SEMNUL

Bakersfield – California

În seara aceasta vom citi din Exod 12.12-13:

„În noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului şi voi lovi pe toţi întâii născuţi din ţara Egiptului, de la oameni până la dobitoace; şi voi face judecată împotriva tuturor zeilor Egiptului, Eu, Domnul.

Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sângele şi voi trece pe lângă voi, aşa că nu vă va nimici nicio urgie, atunci când voi lovi ţara Egiptului.”

Să ne plecăm capetele. Dumnezeule Tată, în seara aceasta Te rugăm să ne ajuţi să ne cercetăm să vedem dacă avem Sângele la vedere. Lasă ca Duhul Sfânt să ne călăuzească în timp ce vom vorbi din Cuvântul Tău, pentru că Te rugăm aceasta în Numele lui Isus. Amin. Vă puteţi aşeza.

Citirea textului din seara aceasta ne duce înapoi în zilele Exodului. Cuvântul „Exod” înseamnă „Ieşirea afară.” Voi lua ca subiect „Semnul”. Ce este un semn? Dovada că a fost plătit un preţ pentru ceva. Este asemenea biletului cu care circulaţi cu trenul sau cu autobuzul şi care este un semn, o dovadă care arată că aţi plătit preţul cerut pentru acea călătorie.

Semnul despre care vorbim în seara aceasta este cerinţa lui Dumnezeu pentru Israel şi obligaţia pe care o avea Israel faţă de IaHVeH: sângele. Semnul arăta că cerinţa a fost îndeplinită; că a fost făcut ceea ce a cerut Dumnezeu.

Dovada pe care o cere compania de transport arată că cerinţa a fost îndeplinită şi eşti gata să urci în autobuz, avion sau în alt mijloc de transport. Dar vedeţi? Trebuie să ai dovada, semnul. Tu nu poţi urca în avion şi să spui: „Vreau să plătesc biletul,” ci mai întâi trebuie să îţi cumperi biletul, apoi să vii cu el la avion. Banii în sine nu te pot ajuta, ci trebuie să ai dovada, semnul.

Aşa s-a întâmplat şi în Egipt, în noaptea aceea îngrozitoare, înainte să lovească ultima plagă: moartea întâilor născuţi: mielul fusese jertfit, viaţa plecase din jertfă, iar sângele era semnul cerut. Vedeţi? Porunca Lui trebuia îndeplinită.

În bunătatea şi răbdarea Sa faţă de Faraon şi poporul lui, Dumnezeu a arătat o mulţime de semne şi minuni. Astfel, le-a trimis un proroc, le-a arătat minuni, Stâlpul de Foc şi toate acele lucruri, dar cu toate acestea, ei au refuzat să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu. Vedeţi? Ei l-au ignorat pe prorocul Lui şi la fel mesajul pe care l-a adus, fiindcă aveau propria lor cale. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu a spus: „Voi face o separare între cei ce cred şi cei ce nu cred!”

Eu cred că noi trăim într-un timp la fel ca acela, când Dumnezeu face o alegere, aşa că oamenii vor decide dacă cred sau nu cred. În Eden, Dumnezeu a cerut un semn şi anume un miel nevinovat care să înlocuiască moartea, dar în Egipt, după ce mielul a fost ucis, sângele lui trebuia aplicat pe stâlpii uşii şi pe pragul de sus, arătând că cerinţa lui Dumnezeu a fost îndeplinită.

Eu cred că aceasta este o lecţie mare pentru noi, dacă o vedem: dacă vedem cum sunt identificate credinţa şi închinarea după aplicarea semnului sângelui. Închinătorul trebuia să ia mielul, un miel pentru fiecare casă, să-l înjunghie şi apoi să aplice sângele lui pe stâlpii uşii, cu ajutorul isopului. Isopul este o plantă comună în Israel şi simbolizează credinţa. Vedeţi? De multe ori, oamenii se gândesc că au o credinţă supranaturală, dar nu este aşa. Isopul vorbeşte tocmai despre faptul că fiind o plantă obişnuită, poate fi găsită oriunde. Astfel, pentru că se găsea peste tot, ei au putut să ia o mână de isop, să-l înmoaie în sângele mielului şi să aplice sângele, cum li se poruncise.

În seara aceasta, sângele este aplicat prin credinţa simplă. Nu prin ceva supranatural, ci prin credinţa simplă pe care o poţi găsi uşor: te întinzi, o iei şi aplici sângele. Vedeţi? Isopul este atât de simplu de găsit ca şi credinţa unui copil. Nu este ceva de neatins, ci trebuie doar să mergi înainte şi  s-o iei. Isopul creştea peste tot în ţară, chiar şi în crăpăturile zidurilor, aşa că putea fi luat foarte uşor ca să se aplice cu el sângele pe uşă.

Aşa trebuie aplicat Sângele: iei credinţa şi aplici cu ea Sângele pe uşa inimii. Vedeţi, aceasta avea să facă diferenţa între cei ce urmau să iasă din Egipt şi cei ce urmau să rămână şi să piară.

Este ciudat că Dumnezeu lucrează întotdeauna prin semne, avertizări și dovezi. El a lucrat întotdeauna aşa, este felul Lui de lucrare şi nu se abate niciodată de la el.

Dumnezeu termină aşa cum a început. El este Infinit, Omniprezent, Omnipotent şi Atotştiutor, şi nu are nevoie de ajutorul nimănui. Aşa cum am spus şi aseară, El nu are nevoie de interpretarea noastră, nu are nevoie să spunem noi ce înseamnă. Astfel, când Dumnezeu a spus: „Să fie…” a fost, aceasta fiind interpretarea lui.

Poate spuneţi: „Zilele minunilor au trecut. Nu mai există botezul cu Duhul Sfânt,” dar celui ce crede, Dumnezeu îi vorbeşte şi aceasta este interpretarea Lui. El ştie că Îl are, pentru că Dumnezeu dă propria Sa interpretare Cuvântului Său.

În noaptea aceea, în Egipt, El le-a cerut credincioşilor să se separe de necredincioşi, pentru că credinciosul, închinătorul, trebuia să se identifice cu jertfa lui; trebuia să aplice sângele. Dumnezeu nu a spus: „Ia mielul şi omoară-l, iar sângele păstrează-l sau dă-l vecinului tău,” ci trebuia să-l aplice pe stâlpii uşii.

La fel este şi în seara aceasta. Noi am putea veni şi am putea fi de acord cu tot ce face Dumnezeu, dar nu aceasta cere El. Tu trebuie să aplici Sângele, pentru că prin aceasta arăţi că te-ai identificat cu El.

Închinătorul din vechime îşi punea mâinile peste miel, apoi îl omora, identificându-se astfel cu jertfa sa. Acelaşi lucru îl facem şi noi în seara aceasta: ne punem mâinile peste Jertfa noastră şi astfel ne identificăm cu El, iar El este Cuvântul. Noi trebuie să ne identificăm numai cu Hristos, iar aceasta se întâmplă când ne identificăm cu Cuvântul, pentru că El este Cuvântul; întotdeauna a fost Cuvântul.

„La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu… Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr.” (Ioan 1.1,14). Acelaşi ieri, azi şi în veci!

Dumnezeu a dat o măsură din Cuvânt pentru fiecare generaţie, apoi a trimis pe cineva şi a dovedit acel Cuvânt, aceea fiind interpretarea Lui.

Crezurile şi toate aceste lucruri au adus atât de multă încurcătură în biserici, încât toţi spun: „Aceasta-i calea şi aşa trebuie să procedezi!” dar Dumnezeu păşeşte întotdeauna în scenă şi face exact ceea ce a spus că se va întâmpla, aceasta fiind tălmăcirea sau interpretarea Lui. El nu are nevoie să-I spună nimeni nimic: nici un păcătos, nici o organizaţie, nici o denominaţiune sau altcineva. Nu are nevoie de nici un episcop, papă sau arhiepiscop să-I tălmăcească Cuvântul, pentru că El este propriul Său Interpret, şi Îl interpretează prin faptul că împlineşte ceea ce a spus.

Aşa cum am spus adesea, El a zis: „Să fie lumină!” şi a fost lumină; aceasta fiind tălmăcirea Cuvântului Său. Vedeţi? Nu este nevoie de nimeni să tălmăcească ceva, pentru că Dumnezeu Îşi tălmăceşte singur Cuvântul.

Închinătorul trebuia să se identifice cu sângele aplicat pe uşa casei lui şi nu putea să iasă sau să intre fără să fie sub acel sânge. Acesta este un simbol desăvârşit spre Sângele lui Isus Hristos. Atunci credinciosul trebuia să fie găsit sub sângele animalului jertfit, dar pentru credinciosul de astăzi, semnul identificării lui este Hristos.

Atunci li s-a cerut să ia isop şi să aplice partea chimică a sângelui pe stâlpii uşii, pentru că era vorba de sângele unui animal. Astfel, închinătorul îşi punea mâinile peste animal şi se identifica cu el, dar viaţa acelui animal nu se putea întoarce peste închinător, pentru că animalul nu are suflet.

Deşi suntem într-o stare căzută, noi oamenii, ne construim case mai bune, maşini mai bune,  luăm ceea ce a creat Dumnezeu şi pervertim în ceva ce ne poate fi de folos. Aceasta dovedeşte că deşi ne aflăm într-o stare căzută, suntem fiii lui Dumnezeu şi avem suflet. Noi nu putem crea, dar putem lua ceea ce a creat Dumnezeu şi facem ceva similar. 

Animalul nu poate face aceasta. De exemplu, câinele trăieşte aşa cum a trăit de când este. Pasărea continuă să-şi facă un cuib; peştele trăieşte în acelaşi fel. Nu este nici o diferenţă. De ce? Pentru că nu au suflet. Dar omul este făcut după chipul Creatorului său.

