâu pentru un leu! Trei măsuri de orz pentru un leu! Dar să nu vatămi untdelemnul şi vinul!” Glasul acela care venea din mijlocul Tronului era Glasul Mielului; Mielul avea control chiar și în Evul Mediu. Biserica a fost persecutată și a trecut prin dificultăți, iar creștinismul adevărat a fost aproape șters, dar Mielul era Cel care punea limite încercării. Uneori ne uităm la viețile noastre și par un haos, ne uităm la situația în care suntem și nu știm dacă vom merge la dreapta sau la stânga. Stăm aici și nu avem nicio idee, nu știm care va fi următorul pas și se pare că nu există nicio soluție. Oh, nu știu dacă ați ajuns vreodată într-o situație în care nu ați putut vedea nicio soluție. Dacă ați trăit-o și acum sunteți aici, ați fost într-un loc bun, pentru că ați descoperit că Dumnezeu aduce situații în care nu ați văzut nicio soluție, dar El știe care este pasul următor. Dumnezeu a știut pasul următor înainte de întemeierea lumii, dar noi nu am înțeles.
Aceasta a fost în toți acești ani problema cu Biblia și studenții în Biblie, pentru că noi am avut o perspectivă limitată și am încercat să înțelegem și să dăm sens la ceea ce am citit din Biblie, și ne-am uitat la aceasta. Este ca și cum ai încerca, să zic așa, să înțelegi veșnicia prin ochii omului, ai doar o mică vedere despre aceasta și apoi ai o mică vedere despre aceea, dar nu poți vedea niciodată tabloul complet. De aceea, la sfârșitul timpului, Dumnezeu a venit, a deschis Pecețile și le-a scos din Biblie, astfel încât să putem vedea mai mult decât vede omul. „Privește în această Carte, și în această Carte, și în această Carte.” Aceasta a făcut fratele Branham în „Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită.” După Peceți, el a venit și a încercat să ia oamenii de la Avraam, de la Noe, de la judecători, a încercat să ne ducă înapoi și să spună că este același lucru. Toate acestea exprimă același lucru, toate exprimă ceea ce era în partea din spate a minții lui Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Dumnezeu a permis toate acestea și fiecare dintre ele au arătat că El a făcut toate acestea pentru a Se putea exprima. Astfel, atunci când vedem această imagine Biblia devine o Carte nouă.
Voi merge câteva paragrafe mai jos și voi citi de acolo:
„Acum, Dumnezeu a avut un scop și o taină ascunsă. Despre aceasta aș vrea să vorbesc în această dimineață Bisericii, despre taina ascunsă a lui Dumnezeu pe care El o avea în minte înainte de începerea lumii, și cum s-a desfășurat până la ora actuală în care trăim. Atunci veți înțelege clar și veți vedea ce cred eu, ceea ce se face.”
Așadar, fratele Branham a venit și ne-a spus că gândul care era în Dumnezeu S-a desfășurat până în această oră. Aceasta înseamnă că Biblia este desfășurarea gândului lui Dumnezeu, este Planul pe care L-a avut, este gândul pe care a vrut să-L desfășoare; exprimă lucrul pe care a dorit să-L realizeze, L-a desfășurat de-a lungul timpului și L-a scos în evidență, iar în timpul sfârșitului, ia vălul de pe El, astfel încât să poată exprima sau să explice ceea ce a fost în partea din spate a minții Sale, astfel încât să ne uităm înapoi și să vedem cât de perfect a fost totul; așa că nimic nu este întâmplător și înțelegem ceea ce a spus profetul: „…și cum s-a desfășurat până la ora actuală în care trăim. Atunci veți înțelege clar și veți vedea ce cred eu, ceea ce se face.”
Așadar, fratele Branham ne-a spus că noi avem nevoie de această descoperire pentru a vedea ce s-a întâmplat, ca să putem vedea ceea ce se face, astfel încât să înțelegem ziua noastră și Mesajul ei. Să citim mai departe:
„Marea taină a lui Dumnezeu despre cum, este un secret. El a ținut-o secretă și nimeni nu știa nimic despre ea. Nici măcar Îngerii nu au înțeles-o. Vedeți, El nu a descoperit-o. Acesta este motivul, sub slujba a șaptea a noastră. Când a fost deschisă Pecetea a șaptea, a fost tăcere. Când a fost Isus pe pământ, ei au vrut să știe când va veni El, dar El a zis: „Nu este… Nici Fiul Însuși nu știe când se va întâmpla.” Vedeți, Dumnezeu are toate acestea la El Însuși. Este un secret. De aceea a fost tăcere în cer timp de o jumătate de oră și șapte tunete și-au făcut cunoscute glasurile lor, iar lui Ioan i-a fost interzis să scrie, vedeți, Venirea Domnului. Acesta este un lucru pe care El încă nu l-a descoperit încă, despre cum va veni El, și când va veni. Este un lucru bun că El nu a făcut-o. Nu.
El a arătat-o sau descoperit-o în fiecare simbol care este în Biblie.”
Acum veți înțelege de ce a spus: „Din textul meu iau întreaga Biblie.” De ce? Pentru că în partea din spate a minții lui Dumnezeu a existat o mare Taină, iar acea Taină are legătură cu venirea lui Hristos, iar aceasta s-a desfășurat până în acest moment. El nu a vorbit clar, ci a spus că nu poate face aceasta, că trebuie s-o păstreze ascunsă, dar a arătat-o în toate tipurile care sunt în Biblie. Astfel, acum, fratele Branham predica întreaga Biblie, dar el predica această Taină, așa că, dacă se poate, în dimineața aceasta aș vrea s-o numesc Taina la vedere. De ce? Pentru că s-a desfășurat în Biblie, a fost scris în Biblie și a fost declarat în Biblie care este. De ce?
Când fratele Branham a venit la cele șapte Peceți, înainte de a veni la predicarea celor șapte Peceți, el a vorbit despre Pecețile din interiorul Cărții și despre Pecețile de pe spatele Cărții și a spus: „Știți, noi putem vedea Pecețile de pe interior”, și a vorbit, știți, capitolul șase din Apocalipsa. „Când vezi deschiderea Peceților, vezi ieșind un cal alb, apoi vezi un cal roșu”. Partea din spate este în afara Cărții și a spus că nu a fost scrisă deloc în Biblie, pentru că s-a uitat la cele șapte Tunete și le-a legat de Apocalipsa capitolul opt, Pecetea a șaptea, unde este tăcere în cer. Lui Ioan i-a fost interzis, i s-a spus să nu scrie nimic despre ceea ce au vorbit tunetele, iar fratele Branham a spus că nici măcar nu este scris nimic în Biblie. Aceasta a spus în anii 1960 și 1961, dar când a venit să predice Pecețile, avea o înțelegere mai mare și a spus: „Nu, nu poți să adaugi la aceasta, deoarece aceasta este descoperirea completă a lui Isus Hristos”, așa că Pecețile trebuie să fie aici (Fratele Chad ridică Biblia), dar Dumnezeu nu a declarat aceasta. El nu i-a permis lui Ioan să scrie ce au spus cele șapte Tunete care erau tainele conținute în cele șapte Peceți. El le-a pecetluit, dar trebuie să fie în Biblie.
Așadar, fratele Branham a venit la această mare Taină a lui Hristos, la Pecetea a șaptea, și ne-a spus că în cer este liniște, nu este scris nimic, dar este scris în fiecare tip din Biblie. Deci, este o Taină care se ascunde la vedere. În continuare el a spus:
„El a arătat-o sau descoperit-o în fiecare simbol care este în Biblie. De aceea, toată Biblia este o descoperire a tainei lui Dumnezeu în Hristos. Toată Biblia este o expresie a unui singur scop pe care Dumnezeu l-a avut, un singur scop pe care a vrut să-l realizeze în toată Biblia. Și toate faptele credincioșilor din Biblie au fost în simboluri, exprimând care este marele scop al lui Dumnezeu, și acum în aceste zile din urmă, El a descoperit-o și a arătat-o.”
Fratele Branham nu a spus că sperăm că o va descoperi și o va arăta, ci a spus că „acum în aceste zile din urmă, El a descoperit-o și a arătat-o.”
Așa că marele scop al lui Dumnezeu a fost… Am să spun aceasta bazându-mă pe această afirmație pe care fratele Branham a făcut-o în „Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită”. Dacă suntem în locul în care vrem ca Dumnezeu să ne arate sau să ne dezvăluie Pecetea a șaptea, să ne arate și să ne dezvăluie cele șapte Tunete, el ne spune că deja le-a dezvăluit și le-a arătat în ultimele zile. Deci, dacă suntem în locul în care căutăm ceva, v-aș sfătui pe toți să ne întoarcem la Mesaj, haideți să ne întoarcem la Biblie, pentru că a fost deja dezvăluit, a fost deja arătat. Este în Mesaj, așa că, să nu rămânem în speranța că va arăta ceva ce a dezvăluit deja și deja arată. Haideți deci, să revenim la acest Mesaj și să spunem: „Doamne, trebuie să-mi arăți ce ai arătat și să-mi dezvălui ce ai dezvăluit, pentru că nu caut un alt mesager, nu caut un Mesaj nou, nu caut Mesajul ascuns care nu a fost înregistrat pe bandă, ca să-l găsim undeva în arhivă, unde fratele Branham a predicat și a explicat totul, iar noi l-am ratat de cincizeci de ani.” Nu, nu aștept, pentru că El deja a dezvăluit-o și deja o arată. Așadar, trebuie să mă întorc și să spun: „Doamne, dă-mi ochi să văd și urechi să aud. Tu ai deschis deja Pecețile, le-ai descoperit deja prin lucrarea îngerului al șaptelea, de aceea, ajută-mă, Dumnezeule, descoperă-mi și mie ce ai descoperit și arată-mi ce ai arătat. Dacă putem merge cu această atitudine, dacă vei merge așa, vei vedea că continuă să se deschidă și continuă să se deschidă. Este acolo tot, este acolo tot!
În continuare, profetul spune:
„…și acum, în aceste zile din urmă, El a descoperit-o și a arătat-o. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în această dimineață veți vedea chiar aici…” De aceea port această Carte peste tot unde merg. „Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită”. Fratele Branham a spus: „Când predic aceasta, predic toată Biblia. Aceasta este Taina pe care a avut-o Dumnezeu în partea din spate a minții Sale, și El vrea s-o dezvăluie. Iau textul meu de aici, dar Îl voi predica pe Hristos, Taina lui Dumnezeu descoperită, din toată Biblia. El a arătat-o de fiecare dată când a fost dezvăluită; a arătat ce era în partea din spate a minții lui Dumnezeu, iar cu ajutorul Lui, sper că în dimineața aceasta o veți vedea.” De aceea nu plec niciodată de acasă fără Cartea aceasta. De fiecare dată când mă așez, mă întorc la Cartea aceasta. Fratele Branham ne spune, iar eu zic: „Dumnezeule, ajută-mă să văd!”
„…Cu ajutorul lui Dumnezeu, în această dimineață veți vedea chiar aici, ce a avut Domnul tot timpul în gândire și a exprimat-o.” Deci, fratele Branham urma să vorbească despre aceasta, în timpul acestui Mesaj, „ceea ce a avut Dumnezeu tot timpul în minte și a exprimat-o.” Aceasta este Taina, Planul, Scopul, singurul lucru pe care Dumnezeu a vrut să-L atingă, iar fratele Branham urma să vorbească despre aceasta, că Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită.
De aceea am spus la început că nu poți începe acest Mesaj cu o imagine mintală greșită. Așa nu poți ajunge niciodată la ceea ce încearcă El să exprime. Noi o vom vedea într-o porțiune a manifestării, când Dumnezeu a fost înfășurat într-un singur Vas, în Isus Hristos. În cei două mii de ani, noi o vom vedea acolo, dar poți să nu o vezi nici când s-a întâmplat, nici când se va întâmpla, pentru că trebuie să-o vedem prin toată povestea.
Să citim mai departe:
„De aceea puteți vedea ce înseamnă să știi aceasta, apoi să încerci s-o aduci la oameni. Vedeți? Și apoi voi nu… Eu nu am intrat în detalii pentru a încerca s-o explic așa cum mi-a descoperit-o Dumnezeu.” Deci, fratele Branham primise deja descoperirea, dar nu a intrat în detalii pentru a încerca s-o explice, dar cu ajutorul lui Dumnezeu avea să încerce s-o arate în dimineața aceea. Lăudat să fie Dumnezeu! Cred că putem citi cu toții din nou această Carte sau puteți asculta caseta.
Acum voi citi câteva citate și voi intra în ceea ce vreau să ating. Mai întâi, vreau să pun un fundament. În Mesajul Încercând să-I faci lui Dumnezeu o slujbă fără voia Lui, citim:
„Acum, prin cunoștința Sa mai dinainte, El descoperă aceste lucruri la cei pe care i-a rânduit pentru aceste lucruri, altfel nu o văd. Stau chiar acolo privind drept la aceasta și nu o pot vedea.