Acesta este motivul pentru care atunci când animalul murea şi celula de sânge era ruptă, închinătorul trebuia să ia partea chimică a sângelui şi s-o pună pe uşă ca să fie văzută cu ochiul liber. Vedeţi? Viaţa din animal nu putea veni înapoi peste om, deoarece animalul nu are suflet şi deci nu se poate uni cu sufletul omului. Viaţa animalului nu poate veni înapoi peste om. De aceea a fost nevoie de o altă Jertfă, iar aceasta nu a fost jertfa unui om obişnuit, ci Dumnezeu însuşi S-a arătat în acel trup de carne, pe pământ.  Astfel, când acea celulă de sânge a fost ruptă, nu a fost Sângele unui om, ci a fost Dumnezeu însuşi, care S-a identificat cu acel Om şi care Se întoarce înapoi peste credincios prin botezul Duhului Sfânt. Acesta este Semnul pe care Îl cere Dumnezeu astăzi şi pe care trebuie să-L avem: Duhul Sfânt. Am să vă dovedesc aceasta cu Scriptura.

Tu nu poţi avea Semnul dacă nu ai Duhul Sfânt. Acest Semn dovedeşte că te-ai identificat cu Jertfa şi că Dumnezeu te-a acceptat. Până când nu se întâmplă aceasta, tu nu eşti recunoscut, indiferent cât eşti de bun, câte ştii sau ce profesor bun eşti. Trebuie să arăţi Semnul!

Israelul trebuia să aibă semnul şi să dovedească identificarea cu jertfa adusă, iar în seara aceasta, Dumnezeu cere botezul cu Duhul Sfânt ca dovadă că am fost identificaţi în învierea lui Isus Hristos. Biblia învaţă foarte clar acest lucru, iar noi trebuie să-l credem pentru că este Cuvântul lui Dumnezeu.

Aşa cum ştim cu toţii, noi suntem într-un Exod. Israel mergea spre ţara făgăduită, iar Mireasa merge cât de curând Acasă, în cer. Pentru Israel, semnul a fost sângele şi toţi s-au identificat cu el, dar pentru noi Semnul este Duhul Sfânt, prin care ne identificăm cu Isus Hristos în învierea Lui. Înţelegeţi?

Sângele Său se aplică prin credinţă. Noi ştim cu toţii că partea chimică a Sângelui Său nu putea stropi fiecare inimă, fiindcă a fost vărsat pe Calvar şi a udat pământul, însă atunci când a fost ruptă celula de Sânge, a fost eliberat Dumnezeu, puterea sfântă a acelui Sânge, ca să vină înapoi peste credincios.

La început, Dumnezeu era Tatăl care locuia deasupra tuturor. El a condus Israelul prin Stâlpul de Foc, iar când S-a coborât pe munte, oricine s-ar fi atins de acel munte trebuia să moară. El este sfânt şi nu poate suferi păcatul. De aceea, oricine se atingea de acel munte, chiar şi un animal, trebuia să moară. Apoi, Dumnezeul cel sfânt a venit jos într-un trup omenesc care putea fi atins. Vedeţi? El a locuit în celula aceea minusculă de Sânge.

Mulţi spun că El a fost evreu, dar adevărul este că El nu a fost nici evreu, nici dintre neamuri, ci era Dumnezeu. A fost făptura creată de însăşi mâna Atotputernicului Dumnezeu. Da, El a creat cortul în care a locuit și a fost cunoscut ca Fiul lui Dumnezeu. Aşa este. Dumnezeirea lui Isus Hristos se datora faptului că Dumnezeu locuia în El.

Petru a spus despre El: „Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, Om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin minunile, semnele şi lucrările pline de putere pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi…

…Dumnezeu a înviat pe acest Isus, şi noi toţi suntem martori ai Lui.” (Fapte 2.22,32).

Deci, aşa cum am văzut, Dumnezeu S-a identificat cu Israel atunci când li s-a cerut o identificare. Un evreu putea spune: „Stai puţin! Eu am legământul lui Avraam, sunt tăiat împrejur,” dar adevărul este că legământul era anulat dacă nu se vedea semnul. Dacă nu se vedea sângele, semnul, nu conta că puteai dovedi că eşti evreu, nici cât de mult spuneai că crezi. Semnul trebuia aplicat chiar dacă erai rabin, preot sau orice altceva. Nu mai erau intrări sau ieşiri, da sau nu, până când El nu vedea sângele. Numai atunci trecea mai departe.

Poate unii au spus: „Vino să-ţi dovedesc că am fost tăiat împrejur la opt zile. Preotul a înregistrat acest lucru şi numele meu a fost trecut în carte.” Aceasta nu avea nimic a face cu semnul. Astfel, dacă nu era aplicat semnul, legământul era anulat, nu mai avea valoare.

Noi trebuie să ne amintim ce a spus Dumnezeu, pentru că El nu Îşi ia Cuvântul înapoi, ci Îl întăreşte:

„Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti.”

Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.” (Matei 5.27-28). Vedeţi, El nu Şi-a luat Cuvântul înapoi, ci L-a întărit, L-a făcut mai puternic. Aceasta face El: Îşi întăreşte lucrarea şi mai mult.

Aşa am trecut de la o epocă a Bisericii la alta, de la Luther la Wesley, de la Wesley la mişcarea penticostală şi aşa mai departe. Pe măsură ce înaintăm, Dumnezeu îşi întăreşte tot mai mult Cuvântul, acelaşi Cuvânt, şi merge înainte în felul acesta, până când Biserica va fi asemenea chipului lui Isus Hristos. Aceasta va fi Mireasa pe care o va lua Acasă, lucru pe care îl aşteptăm cu toţii. Desigur, noi ştim că biserica va merge în necazul cel mare, dar Mireasa nu. Ea va fi scoasă afară din biserică exact cum a fost scos Israel din Egipt. Deci, am văzut că Duhul Sfânt este Cel care ne identifică cu Hristos.

Evreii ar fi putut spune: „Noi suntem copiii legământului!” dar dacă nu aveau semnul, legământul nu mai avea nici o valoare.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru noi. Indiferent cât suntem de buni… Poate zici: „Am făcut asta şi cealaltă, am plătit zeciuială, am mers la biserică,” ceea ce este bine, dar Dumnezeu cere Semnul care dovedeşte că te-ai identificat cu Jertfa pe care susţii că o ai sau crezi că o ai.

Petru a spus: „Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.

Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”  (Fapte 2.38-39).

Cine este păcătosul care schimbă aceasta şi spune: „Zilele minunilor au trecut!”? Oare îşi dă seama că prin aceasta face Cuvântul lui Dumnezeu mincinos? Cum pot nega ei aceasta, când El spune: „Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.”? Vedeţi? El va pune Semnul Său pe ei. Aceasta face deosebirea între cel credincios şi cel necredincios. Unii sunt pecetluiţi pentru Împărăţia lui Dumnezeu, în timp ce alţii sunt însemnaţi cu semnul fiarei, iar cei ce primesc semnul fiarei, nu pot primi Pecetea lui Dumnezeu. Exact aceasta se întâmplă astăzi, chiar sub ochii noştri.

Nu contează cât eşti de bun sau cât de mult spui că crezi, Dumnezeu îţi cere Semnul. El l-a cerut în Egipt şi Îl cere şi astăzi. Da, în epoca aceasta, El cere Semnul la fel de mult ca atunci.

Nu contează cât ai studiat Biblia la şcoală, nici cât de bine poţi s-o explici, pentru că şi Satan poate face aceasta. Dumnezeu cere un singur lucru şi acesta este Semnul care arată că te identifici cu Jertfa înaintea căreia susţii că te închini. Amin. Asta-i tot.

„Sângele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sângele şi voi trece pe lângă voi.” (Exod 12.13).

Moartea era gata să lovească oricând Egiptul, pentru că era un timp de frământare, în care Dumnezeu le-a arătat îndurare prin semnele care dovedeau puterea Sa. Totuşi, ei n-au vrut să se pocăiască şi să se întoarcă la El, pentru că nu au crezut mesajul care le-a fost adus. Dumnezeu le-a trimis un Mesaj, dar ei nu l-au crezut, ci au vrut să meargă mai departe la fel ca până atunci.

Acesta este un tip desăvârşit pentru zilele noastre. Este acelaşi lucru. Orice eveniment şi orice semn duhovnicesc este o avertizare din partea lui Dumnezeu, care arată că este pe cale să se întâmple ceva, dar dacă este ceva făcut de oameni, nu are nici o valoare.

Oricine ştie că dacă Dumnezeu trimite un semn spiritual, trimite şi un Mesaj împreună cu semnul. El procedează întotdeauna aşa. Noi am văzut şi semne care nu vin de la Dumnezeu, dar acelea nu sunt nimic, pentru că El nu este acolo. Însă când Dumnezeu este în acel semn, îl va însoţi cu un Mesaj, iar acel Mesaj trebuie să fie din Scriptură. Trebuie să fie un mesaj biblic; trebuie să fie „Aşa vorbeşte Domnul!”

 Orice lucru spiritual care se întâmplă este un semn de la Dumnezeu. Aşa este Mesajul şi semnele care Îl urmează în această zi: este la fel ca lucrarea din zilele biblice. Acest lucru nu se putea întâmpla în nici un alt timp, ci doar astăzi, pentru că Isus a spus: „Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe se va întâmpla la fel şi în zilele Fiului omului.” (Luca 17.26). Mesajul acesta nu putea veni decât acum, pentru că lumea nu era în starea necesară. Acesta este ceasul în care Isus poate veni oricând.