Câți ați văzut pictura cu o vacă în tufiș, la care trebuie doar să te uiți și să te uiți? Ați văzut-o vreodată? Sau ați văzut poza cu Hristos într-un tufiș, sau în cer, sau pe nori? Vedeți, pictorul acela a pus-o atât de bine, așa că voi trebuia s-o priviți doar într-un anumit fel. Ei bine, atunci când o vezi odată, nu mai puteți vedea nimic altceva…” Aceasta va deveni cu adevărat importantă. „…atunci când o vezi odată, nu mai puteți vedea nimic altceva. De fiecare dată când te uiți, este acolo. Câți ați văzut picturile acelea? Ei bine, sigur voi o aveți. Hristos, El Însuși, Evanghelia este Mesajul. Când voi vedeți odată Mesajul orei, nu mai puteți vedea nimic altceva decât aceasta. Amin.”
Odată ce ați prins această descoperire despre care vorbește fratele Branham, odată ce vedeți imaginea despre care vorbește „nu mai puteți vedea nimic altceva decât aceasta. Amin.” Nu mai putem vedea nimic altceva, când ne întoarcem să citim Biblia. Acesta este motivul pentru care, după ce a predicat Pecețile, fratele Branham a putut să spună: „Biblia mea a devenit o Carte nouă.” Amin.
Noi vorbim despre un profet al lui Dumnezeu cu o perspectivă asupra Cuvântului și a avut o perspectivă profetică pe durata întregii sale slujbe. Există lucruri pe care le-a predicat în anii ’50 și le-a confirmat la deschiderea Peceților. Deci, omul a avut o perspectivă profetică asupra Cuvântului, și-a cunoscut Biblie amănunțit. Amin. Unii oameni pe care-i cunosc, spun: „Știi că cineva i-a spus: „Frate Branham, nu-ți cunoști prea bine Biblia”, iar el a răspuns: „Poate fi adevărat, dar Îl cunosc foarte bine pe Autor.” Este adevărat, El Îl cunoștea pe Autor, dar fratele Branham cunoștea și Biblia, el cunoștea Biblia. Când predica, poate că fratele Branham nu cita întotdeauna un verset biblic, dar a predicat tot timpul Biblia. El știa Biblia mai bine decât gramatica, poate nu mă exprim corect, dar el știa Biblia mai bine decât gramatica, o știa mai bine decât engleza, o știa mai bine decât greaca sau latina, el cunoștea Însăși caracterul Vieții, natura acestui Cuvânt.
Fratele Branham putea citi o poveste despre un personaj din Biblie, iar din aceasta putea să scoată un concept despre Dumnezeu, să-l ducă din loc în loc și să predice despre el. Se părea că citează greșit Scriptura sau că nu-și amintea exact detaliile, așa că adăuga, că nu a prins esența a ceea ce ne arată acel personaj sau ce împrejurări din Biblie arată, dar el predica sensul de bază al acelei povestiri. Astfel, cineva poate privi la profet și să spună: „Știi, a greșit detaliul acela, nu au fost câți oameni a spus, nu a fost capitolul acela din Biblie…” Dar eu spun: „Doamne, ce contează aceasta?” Poți cunoaște capitolul, versetul, iota și titlul, și să nu ai idee ce exprimă Dumnezeu din inima Lui, copiilor Săi. Acolo este fratele Branham. El cunoștea această Biblie ca nimeni altul pe care l-am văzut vreodată să cunoască Biblia. El cunoștea inima Bibliei, mintea Bibliei, caracterul Bibliei, Viața care vine prin Biblie, așa că tot ce predică este acea Viață, acel Caracter, acea Natură.
Astfel, oamenii vor să se poticnească în pronunțările greșite, în locațiile greșite, în Scripturile spuse parțial, dar dacă nu vă poticniți, ajungeți la miezul problemei, la ceea ce încearcă să spună Dumnezeu.
„Când vedeți odată acest Mesaj…” Tu poți să vezi, dar nu vezi: „Știi, avem o mie două sute de predici, casete și biserici. Am avut un profet care a trăit și…” Aceasta nu înseamnă că vezi Mesajul, aceasta înseamnă că tu cauți relatările istorice și înțelegi faptele, dar nu înseamnă că cunoști Mesajul. „Dar odată ce vezi acest Mesaj, nimic altceva nu se compară cu El.” Nu există nimic altceva care să-L atingă, nimic! Odată ce vezi acest Mesaj, nu ai cum să te mai întorci vreodată la înțelegerea anterioară.
Vă voi spune ceva prin harul lui Dumnezeu. Acum douăzeci de ani, El mi-a deschis ochii la Mesajul orei, după ce am fost crescut toată viața într-o biserică penticostală. Și vă pot spune, fără nici o umbră de îndoială, că niciodată nu aș vrea să mai întorc unde am fost, la biserica penticostală. Unde am fost atunci era lucrul cel mai bun pe care-l știam la vremea aceea, dar nu aș vrea să mă mai întorc niciodată acolo, și vă spun că acest Dumnezeu a continuat să Se descopere, de aceea, nu vreau să mă întorc cu un an în urmă, nu vreau să mă întorc la înțelegerea mea anterioară, la ceea ce am știut cu un an în urmă, nu vreau să mă întorc la ceea ce eram acum cinci ani. Amin.
Odată ce văd Mesajul și continui să văd Mesajul, nu mai există nicio dorință de a reveni la concepția pe care am avut-o acum doi sau trei ani. Am spus: „Doamne, vreau să văd mai mult, vreau să continui să merg din ce în ce mai adânc și mai departe și mai sus în Tine. Nu există întoarcere, așa că putem spune: „Știi, nu există întoarcere la o epocă anterioară.” Acesta este Adevărul absolut. În ce mă privește, eu nu vreau să mă întorc la o înțelegere anterioară, chiar dacă spui: „De când Îl slujesc pe Dumnezeu din toată inima, de când cred Mesajul cu tot ce este în mine, am văzut tot ce am putut vedea”, eu tot nu vreau să mă întorc la ceea ce era, ci vreau să merg mai departe.
Profetul a spus: „… când voi vedeți odată Mesajul orei, nu mai puteți vedea nimic altceva decât aceasta. Aceasta este tot. Orice altceva a dispărut, restul este doar o umplutură, vedeți, când voi vedeți acest Mesaj.
Acesta era în timpul lui Noe. Când Noe și grupul lui au văzut Mesajul, nu a mai contat nimic altceva. Când grupul lui Moise a văzut Mesajul, nu a mai contat nimic altceva. Când grupul lui Ioan a văzut aceasta, nu a mai contat nimic altceva. Când grupul lui Isus a văzut aceasta, nu a mai contat nimic altceva. Când grupul apostolilor a văzut aceasta, nu a mai contat nimic altceva. Când grupul lui Luther a văzut aceasta, grupul lui Wesley a văzut aceasta, grupul penticostal a văzut aceasta, nu a mai contat nimic altceva. Ei s-au îndepărtat de orice altceva.”
Poți spune că atunci când ai văzut acest Mesaj, nu a mai contat nimic altceva? Amin. (Amin). Aș putea să spun aceasta din propria mea experiență personală că nimeni nu mi-a luat nimic. Când am văzut Mesajul, nimeni nu ne-a luat divertismentul de la televizor, nimeni nu ne-a luat hainele pe care le-am îmbrăcat, nimeni nu ne-a luat descoperirea sau înțelegerea noastră, nimeni nu ne-a luat nimic, ci am scăpat de toate ca să punem mâna pe Aceasta.
De aceea, dacă cineva simte că a renunțat la ceva din Mesaj, întrebarea mea este: „Ce descoperire ai despre Mesaj?”, deoarece dacă trebuie să renunți la ceva pentru a ajunge la Mesaj, atunci nu înțelegi cu adevărat ce este Mesajul, pentru că Mesajul este Hristos și există numai câștig, nu există pierdere. Așadar, dacă simțim că am renunțat, am părăsit sau am pierdut ceva pentru a ajunge la Mesaj, înseamnă că nu avem încă o înțelegere clară cu privire la ceea ce este Mesajul.
Poate pentru noi este numai o formă mai bună de înțelegere, doar o formă mai bună sau corectă de înțelegere, „trebuie să ader la anumite standarde și lucruri pe care le-a predicat profetul așa că, în conformitate cu o înțelegere mai perfectă, sunt dispus să renunț…” Aceasta este o descoperire greșită, este o descoperire absolut greșită și cred că acesta este motivul pentru care uneori oamenii se simt atât de frustrați. Eu am vorbit cu oameni la Mesaj care se simt frustrați de reguli și standarde, și mă întreb de ce sunt frustrați, pentru că eu nu mă pot raporta la aceasta, pentru mine nu este frustrant. Aceasta nu este o afirmație din aroganță sau mândrie, ci este o incapacitate reală de a relaționa.
Astfel, m-am întrebat și m-am întrebat de ce este frustrant, de ce te simți înșelat, de ce te simți furat, de ce ai căzut de parcă ai ratat ceva, deoarece simt că Pavel a spus pentru mine: „Am renunțat la aceasta”, și pentru mine s-a făcut, este în ordine, mi-am dat seama că nu au valoare, nu m-au ajutat, nu au făcut nimic pentru mine. Amin. Dar Mesajul acesta este Viața mea, este originea mea, îmi arată de unde vin și unde mă duc. Pentru mine nu a fost nicio pierdere.
Când profetul lui Dumnezeu a început să spună despre comportament, îmbrăcăminte, televiziune, divertisment, știți, pentru mine a fost ca și cum ceva din interior mi-a spus că este chiar așa. Acum, fața mea, trupul meu nu s-au bucurat, nu mi-a plăcut să scot televizorul, dar sufletul meu a fost eliberat. Firii tale s-ar putea să nu-i placă să renunți la țigări, să scoți alcoolul sau să renunți la distracții, dar dacă prinzi cu adevărat acest Mesaj, sufletul tău va zbura, și va spune: „Aceasta este ceea ce mi-am dorit toată viața.” Laudă lui Dumnezeu! Dumnezeu este atât de bun cu noi, prieteni!
Fratele Branham a spus: „… când vedeți odată Mesajul orei, nu mai puteți vedea nimic altceva decât aceasta.” Amin.
Să ne întoarcem la Matei 11.25:
„În vremea aceea, Isus a luat cuvântul şi a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți şi pricepuți şi le-ai descoperit pruncilor.
Da, Tată, Te laud, pentru că așa ai găsit Tu cu cale!”
Să mergem și la Luca 8.9:
„Ucenicii Lui L-au întrebat ce înțeles are pilda aceasta.
El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoașteți tainele Împărăției lui Dumnezeu, dar celorlalți li se vorbește în pilde, ca, măcar că văd, să nu vadă şi, măcar că aud, să nu înțeleagă.”
Așadar, Isus a spus: „Părinte, Îți mulțumesc că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți şi pricepuți şi le-ai descoperit pruncilor.” Căror prunci? Din Împărăție, copiilor lui Dumnezeu. El le-a spus ucenicilor: „Vă vorbesc în pilde pentru că ceilalți nu trebuie să vadă; tainele sunt numai pentru voi”, așa că, nu uitați titlul din această dimineață, „Taina la vedere.”
Țineți minte că atunci când fratele Branham a predicat mesajul „Dumnezeu ascuns în simplitate și descoperit în același fel”, a spus că El Se ascunde la vedere, dar Se descoperă numai pruncilor, astfel că toată lumea are Biblia, oricine vrea Biblia, are Biblia, oricine vrea să citească despre Peceți, poate citi în Apocalipsa capitolul 6, dar Dumnezeu trebuie să deblocheze înțelegerea; Dumnezeu trebuie să ne dea ochi ca să vedem, trebuie s-o pună la vedere, dar trebuie s-o ascundă pentru că așa a ales El să facă. A ales s-o facă disponibilă și în același timp complet indisponibilă; este disponibilă, oricine poate ridica această Biblie și s-o citească și oricine poate găsi Mesajul să-l citească, puteți să-l găsiți pe Internet, puteți să-l găsiți la un prieten, puteți obține cărți și casete gratuite, puteți merge în diferite locuri online și să-L ascultați gratuit sau să-l citiți gratuit. Deci, oricine poate găsi acest Mesaj și să-l citească și oricine poate să aibă o Biblie și s-o citească dacă vrea. Cel puțin oricine în America. Așadar, Dumnezeu a pus-o la dispoziție, a făcut-o disponibilă, dar este ascunsă deoarece este nevoie de o cheie pentru a debloca ceea ce privești, pentru că ceea ce privești este sub formă de taină. Totuși, El a exprimat această mare Taină pe tot parcursul Bibliei, deci Biblia este expresia singurului mare obiectiv al lui Dumnezeu. Dar nimeni nu știe care este acel mare obiectiv, decât dacă Dumnezeu îi dă în inimă cheia credinței, și această credință va debloca Programul lui Dumnezeu, iar tu te întorci, te uiți la Biblie și spui că este o Carte nouă.
În mesajul Hrana spirituală la timpul potrivit, profetul spune:
„Când vine un om trimis de Dumnezeu și ordinat de El, cu adevăratul „Așa vorbește Domnul”, mesajul şi mesagerul sunt unul și același, deoarece el este însărcinat să Îl reprezinte pe „Așa vorbește Domnul”, Cuvânt cu Cuvânt. Deci, el și mesajul lui sunt același.
Un om care este ordinat de o denominațiune este una cu biserica lui. Un teolog care reprezintă teologia unei anumite denominațiuni, este una cu mesajul lui. Un teolog expune teologia unei biserici. Așa este.
Tot așa, un om care se ridică cu „Așa vorbește Domnul” este una cu Mesajul său. Când Ilie a venit cu „Așa vorbește Domnul”, el şi mesajul lui au devenit una. Așa s-a întâmplat şi cu Isus, El era Cuvântul, conform Ioan 1. Deci, Cuvântul lui Dumnezeu şi Mesagerul epocii erau unul și același lucru.
Isus a fost Cuvântul despre care S-a profețit. El a fost ceea ce a spus profetul despre El. „Fecioara va rămâne însărcinată şi va naște un fiu.” Încă de la început, Dumnezeu a anunțat că sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui şi că șarpele îi va zdrobi călcâiul. Totul a fost spus dinainte prin profeții. Când David a plâns, Îl simboliza pe El. În toate timpurile, toți profeții au vorbit despre El. EL a fost manifestarea acelui Cuvânt. Aleluia!
Înțelegeți unde vreau să ajung? Azi dimineață am vorbit cu voi destul de clar. Nu vedeți autoritatea Dumnezeului Celui viu în Biserica vie, Mireasa? (Acum vorbește despre autoritatea Dumnezeului celui viu și despre Biserica vie, Mireasa) Bolnavii sunt vindecați, morții sunt înviați, șchiopii umblă, orbii văd; Evanghelia se manifestă în puterea ei deplină, pentru că Mesajul şi mesagerul sunt același. Cuvântul este în Biserică, în persoană.” Cuvântul, mesagerul și Mesajul Lui devin Același.
În mesajul Sărbătoarea Trâmbițelor, ni se spune:
„Aș vrea să vă mai spun ceva. Ascultați bine, să nu scăpați lucrul acesta! Ce izbitor! De la îngerul al șaptelea…” (fratele Branham vorbea despre altceva, dar strecoară o afirmație pe care vreau s-o iau de aici.) El a spus: „De la îngerul al șaptelea (mesagerul Peceții a șaptea) Mesajul din Apocalipsa 10, a fost Pecetea a șaptea, spre cele șapte Trâmbițe, între cele două timpuri…” Astfel, el încearcă să ne spună că între Trâmbița a șasea și Trâmbița a șaptea este introdusă Apocalipsa 10. El încearcă să spună aceasta, dar strecoară un gând pe care vreau să-l prindeți.
„Ascultați bine, să nu scăpați lucrul acesta! Ce izbitor! De la îngerul al șaptelea (mesagerul Peceții a șaptea)…” Așadar, fratele Branham, îngerul al șaptelea, este mesagerul Peceții a șaptea, iar mesagerul și Mesajul lui devin același lucru. Prindeți aceasta! El este mesagerul Peceții a șaptea, iar mesagerul și Mesajul lui devin același lucru. Astfel, el devine o manifestare a Peceții a șaptea. Care este, ce? Hristos în voi, nădejdea slavei (Amin), venirea Fiului omului. Un fiu al omului Îl descoperea pe Fiul omului. El devine Viața sa, devine Cuvântul pentru epoca aceea, slujba lui devine slujba Fiului omului; el este mesagerul Peceții a șaptea, viața lui devine o expunere a Peceții a șaptea, slujba Fiului omului s-a întors. În Întrebări și răspunsuri, el spune: „
„În ziua aceea, profetul a fost Cuvântul deoarece el a fost manifestarea Cuvântului în lume.”
În mesajul Cine spui tu că ar fi Acesta?, profetul spune:
„(Iată o femeie stând aici. Eu sunt un bărbat tânăr care aștept să mă căsătoresc și întâlnesc o fată care răspunde căutării mele. Este o creștină drăguță, arată ca o creștină, se îmbracă și se comportă ca o creștină, trăiește ca o creștină și mă gândesc că va fi o soție bună. Dar ea nu este a mea până când nu o iau în căsătorie). Așa este și Mesajul.
Poate îți place şi spui: „Este corect”, dar trebuie să-L iei, să devii o parte din El. Numai atunci tu şi Mesajul deveniți una; numai atunci ungerea este în tine așa cum este cu alții.” Amin.
Acum vom scrie ceva. La prima venire a venit un premergător. Acesta a fost Ioan Botezătorul. Premergătorul a fost glasul care a strigat în pustie: „Pregătiți calea Domnului, neteziți un drum…” El pregătea poporul pentru venirea Domnului, prin pocăință.
În slujba sa de premergător, el și Mesajul au devenit unul, pentru că el era înainte mergătorul; era Mesajul premergător care predica pocăința și pregătea poporul pentru Cel ce venea. Apoi a venit în scenă Cel pe care L-a premers, Isus Hristos, așa că avem două vase. Amin.
Acum câțiva ani, când a fost aici fratele Eugene Brown, a trecut prima dată cu noi prin aceasta și a fost prima dată când am văzut aceasta. Dacă vă amintiți, el a făcut o mică diagramă. Când venim aici la a doua venire, la venirea Fiului omului, El a avut un premergător care a fost Ilie, iar lucrul pe care l-a pregătit a venit la el, slujba Fiului omului.
Aceasta a provocat o oarecare confuzie pentru că ne așteptam să fie la fel. Dumnezeu face întotdeauna același lucru, dar nu neapărat în același fel, așa că a adus din nou un premergător, un Ilie, iar când a venit înaintașul, a cumpărat înaintașul și un vas, apoi L-a adus pe Hristos într-un alt vas. Apoi, premergătorul și Hristos au venit împreună în apă, iar slujba s-a mutat din premergător la Fiul omului, așa că Ioan a trebuit să iasă din scenă.
Acum, când ajungem la sfârșitul timpului, căutăm venirea Fiului omului. Slujba Fiului omului se întoarce pe pământ, și observăm că există un premergător, Ilie, care trebuia să vină conform Maleahi 4. Noi am văzut venirea premergătorului, apoi am avut deschiderea Peceților, am avut plinătatea Cuvântului care Se întoarce înapoi în biserică. Apoi premergătorul a început să spună ceva de genul: „Dacă El este aici, eu trebuie să ies din scenă pentru că nu putem fi doi în același timp”, așa că, bineînțeles, începem să căutăm un alt vas. De ce? Deoarece căutăm o repetare a aceluiași lucru, și este același lucru, dar nu în același fel. A fost același lucru, o slujbă premergătoare; premergătorul a fost aici pentru a întoarce inimile copiilor înapoi la părinți, pentru deschiderea Peceților în deschiderea Peceții a șaptea, dar el a devenit o etapă a Peceții a șaptea, Viața lui Isus Hristos Însuși, Viața pe care a trăit-o Isus Hristos pe pământ, a trăit-o prin acest om.
Astfel, fratele Branham a stat pe platformă și a spus: „Tu nu m-ai atins pe mine. Eu sunt doar un om și mă aflu la douăzeci de metri de tine. De cine te-ai atins? Tu te-ai atins de Domnul Isus Hristos.” Deci Hristos a fost acolo; El a fost prezent acolo, slujind în același fel în care a slujit acum două mii de ani. Așadar, a fost un om care L-a descoperit subit pe Fiul omului, iar aceasta poate să ne facă să ne încurcăm, dacă ne uităm și căutăm o repetare. Și acum este un premergător, iar fratele Branham ne-a spus foarte clar că El trebuie să vină în timp ce premergătorul este pe pământ. Este adevărat? (Amin). Când trebuie să vină? În timp ce premergătorul Lui este pe pământ. Este atât de adevărat! El a spus că îngerul al șaptelea va fi pe pământ la momentul acestei veniri, Apocalipsa 10.
Acum, când ne uităm la precedent, spunem: „Bine, unde este El? El ar fi trebuit să vină pentru că fratele Branham a ieșit din scenă.” Când Dumnezeu a luat vasul acela din scenă, noi găsim o întrebare în inimile oamenilor, sau a fost în trecut: „Am crezut că profetul trebuia să fie pe pământ la momentul acestei veniri. Poate fratele Branham a greșit în „Interval”, poate a clarificat-o mi târziu. Eu nu înțeleg despre ce vorbește deoarece nu am văzut o repetare a ceea ce s-a întâmplat acum două mii de ani.” Eu aș spune că ați văzut același lucru, dar nu l-ați văzut la fel, iar aceasta provoacă toată confuzia.
El a spus: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească.” Când Ioan a spus aceasta, a putut să se uite la o Persoană fizică și să spună: „Această Persoană continuă să crească, iar mesajul meu scade și voi ieși din scenă.”
Dar acum, când ajungem la sfârșitul timpului, la profetul timpului de sfârșit, profetul devine Cuvântul pentru această epocă, Mesajul și mesagerul devin același lucru. Astfel, el vorbește despre venirea Fiului omului, venirea Cuvântului, venirea Îngerului puternic. În Apocalipsa 10 are loc tot ceea ce a spus fratele Branham în „Interval”, este adevărat? Deci, El vine, dar după slujba fratelui Branham, este o Mireasă care vine, pentru că Mirele a venit deja.
Mirele a fost deja exprimat, iar această venire a lui Hristos a fost o Mireasă. Aceasta ar putea crea foarte multă confuzie dacă nu lăsăm profetul să aibă dreptate. Dacă îi permitem profetului să aibă dreptate în ceea ce spune, dintr-o dată spui: „Amin, frate. Așa este!” Acum, când vine Hristos, vine Fiul omului, și El vine în acea formă pentru că fratele Branham face parte din Mireasă. El este un premergător, dar este și un mădular la Mirelui. Fratele Branham a fost acolo să facă o punte pentru a ne duce de la epoca denominațională la epoca strălucitoare; el însuși a ieșit din epocile denominaționale în epoca strălucitoare pentru că era Mireasă; el însuși a fost înviat dintr-un denominaționalism mort; el însuși a fost crescut prin dezvăluirea Cuvântului, el însuși a fost parte din Mireasă. Amin. Deci, el și Mesajul pe care L-a adus au devenit același lucru, așa că atunci când vrei să vezi venirea strălucitoare a lui Hristos, te uiți la premergătorul care a primit plinătatea descoperirii, fiindcă el era și un mădular al Miresei. Amin.
Lăsați-mă să merg mai departe. În mesajul Răsăritul Soarelui, este un pasaj foarte familiar:
„Hristos a fost primul care a înviat dintre toți profeții și așa mai departe; deși a fost simbolizat în multe locuri, El a fost Primul rod al celor adormiți. Și Mireasa, venirea lui Hristos, venind afară din biserică, acolo va trebui să fie un snop legănat din nou în zilele din urmă.
Legănarea snopului! Ce este snopul? Primul care a ajuns la maturitate, primul care a dovedit că era un grâu, care a dovedit că era un snop.
Aleluia! Sunt sigur că înțelegeți despre ce vorbesc. El a fost legănat peste oameni. Și de prima dată când va veni înainte, pentru epoca Miresei, pentru o înviere din denominaționalismul întunecat, va fi un Mesaj, că maturitatea deplină a Cuvântului s-a întors înapoi din nou cu puterea lui deplină și fiind legănat peste oameni, prin aceleași semne și minuni pe care El le-a făcut acolo în urmă.” Amin.
Întrebarea mea este dacă s-a întâmplat aceasta. Amin. Primul lucru care iese la suprafață, ceea ce spune el este că, „Prima dată când va veni înainte, pentru epoca Miresei, pentru o înviere din denominaționalismul întunecat, va fi un Mesaj.” Mesajul că El este aici! „…va fi un Mesaj, că maturitatea deplină a Cuvântului s-a întors înapoi din nou cu puterea lui deplină și fiind legănat peste oameni, prin aceleași semne și minuni pe care El le-a făcut acolo în urmă.” Așadar, acest Mesaj și mesagerul au devenit același lucru; acum, el este o expresie a Mesajului său. Prin Mesajul Lui, este prins, chemat din denominațiunea moartă și adus într-o epocă a Miresei. Mesajul este venirea Miresei lui Hristos și el devine o reflectare a acelui Mesaj. Laudă lui Dumnezeu! Aceasta este important. În ordine.
Haideți să continuăm. Vreau să mă întorc la citatul anterior pe care tocmai l-am citit din Cine spui tu că ar fi Acesta?, din anul 1964. Profetul vorbea despre o femeie care era acolo și spunea că ea ar putea să fie o soție bună. El spune:
„Este o creștină drăguță, arată ca o creștină, se îmbracă și se comportă ca o creștină, trăiește ca o creștină și mă gândesc că va fi o soție bună. Dar ea nu este a mea până când nu o iau în căsătorie). Așa este și Mesajul.
Poate îți place şi spui: „Este corect”, dar trebuie să-L iei, să devii o parte din El. Numai atunci tu şi mesajul deveniți una.” Deci, fratele Branham și Mesajul lui au devenit una, dar acum și noi și Mesajul trebuie să devenim una. Dar nu putem obține acest lucru doar simpatizând cu Mesajul, recunoscând că este corect sau că probabil este cea mai bună cale de a trăi. Noi trebuie să luăm Mesajul care este Hristos în ziua noastră, trebuie să-L luăm în noi înșine. Intrați în El! Intrați sub El și luați-L în voi! Să ne dăruim pe deplin acestui Cuvânt și să-L îmbrățișăm cu tot ce este în noi. Atunci, tu și Mesajul deveniți una. Ce este Mesajul? Mesajul este deschiderea Peceților, este deschiderea Peceții a șaptea, este întoarcerea plinătății Cuvântului și a Vieții lui Hristos, este venirea strălucitoare a lui Hristos. Aceasta este Mesajul, și când iei acest Mesaj în tine, tu și Mesajul deveniți una, devii Mireasa.