Fecioarele neînţelepte încearcă să cumpere untdelemn, dar în timp ce fac aceasta, Mireasa pleacă iar ele rămân aici. V-aţi gândit ce se va întâmpla? Ei vor merge mai departe predicând şi vor crede că salvează suflete, fără să ştie că totul a trecut. Nu vor şti nimic. Vă daţi seama? Biserica va merge mai departe, fără să ştie că Mireasa a plecat. Aşa spune Biblia.

Noe a intrat în arcă şi Dumnezeu a închis uşa. Aşa este. Şi vă spun: va veni un timp când oamenii vor striga spre Dumnezeu crezând că au ceva, dar de fapt nu vor mai avea nimic. Aşa spune Scriptura.

Noi trebuie să nu uităm niciodată că „Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.” (2Petru 3.9). Acesta este motivul pentru care trimite întotdeauna semnele şi minunile Sale, iar când este pe cale să facă ceva, îl desparte pe cel credincios de cel necredincios.

Priviţi cum a purtat El de grijă poporului Său! Uitaţi-vă ce a făcut pentru ei ca să fie sigur că nu se vor amesteca cu tot felul de ismuri. Ce a făcut? Le-a trimis un proroc, cu un Mesaj care s-a identificat cu Cuvântul lui Dumnezeu. Şi ca să-l legitimeze pe Moise, a trimis Stâlpul de Foc care stătea deasupra lui. Amin. Apoi, ca să aibă asigurarea desăvârşită, i-a dat un semn. Amin. Vedeţi? Acolo era mesagerul, Mesajul, legitimarea şi Semnul: asigurarea desăvârşită că nu avea de ce să se îngrijoreze. Indiferent câte plăgi ar fi venit, sau ce spuneau alţii, ei erau puşi deoparte şi ocrotiţi.

 După cum am spus şi mai devreme, ieşirea Israelului din Egipt este un tip pentru Mireasa care iese afară din biserică. Când şi-a început Moise slujba, Israelul s-a adunat în Gosen şi au început să se roage fiindcă ştiau că este pe cale să se întâmple ceva. De ce? Pentru că sosise Izbăvitorul. Dumnezeu lucra, făcea semne şi le arăta ce urma să se întâmple. Ei au venit în Gosen din toate părţile Egiptului, aşa cum se vor aduna şi în ziua venirii Lui. Da, Mireasa va ieşi afară dintre metodişti, baptişti, luterani. Toţi cei care se vor identifica cu Hristos prin Semnul dat de Dumnezeu, vor fi luaţi şi vor pleca cu El când va veni.

În Evrei 10.26-27 scrie: „Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate,

ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi.”

Gândiţi-vă că nu contează ce gândiţi în inima voastră, ci ce faceţi! Semnul nu poate fi aplicat dacă L-aţi respins, fiindcă scrie clar că aţi păcătuit cu voia dacă nu vreţi să credeţi.

Noi vedem cu toţii semnele mari ale sfârşitului care se desfăşoară cum ne-a fost spus în Cuvânt. Fiecare Cuvânt făgăduit cu privire la timpul sfârşitului, se desfăşoară chiar sub ochii noştri. Semnul fiarei, unificarea bisericilor, împărăţia papală, totul este exact cum ni s-a spus. Lumea este într-o mare nesiguranţă şi bombele sunt pregătite, în timp ce Dumnezeu vorbeşte prin slujitorii Săi în biserici şi încearcă să-i tragă pe oameni afară, arătându-le semnele pe care Domnul a făgăduit că le va face chiar înainte de venirea Sa. Suntem la sfârşitul timpului! Suntem în timpul când ni se cere Semnul! Da, domnilor! Noi ştim cu toţii că aceste lucruri sunt adevărate. Tot ce s-a întâmplat în vechime este un tip spre ceea ce se întâmplă acum, și când vedem aceste semne mari şi minuni care ne avertizează, ştim că timpul este aproape.

Nu păcătuiţi cu voia! Nu fiţi neascultători cu voia! Dacă în tine este ceva care spune: „Păi, nu văd de ce aş avea nevoie de Duhul Sfânt! De fapt, nici nu am, pentru că L-am primit atunci când am crezut!” adu-ţi aminte că apostolul Pavel i-a întrebat pe cei ce au crezut: „Aţi primit voi Duhul Sfânt de când aţi crezut?” (Fapte 19.2).

Duhul Sfânt este Semnul! Este foarte bine dacă un om crede în Dumnezeu, dar Duhul Sfânt este ceva diferit de credinţa ta, este darul lui Dumnezeu. Este adevărat că credinţa ta Îl aplică, dar El este Martorul. Vom vedea imediat cum lucrează, ce se întâmplă, dacă putem fi siguri şi dacă avem dreptate sau nu. El ne avertizează că timpul este aproape, de aceea ar trebui să ne iubim mai mult unii pe alţii.  Este un timp în care biserica şi credinciosul ar trebui să fie nedespărţiţi. Mai mult, credincioşii ar trebui să se despartă de toate lucrurile lumii, de tot ce nu este evlavios.

Fiţi atenţi! Ei nu s-au adunat împreună doar ca să discute unii cu alţii, să spună: „Noi credem!” şi apoi să plece acasă, ci s-au adunat ca să aplice sângele. Vedeţi? Ei trebuiau să aplice semnul ca să fie văzut, apoi trebuiau să intre sub el.

Aşa este şi astăzi. Noi auzim Mesajul propovăduit, citim Scriptura şi spunem: „Da, eu cred aceasta!” însă nu aceasta ne cere Dumnezeu. Nu contează cât de mult crezi, tu trebuie să ai Semnul! Trezeşte-te Biserică!

America, acesta este ultimul tău ceas! Judecata ta stă în balanţă. Dacă Dumnezeu ar trece cu vederea ceea ce s-a făcut acum, ar trebui să ridice Sodoma şi Gomora şi să le ceară scuze pentru că le-a ars. Aşa este. Noi vom plăti negreşit pentru păcatele noastre, fiindcă facem aceleaşi lucruri ca în Sodoma.

Dumnezeu ne-a trimis un Mesaj exact ca în zilele Sodomei. Înţelegeţi? El a trimis un Mesaj pentru gruparea aleasă, şi la fel a făcut pentru Lot şi pentru Sodoma. Astfel, ne-a dovedit că biserica se află exact în starea în care era în zilele lui Lot, adică aşa cum a spus Isus că va fi.

Prieteni, Sângele Lui este pe mâinile noastre, ce vom face? „Pe mâinile noastre?” întrebaţi voi. Da.

Ce credeţi că gândea Oswald în timp ce stătea în acea cameră ştiind că a luat viaţa aproapelui său, că l-a împuşcat pe preşedinte? El ştia că urma să se înfăţişeze în faţa Curţii Supreme, unde va fi privit fără milă din cauză că sângele preşedintelui era pe mâinile lui.

Cum ar trebui să se simtă omul care ştie că a ţopăit pe Sângele lui Isus Hristos, prin faptul că L-a respins? Tu nu vei fi judecat doar de o Curte Supremă omenească, ci de un Dumnezeu plin de mânie care poate să-ţi arunce şi trupul şi sufletul în iad. Opriţi-vă şi luaţi aminte, pentru că aţi trecut cu atâta uşurinţă peste El spunând că este un Dumnezeu bun!

Un tânăr spunea odată: „Dumnezeu mă iubeşte!” Este adevărat că Dumnezeu este bun, însă El este şi un Dumnezeu al mâniei şi al judecăţii, iar noi tocmai aceasta am omis să vedem. Îl faceţi atât de bun, încât a ajuns ca un bunicuţ, dar El nu este un bunicuţ, ci este Dumnezeul cel Atotputernic! Mai mult, El nu are nepoţi, ci are numai fii şi fiice, dar nu din aceia care au fost adoptaţi printr-o strângere de mână, ci născuţi. Vedeţi? Voi trebuie să fiţi născuţi din nou şi să aveţi Sângele aplicat! Aceştia sunt fiii şi fiicele lui Dumnezeu. Da, domnilor. El nu este bunic, ci este Tată, şi fiecare copil al Lui trebuie să fie născut din El.

Noi ştim că ceasul este aici şi că judecata este aproape. Ce vom face? Eu n-aş vrea să fiu găsit cu sângele Lui pe mâinile mele, pentru că nu este nimic să-L poată spăla. Pilat a încercat s-o facă şi L-a pasat la altcineva spunând: „Trimiteţi-L la Cezar sau la altcineva!” dar i-a căzut din nou în braţe. Aşa este.

Astăzi spuneţi: „Aş face-o dacă ar veni şi soţul…” „Aş face-o dacă ar veni şi soţia…” „Aş face-o dacă ar veni şi biserica mea…” dar vă cade din nou în braţe!

Poate zici: „Biserica mea crede aşa…” dar când Isus Hristos vine în aceste biserici şi Se identifică cu Scriptura, dovedind că este Acelaşi ieri, azi şi în veci, nu mai contează care este interpretarea ta, fiindcă îţi va cădea din nou în braţe, aşa că sângele Lui este pe mâinile tale. Şi dacă este aşa, nu mai puteţi face nimic, fraţilor!

Prieteni din California, voi sunteţi chiar la capătul Coastei de Vest, iar civilizaţia a călătorit de la est la vest. Astfel, următorul lucru care se va întâmpla este luarea sus a Miresei şi trecerea harului la Israel. Luaţi aminte! Există o singură cale să scăpaţi de Sângele lui Isus Hristos de pe mâinile voastre: să-L puneţi în inimile voastre. Aceasta este singura cale, altfel nu va merge.

Nu uitaţi că El spune: „Când voi vedea că Sângele este aplicat în locul corect…” Poate zici: „Dar eu cred în Sânge.” Ce s-ar fi întâmplat dacă copiii lui Israel ar fi aruncat sângele mielului în grădină? Dar dacă l-ar fi pus pe casă? Nu ar fi mers, pentru că sângele trebuia aplicat într-un anumit loc: pe stâlpii uşii şi pe pragul de sus.