Venirea lui Hristos nu este ceva despre care spune: „Vedeți, fratele Branham spune că Mesajul nu este ceva despre care vorbim când ne adunăm, ci este Ceva în care intrăm, intrăm sub El. Aceasta nu este învățătură, nu este doctrină, știți noi avem doctrină, pentru că doctrina este învățătură. Așa este. Noi dorim doctrina, nu este nimic în neregulă cu ea. Eu iubesc doctrina pentru că doctrina este învățătura noastră despre Cuvânt. Deci, avem doctrină, avem chiar și înțelegere cu privire la cei de care Îi este plăcut lui Dumnezeu, felul în care ne modelăm, felul în care ne purtăm, astfel încât să avem o ordine a bisericii, o rânduială.
Noi avem toate acestea în Mesaj, dar toate acestea nu sunt Mesajul. Noi le-am inclus, pentru că nu poți avea Cuvântul fără învățătură, nu poți avea Cuvântul fără să ai ordine, nu poți avea Cuvântul fără să ai pe cineva care a ascultat Cuvântul și I-a fost supus. Toate acestea fac parte din El, dar dacă avem ascultare, învățătură, înțelegere și toate aceste lucruri, tot nu este același lucru cu a avea Mesajul, pentru că Mesajul este o Persoană, Mesajul este Persoana lui Isus Hristos, și este timpul ca El să Se manifeste pe acest pământ într-o Mireasă cu puține mădulare. Acesta este Mesajul orei, venirea Miresei lui Hristos. Nu este ceva despre care vorbim, ci este despre ceea ce suntem. Tu nu poți vorbi despre Mesaj și să fii în Mesaj; Mesajul trebuie să fie în tine, tu și Mesajul trebuie să deveniți același lucru.
Așadar, Mesajul nu compară datele și orele: în data de, fratele Branham a predicat aceste serii de mesaje și a făcut aceste minuni. NU aceasta este ceea ce vrea Dumnezeu în această oră. Dumnezeu vrea ca un popor și El Însuși, Cuvântul, să devină același lucru, astfel încât să devenim Mesajul; ca să poți spune ce este Mesajul, să poți spune prin harul lui Dumnezeu: „Eu sunt Mesajul!”
Amintiți-vă că fratele Branham ne-a spus că atunci când cineva a căutat trezirea Welsh, s-au dus să vadă unde era locul trezirii. Și știți că au văzut un polițist și l-au întrebat unde este trezirea Welsh, iar el le-a răspuns: „Eu sunt trezirea Welsh!” Amintiți-vă că reverendul a spus: „Ați ajuns, sunteți aici, pentru că trezirea este în mine!” Unde găsesc Mesajul, Mesajul oamenilor de pe acest pământ, care au chiar Viața lui Isus Hristos? Mintea lui Dumnezeu a fost deschisă pentru ei, Taina a fost îndepărtată din Cuvântul care a fost implantat în inimile oamenilor, iar acum ei devin una cu El și încep să reflecte lucrul pe care-L văd. Ei încep să trăiască exact ceea ce privesc. Amin. Acesta este Mesajul, prieteni.
De aceea, dacă ne oprim cu niște învățături corecte și cu o rânduială corectă a bisericii, dacă îi facem pe toți să arate bine, să se îmbrace corect și ne așezăm tabăra acolo, vă spun că foarte curând ne vom găsi în afara Mesajului. S-ar putea să nu contrazicem ceea ce a învățat fratele Branham, nici rânduiala sa și să nu spunem că a greșit, dar dacă nu ne mișcăm cu Viața lui Hristos pe măsură ce Hristos Se descoperă pe Sine, nu ne mișcăm în pas cu descoperirea orei în care suntem. Astfel, ne vom trezi blocați într-o ordine, într-o structură, într-o formă și nu ne mișcăm cu Hristos așa cum vrea să Se afișeze în acest timp al sfârșitului. Amin.
Acesta este motivul pentru care nu vreau să mă întorc la o înțelegere anterioară. Pe măsură ce Dumnezeu Se dezvăluie mai mult, găsesc în mine o iubire mai mare și o dorință mai mare pentru El, o ascultare și o predare mai mare. Dar aceasta nu a venit dintr-o voință mai puternică, ci dintr-o descoperire mai mare, așa că, pe măsură ce mi S-a descoperit, găsesc în mine doar o predare naturală, când El mi Se dezvăluie. Deci, noi nu vrem aceasta. Oh, eu spun: Noi vrem structură, vrem ordine, vrem formă, vrem învățătură, vrem standarde, le vrem pe toate, dar ceea ce vrea Dumnezeu cu adevărat este să trăiască în plinătate într-un popor pe acest pământ și să-Și exprime toată taina prin el. Aceasta este ce dorește El cu adevărat în acest ceas. De aceea, am putut avea o ascultare entuziastă, și totuși ne-a lipsit gândul lui Dumnezeu. Noi putem depune eforturi pline de elan, să fim în biserică de fiecare dată când se deschid ușile, să ne rugăm, să ne citim Biblia în fiecare zi, dar încă putem rata tot scopul și Planul lui Dumnezeu, chiar fiind plini de elan în eforturile noastre religioase. Deci, nu aceasta este ceea ce ne dorim, ci vrem să fim bine.
Fratele Branham a spus: „Trebuie să-L luați voi înșivă, să deveniți o parte din El. Atunci voi și Mesajul deveniți una.” Apoi urmează partea interesantă: „Atunci ungerea este cu voi, așa cum este cu alții.” Vedeți, noi am auzit atât de mulți oameni spunând: „Eu cred Mesajul, dar pur și simplu nu pot să-L trăiesc.” Ați auzit vreodată aceasta? Bine, sunt de acord cu voi mie la sută. Eu cred Mesajul, dar nu pot să-L trăiesc, așa că am renunțat să încerc să-L trăiesc și doar L-am îmbrățișat, iar când L-am îmbrățișat, L-am primit și El L-a trăit prin mine. Acum nu mai trăiesc eu. Aceasta nu înseamnă că nu avem niciodată de ales, că nu avem niciodată de luat decizii, că nu ne-am sacrificat niciodată. Eu nu spun că nu mai avem de făcut propriile noastre alegeri, dar alegerea mea, efortul meu slab de-a face alegeri nu m-ar duce niciodată la destinație. M-aș simți mereu frustrat încercând să trăiesc Mesajul și aș spune că cred Mesajul dar nu pot să-l trăiesc.
Ei bine, tu crezi Mesajul, dar încă nu te-ai întâlnit cu Persoana Mesajului deoarece, dacă întâlnești Persoana Mesajului și o îmbrățișezi, acea Persoană va intra în tine și va trăi Mesajul din tine. Aceasta spune fratele Branham: „Trebuie să-L luați voi înșivă, să deveniți o parte din El. Atunci voi și Mesajul deveniți una. Atunci ungerea este cu voi, așa cum este cu alții”, pentru că nu puteți face nimic fără ungere. Dacă încerci să-ți folosești propria minte umană și eforturile, vei descoperi că ai eșuat, eșuat, eșuat, eșuat, vei fi frustrat și gata să renunți: „Știu că Mesajul este adevărat, dar eu sunt un șarpe.” N-aș spune niciodată așa ceva într-un milion de ani! Indiferent ce ți-ar trece prin minte, nu lăsa să-ți iasă din gură o astfel de afirmație, ci spune: „Cred că prin harul lui Dumnezeu, sunt unul dintre ai Lui și vreau să mă arunc cu totul în cest Cuvânt, vreau să-L primesc cu tot ce este în mine.” Amin.
Trebuie să încetăm să citim Mesajul căutând reguli și să începem să-L citim căutându-L pe El, pentru că Mesajul poate fi folosit greșit, ca o plasă de siguranță. Acesta este un concept greșit deoarece „știu că Mesajul este Adevărat, iar fratele Branham a spus că dacă fac tot ce pot, voi fi bine.” Deci, suntem noi. De aici apare această frustrare pentru că încerci să trăiești Mesajul și trăiești mereu în compromis, mereu încerci să afli unde este zona gri, ce este în ordine și ce nu este în ordine. Cu alte cuvinte, uneori vorbești cu oamenii și vezi că ei încearcă tot timpul să obțină ceva care să se potrivească cu un anumit obicei, cu un stil de viață, cu ceva ce le place să facă, indiferent ce. Tot timpul întâlnești pe cineva care încearcă să găsească o justificare în Mesaj: „Fratele Branham a spus aceasta, fratele Branham a spus aceea…” Eu vreau justificarea mea.
Ascultați, eu cred că ar trebui să studiem întotdeauna Mesajul și ar trebui să găsim gândirea lui Hristos, prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin Mesajul orei, iar când fratele Branham explică ceva, ar trebui să luăm aceasta și s-o lăsăm să ne influențeze viața. Dar voi puteți ajunge la aceasta cu un concept greșit și să încercați să folosiți Mesajul ca o plasă de siguranță pentru a spune: „Dacă găsesc o permisiune”, în ghilimele, „Dacă pot găsi ceva ca să mai pot face aceasta sau aceea și să fiu în continuare în Mesaj. Atunci sunt în plasa de siguranță, în Mesaj, și voi fi bine.”
Ascultă, aceasta este o relație personală zero cu Isus Hristos! Este nici mai mult nici mai puțin decât utilizarea Mesajului ca o formă de religie pentru a găsi o cale către Rai, și este un concept greșit. Ascultați, Adevărul este ca o lamă de brici. Eu cred că Dumnezeu Și-a împărtășit mintea prin acel profet și că ceea ce a spus, este spus ca să fie trăit. Să nu mă înțelegeți greșit. Eu nu resping nimic din ceea ce a spus profetul, dar vă spun că puteți accepta ceea ce a spus el și să-l folosiți într-un mod greșit, pentru un fel greșit de justificare și totuși să nu cauți Persoana Cuvântului.
Vreau să vă întreb: Ce a vrut să facă Dumnezeu? Dumnezeu a vrut o biserică corectă care să aibă o învățătură corectă, toți să stea în rânduri drăguțe și să arate bine sau Și-a dorit o Soție, pe cineva care să-L cunoască, să-L iubească și să aibă comuniune cu El? Astfel, noi nu putem folosi Mesajul ca o schemă pentru a primi acceptarea lui Dumnezeu, ci folosim Mesajul pentru a-L găsi pe Dumnezeu. El este Cuvântul care Se exprimă pentru noi, este o scrisoare de dragoste pentru noi, fiindcă Îl cunoaștem. Noi nu suntem aici ca să găsim o structură, ci suntem aici pentru a găsi Persoana, ca să îmbrățișăm Persoana și să devenim una cu Persoana. „Atunci voi și Mesajul deveniți una. Atunci ungerea este cu voi, așa cum este cu alții.”
Să mergem mai departe. În mesajul Puterea lui Dumnezeu de transformare, citim:
„Acest Cuvânt trebuie să se împlinească, Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu! Plantează-L în inima ta, dacă vrei să mergi în Răpire. Dacă vrei să fii un creștin autentic, așază acest Cuvânt. Cred că lui Ezechiel, i-a spus Dumnezeu: „Ia sulul și mănâncă-l”, ca profetul și Cuvântul să devină același. Fiecare făgăduință de acolo trebuie să se manifeste pe ea însăși, deoarece este Sămânța originală a lui Dumnezeu.”
Așadar, fratele Branham se întoarce la Ezechiel, căruia i-a spus să ia sulul și să-l mănânce. El a spus că Acesta este Cuvântul, sulul a simbolizat Cuvântul, iar El a spus: „Mănâncă Cuvântul!”, pentru a deveni una cu Cuvântul. Astfel, el și Cuvântul au devenit același lucru. Deci, vedeți că lui Ezechiel nu i s-a spus să citească sulul, ci să-l mănânce. Aș spune că trebuie să fiu atent cum spun aceasta. Nu vă încurajez să citiți Mesajul, ci vreau să mâncați Mesajul. Nu vă încurajez să vă citiți Biblia, ci vreau să vă hrăniți cu Biblia voastră. Amin. Vreau să-L luați înăuntru. Vreau să spun, să luăm Cuvântul lui Dumnezeu înăuntrul nostru, astfel ca noi și Cuvântul să devenim unul. Îmbrățișați-L, iubiți-L și dăruiți-I totul; să-L primim în plinătatea Lui.
Vreau să mă opresc. Oh, dacă cineva va lua un mic clip din ceea ce am spus, voi avea probleme mari! Eu nu mai vreau să citesc Mesajul, vreau să mă hrănesc cu Hristos. Vreau să mănânc Cartea, vreau să devin una cu Ea, vreau să primesc toți nutrienții mei, toate vitaminele mele, tot ce am nevoie pentru supraviețuirea spirituală, vreau să devin conținutul acelei Cărți, vreau ca tot conținutul acelei Cărți să fie în mine și vreau să trăiesc afară din mine. Amin.
Să mergem la Apocalipsa 10. Cu câțiva ani în urmă, eu am schimbat ceva în rugăciunea mea, deoarece Dumnezeu îmi deschidea foarte mult Cuvântul. Eram de mulți ani în Mesaj și am iubit Cuvântul, am iubit totul despre El, am ascultat fiecare casetă și am citit fiecare Carte, mi-am iubit Biblia, mi-am iubit biserica, am iubit totul, dar pentru că Dumnezeu începea să-mi deschidă Cuvântul repede și am început să văd că totul era doar o poveste de dragoste, în inima mea a fost o mare bucurie. De aceea spunea fratele Branham că vinul cu care se îmbăta el, era stimularea descoperirii. Este palpitant! Când mi Se descoperă Hristos, încep să mă bucur atât de mult de acea comuniune cu Domnul. Pe măsură ce mi Se descoperea și deveneam una cu El, am încetat să-mi mai citesc Biblia ca să înțeleg ceva și am început s-o citesc ca să înțeleg pe Cineva. Când mi-am luat Biblia, am spus: „Doamne, vrei să mi Te descoperi în această Biblie?” Aceasta a fost o rugăciune simplă, dar pentru mine a fost profundă, pentru că atitudinea mea se schimba. Eu citeam Biblia pentru că voiam informații corecte, și voi citiți Biblia ca să obțineți informațiile corecte. Nu este nimic în neregulă, motivația mea principală a fost să obțin informațiile corecte, astfel încât să știu adevărul. Dar Dumnezeu ne-a dat Cuvântul Lui nu ca să stăm în Mileniu cu Biblia în mână și să citim acest Cuvânt lângă pom, ci ca să devenim una cu El, să-L cunoaștem, să avem o relație cu El și să devenim Mireasa Lui. Așadar, îmi iubesc Biblia pentru că Biblia mea Îl exprimă pe El, îmi citesc Biblia ca să-L înțeleg și să intru într-o unitate mai mare cu El; deci totul este despre o unitate cu El.
Noi putem fi vinovați de aceasta în ambele feluri, putem deveni atât de intelectuali încât ne lipsește relația personală cu El și doar obținem informații sau putem deveni atât de spirituali încât vrem doar să avem o relație dar fără informații, așa că avem, ce avem atunci când lăsăm Cuvântul din relația noastră? Nu avem niciun Mesaj, nicio descoperire, nicio Biblie, ci spunem: „Îl iubesc și vreau doar să-L cunosc. Nu am nevoie să cunosc toate acele informații, Îl vreau doar pe El.” Este bine, dar trebuie să fiți atenți pentru că, dacă omiteți descoperirea Cuvântului și încercați doar să-L îmbrățișați, veți descoperi că v-ați îndrăgostit de Cineva cu care nici măcar nu ești într-o relație. Ești îndrăgostit de Cineva cu care nici măcar nu ești într-o relație, deoarece El este Persoana Cuvântului, deci nu puteți omite Cuvântul și să aveți Persoana.
Deci, trebuie să aducem acest lucru împreună, unde primim descoperirea Cuvântului pentru că acea descoperire Îl descoperă. Apoi Îl îmbrățișăm pe Cel care a fost dezvăluit pentru noi și devine o relație, o unitate, luăm Cuvântul în noi înșine și devenim manifestarea Mesajului. Apocalipsa 10.8:
„Şi glasul pe care-l auzisem din cer mi-a vorbit din nou şi mi-a zis: „Du-te de ia cărticica deschisă din mâna îngerului care stă în picioare pe mare şi pe pământ!”
M-am dus la înger şi i-am cerut să-mi dea cărticica. „Ia-o”, mi-a zis el, „şi mănânc-o; ea îţi va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.”
Am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o: în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune.
Apoi mi-a zis: „Trebuie să prorocești din nou cu privire la multe noroade, neamuri, limbi şi împărați.”
Aici îl vedem pe Ioan în viziune, și El i-a spus să meargă și să ia Cartea; Cartea aceea era Cartea deschisă, Pecețile erau deschise. Îngerul puternic a coborât cu Cartea, iar Ioan s-a dus și a luat Cartea care era descoperirea lui Isus Hristos, descoperirea minții lui Dumnezeu, Cartea Răscumpărării, Biblia deschisă, și i s-a spus s-o ia și s-o mănânce. Vedeți, porunca a fost din nou, nu s-o citească, ci s-o mănânce. Eu spun: Dumnezeu să ne ajute să ne ospătăm cu acest Cuvânt. Apoi ar trebui să profețim din nou. Așadar, după ce o mâncăm există încă un Mesaj care iese; când mănânci Cartea, Mesajul tău și mesagerul devine același. Ce profețim din nou? Ce profețește Mireasa când mănâncă această Carte? Ea profețește conținutul Cărții, nu este nimic nou. Este ceea ce a primit, dar ceea ce a primit este acum în Ea. Ea împărtășește cine este Ea; Ea manifestă ce se întâmplă în interiorul Ei; Ea împărtășește Mesajul, Ea este Mesajul care împărtășește Mesajul, la fel cum fratele Branham a fost Mesajul care împărtășește Mesajul. Amin. Laudă lui Dumnezeu!
În mesajul Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită, fratele Branham a spus:
„Acesta este Hristos, Cuvântul. El a fost Cuvântul; El este Cuvântul, iar Biserica devine Cuvântul prin faptul că El o face parte din El, și Acesta este Cuvântul din nou.”
Tot în Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită, el spune:
„Acesta este scopul Lui, de aceea a murit El. Aceasta este partea a doua a triplei Sale manifestări. Mai întâi, să Se exprime în Hristos, apoi să Se exprime prin Biserică. Și același lucru, Hristos era Cuvântul și Biserica devine Cuvântul când lasă Cuvântul să meargă prin ei.”
Este o predare față de Cuvânt, este o supunere față de Cuvânt, iar Biserica devine Cuvântul atunci când lasă Cuvântul să meargă prin ei. Vreau să deschidem la Luca 1.34:
„Maria a zis îngerului: „Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu știu de bărbat?”
Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care Se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
Iată că Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrânețe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a șasea lună.
Căci niciun cuvânt de la Dumnezeu nu este lipsit de putere.”
Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Şi îngerul a plecat de la ea.”
Acum, Maria a devenit Cuvântul prin faptul că a lăsat Cuvântul să curgă prin ea. Fecioara Maria a fost predestinată înainte de întemeierea lumii să fie vasul prin care Dumnezeu avea să aducă împlinirea profeției din Isaia 7: „O fecioară va naște…” Ea a fost predestinată să aducă la împlinire aceasta, dar ea a trebuit să primească mesajul și să-L accepte. Astfel, într-o zi mergea pe drum, iar un înger al Domnului a venit să-i aducă Mesajul, dar acel Mesaj nu era o informație, acel Mesaj era locul ei în Planul lui Dumnezeu. Astfel, când îngerul a adus mesajul la Maria, el a poziționat-o în Planul de Răscumpărare al lui Dumnezeu. Vreau să vă spun că îngerul care a venit în această zi, nu a venit să ne aducă informații despre altcineva, ci a venit să poziționeze Mireasa fecioară a lui Isus Hristos, în Planul Răscumpărării.
Așadar, îngerul nu a venit la ea ca să-i spună: „Hei, ghici ce va concepe o fecioară din oraș? Este timpul pentru împlinirea promisiunii.” Mesajul a venit la ea, ca să-i spună: „Tu ești aceea, tu ești locul împlinirii profeției pentru această oră. Tu ești aleasa. Ai primit favoare, Dumnezeu te-a ales și Cuvântul va veni prin tine.” Astfel, ea este parte a Cuvântului din interior; ea este Cuvântul, pentru că era în gândul lui Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Dar mai întâi trebuia să intre în contact cu Mesajul și cu mesagerul pentru a o debloca, și avea întrebări, desigur. Întrebări normale: Cum se va face aceasta fiindcă eu nu știu de bărbat?” Și îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt te va umbri, de aceea Sfântul care Se va naște din tine…” Atunci ea a răspuns: „Facă-mi-se după cuvântul tău. Voi fi acel vas. Eu cred Mesajul, cred ce îmi spui.”
Ascultați, ca să înțelegeți! Ce am gândi dacă am putea să ne punem pe noi înșine în locul unei fete de cincisprezece sau șaisprezece ani, din Nazaret, care era un nimeni, de nicăieri, logodită cu un bărbat cu care urma să se căsătorească, care era puțin mai în vârstă decât ea, și deodată în viața ei se întâmplă toate acestea? S-a dus la fântână, cum făcea întotdeauna, și iată că vine un mesager de la Dumnezeu să-i spună: „Acesta este timpul, ora și anotimpul pentru manifestarea Cuvântului! Venirea Domnului este acum și va începe în tine.” Ea întreabă: „Cum?”, iar el îi dă o explicație care nu explică. Dar ea spune: „Facă-mi-se conform Cuvântului tău.” Aceasta este o mărturie atât de simplă pentru mine: „Conform Cuvântului tău.” Dar nu este simplu, prieteni, pentru că ea spunea: „Te cred, cred că eu eram în partea din spate a minții lui Dumnezeu. Când El i-a cerut lui Isaia să dea acea profeție, se gândea la mine.”
Ea a fost încărcată. Înțelegeți, prieteni? Ea primea descoperirea ceasului ei, primea descoperirea ei însăși în acel ceas, primea descoperirea poziției ei în Dumnezeu, în ceasul acela, iar când a spus: „Facă-mi-se după Cuvântului tău”, ea a spus: „Cred ceea ce îmi spui, cred că eu sunt fecioara despre care a vorbit Isaia; cred că Dumnezeu s-a gândit la mine înainte de întemeierea lumii. Când a fost un Miel înjunghiat înainte de întemeierea lumii, aveai de gând să-L aduci printr-o fecioară, deoarece știai că va fi o cădere.” Vedeți, pentru mine, această ființă este plină de semnificație. Ea a trebuit să-L accepte, a trebuit să-L primească, apoi a lăsat acel Cuvânt să curgă prin ea. Ea nu a putut să-L producă, nu a putut să-L copieze. Ce a putut face? Ea nu a putut face nimic. Bine.
Ce am auzit noi în ceasul acesta? A existat un mesager, al șaptelea mesager, care a venit și ne-a dat o descoperire a Cuvântului care urmează să fie împlinit în ceasul acesta. Acest mesager a dezvăluit taina din noi și ne-a plasat în acea taină ca vase prin care va trece Cuvântul. Noi putem să ne uităm la aceasta, să vedem creasta valului și să spunem: „Eu nu pot face aceasta!” Pot să-ți spun că Dumnezeu nu-ți cere să faci aceasta, Dumnezeu nu-ți cere să faci nimic. Aceasta devine uneori atât de descurajator pentru oameni! Ei privesc la viața fratelui Branham, la maturitatea la care a ajuns el, la caracterul pe care l-a avut și la manifestare, și spun: „Eu nu aș putea face niciodată aceasta.” Aș îndrăzni să spun că nici el nu a făcut niciodată aceasta. El a spus: „Nu eu sunt Cel care face aceasta; nu eu sunt Cel care a făcut aceea. Eu am stat doar acolo când El a făcut acele lucruri.” El nu căuta pe cineva care să poată îndeplini sarcina. Maria nu putea s-o îndeplinească niciodată. El căuta pe cineva care să spună: „Cred că acesta este Adevărul și mă predau acestui Adevăr Să mi se facă după Cuvântul Tău.”
Noi putem să-l ascultăm pe profet cum cheamă o Mireasă și să credem; putem să ascultăm și să privim profetul care cheamă o Mireasă ca pe o poveste; putem să-l privim ca pe un semn al timpului. El cheamă o Mireasă, dar noi trebuie să luăm Mesajul personal. El mă numește pe mine Mireasă. Acest mesager vine la mine și-mi spune: „Tu ești Mireasa, tu ești locul împlinirii Cuvântului. Este timpul să vină Mireasa lui Hristos și El vrea să intre în tine.” Dar tu poți spune: „Eu nu pot niciodată; mi s-a întâmplat aceasta și aceasta.”
Maria putea face același lucru. Ea putea spune: „Dar sunt dintr-o familie săracă, sunt deja logodită cu un bărbat, sunt în această împrejurare, sunt în acea împrejurare; nimeni nu mă va crede.” Ascultați! În acel moment nu a mai contat nimic din toate acestea, pentru că exista o profeție, în mintea lui Dumnezeu exista ceva care va birui orice împrejurare și va aduce la suprafață Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, niciuna din circumstanțele ei nu mai conta; tot ce conta era că ceea ce i-a spus îngerul era Adevărul. Și când ea l-a primit și s-a predat, a venit Duhul Sfânt și a realizat tot ce era în mintea lui Dumnezeu înainte de întemeierea lumii.
Astfel, când ne uităm la viața fratelui Branham și spunem: „Eu nu aș putea niciodată, nu pot s-o fac niciodată”, eu pot să-ți spun că tu poți fi tot ceea ce a proiectat deja Dumnezeu să fii. Ceea ce caută El nu este un efort, El caută o predare, caută pe cineva care să lase Cuvântul să curgă prin el și să spună: „Doamne, mă predau acestui Cuvânt; îmi dau mintea, îmi dau viața, îmi dau trupul, îmi dau tot, doar lasă-L să curgă prin mine.” Laudă lui Dumnezeu!