Astăzi este pe mâinile voastre. Dacă nu L-ai acceptat şi nu ai Pecetea în inima ta, este pe mâinile tale. Împlinirea Scripturilor din zilele din urmă Îl pune din nou pe mâinile tale. Ce să facem cu acest Isus care se numeşte Hristosul? Ce vom face cu El? Un singur lucru: să arătăm Sângele Lui, primindu-L în inima noastră prin Duhul Sfânt.

Noi suntem răspunzători. Dacă vreunul dintre noi nu este sub acest Sânge, Dumnezeu nu este răspunzător pentru el. Categoric! Fiecare membru al familiei trebuie să vină, nu doar unul. Poate zici: „Păi, tata este un bărbat bun; este un predicator.” Aceasta nu te ajută cu nimic. Bunul tău tată şi mama ta nu au nimic a face cu tine, pentru că eşti un individ separat.

„Eu aparţin de sfânta biserică Cutare…” Biserica nu are nimic a face cu tine! Nu există nici o biserică sfântă, aşa cum nu este nici o persoană sfântă. Este doar Duhul Sfânt. El sfinţeşte biserica. Înţelegeţi? Nu muntele era sfânt, nu un loc este sfânt, ci Dumnezeu este sfânt. Tu nu eşti sfânt şi eu nu sunt sfânt, ci El este Cel sfânt.

Noi vom da socoteală în faţa Lui, nu în faţa unei biserici. Da, noi suntem răspunzători faţă de Dumnezeu şi Cuvântul Său, iar Dumnezeu este Cuvântul. Aşa spune Biblia. Noi suntem răspunzători doar în faţa Lui, a lui Isus Hristos.

Fiţi atenţi! Noi am văzut că familia era în siguranţă numai dacă era aplicat semnul. Priviţi capitolul 2 din Iosua. Când au ajuns în ţara făgăduită, Iosua a trimis iscoade s-o iscodească, iar în Ierihon, au găsit o curvă dintre neamuri care a crezut. Numele ei era Rahav. Şi Biblia spune că ea şi familia ei au fost salvaţi pentru că erau sub semn. Numai aşa. Îngerul nimicitor al Dumnezeu a respectat semnul şi nu s-a atins de ei. Restul: primarul, cetatea, guvernatorul, femeile frumoase şi bărbaţii chipeşi, oamenii importanţi, toţi au pierit din cauză că n-au fost găsiţi sub acel semn. Amin.

La fel va fi şi la venirea Fiului omului. Îngerul nimicitor îi va nimici pe toţi cei care nu au Semnul botezului cu Duhul Sfânt peste ei, ca să arate că au murit faţă de ei înşişi şi au înviat în Hristos fiind pecetluiţi cu Duhul Sfânt. Dumnezeu este singurul care vorbeşte Cuvântul adevărat şi nimeni nu poate scoate nimic din El.

Ierihonul a auzit ce a făcut Dumnezeu, a auzit Cuvântul. Amintiţi-vă că curva Rahav le-a spus celor două iscoade: „Am auzit ce lucrări măreţe a făcut Dumnezeu şi  mi-e frică. Mă veţi cruţa dacă voi arăta bunătate faţă de voi?” (Iosua 2.10-13, parafrazare). Iar Iosua şi Caleb i-au spus cum să pună funia roşie şi să stea sub acel semn, apoi au adăugat: „De oricine nu este sub acest semn, nu suntem răspunzători!” Ea i-a întrebat: „Pot s-o aduc pe mama, pe fraţii, surorile şi vecinii mei sub semn?” „Adu-i pe toţi.”

La fel este şi astăzi, aşa-i fraţilor? Aşa-i că aţi auzit spunându-se: „Putem să aducem metodişti? Putem să aducem baptişti şi penticostali?” Dumnezeu îi primeşte pe toţi cei care sunt gata să intre sub Semn. Dar aceasta este valabil numai pentru cei care se identifică cu El. Da.

El a făcut semne mari şi minuni aici şi oamenii le-au văzut şi ştiu. De ce nu putem avea bărbaţi şi femei la fel de sinceri ca femeia aceea, deşi au văzut ce a făgăduit Dumnezeu că va face şi au văzut şi împlinirea? Ştiţi care este următorul lucru care va veni? Judecata.

Poate şi ei s-au gândit că erau în siguranţă în spatele acelor ziduri mari, unde locuiau împreună cu familiile lor, dar n-a fost aşa. Mulţi oameni de astăzi spun: „Eu aparţin la cea mai mare biserică din oraş. Este una din cele mai vechi biserici şi mama a aparţinut tot acolo,” dar aceasta nu are nimic a face cu problema noastră. Trebuie să fie aplicat Semnul.

Poate ei s-au gândit că vor fi salvaţi de marele sistem în care trăiau, dar am văzut că toţi cei care n-au fost găsiţi sub acel semn, au pierit. Tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.

Cineva s-a strecurat în locul acela şi le-a pus nişte benzi sau ceva şi astfel i-au găsit pe cei aleşi mai dinainte. Femeia şi-a folosit casa ca biserică şi a primit mesagerii, apoi, după i-a adunat pe toţi ai ei acolo, a venit prăpădul. Vedeţi? Când mâna lui Dumnezeu a distrus sistemul acela mare pe care-l aveau, semnul a ţinut casa ei în siguranţă. Semnul a făcut aceasta, nu altceva! Atunci nu a contat câte societăţi de caritate au avut şi nici câte fapte bune au făcut, ceea ce este foarte bine; toţi au pierit din cauză că nu au fost găsiţi sub semnul cerut. Gândiţi-vă! Toţi au pierit: şi biserica cea mai mare şi marea denominaţiune şi palatul împăratului! Toţi!

La fel au pierit şi cei care nu au fost găsiţi sub semn în Egipt, pentru că Dumnezeu nu-Şi schimbă niciodată felul de lucrare. El are şi astăzi un Semn şi trebuie să-L primiţi, frate şi soră. Trebuie să-L aveţi. Să nu uitaţi că aceasta este o avertizare. În Egipt au fost cruţaţi toţi cei găsiţi sub semn, iar restul au pierit.

Iosua este un simbol spre Hristos şi înseamnă „IaHVeH Salvatorul,” aşa cum şi „Isus” înseamnă tot „IaHVeH Salvatorul.” Iosua a fost credincios semnului propovăduit de mesagerii săi şi la fel este Isus faţă de Semnul propovăduit de mesagerii Săi.

Toţi cei găsiţi sub semn în Egipt, au fost salvaţi şi la fel s-a întâmplat cu cei găsiţi sub semn în Ierihon. Dar astăzi cum este? Noi am văzut că sângele mielului a fost un simbol spre Isus Hristos.

În Evrei 13.20 scrie despre un „legământ veşnic.” Dumnezeu avea un legământ cu Israel, dar acum, Sângele lui Isus Hristos este „sângele legământului celui veşnic.”

Făgăduinţele lui Dumnezeu, legate de Sânge, ne  eliberează din păcat şi de toate lucrurile lumii şi oricât am încerca să schimbăm lumea, ea este deja moartă. Dar când suntem în făgăduinţele lui Dumnezeu legate de Sânge, nu mai vedem nimic altceva decât Sângele.

Cum ar fi putut privi ei afară fără să vadă sângele aplicat pe uşă? Cum am putea privi noi la orice lucru, fără să vedem mai întâi Sângele lui Isus Hristos? Dacă eşti în Isus Hristos, tu vezi aceasta şi te închini Lui, iar El îţi arată făgăduinţele Sale puternice, fiindcă a promis că vor veni aceste lucruri. Poporul Sângelui Său este în El, pecetluit acolo prin Duhul Sfânt şi priveşte numai la Sânge şi la făgăduinţă. Ei nu pot privi în lume, ci sunt morţi faţă de lume şi lumea este moartă faţă de ei.

Astăzi vedem o mulţime de creştini care fac ce face lumea: înjură ca lumea, beau ca lumea, fumează ca lumea, se bălăcesc în mocirla păcatului, merg în baruri şi discoteci şi apoi spun că sunt creştini. Nu puteţi face aceasta, prieteni! Din cauza aceasta, nu mai cred oamenii în puterea lui Dumnezeu, nu mai pot crede semnele şi minunile, au murit pentru aceste lucruri şi au înviat pentru lume! Dar cei care au murit faţă de lume, sunt înviaţi în Hristos şi aşteaptă făgăduinţa Lui.

Noul Testament înseamnă „Noul Legământ.” Viaţa Sângelui este Semnul, adică Viaţa din acel Sânge. Amintiţi-vă că în Vechiul Testament trebuia aplicat chiar sângele mielului, dar acum se cere Semnul Sângelui, adică Viaţa din Sânge, aceasta fiind Semnul pentru fiecare suflet care vine la El. Oh, Doamne!

Noul Semn este Viaţa nouă care vine prin Isus Hristos, fiindcă Sângele Lui a fost vărsat ca să sfinţească o biserică şi s-o umple cu Prezenţa Sa, astfel încât El să-Şi poată manifesta Cuvântul şi făgăduinţele date pentru oameni.

„După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu,

la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul…” (Evrei 1.1-2). Cine este Fiul Său? Cuvântul: „Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi.” (Ioan 1.14). Aceasta este descoperirea, este plinătatea lui Hristos, de aceea: „…dacă va adăuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adăuga urgiile scrise în cartea aceasta.

Şi, dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă, scrise în cartea aceasta.” (Apocalipsa 22.18-19). Este nevoie ca Semnul să fie în noi ca să facă Cuvântul viu din nou. De aceea ne-a trimis El, Semnul: ca să ne dea această mărturie, şi noi ştim că este Adevărul.