Vreau să ajung la ceva. Poate trebuie să termin miercuri, dar am ceva pe inimă, iar dacă va fi voia Domnului îl vom atinge astăzi. Să ne întoarcem împreună la Luca 24.25. Acest lucru se întâmplă după înviere, pe drumul către Emaus. Când am citit în „Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită”, nu am citit primele două pagini. Chiar la începutul slujirii, după salutul său și toate acestea, fratele Branham s-a rugat, a citit Scripturile, apoi a pornit pe drumul spre Emaus. Cum Isus a ieșit dintre tufișuri și a început să vorbească cu ucenicii și i-a întrebat de ce sunt atât de triști. Deci, în „Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită”, fratele Branham ne spune că „Există o Taină pe care a exprimat-o toată Biblia și fiecare tip a exprimat-o și sper că astăzi, aici, o veți vedea.” Apoi a intrat direct în poveste, pe drumul către Emaus și vreau să iau câteva versete de aici. Să citim de la versetul 24 până la 27:
„Unii din cei ce erau cu noi s-au dus la mormânt şi au găsit așa cum spuseseră femeile (ei Îi povestesc ce s-a întâmplat), dar pe El nu L-au văzut.”
„Atunci Isus le-a zis: „O, nepricepuților şi zăbavnici cu inima, când este vorba să credeți tot ce au spus prorocii!
Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri şi să intre în slava Sa?”
Şi a început de la Moise şi de la toți prorocii şi le-a tâlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.”
Așadar, aici, după înviere, ei erau confuzi cu privire la ce s-a întâmplat, erau descurajați pentru moartea lui Hristos și mergeau spre Emaus, iar El a ieșit din tufișuri și a început să le pună întrebări. Atunci ei au început să-și povestească necazul, dar El i-a numit nepricepuți și zăbavnici cu inima pentru că nu puteau înțelege, și a început să parcurgă cu ei Scripturile, iar fratele Branham a spus că au avut un studiu biblic de șase ore despre profețiile împlinite. În timp ce călătoreau, El a început să coboare prin Scripturi și să meargă din Scriptură în Scriptură unde scria despre El Însuși. Ce făcea El? Le arăta Taina la vedere. S-a dus la Moise și, fără îndoială, la David, apoi a mers la Psalmi, iar fratele Branham a început să vorbească despre unele dintre Scripturi. El, fără îndoială, a mers la început și a început să le arate că în această moarte a existat o Taină, că în această venire a existat o Taină, iar această Taină a fost la vedere. „Dar acum am să vă dezvălui Taina, astfel încât să vă puteți uita înapoi în Biblie și să vedeți că era acolo și acolo și acolo și acolo.”
Noi știm că aceasta s-a întâmplat, pentru că după Rusalii, Petru, Pavel, Ioan, Iacov, au putut să se întoarcă și să spună: „Aceasta a spus profeția; aceasta a spus profetul aici.” Când El a dezvăluit Taina și a arătat că toate acestea erau în Biblie, tot ce trebuiau să facă ei era să se uite la ceea ce era la vedere, a fost expus acolo pentru ca toată lumea să poată citi, dar până când El nu ți-o dezvăluie prin descoperirea Tainei, nu poți vedea ce ai citit.
Iată ce spune fratele Branham în Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită:
„Dacă doriți să vă notați acest lucru, am atât de multe locuri din care vreau să citesc. În capitolul 24 din Cartea sfântului Luca aflăm despre cei doi apostoli pe drumul Emausului. Isus a ieșit după învierea Sa și a mers împreună cu ei pe drum, iar ei vorbeau și plângeau din cauza morții Lui; cum L-au văzut suferind și cum se gândeau că nu mai avea niciun rost, pentru că ei L-au luat pe Domnul lor și L-au răstignit. Ei mergeau împreună, plângând.
El a ieșit de pe marginea drumului și a început să le vorbească despre Hristos. El le-a zis: „O, nepricepuților şi zăbavnici cu inima, când este vorba să credeți tot ce au spus profeții și Psalmii…” Ce făcea El? Se identifica pe Sine Însuși acelor apostoli, că toți profeții, toți Psalmii și orice lucru, a fost El exprimat.”
Astfel, ei au avut un studiu biblic de șase ore despre profeția împlinită. Înapoi la Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită. Profetul spune:
„Acum observați, de-a lungul veacurilor, El a făcut aceasta treptat, dezvăluind Taina încet, prin profeți și prin simboluri. Acum putem merge doar la aceasta; exprimându-Se”
În mesajul Capodopera lui Dumnezeu, profetul spune: „Deci, am văzut că Dumnezeu a început să facă din El o Mireasă pentru Hristos, și Mireasa trebuie să se identifice cu El şi în El, pentru că este parte din El. Acum, Mireasa face parte din El, Ea este parte din El. Cuvântul pentru acea zi. Mireasa devine parte din acel Cuvânt, pentru că este Hristos. Credeți aceasta? În Hristos, trebuie să fim din Hristos, în Hristos, parte a lui Hristos.”
Acum vreau să mă întorc și să vă împărtășesc ceva ce am căutat. În dimineața aceasta, gândurile au venit atât de repede, încât am luat o foaie de hârtie și am început să notez, iar acum va trebui doar să scriu câteva lucruri. Mă voi întoarce la desenul pe care l-am mai făcut și voi face din nou această linie a Răscumpărării. Noi am vorbit despre ce era în mintea lui Dumnezeu și cum a coborât în timp și a fost exprimat pe tot parcursul ei, a fost în plinătate aici (la cruce).
Apoi, a început s-o exprime într-o formă strălucitoare, până când ajungem din nou la plinătate. Bine. Este plinătatea și strălucirea, și aici o avem în formă de Mire iar aici o avem în formă de Mireasă, pentru că mai întâi l-a făcut pe Adam, apoi din Adam a luat ceea ce a avut nevoie ca să facă femeia.
Astfel, vreau să mă întorc și să vă amintesc imaginea aceea. Dacă pot, vreau să desenez. Pentru un moment vreau să privesc în Vechiul Testament, așa că voi veni aici și voi desena partea din Vechiul Testament.
Când Isus era pe drumul spre Emaus cu cei doi ucenici, El era acolo în învierea Sa, și în lucrarea de înviere, știm că El a început să le dezvăluie taina a ceea ce li se întâmplase, ca să știm că o parte din lucrarea de înviere a lui Isus era să îi întoarcă la Scripturi, și el dezvăluie aceasta în „Evenimentele moderne clarificate prin profeție.” Deci, aceasta face parte din lucrarea de înviere, iar fratele Branham a luat această temă și a vorbit despre ea pe drumul spre Emaus; cum El a început să intre în viața lui David care, ca împărat respins, a strigat în Psalmi: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?” sau „Mi-au împărțit hainele” și a început să le arate cum totul s-a împlinit.
Zăcea într-un mister, ați ratat-o, dar cu cheia credinței și cu descoperirea, noi putem privi înapoi și să-L vedem acolo, acolo și acolo. Acum am ajuns la sfârșitul timpului, când Dumnezeu a deblocat un alt strat al Tainei, pentru că în ziua aceea a dezvăluit Taina lui Isus Hristos venit în trup de carne, ca Fiul Său, ca să plătească prețul răscumpărării. El arată că tot Vechiul Testament a vorbit despre aceasta până acolo. Amin.
Când fratele Branham a venit, el a început să ne arate că Mireasa a fost întotdeauna în El, Mireasa a făcut parte din acea Taină. Când a apărut Adam, el a fost o descoperire a gândului lui Dumnezeu; atunci când Adam a fost făcut și format pe pământ, el a fost o descoperire a gândului lui Dumnezeu, dar a existat o altă descoperire suplimentară a Tatălui, a lui Dumnezeu, care a fost cu el; apoi s-a exprimat, a fost exprimat într-o altă formă și unit din nou cu el; a fost o altă expresie a minții lui Dumnezeu, o altă expresie a ceea ce a fost cu Adam de-a lungul timpului.
Astfel, vreau să mă întorc și să ne uităm înapoi, la Vechiul Testament. Vreau să iau câteva povestiri și să vă arăt că această Mireasă, această manifestare a femeii a fost în toată Biblia. Deci, dacă Hristos a fost acolo, să știți că Hristos va fi exprimat masculin și feminin, așa că nu este timp să intrăm în aceasta, în profunzime. Voi lua doar câteva puncte. Aici avem expresia lui Adam. Bine. Dar nu a existat numai o expresie a lui Adam singur, ci știm că împreună cu el a existat și o expresie de soție, și ea a fost doamna Adam.
Așadar, chiar de la început, Dumnezeu a început să-Și arate un fiu al Său, dar acest fiu al lui Dumnezeu va cădea, arătând că trebuie să fie un alt Fiu al lui Dumnezeu care nu va cădea. Dar chiar și în acea expresie există o expresie feminină care Îl însoțește, așa că atunci când vezi bărbatul, este acolo și femeia.
Noi vom începe să vedem acest model în toată Biblia și vom ajunge aici, la sfârșitul timpului, când ajungem la descoperirea Mesajului. Fratele Branham a început să exprime unele lucruri pe care biserica le-a pierdut; ei au pierdut faptul că Hristos va avea Mireasă. Totul este despre Hristos și totul a fost despre Hristos. El a plătit prețul ca Mielul lui Dumnezeu, dar ei au ratat Scripturile din Noul Testament care vorbeau despre Mireasă, Soția Mielului, căsătoria Mielului, toate aceste lucruri erau acolo, dar vă întreb, care dintre denominațiuni predică despre Mireasă? Nu spun că nimeni, pentru că ar putea fi unii care să menționeze aceasta, ar putea fi unii care vorbesc despre aceasta, dar toată viața am crescut în biserici și nimeni nu a vorbit despre Mireasă, pentru că era nevoie să vină cineva în scenă, în slujba învierii și să spună: „O, nepricepuților şi zăbavnici cu inima, când este vorba să credeți tot ce scrie în Biblie!”
Fratele Branham a spus că această a șaptea Pecete a fost exprimată încă de la început, din Cartea Genezei. Când a venit fratele Branham, el a început să predice despre epoca Miresei, despre Unirea invizibilă a Miresei, în Hristos, despre o expresie a lui Hristos în formă strălucitoare, venirea strălucitoare a lui Hristos, și nu doar vorbea despre ceva. Aceasta se întâmpla atunci. Înseamnă că poți să te uiți prin Biblie până la început, și să vezi că tot timpul a fost un bărbat și o femeie. Voi lua doar câteva dintre acestea.
Deci, când îl ai pe Adam, ai și femeia care mai târziu primește numele Eva. Dar Planul lui Dumnezeu trebuia să meargă mai departe, așa că femeia a căzut prin amăgire și a produs un Cain și un Abel. Cain îl ucide pe Abel și Dumnezeu îl taie pe Cain.
Dar Planul lui Dumnezeu va continua. Cum va continua Planul lui Dumnezeu? De la Adam și Eva, va veni următoarea expresie a lui Dumnezeu, Set.
Cum putea să-l obțină Dumnezeu pe Set fără femeie? Femeia a adus căderea, l-a produs pe Cain și Cain l-a ucis pe Abel, dar Planul lui Dumnezeu trebuia să continue, așa că, ascultați. Dumnezeu prefigurează tot drumul înapoi în Vechiul Testament, și trebuia să folosească această femeie căzută, așa că această femeie căzută va fi în continuare esențială în răscumpărare. Deși femeia a căzut și era o femeie căzută, această femeie căzută era încă un vas, pentru că există o femeie scrisă cu bărbatul. Ei sunt încă bărbat și femeie în expresia lui Hristos, și cu toate că femeia a căzut, Dumnezeu va continua să aducă prin femeie, va continua acest lucru pentru a face ciclul mântuirii să meargă înainte.
Așadar, a urmat Set, și Set a venit din Adam prin Eva; din Set a venit Enos și atunci oamenii au început să cheme Numele Domnului. Astfel, puteți vedea că Dumnezeu Își duce Planul mai departe. Amin. Când femeia a renunțat la îndurare, El nu a tăiat-o și nu a spus: „O voi face fără femeie!” El nu S-a putut lipsi de femeie, deoarece până la sfârșitul timpului o va face cu o femeie, așa că trebuia să aibă femeia intactă prin toată Biblia, dacă aș putea spune aceasta, fără să credeți că fac un sacrilegiu.
Acum, în timp ce mergem pe drumul Emausului, nu ne mai arată numai Mirele, Mirele, Mirele, ci acum poți să te întorci și să spui că aici vezi Mireasa cu Mirele, aici vezi Mireasa cu Mirele, o vezi pe Estera. Ce arată Estera? Așadar, acum, în zilele noastre, sub slujba învierii lui Hristos, printr-un Mesaj profetic, El ne-a adus înapoi la înțelegerea că Dumnezeu a avut acest Plan de la început și fiecare tip arată Taina lui Hristos. Dar Taina lui Hristos nu era numai partea masculină; Taina lui Hristos urma să fie exprimată în masculin și feminin, la fel ca primul fiu.
Mergem mai departe și acum avem o altă expresie a lui Dumnezeu în Avraam. Noi am vorbit mult despre Avraam, așa că nu voi sta mult timp la el, ci vreau să spun doar că cu Avraam există o altă expresie care este soția lui, Sara.
Dumnezeu i-a spus că va avea un fiu care va veni din coapsele lui, și nu Eliezer va fi moștenitorul lui, ci „vei avea un fiu care va ieși din propriile tale coapse, din propriul tău trup.” Astfel, după ce Dumnezeu a spus aceasta, Sara a venit la Avraam cu un plan, s-o ia pe Agar, și el a produs un fiu care din punct de vedere biologic, provenea din coapsele lui, totuși nu aceasta era împlinirea profeției. Domnul spusese că prin Sara va veni Isaac, nu prin Agar, deoarece Sara făcea parte din Avraam. Așadar, când El a spus: „Va veni din propriile tale coapse”, aceasta nu se putea întâmpla prin Avraam și o altă femeie, pentru că trebuia să fie Avraam parte bărbătească și parte femeiască, iar când i-a adunat împreună pe Avraam și pe femeie, la timpul lui Dumnezeu, a putut fi produs fiul promis. Deci, nu era doar unul din trupul lui Avraam, ci trebuia să vină din trupul lui Avraam și al Sarei, pentru că Sara făcea parte din Avraam.