Noul Semn arată că Isus a împlinit toate cerinţele şi acum este aici. Semnul Duhului Sfânt, care este peste noi, ne arată că Isus a murit ca să ne elibereze de toate lucrurile lumii şi ne adevereşte tot ceea ce a spus El.

Cum este posibil ca un om să nege ceea ce a spus Cuvântul şi apoi să pretindă că are acest Semn? Nu se poate aşa ceva! Este imposibil, pentru că Dumnezeu nu poate minţi în ceea ce priveşte Cuvântul.

Şi pentru că El este aici, avem dreptul la tot ceea ce a răscumpărat pentru noi. Ce trebuie să facă Semnul? Să dovedească că preţul a fost plătit şi că eşti răscumpărat. Când ai Semnul, ai dreptul la tot ce a răscumpărat El pentru tine, fiindcă nimeni nu poate beneficia de făgăduinţele Sale, fără Semn.

Dacă te-ai duce la linia de autobuze şi eu ţi-aş spune: „Am biletul care dovedeşte că poţi călători de la Maine la Hampshire,” aceasta nu-ţi dă dreptul să călătoreşti în California. Tu ai nevoie de bilet pentru acea linie de autobuz; el este dovada că ai dreptul să călătoreşti cu autobuzul acela.

La fel este cu noi. Când putem arăta Semnul Duhului Sfânt, dovedim că am fost acceptaţi în Hristos şi că tot ce avem nevoie a fost plătit deja de El. În felul acesta, ne identificăm cu Semnul.

Sângele legământului nu este recunoscut fără Semn. Cuvântul ne asigură cu privire la făgăduinţă, dar Semnul este dovada că răscumpărarea noastră a fost făcută.

Ascultarea deplină de Cuvântul lui Dumnezeu ne dă dreptul la Semn, ceea ce înseamnă că până nu împlineşti tot Cuvântul, nu există nici o altă cale să primeşti Semnul. Aceasta nu este părerea cuiva, ci este ceea ce a spus Dumnezeu!

Când El a zis: „Voi trebuie să vă năşteţi din nou!” nu a spus că trebuie să săriţi în sus şi-n jos, nici să daţi mâna cu predicatorul, nici să vă treceţi numele în registrul unei biserici şi nici toate prostiile pe care am văzut că le fac oamenii! Naşterea din nou înseamnă moartea omului vechi şi îmbrăcarea cu omul cel nou; înseamnă că Sângele a fost aplicat şi astfel te identifici cu Viaţa lui Isus Hristos. Şi dacă El este Viţa, iar noi suntem mlădiţele, înseamnă că Viaţa din mlădiţe este Viaţa Viţei şi la fel roadele lor.

Astfel, dacă prima mlădiţă care a ieşit din această Viţă a scris cartea Faptelor, înseamnă că şi următoarea mlădiţă a Viţei va scrie tot o carte a Faptelor, fiindcă este aceeaşi Viaţă. Dacă, de exemplu, una din viţele voastre rodeşte struguri negri, când va da o nouă mlădiţă, va rodi tot struguri negri.

Dar ştiţi care este necazul? Astăzi avem prea multe mlădiţe altoite în această Viţă: denominaţiuni, crezuri şi alte lucruri care, deşi trăiesc din Viţă, aduc la suprafaţă roadele lor proprii şi nu roadele Viţei. Acesta este motivul pentru care avem nevoie de un nou botez al Duhului Sfânt, cu adevărata putere a lui Dumnezeu, care poartă lucrările pe care ni le-a făgăduit Isus Hristos pentru această zi. Şi El ne-a făgăduit că va revărsa Duhul Său chiar în aceste zile din urmă.

Este ciudat că întotdeauna putem privi în urmă, dar niciodată înainte. Aşa este omul. Îl slăveşte tot timpul pe Dumnezeu pentru ce a făcut şi Îl laudă pentru ce va face, dar omite să vadă ce face în prezent.

Ascultarea deplină de Cuvânt, Îl aduce pe Dumnezeu în voi, acesta fiind Semnul. Şi când Cuvântul este în voi, este Hristos în voi.

Dacă am în mână biletul, dovada că pot călători pe o linie de autobuz, nu mă poate da jos nimeni din acel autobuz. De ce? Pentru că au acceptat banii mei şi ca urmare am primit biletul, adică dovada sau semnul că pot călători.

La fel este când ai Semnul: tu ai dreptul să te rogi dacă eşti bolnav sau păcătos. Dar în cazul acesta, nici eu şi nici tu nu am putut plăti preţul, ci a plătit El pentru noi şi   ne-a dat Semnul care să dovedească aceasta. Amin. Eu am dreptul prin ceea ce a făcut El pentru mine.

Astfel, am vindecarea divină pentru că Isus Hristos a murit ca să-mi dea vindecarea. Înţelegeţi? El mi-a dat dreptul să pretind fiecare făgăduinţă din această Carte. Când le primeşti? Când ai Semnul ascultării depline şi Îl poţi reprezenta prin rugăciunea ta. Preţul a fost plătit.

Pavel spune că „sângele vorbeşte.”  Este posibil să vorbească sângele? Vorbeşte Semnul? Da, domnilor. Dacă citim în Geneza 4.10, acolo scrie: „Glasul sângelui fratelui tău strigă din pământ la Mine.”, iar în Evrei 12.24 citim despre „…sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât sângele lui Abel.” Sângele vorbeşte! Dar cum poate vorbi partea chimică? Nu ea vorbeşte, ci Viaţa care este în acel Sânge. Astfel, sufletul lui Abel era cel care a strigat atunci şi Viaţa care era în Hristos vorbeşte acum mai bine decât orice altceva. Vorbeşte tare, strigă. Cine este această Viaţă? Duhul Sfânt. El vorbeşte clar şi ne spune că timpul este aici; iar când vedem cum se întâmplă tot ceea ce a spus El, nu mai rămâne nimic altceva decât să-L credem şi să-L primim.

Să credeţi pentru voi şi să aplicaţi Semnul pentru voi şi pentru familia voastră, aşa cum au făcut în Egipt şi în Ierihon, pentru că în Fapte 16.31, Pavel i-a spus temnicerului din Filipi: „Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit tu şi casa ta.”

Plecaţi de acolo! Unii vor să aplice Semnul şi să rămână pe loc, dar voi să nu faceţi aceasta, ci aplicaţi sângele, aruncaţi toată mizeria afară şi puneţi-vă casele în rânduială! Femeilor, daţi jos pantalonii scurţi! Bărbaţilor, aruncaţi ţigările şi la fel voi, femeilor! Aruncaţi toate lucrurile lumii, pentru că „…Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.” (1Ioan 2.15). Dacă vreţi să aplicaţi Semnul, aruncaţi absolut totul, pentru că nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu şi lui Mamona!

Eu am făcut adesea remarci referitoare la doamna Kennedy, la tunsoarea ei de Izabelă şi la femeile care o imită, dar mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă această femeie ar fi auzit mesajul pe care Îl predic? Poate şi-ar fi lăsat părul să crească. Am străbătut ţara în lung şi-n lat predicând Cuvântul şi arătând că Dumnezeu condamnă femeile care îşi taie părul, dar femeile penticostale continuă s-o facă în continuare, ceea ce dovedeşte că Sângele nu a fost aplicat pe uşa inimii lor şi că nu au Semnul.

Părul lung este un jurământ de nazireat şi arată că te-ai tăiat din lume şi te supui Cuvântului. „În tot timpul nazireatului, briciul să nu treacă pe capul lui; până la împlinirea zilelor pentru care s-a închinat Domnului, va fi sfânt; să-şi lase părul să crească în voie.” (Numeri 6.5). Amin. Samson şi-a lăsat părul să crească ca un nazireu.

Femeile se îmbracă şi se poartă cum vedem cu toţii, iar bărbaţii le permit. Nişte sisi! Se pare că nu mai sunt bărbaţi! Am văzut bărbaţi care purtau pantofi roz, unii dintre ei fiind chiar predicatori. Este o ruşine! Mie îmi place să văd bărbaţi care sunt bărbaţi cu adevărat, dar se pare că diavolul îi presează şi îi împinge să facă aceste lucruri. Aşa este.

Bărbaţi care cântăresc două sute de pounds (91 de kilograme), cu muşchii atâta, dar fără nici un pic de bărbăţie în ei şi purtându-se ca nişte sisi! Mie îmi place ca bărbaţii să fie bărbaţi şi femeile să fie feminine, pentru că Dumnezeu i-a făcut diferiţi şi sunt diferiţi. Dar ce se întâmplă? În loc să primească Semnul, ei Îi întorc spatele. Nu-i de mirare că bărbaţii vor să arate ca femeile şi femeile vor să arate ca bărbaţii. Aceasta este perversiune şi arată că peste oameni este un mare întuneric, un duh întunecat. Este ceasul chemării afară! Înainte de chemarea afară, peste Egipt a fost un mare întuneric, apoi a fost aplicat semnul.

La fel este şi astăzi: este timpul ca Biserica să primească Semnul, în timp ce peste oameni este un mare întuneric. O mare întunecime!

Da, curăţaţi dulapul, curăţaţi-vă toată casa! Ne trebuie o curăţire de modă veche. Curăţaţi-vă! Sfinţiţi-vă! Lăsaţi să fie aplicat Sângele şi atunci va intra Semnul. După ce v-aţi curăţit, aplicaţi Semnul prin rugăciunea cu credinţă.

V-aţi îndepărtat de lucrurile lumii şi aţi aruncat afară toată necredinţa? Atunci spuneţi: „Nu-mi pasă ce va zice lumea, dacă Cuvântul lui Dumnezeu spune aceasta, Îl cred. Da, dacă Cuvântul spune aceasta, nu-mi pasă ce zice altcineva!” După ce aţi aplicat Sângele şi credeţi fiecare Cuvânt, primiţi Semnul, prin rugăciunea cu credinţă, şi fiţi pe deplin convinşi.