Vă bucurați de drumul spre Emaus? Acum putem să ne uităm înapoi și să vedem că Isaac a venit prin Sara. Nu am timp să merg în toate Scripturile, dar puteți să le căutați. Sara a venit la Pecetea a șaptea; Dumnezeu a venit la ea în privat, a venit la timpul stabilit și ea a primit putere să conceapă și să aducă fiul făgăduit. Sara a devenit tânără, iar după ce a devenit tânără, a fost vizitată de Domnul; Domnul a vizitat-o și ea a primit putere să conceapă. Vedeți, deși a fost făcută tânără, ea nu putea încă să conceapă, de aceea Domnul a trebuit s-o viziteze în cămăruță, în privat, în spatele ușilor închise, nu într-un show public, ci a fost o întâlnire privată între Dumnezeu și Sara. Și când El a făcut aceasta, ea a conceput și a reușit să aducă fiul promis, iar după aceea a avut o viziune clară. Apoi, când a venit timpul să-l înțarce pe Isaac, în timpul petrecerii, Sara a observat că fiul roabei râdea batjocoritor, așa că s-a dus la Avraam și i-a spus: „Alung-o pe roabă și pe fiul ei, pentru că fiul roabei nu va moșteni cu sămânța mea!”
Ai putea spune: „Ei bine, Sara a fost îndrăzneață!” Biblia spune că femeile ar trebui să fie ca Sara, care îl numea pe Avraam, „domnul meu”. Totuși, ea chiar i-a spus lui Avraam ce să facă, pentru că acum avea o înțelegere clară. Când i-a dat-o pe Agar, ea nu avea o înțelegere clară; atunci ea înțelegea doar parțial promisiunea, înțelegea Cuvântul parțial și a încercat să facă Cuvântul să se împlinească prin efortul ei, dar după ce a fost vizitată de Domnul, ea a avut o înțelegere clară și i-a spus lui Avraam: „Alung-o pe roabă și pe fiul ei, pentru că fiul roabei nu va fi moștenitor împreună cu fiul meu!” Avraam a spus: „Uau, aceasta este destul de greu!” și s-a întristat, dar Dumnezeu i-a zis: „Nu te întrista pentru ce a spus Sara, ci ascult-o, pentru că are dreptate.” Mai târziu, apostolul Pavel reia aceasta în Noul Testament și spune: „Nu zice Scriptura: „Alung-o pe roabă și copilul ei?”
Hei, am crezut că Scriptura a venit prin oamenii sfinți din vechime, care au vorbit de la Dumnezeu, unși de Duhul Sfânt! Iată însă o Scriptură care a venit de la o femeie care a avut o descoperire a făgăduinței, iar Dumnezeu i-a spus lui Avraam că Sara are dreptate. Apoi, a venit Pavel și a spus: „Nu zice Scriptura…?” Dumnezeu Și-a spus Cuvântul prin Sara, după ce ea a intrat în contact cu Dumnezeu, după ce El a vizitat-o. Atunci, ea a înțeles ce era aceasta. Ce prefigura aceasta? Că la sfârșit, Cuvântul va fi în Mireasă, pentru că vei mânca toată cărticica și vei profeți din nou. Fratele Branham a spus: „Ea va fi purtătoarea de Cuvânt a lui Dumnezeu, pentru că Cuvântul va fi în Ea. Tot drumul înapoi în Vechiul Testament, este bărbat, femeie; bărbat, femeie.
Când a venit timpul să vină pe Moise, Dumnezeu a avut nevoie de o femeie prin care să-l aducă în scenă. Dar când a venit Moise în scenă, era o distrugere a copiilor, așa că mama lui l-a ascuns pentru un timp, iar când nu a mai putut să-l ascundă, a făcut o arcă din papură și l-a pus în ea. Astfel, pentru ca Dumnezeu să-și desfășoare Planul de mântuire, trebuia să salveze viața lui Moise, dar ca să salveze viața lui Moise, avea nevoie de o femeie, iar această femeie a făcut arca ce urma să țină Cuvântul și a pus-o pe Nil. Atunci, Miriam, sora lui Moise, o altă femeie, a urmărit arca să vadă ce se va întâmpla cu Moise. Apoi, Dumnezeu a permis ca fiica lui Faraon să găsească arca, o altă femeie. Ascultați, nu sunt implicați bărbați, ci toate sunt femei; mama lui Moise, sora lui și fiica lui Faraon, iar fiica lui Faraon l-a luat și l-a adoptat, crescându-l ca „fiul ei”. Ea l-a dus în casa lui Faraon. Ce a făcut Dumnezeu? A dus Planul mântuirii mai departe și vreau să spun că atunci când te întorci în urmă și te uiți la expresiile lui Hristos, fratele Branham a spus că era Hristos în Moise; a fost Hristos în David; a fost Hristos aici, a fost Hristos acolo.
Când te întorci și Îl găsești pe Hristos, de multe ori vei găsi o femeie folosită ca instrument pentru a duce mai departe planul de mântuire. Dacă ai lua afară femeile din poveste, Planul lui Dumnezeu s-ar întrerupe. De ce? Pentru că El arată că trebuie să existe o Mireasă care își face partea ei; Ea face parte din răscumpărare și duce răscumpărarea mai departe, pentru că Dumnezeu lucrează prin bărbat și femeie. Vechiul Testament este expresia lui Hristos; El a venit ca împlinire a Vechiului Testament, ca Mirele, iar Noul Testament Îi zidește o Mireasă. Dar toată Biblia este o expresie a lui Hristos, așa că oriunde Îl găsești pe Hristos, este și Mireasa Lui acolo.
De aceea a spus fratele Branham: „Acum Biblia mea a devenit o Carte nouă pentru mine.” Și Biblia noastră devine în mod constant o Carte nouă, pentru că atunci când ne uităm din nou la Ea, vedem că Acesta este Hristos, Aceasta este Mireasa, aceasta este răscumpărarea.
Micuța Miriam a urmat coșulețul singură și a văzut cum Fiica Faraonului a trimis o slujitoare să-l scoată din apă. L-a deschis și când a văzut copilul a spus: „Este un copil de-al evreilor.” Atunci Miriam a alergat la ea și i-a zis: „Hei, vrei să aduc o doică să-l hrănească?” „Sigur”, a spus ea și a primit-o pe mama ei. Iar mamei copilului i-a spus: „Te voi plăti, te voi plăti să-mi alăptezi copilul.” Este Planul de mântuire al lui Dumnezeu, dar tu nu poți să vezi Planul de mântuire al lui Dumnezeu mergând înainte fără implicarea unei femei, pentru că Mireasa face parte din Hristos. Ea face parte din Cuvânt; Ea face parte din Planul de mântuire. El a scos Taina din întreaga Biblie. Acum mergem în Exod și ajungem la Iosua.
Vedeți, când te uiți în jos prin aceste povestiri, când te uiți prin ele la început, la prima citire a Bibliei, Îl vezi pe Hristos în bărbat, în bărbat, în bărbat: în Moise, în Iosua, în David, în Solomon. Noi am înțeles aceasta, dar când te întorci și o citești din nou, descoperi că atunci când a venit timpul ca Iosua să intre în țară, acolo era o fortăreață numită Ierihon. Când Iosua a intrat în slujba lui, în timpul Exodului, Iosua este simbolul Duhului Sfânt care îi conduce pe oameni să cucerească țara. Și primul lucru întâlnit în cale a fost marea denominațiune Ierihon, care era înconjurată de ziduri înalte. Dar acolo era o micuță prostituată care se numea Rahav, și această femeie a devenit un instrument pentru mântuire în acel oraș.
Noi am crezut că povestea este numai despre Iosua, dar când ne uităm la Iosua, apare Rahav care face reabilitarea acolo. Ea i-a luat pe cei doi spioni care spionau țara și i-a ascuns pentru că erau în pericol să fie prinși. Nu am timp să intru astăzi în aceste Scripturi, dar ea a spus: „Știu că Dumnezeu v-a dat acest pământ.” Cine spunea aceasta? O desfrânată din mijlocul sistemului denominațional, din Ierihon, și ea a spus: „Cred Mesajul din toată inima mea!” Ea era blocată într-un stil de viață care este contrar cu ceea ce am numi dreptate, adică era într-un loc greșit, dar în inima ei exista Ceva, iar când a auzit ce a făcut Dumnezeu la Marea Roșie și cum a distrus armatele lui Faraon, a spus: „Acesta este Adevărul! Dumnezeu le-a dat acest pământ!”
Ea i-a ascuns pe mesageri și i-a protejat, apoi le-a zis: „Ascultați, înainte de a pleca mai departe, dați-mi un semn adevărat.” Și ei i-au spus: „Dacă păstrezi secretul și nu ne trădezi, pune această funie în afara ferestrei tale și adu-ți toată familia sub acest semn. Când vom veni și vom vedea semnul, nu vom distruge pe nimeni din cei aflați în casa aceasta, dar nu suntem responsabili pentru nimeni din afara semnului.”
Aici aveți o femeie curvă din Ierihon care credea că Mesajul era Adevărul. Ea a primit predicatorii, i-a protejat și a deschis o ușă a mântuirii, singura ușă a mântuirii în Ierihon, în orașul blestemat, în locul care era pe cale să fie distrus. Chiar în locul pe care Iosua urma să-l nimicească, era o femeie curvă care credea Mesajul și acționa ca atare, deschizând singura ușă a mântuirii din acel oraș blestemat. Laudă lui Dumnezeu! Amin.
Noi am fost nepricepuți și zăbavnici cu inima să credem tot ce a scris Dumnezeu prin profeți și tot ce am citit în Lege, pentru că El a pus întotdeauna femeia ca instrument în răscumpărare până la capăt.
Deci, ei au luat Ierihonul, iar Rahav și familia ei au fost salvați. Apoi, ea s-a căsătorit cu Salmon din Iuda și a devenit mama lui Boaz. Spuneți, prieteni, nu este Mireasa în Vechiul Testament? Mireasa este în Vechiul Testament. Amin. Unde este Hristos, este și Ea, pentru că până la capăt este bărbat și femeie.
Puțin mai târziu venim în vremea judecătorilor și noi știm că în vremea judecătorilor a fost o foamete, iar o familie a plecat în Moab. Fiii s-au căsătorit cu fete moabite, apoi Naomi s-a întors în Israel. Amin. Cu cine s-a întors ea? Cu Rut. Deci ea s-a întors cu moabita Rut, care era dintre neamuri. Vreau să spun, uitați-vă înapoi în Biblie. Ce soție și-a luat Iosif, un tip perfect al lui Isus Hristos? El a avut o soție dintre neamuri. Moise a avut o soție dintre neamuri. Corect? Astfel, poți vedea acest model în toată Biblia, Dumnezeu declarându-Și de fiecare dată marea taină prin fiecare tip din Biblie. El a arătat-o treptat, dar la sfârșitul timpului Își scoate vălul ca să te poți întoarce și să spui: „De aceea a trebuit să aibă Iosif o mireasă dintre neamuri. De aceea, a trebuit să se căsătorească Moise cu o femeie dintre neamuri.” Acum totul are sens. El a luat vălul mântuirii și vedem că este Hristos bărbat și femeie.
Astfel, acum ajungem la Boaz, iar Boaz este o imagine a Răscumpărătorului Înrudit. El ne va picta imaginea modului în care Hristos o va răscumpăra până la Apocalipsa capitolul 5. Deci, Boaz este un tip al lui Hristos și din toate relatările, din ceea ce spune Scriptura, el era un bărbat mai în vârstă și exista o femeie pe nume Naomi, care era rudă cu el.
Naomi a pierdut tot. Ea a plecat în Moab și acolo a pierdut tot, și-a pierdut soțul și fiii, și-a pierdut moștenirea și avea nevoie de răscumpărare. Era cu adevărat rău. Ce a făcut femeia aceasta ca să obțină răscumpărarea? Boaz putea să facă răscumpărarea, dar Dumnezeu a folosit un mecanism, așa că nu este doar bărbatul, ci și femeia, deci, Rut era esențială pentru răscumpărarea lui Naomi. Această femeie din Moab, moabita Rut, femeia, mireasa dintre neamuri vine în scenă, și prin smerenie și ascultare, o va sluji pe Naomi, va culege spice de pe câmp și va atrage atenția lui Boaz, iar Boaz o va răscumpăra pe Naomi și o va lua de soție pe Rut. Și când o va lua pe Rut, ea va naște un fiu promis care este Obed, tatăl lui Iese, tatăl lui David.
Cum s-a întâmplat aceasta? Pentru că curva Rahav a deschis ușa mântuirii în Ierihon și s-a căsătorit cu Salmon. Ea era o credincioasă în mijlocul sistemului denominațional, dar s-a căsătorit cu un prinț evreu și l-a avut pe Boaz, iar Boaz a luat-o pe moabita Rut în scopul mântuirii și l-a adus la suprafață pe Obed, Obed l-a adus pe Iese și Iese l-a adus pe David.