În Efeseni 2.12, ni se aminteşte cum eram înainte de a aplica Semnul: „…fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume.”, dar acum am fost chemaţi să-L slujim pe Dumnezeul cel viu, cu lucrări vii, cu semne vii şi cu o dovadă vie. Nu cu lucrări şi crezuri moarte, fireşti, cum scrie şi în Evrei 9.11-14, ci printr-o dovadă vie! Prin crezurile lor, ei neagă de fapt că există o dovadă, un Semn; neagă botezul cu Duhul Sfânt pentru că nu cred în aşa ceva.

Dar noi credem Cuvântul şi ştim că în acest timp El este viu în mijlocul nostru, fiindcă ne-am separat de lucrările moarte ale lumii şi Duhul Sfânt vine să confirme Cuvântul. Evrei 13.8 ne dovedeşte că Dumnezeu L-a înviat pentru noi, după Cuvântul Său făgăduit. Au trecut două mii de ani de atunci, dar dovada că Dumnezeu L-a înviat a treia zi stă încă în picioare. Dacă ai numai Cuvântul, asta-i tot ce ai, dar când este aplicat Semnul, Hristos este realitate pentru tine şi lucrează şi astăzi la fel ca în trecut. Dumnezeu a făgăduit că este aici, dar trebuie aplicat Semnul! Luaţi Semnul!

După ce acceptăm Sângele jertfit, El ne dă Viaţa, Viaţa Sângelui, Pecetea făgăduită.

În Efeseni 4.30 scrie: „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.” Şi după ce suntem botezaţi în El, noi devenim o parte a trupului Său: „Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.” (1Corinteni 12.13).

În El este plinătatea; este tot ce avem nevoie. El este plăcerea mea; El este Viaţa mea; El este bucuria mea. Nu mai trebuie să pufăi dintr-o ţigară ca să găsesc plăcerea, pentru că am primit Crinul din Vale şi El este Opiul. El este Cel care mă face să umblu în locurile cereşti; este tot ce am nevoie. El este toată nădejdea mea; El este odihna mea; El este Dumnezeul meu; El este Mântuitorul meu; El este Vindecătorul meu; El este totul, pentru că am murit în El, suntem botezaţi în El şi avem totul în El.

Ascultaţi-mă cu atenţie în timp ce mă apropiu de încheiere. Ştiţi ce să faceţi dacă Satan încearcă să vă întindă ceva din acele lucruri vechi? Arătaţi-i Semnul şi spuneţi: „Eu sunt un fiu răscumpărat şi El a plătit preţul pentru vindecarea mea. Eu sunt un fiu al lui Dumnezeu şi am dovada Duhului Sfânt, aşa că nu mă poţi opri din drum! Iată Semnul: „prin rănile lui am fost vindecat!” Eu port în mine Semnul învierii lui Isus Hristos şi pot să ţi-L arăt.” O, acolo este Semnul adevărat!

 Dar oamenii nu cred aceasta. Este prea greu s-o facă şi pentru că nu au aplicat Semnul niciodată, spun: „Zilele minunilor au trecut!”

Isus a spus: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.

Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit; dar cine nu va crede va fi osândit.” (Marcu 16.15-16).

Până unde să mergeţi? „În toată lumea, la orice făptură.”

„Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi;

vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.” (v. 17-18).

Aplicaţi Semnul, pretindeţi-vă drepturile şi apoi fluturaţi-le înaintea Satanei!

Pilotul avionului spune: „Stai puţin! Nu poţi urca în avionul acesta!” dar tu îi răspunzi: „Aici este dovada!” Amin!

Nu mă poţi ţine pe loc! Aleluia! Am primit Semnul şi asta este tot! Am dreptul la fel ca toţi ceilalţi. Am dreptul la fel ca Pavel şi ca orice om care a fost botezat cu Duhul Sfânt. Am acelaşi drept, fiindcă am acelaşi Semn, aceeaşi Dovadă că Dumnezeu m-a răscumpărat. Asta este!

Sângele! Sângele! Nouă nu ni se cere partea chimică a acestui Sânge, ci Viaţa din El. Duhul Sfânt, Viaţa este Semnul. Ce face această Viaţă? Vine şi confirmă că El a plătit preţul, că Sângele Lui a plătit răscumpărarea ta. Astfel, Semnul este Dovada. „…El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.” (Isaia 53.5). Vedeţi? Peste tot este Sânge, Sânge, Sânge, iar când vine Dovada, ea arată că ai fost identificat cu acea Jertfă (Amin), şi diavolul nu te mai poate ţine.

Aceasta se întâmplă şi când stau aici pe platformă şi mă confrunt cu toate provocările şi cu toţi diavolii. Cuvântul lui Dumnezeu a dat făgăduinţa, iar atâta timp cât ştiu că Sângele a fost aplicat şi am Duhul Sfânt în inima mea, diavolul nu are nici un cuvânt de spus. Da, domnilor!

Voi spuneţi: „Noi mergem pe calea pe care au mers apostolii?” Da, domnilor, pentru că aveţi dovada că a fost plătit preţul pentru aceasta. Semnul este dovada că a fost făcută plata pentru această cale şi că noi L-am acceptat. Înţelegeţi? Dumnezeu ne-a dat Semnul ca dovadă că ne-a primit credinţa.

Odată, un predicator mi-a zis:

„Frate Branham, Avraam L-a crezut pe Dumnezeu şi acest lucru i-a fost socotit neprihănire.”

„Aşa este,” am răspuns eu.

„Ce ar putea face omul mai mult de atât?”

„Ai dreptate.”

„Atunci de unde vine ideea că trebuie să ai Duhul Sfânt după ce Îl crezi pe Dumnezeu?”

„Pentru că Dumnezeu i-a dat pecetea tăierii împrejur ca o confirmare a credinţei lui.”

Astfel, dacă Dumnezeu nu îţi dă botezul cu Duhul Sfânt, înseamnă că nu a confirmat credinţa pe care spui că o ai, pentru că Semnul, Dovada, este confirmarea dată de El.

Dacă spun: „Am plătit la biroul de acolo!” trebuie să arăt dovada că am făcut-o. Aşa este. Şi când arăt dovada, am un drept. Tot aşa, când pot să arăt dovada Duhului Sfânt, am dreptul la fiecare făgăduinţă pentru care a plătit Isus Hristos prin moartea Sa. Acesta este Semnul.

Ţine Semnul peste credinţa ta neclintită în Cuvântul făgăduit şi spune: „Isus a zis că orice vom cere de la Tatăl în Numele Lui, ne va da, iar eu cred aceasta din toată inima.” Ţine Semnul peste acest Cuvânt făgăduit şi păşeşte în El!

„Eu sunt Domnul care te vindecă…” şi: „El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.”

Ia Semnul, pe Duhul Sfânt care este în tine, ţine-L peste rugăciunea ta şi spune: „Doamne Dumnezeule, Tu ai promis că atunci când vei vedea Semnul, ne vei răsplăti.” El nu poate face altceva, decât să privească prin Sângele propriului Său Fiu, la Semnul aplicat. El trebuie să facă aceasta, pentru că a făgăduit.

Îngerul morţii nu a putut să ia pe nimeni  din casa care avea aplicat sângele mielului, fiindcă era îndeplinită cerinţa lui IaHVeH, iar cerinţa Lui pentru astăzi este Sângele propriului Său Fiu, Isus Hristos şi dovada Duhului Sfânt.”

Poate suntem baptişti, prezbiterieni, luterani, penticostali sau orice altceva; poate am strigat sau poate nu suntem atât de educaţi, dar toate acestea nu au nimic a face cu problema noastră. Tu trebuie să prezinţi Semnul!

Numai aşa poţi ajunge la înviere, pentru că puterea învierii este deja în tine. Semnul este puterea învierii şi ne arată că Isus a înviat din morţi. Dar şi voi aţi înviat din morţi, din lucrurile moarte ale necredinţei şi aţi devenit vii în Cuvântul lui Isus Hristos. Voi credeţi şi Cuvântul trăieşte prin voi.

„Nu crezi că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.

Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea.

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.” (Ioan 14.10-12).

Cum face El aceasta? Nu prin trup, fiindcă trupul stă la dreapta măririi, ci prin Semnul care dovedeşte că v-a primit credinţa şi vă dă orice cereţi în Numele Lui, aşa cum a făgăduit Dumnezeu.

Eu am întâlnit întotdeauna două categorii de oameni: fundamentaliştii şi penticostalii. Fundamentaliştii studiază Scripturile şi spun: „Noi suntem copiii lui Dumnezeu!” Ei cred aceasta, dar nu sunt însoţiţi de nici o dovadă. În schimb, penticostalii, au multă credinţă, dar nu ştiu că sunt copiii lui Dumnezeu. Unii sunt ca omul care are bani la Bancă, dar nu ştie că completeze cecul, în timp ce ceilalţi sunt ca omul care ştie să completeze cecul, dar nu are bani în Bancă.

Ce bine ar fi dacă aceştia doi s-ar putea aduna împreună, astfel încât să le poată îmbina! Voi, cei care sunteţi botezaţi cu Duhul Sfânt şi puteţi arăta Dovada, aveţi dreptul la toate binecuvântările pe care le-a făgăduit Dumnezeu. Tot ce a făgăduit El, vă aparţine. Ţineţi doar Semnul, Dovada voastră, peste credinţa neclintită pe care o aveţi în Cuvântul lui Dumnezeu!

Dumnezeu le-a dat odată oamenilor un Semn şi acesta era curcubeul.

Fiţi atenţi în timp ce vom încheia! Dumnezeu a rămas credincios acelui Semn. În zilele lui Noe, când lumea a fost distrusă de apele potopului, Dumnezeu a dat un semn, o dovadă, şi acesta a fost curcubeul pe care l-a arătat tot timpul, chiar dacă au trecut mii de ani de atunci. El nu dă greş niciodată, pentru că Se uită tot timpul după semnele Lui. În toţi aceşti mii de ani care au trecut de atunci, El ni l-a arătat tot timpul, dovedind că nu omite niciodată să-Şi onoreze Semnul dat. Niciodată!

Astfel, El aşteaptă ca noi să punem Semnul peste credinţa noastră şi să-L arătăm lui Satan, tuturor necredincioşilor care nu cred în El şi cultelor. Să arătăm că credem făgăduinţele Lui şi că Isus Hristos a înviat din morţi şi a dovedit că este viu. Acesta este Semnul, dovada identificării voastre cu El, dovada că Viaţa lui Isus Hristos este în voi şi face Cuvântul viu. De altceva nici nu este nevoie.

Acesta este Semnul care arată că preţul a fost plătit şi că tu eşti un candidat la înviere. El dovedeşte că aceeaşi putere care L-a înviat pe Isus din mormânt, te ţine şi pe tine. Duhul Sfânt în tine este Semnul care te scoate din mormânt, pentru că Semnul este Dumnezeu însuşi, este Viaţa veşnică. Acest cuvânt vine din grecescul „Zoe” şi înseamnă „Viaţa lui Dumnezeu.” Această Viaţă este singurul lucru care poate plăti preţul. Cum vei învia dacă această Dovadă nu este în tine?

Fraţi şi surori, dacă în seara aceasta nu aveţi Semnul, grăbiţi-vă să-L primiţi! Dovada este aici de când a murit Isus. Nu vreţi să vă identificaţi cu El prin moartea faţă de propria voastră gândire şi să lăsaţi ca gândurile Lui să fie în voi?

„Dacă rămâneţi în Mine şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.” (Ioan 15.7). Vreţi să credeţi aceasta? (Amin).

Să ne plecăm capetele pentru un moment…

… Câţi din cei prezenţi ştiu că nu au Semnul aplicat? Vreţi să ridicaţi mâna toţi cei care credeţi, dar ştiţi că nu-L aveţi? Spuneţi: „Roagă-te pentru mine, frate Branham…” Ţineţi-vă capetele plecate. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

„Eu nu Îl am, frate Branham. Am încercat să-L accept şi cred, dar Semnul nu a fost aplicat cu adevărat peste mine. Mă uit în oglindă şi văd că nu este acolo. Mă uit la ceea ce este în sufletul meu şi văd că este încă plin de furie, de mânie, de gelozie…” Toate acestea Îl întristează pe Dumnezeul cel sfânt, înţelegeţi?

„Eu am văzut confirmarea Cuvântului, dar în biserica mea este un grup de oameni cu care merg la partide de cărţi sau la întâlniri sociale, şi nu pot renunţa la ele.”

Aceasta arată că încă nu ai Semnul, pentru că Biblia spune clar că „Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el,” şi te îndeamnă să ieşi de acolo: „Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.” (1Ioan 2.15, 2Corinteni 6.17).

Fraţilor, nu se poate explica mai clar de aşa! Nu se poate! Semnul este aici, iar dacă credeţi, vă aparţine. Credeţi? (Amin). Îl acceptaţi? Bine.

Doamne Isuse, ei sunt în mâna Ta. Semnul, Dovada că Isus nu este mort, ci a înviat şi în seara aceasta este prezent în mijlocul nostru, este aici. El este dovada învierii Lui. El este Cuvântul însuşi şi este prezent ca să confirme fiecare făgăduinţă pe care a dat-o. O, Doamne, dacă oamenii ar putea să vadă că aceasta nu este doar o presupunere, ci este ceva ce trebuie să ştim! Aici nu merge cu: „Mai încearcă!” pentru că nu poţi să te întorci şi să mai încerci încă o dată, ci trebuie să-L primeşti chiar acum.

Dumnezeule, Te rog să îngădui ca fiecare persoană să-L primească în seara aceasta şi Semnul Sângelui să fie aplicat pe fiecare inimă, apoi să înceapă o trezire în acest ţinut, fiindcă ne încredinţăm în mâinile Tale, în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Vă rog să nu vă mai plimbaţi, ci staţi liniştiţi şi rugaţi-vă!

Credeţi că acesta este adevărul şi că Semnul trebuie arătat? (Amin). Acest lucru s-a cerut în toate timpurile, în fiecare epocă.

Semnul este confirmarea Cuvântului Său. Aceasta arată că El este Cuvântul, iar Cuvântul spune că El a înviat din morţi şi este viu în vecii vecilor. El trăieşte în poporul Său şi este Acelaşi ieri, azi şi în veci. Credeţi aceasta? (Amin). Dacă credeţi, aveţi dreptul la tot ce a câştigat El prin moartea Sa.

În seara aceasta nu mi-am propus să mă rog pentru bolnavi, fiindcă o vom face mâine după-amiază; însă vom face această chemare la altar.

Prieteni, dacă aţi fost vreodată vindecaţi şi veţi trăi destul de mult, vă veţi putea îmbolnăvi din nou, dar odată ce aţi luat acest Semn, Îl aveţi pentru totdeauna.

„Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.” (Efeseni 4.30). Vedeţi? Nu până la următoarea trezire. Problema este că voi nu aţi fost pecetluiţi, ci aţi fost cuprinşi doar de o emoţie. Dar când sunteţi pecetluiţi cu adevărat, „aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.” (Coloseni 3.3).

Dacă aţi fost botezaţi cu Duhul Sfânt, s-ar putea să mai alunecaţi, este adevărat, dar nu puteţi să vă îndepărtaţi de acea Pecete, pentru că sunteţi pecetluiţi în El.

Haideţi să fim sinceri cu noi înşine şi să vedem dacă aveam sau nu această Pecete. Aici este pregătit un loc unde toţi putem primi Duhul Sfânt. De ce a pus El pe inima mea să fac aceasta? Pentru că aici este acelaşi Isus care a înviat din morţi.

Ascultaţi! Cuvântul nu poate spune ceva şi să însemne altceva şi El a spus că „unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.” Matei 18.20). Este adevărat? (Amin).

Priviţi încoace! Toţi care sunteţi bolnavi, ridicaţi mâna şi spuneţi: „Frate Branham, am nevoie de Dumnezeu, am nevoie de ajutorul Lui. Eu cred că Isus este aici,”, apoi ţineţi Semnul vostru peste această dorinţă. Daţi-mi voie să vă spun că El nu poate face nimic contrar Cuvântului Său şi că a plătit deja preţul pentru dorinţa voastră, dacă este după voia Sa; iar voia Sa este să vă vindece şi să vă dea ceea ce doriţi. Dacă prezentaţi Semnul, Dumnezeu nu ascunde nici un lucru bun faţă de cei ce umblă drept înaintea Lui.

Voi sunteţi nişte străini pentru mine, iar în jurul meu stau aceşti predicatori. Aici este credinţa şi necredinţa. Întotdeauna a fost aşa, dar ungerea Duhului Sfânt este aici. El este Semnul.

Nu toţi au fost Moise, ci a fost un singur Moise, iar poporul l-a urmat. Voi să credeţi că Isus Hristos este viu şi astăzi şi că este prezent în mijlocul nostru ca Martor. Rugaţi-vă, pentru că ştiu că fiecare din voi are ceva pe inimă.

Dacă I-aţi spune: „Doamne Isuse, Te rog să mă vindeci,” El v-ar răspunde: „Am făcut-o deja.” Vedeţi? El n-ar putea s-o facă din nou, pentru că a făcut-o deja, dar aşteaptă să credeţi.

El a făgăduit că ceea ce a făcut Dumnezeu în trup omenesc, înainte de sfârşitul lumii neamurilor din Sodoma, se va repeta chiar înainte de sfârşitul timpului. Îşi va ţine El promisiunea?

În Maleahi 4, El a făgăduit că va face aceasta şi că Îşi va manifesta Cuvântul, iar prin aceasta va întoarce inimile copiilor la părinţi, la Cuvântul original de la Cincizecime, la adevăratul Cuvânt al Bibliei.

Dar ce se întâmplă? Chiar şi penticostalii spun: „Nu există aşa ceva!” dar Cincizecimea este o experienţă, nu o organizaţie. Ei au încercat s-o organizeze, dar nu se poate, pentru că Cincizecimea este o experienţă, este Pecetea lui Dumnezeu, este Duhul Sfânt care a venit în ziua de Rusalii.

Credeţi! Uitaţi-vă aici şi credeţi că v-am spus Adevărul. Eu nu ştiu dacă El Se va manifesta, dar dacă o va face, vă va arăta Dovada, Semnul despre care v-am vorbit. El va dovedi că sângele a fost aplicat, fiindcă este aici tocmai ca să dovedească că Sângele lui Isus Hristos a fost aplicat şi că totul este corect. Credeţi aceasta? (Amin). Cum ar putea fi mai clar de aşa?  Trebuie doar să credeţi.

Frate, soră şi prieteni, credeţi în Numele lui Isus Hristos, de dragul sufletelor voastre şi de dragul celorlalţi, fiindcă s-ar putea să nu mai aveţi o altă ocazie ca aceasta.

Dacă Dumnezeu m-ar fi întrebat atunci, la întemeierea lumii, când eram doar un gând ai Lui, cum aţi fost şi voi: „În ce timp ai vrea să trăieşti?” I-aş fi răspuns că chiar acum, pentru că acesta este cel mai măreţ timp din câte au existat.