Prieteni, Biblia este atât de perfectă, atât de frumoasă! Eu zic, Dumnezeu să ne ia solzii de pe ochi ca să vedem ce s-a ascuns la vedere. Tot timpul, pe tot parcursul mântuirii, la vedere a fost o femeie. Nu a fost numai bărbatul, ci Tu ai folosit o femeie. Ai folosit o femeie aici și pierzi o femeie acolo; ai folosit o femeie acolo, apoi, în această zi este Mireasa, venirea lui Hristos. Tu termini Planul mântuirii și folosești o expresie feminină a lui Hristos. Cum pot să am încredere în aceasta? Eu pot s-o văd clar prin Biblie. Amin. Am încredere că aceasta vrea Dumnezeu să facă.
Suntem pe drumul spre Emaus. Aici o găsim pe Estera, care a deschis ușa mântuirii pentru un popor întreg, pentru Israel. Ea este în locul mântuirii, ea este esențială pentru mântuirea evreilor.
Voi merge aici și voi mai adăuga încă un nume: Debora. Debora a fost judecător și prorociță. Ea a fost al patrulea judecător al lui Israel și apare în capitolul patru din Judecători. Cred că Dumnezeu vrea să vedem numărul patru, deoarece a patra etapă a seminței revine la Viață și făptura a patra este vulturul.
Vulturul este ungerea profetică. Debora era din tribul lui Efraim, iar Efraim este un tip al neamurilor pentru că atunci când Dumnezeu a încrucișat mâinile lui Iacov, Israel, binecuvântarea a trecut de la Manase la Efraim, arătând că binecuvântarea va trece de la evrei la neamuri. Deci, vine o femeie care este o prorociță, o femeie care este judecător; ea vine în capitolul patru și este al patrulea judecător, pentru că numărul patru este a patra făptură, vulturul, profetul, darul profetic. Și ea este din tribul lui Efraim, care reprezintă neamurile. Mă întreb ce face acolo? Mă întreb de ce a pus-o Dumnezeu în Biblie? Poate că așa cum spunea fratele Shimbo, Dumnezeu îl folosea pe David să lase un semn. El spunea: „Iată semnul!” Amintiți-vă când fratele Shimbo a spus că a semnalat unirea dintre Iuda și Levi înapoi într-unul.
Și iată că în această Debora, Dumnezeu lasă un semn. Eu v-am spus tuturor aceasta, când obișnuiam să discutăm, să dezbatem. Nu era corect, dar am dezbătut. Aveam Cuvântul potrivit, dar obișnuiam să avem dezbateri cu oamenii confesionali despre femeile predicatoare, iar ei mergeau mereu la Debora și eu ziceam: „De ce a făcut Dumnezeu aceasta? Dacă Dumnezeu nu ar fi pus aceasta în Biblie, dezbaterea mea ar fi durat puțin mai mult.” Apoi, Dumnezeu ne-a deschis ochii să vedem de ce stă Debora acolo, iar atunci am spus: „Dumnezeule, Îți sunt atât de recunoscător că ai pus-o pe Debora în Biblie. Prin aceasta pot vedea în timpul sfârșitului, sub o slujbă profetică, faptul că Dumnezeu va avea pe pământ o Femeie, în Efraim, în timpul făpturii a patra, când se va întoarce la Viață și Cuvântul va fi în Ea. Amin. Cuvântul pe care L-a adus profetul va fi în Mireasă și i se va spune să profețească din nou.
Așadar, toate aceste lucruri se află în Biblie. Știți, pe vremea judecătorilor, în timpul Deborei… Timpul meu a trecut, așa că vă mai dau câteva exemple și apoi vom încheia. În timpul Deborei a avut loc o bătălie cu canaaniții, care stăpâneau și domneau asupra israeliților. Ea i-a spus lui Barac să meargă să-i învingă, dar el a vrut să meargă și ea cu el. Atunci Debora i-a spus:
„Voi merge cu tine, dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da biruința în mâinile unei femei.”
Pe vremea prorociței Debora, al patrulea judecător, conducătorul armatei cuceritoare era Sisera. Și Sisera le-a provocat tot felul de necazuri, iar Barac s-a ridicat să salveze națiunea. Sisera a fost pus pe fugă și a fugit în cortul unei femei. Ea l-a invitat în cortul ei, iar el i-a cerut puțină apă să bea. Ea i-a dat să bea lapte, apoi i-a spus să se întindă și l-a acoperit. El i-a spus: „Păzește-mă”, iar ea i-a spus că îl va păzi. Dar când Sisera a adormit, ea a luat un țăruș al cortului, cam așa de mare (fratele Chad arată), s-a apropiat încet de el și i-a bătut țărușul în tâmplă, prin cap și l-a prins de pământ. Amin. Vrăjmașul a intrat în cortul femeii, și unde l-a atacat ea? Unde l-a învins? În minte, pentru că bătălia a început în minte. Șarpele a venit la Eva și a tulburat-o în mintea ei. Și acum, avem o biruință sub slujba Deborei. Sub slujba Deborei, va avea loc biruința finală; înfrângerea tuturor dușmanilor are loc atunci când această femeie ia acest țăruș de cort și îl împinge chiar prin gândirea, prin mintea acestui dușman și îl țintuiește de pământ, țintuiește gândirea firească, pământească și nu va mai fi învinsă niciodată de acest dușman.
În Biblie, în Judecători 9, este o altă poveste. Abimelec era fiul lui Ghedeon care a fost judecător în Israel. Ghedeon l-a avut pe Abimelec cu o concubină, deci nu era un fiu legitim, ci unul nelegitim. Și acest fiu nelegitim a mers cu vicleșug, și a devenit următorul judecător al Israelului. Prin această manevră sau vicleșug politic, el a devenit judecătorul fals. Și acest judecător fals a început să terorizeze și să controleze oamenii, apoi a izbucnit un război, iar în luptă, el a învins un oraș apoi s-a dus să atace altul. Când a făcut aceasta, toți oamenii din oraș au alergat într-un turn, pentru că avem un Turn în care putem alerga și care este Hristos. Toți oamenii au fugit în Turn când a venit judecătorul mincinos, cel hibrid. El a venit, a atacat orașul și i-a dat foc; dar în vârful turnului este o femeie, iar ea a luat o bucată de piatră de moară și a aruncat-o din turnul puternic, iar piatra a căzut drept în capul lui Abimelec și l-a omorât.
Ascultați, voi puteți spune povestea aceasta cum vreți, dar pentru mine există un Turn puternic în care poate să intre această Mireasă, iar când vrăjmașul vine să biruiască Turnul, eu am descoperirea pe care o pot da de sus, și această descoperire îl va lovi drept în cap și îi va crăpa craniul, va rupe chiar lucrul care este gândirea, mintea, raționamentul, gândirea firească umană, care o atacă mereu pe această Mireasă.
Așadar, acolo în urmă, în Judecători, Ea înfige un țăruș în gândire; Ea aruncă o piatră a descoperirii lui Dumnezeu și îi sparge capul. Când privesc în jos, prin Biblie, pot vedea o femeie, o femeie a mântuirii, pot vedea biruința, mă pot vedea pe mine. În această lucrare de înviere, El a deschis Scripturile, dar ne-a deschis și înțelegerea pentru a înțelege Scripturile. Când privim în urmă, prin Scripturi, putem vedea Mireasa. Când privim în jos, prin Scripturi, putem vedea Mirele, adică, atunci când vedem Mirele, putem vedea și Mireasa
Dumnezeu a făcut un Plan, iar în acel Plan, El S-a exprimat pe Sine, și fiecare personaj din Biblie și toate tipurile, umbrele și povestirile, totul este El exprimând acest Plan măreț pe care L-a avut în minte și care a fost pecetluit departe de cei înțelepți și pricepuți, dar a fost descoperit pruncilor. Noi am venit în ziua în care Biblia a devenit o Carte nouă. El a rupt Pecețile de pe Carte, iar noi putem să ne uităm înapoi în jos și putem spune: „Îl văd pe Hristos acolo; Îl văd pe Hristos acolo; Îl văd pe Hristos acolo, dar Îl văd pe Hristos folosind, de asemenea, o femeie. Este o femeie acolo; este o femeie acolo și este o femeie acolo.
Când intri în Noul Testament, prima persoană care a știut de venirea Domnului, a fost o femeie, Maria. Primele două femei care s-au întâlnit, una îl poartă pe premergător, iar cealaltă Îl poartă pe El; amândouă erau însărcinate, iar Duhul Sfânt a preluat controlul și amândouă au început să profețească. Chiar la începutul Noului Testament sunt două femei. Prima persoană din Samaria care L-a recunoscut pe Mesia, a fost femeia de la fântână. Apoi a fost o femeie care a recunoscut că El trebuia uns cu mir pentru înmormântare; a fost o femeie. Ucenicii Lui stăteau cu toții acolo și au spus: „Ce risipă”, dar El a spus: „Ea M-a uns pentru înmormântarea Mea. Și oriunde va fi propovăduită această Evanghelie, în toată lumea, se va vorbi despre ea.” Ce a făcut ea? A prins descoperirea orei și manifestarea de care avea nevoie. Toți ucenicii, preoții și oricine altcineva, au ratat-o, dar femeia a prins-o. Amin.
Prima persoană cu care a vorbit Isus și pe care a văzut-o la învierea Sa, a fost Maria Magdalena din care a scos șapte diavoli. Nu a scos șase, nici optzeci, ci șapte, pentru că în această înviere există o Femeie care a fost eliberată de cele șapte denominațiuni din cele șapte epoci ale bisericii. El a venit la Ea în această înviere și i-a descoperit învierea Lui. Vă spun că această Biblie este perfectă! Dumnezeu ne-a arătat acest Mesaj în întregime; nu sunt câteva Scripturi, în descoperire nu sunt câteva Scripturi, ici și colo. Când fratele Branham ne-a adus deschiderea Peceților, el a rupt Pecețile de pe tot Cuvântul. Domnul Isus a luat Pecețile de pe toată Biblia, Cartea a fost deschisă, așa că acum putem să ne întoarcem cu ochi unși și să privim toate aceste povestiri pe care le cunoaștem de când eram copii, și Îl vedem descoperit altfel.
Acum, vedem Planul mântuirii mergând înainte și spun: Dumnezeu să ne dea ochi să vedem această oră în care trăim și expresia la care suntem chemați în această oră. Nu este ceva ce se întâmplă doar în lateral sau pe margine, ci acesta a fost Planul lui Dumnezeu făcut înainte de întemeierea lumii. Eu am spus: „Facă-mi-se conform Cuvântului Tău. Eu cred aceasta, Doamne. S-ar putea să nu pot să-L împlinesc, s-ar putea să nu am toată gândirea corectă, s-ar putea ca nu toate acțiunile mele să se alinieze cu El, dar cred din toată inima mea, Doamne, așa cum a crezut Maria, glasul Îngerului. Eu cred glasul acestui înger și vreau să spun: „Fie pentru mine! Lasă-Mă să-L îmbrățișez, Doamne, și să devin una cu El. Nu vreau să trec prin viață încercând să aduc pe cineva la o doctrină. Eu vreau să aduc pe cineva în legătură cu o Persoană.” Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Să ne plecăm capetele și să ne rugăm.
Doamne Isuse, Îți mulțumesc pentru privilegiul de a fi aici, să privim în jos prin Biblie și să facem o altă plimbare spre Emaus, ca să vedem, Doamne, că ai dezvăluit această Taină. Nu este ceva ce ai fost făcut doar într-o secțiune sau într-o parte, aceasta vine din mintea Ta, Doamne, și când Ți-ai exprimat mintea, ai scris această Taină în ceruri, ai scris-o în piramidă și ai scris-o în această Biblie. La sfârșitul timpului, ai venit Tu Însuți, Doamne, și ai folosit un vas de lut, un profet al lui Dumnezeu, pentru a ne exprima această mare Taină pe care ai avut-o în mintea Ta. Și acum, ne întoarcem, Doamne, și vedem că Taina s-a ascuns la vedere.
Tată, Te rog să ne deschizi ochii și înțelegerea, să privim din nou cu ochi unși, cu o perspectivă proaspătă, și să te vedem în fiecare iotă, în fiecare titlu și în fiecare rând, și fie ca Taina să devină atât de reală pentru noi, Doamne, încât s-o manifestăm în trăire, să Te iubim din ce în ce mai mult și să te îmbrățișăm din ce în ce mai aproape. Doamne, Te iubim, Tată și Te rugăm să ne ajuți. Ajută-ne să vedem și să înțelegem, Dumnezeule. Te rog să fii cu poporul Tău și să ne binecuvântezi în timp ce plecăm de aici. Doamne, dorim ca în fiecare zi să devenim expresia pe care o dorești în această oră și indiferent ce se întâmplă, există ceva ce ai vrut înainte de întemeierea lumii, există un Plan pe care L-ai dorit, și prin credință credem că facem parte din acel Plan.
Doamne, ajută-ne să ne predăm din ce în ce mai mult, ca să intri și să preiei mai mult control, să ai întâietatea în noi, Doamne, și exprimă-Te în noi. Doamne, Te rugăm să îngădui ca harul Tău să lucreze în viețile noastre și ajută-ne să ne predăm, pentru că Îți cerem aceasta în Numele lui Isus Hristos. Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze.
-Amin-