Credeţi, aşa-i? Aceasta ca să ştiţi că Isus Hristos este viu. Rugaţi-vă în inima voastră şi spuneţi: „Doamne, Tu eşti Marele Preot care poate fi atins prin neputinţele noastre, Tu eşti Semnul. Vorbeşte-mi, Te rog, ca să fiu vindecat.”

O vedenie trebuie să fie tălmăcită, iar uneori când vin sute din toate părţile, trebuie să distingi doar una.

Aş vrea ca toţi să staţi în linişte şi respectuoşi.

Dacă cineva vorbeşte ceva şi Dumnezeu nu confirmă ceea ce spune, ei bine, acela nu este Dumnezeu! El răspunde înapoi. Fie ca acest lucru să se întâmple din nou, spre slava lui Dumnezeu, în timp ce stau aici şi reprezint acest Cuvânt care este Adevărul.

Aş vrea atât de mult să puteţi privi în această dimensiune şi să vedeţi Lumina. Acesta este un dar, iar când se manifestă, este o altă Lume.

Aici este un bărbat care se roagă. Cu câtva timp în urmă a avut o operaţie la intestine, dar nu se simte bine. Este vorba de domnul Price… Este adevărat, domnule? Da.

Ce este aceasta? Semnul care dovedeşte că Isus Hristos a înviat din morţi şi este Acelaşi ieri, azi şi în veci, lucrând într-un trup omenesc, aşa cum a făcut-o în zilele lui Avraam, când S-a arătat bisericii alese, chiar înainte de nimicirea Sodomei. Isus a făgăduit că o va face din nou în zilele când se va arăta Fiul omului.

Aici este un alt bărbat care se uită la mine. El suferă de o boală de stomac şi are probleme cu spatele. Eu nu îl cunosc, dar se numeşte domnul Flannigan. Lângă tine stă soţia ta, care este bolnavă cu spatele şi are o problemă femeiască în burtă. Aceasta este „Aşa vorbeşte Domnul!”

Cine face aceasta? Biblia spune că El este Marele Preot care poate fi atins prin neputinţele noastre, şi tot ea spune că Cuvântul lui Dumnezeu este mai ascuţit decât o sabie cu două tăişuri, care taie adânc şi desparte, fără să ţină cont de celebritate, de vreo denominaţiune, sau altceva de felul acesta. Şi ce mai face Cuvântul Său? Deosebeşte gândurile inimii. Este adevărat? Da, este perfect adevărat. O, dacă aţi putea crede aceasta! Credeţi din toată inima!

Aici este o doamnă care are mai multe tumori. Ea nu este de aici, ci vine din Sacramento şi se numeşte doamna Bradley. Ridică-te în picioare dacă este adevărat. Noi nu ne cunoaştem. Ridică mâna dacă este aşa. Eu cred din inimă că acele tumori au dispărut. Vedeţi, aceasta este doar o femeie care stă aici.

În spate este o doamnă cu pălărie maronie cu pene. Ea îşi scoate ochelarii şi se roagă să se întâmple ceva. Ce o face pe femeie să ceară aceasta? Ea tocmai a fost vindecată de boala de inimă şi se roagă pentru fratele ei care are probleme tot la inimă. Are şi un cumnat păcătos şi se roagă pentru salvarea lui. Aceasta este „Aşa vorbeşte Domnul!” Dacă este adevărat, ridică-te în picioare ca oamenii să ştie că este adevărul. Cum aş fi putut să-i spun de aici, de pe platformă, pentru cine se roagă?

Aici este un bărbat care are probleme cu genunchii, dar se roagă pentru un prieten care este olog. El vine din Santa Maria şi i se spune Toni. Ridică-te în picioare dacă este adevărat. Eu sunt un străin pentru tine, aşa-i?

Ţine Semnul înaintea rugăciunii tale! După ce a venit Îngerul Domnului la mine, când am fost aici pentru prima dată, luam mâna oamenilor şi le spuneam ce spunea El că se va întâmpla, dar acum este mai mult decât atât. Vedeţi? Tu trebuie să ţii constant Semnul înainte, pentru că Duhul Sfânt este viu şi El este Cel care face aceste lucrări.

Dacă cineva se îndoieşte, să vorbească cu oamenii aceştia şi să-i întrebe dacă i-am cunoscut pe vreunul sau am ştiut ceva despre ei. Acum începe să se întâmple peste tot în sală.

Dacă Dumnezeu poate să deosebească aceste lucruri, daţi-mi voie să vă spun ceva. Aici sunt persoane care au nevoie de botezul cu Duhul Sfânt, de acest Semn. Voi credeţi că Îl aveţi, dar nu este aşa. Prieteni, nu rataţi această şansă! Dacă credeţi că sunt prorocul lui Dumnezeu, nu treceţi pe lângă ce vă spun! Scuzaţi-mă, nu am vrut să mă numesc proroc; dacă credeţi că sunt slujitorul lui Dumnezeu, fiindcă vă spun aceasta în Numele Domnului.

Să ne plecăm capetele pentru un moment. Aceasta este marea chemare. Aş vrea ca toţi cei care nu sunt creştini să vină puţin aici sus şi să-mi permită să mă rog şi să-mi pun mâinile peste ei, în timp ce Duhul Sfânt este peste mine şi ungerea Sa este aici. Semnul este arătat, iar dovada este infailibilă. Vă rog să veniţi aici în timp ce ceilalţi stau în linişte.

Sora de la pian să dea tonul.

Haideţi aici. Dumnezeu să te binecuvânteze, fratele meu. Domnul să te binecuvânteze, soră. Veniţi la altar! Să vină orice suflet apăsat, pentru că El este încă plin de îndurare. 

Vreţi să veniţi? Aşa. Veniţi aici toţi cei care sunteţi fără Hristos. Ceasul este târziu şi îngerul morţii poate separa oricând Mireasa de biserică.

Pentru orice suflet apăsat de păcat,

Este milă la Domnul.

Nu vreţi să veniţi în timp ce vom cânta? El vă va da cu siguranţă odihnă.

Cum? Dându-vă Semnul! Apoi vă veţi odihni liniştiţi pentru că aveţi identificarea. Domnul a trimis Mesajul Său, Stâlpul de Foc. Încredeţi-vă în El! Creştinilor care aveţi Semnul, rugaţi-vă!  Păcătoşilor fără Hristos, vreţi să veniţi în timp ce El S-a identificat atât de clar că este Semnul? Dovada că El nu este mort, ci a înviat din morţi, este aici. Vreţi să veniţi?

Încredeţi-vă în El! Poate spui: „Nu ştiu cum să fac, frate Branham.” Tot ce trebuie să faci este să vii aici sus. Ascultaţi de Duhul Sfânt, pentru că El a făgăduit că va face aceste lucrări şi că îi va salva pe cei pierduţi.

Tu zici: „Păi, eu aparţin de biserică!” Aceasta nu înseamnă nimic! Nu aceasta vă cer. Te întreb: „Eşti salvat? Eşti creştin?” Dacă nu, vino aici sus! Te chem în Numele lui Hristos! Încredeţi-vă în El!

Aşa prieteni, veniţi! Toţi creştinii să se roage! Nu uitaţi că aceasta ar putea fi ultima şansă pentru aceşti oameni. Dacă El deosebeşte gândurile, şi o face, îmi spune că sunt mulţi în starea aceasta. Nu-l lăsaţi pe Satana să vă înşele! Vă rog să nu-l lăsaţi! Vreţi să veniţi? Haideţi acum.

Acum să vă încredeţi în El,

Doar să vă încredeţi în El.

El vă va salva, El vă va salva

El acum vă va salva.

O, Dumnezeule, Te rog în Numele lui Isus să priveşti peste această audienţă. Te rog să îngădui ca Duhul Sfânt care este prezent, să dovedească că Isus Hristos este Acelaşi ieri, azi şi în veci, astfel încât Satana să nu poată fura nimic.

Tu te-ai identificat prin acest Semn, stând aici într-un trup de carne, pentru că Semnul este aici ca să-L identifice pe Isus Hristos şi învierea Sa. El este aici din nou, dovedind că face aceleaşi lucrări pe care le-a făcut când a fost în trup. O, Dumnezeule, fie ca oamenii să vadă şi să înţeleagă că toată Scriptura este împlinită.

Doamne, fă ca orice suflet să vină chiar acum, pentru că Tu ai răspuns întotdeauna la rugăciunile noastre. Mai vorbeşte încă o dată, Doamne. Ştiu sigur că aici sunt unii care simt că trebuie s-o facă, dar nu pot. Îndură-Te Doamne şi ajută-i să vină chiar acum, pentru că Te rog în Numele lui Isus.

Nu vreţi să veniţi în timp ce stăm cu capetele plecate şi cântăm? Veniţi chiar acum! Încredeţi-vă în El, pentru că nu a greşit niciodată!

Veniţi în jurul altarului, pentru că s-ar putea ca aceasta să fie ultima voastră şansă. Vedeţi? În Egipt, îngerul morţii a lovit chiar dacă oamenii nu au crezut că se va întâmpla aşa. Moise a spus că aşa va fi şi aşa a fost, pentru că el l-a legitimat în mod desăvârşit pe Dumnezeu.

Poate zici: „Dar eu sunt prezbiterian, metodist, baptist!” Aceasta nu înseamnă nimic.

Veniţi! Vă poruncesc să veniţi şi să-L primiţi! Verificaţi-vă maşina înainte de a pleca în călătorie! Verificaţi-vă cauciucurile înainte să mergeţi prea tare!

Nu vreţi să posedaţi dovada învierii Lui? Haideţi! Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă.

„Acum vă va salva! Da, vă va salva.”

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Încredeţi-vă în El!

Nu este minunat să-i vedem cu vin? Vedeţi, Duhul Sfânt nu a greşit niciodată. El este desăvârşit.

„Acum vă va salva! El vă va salva.

El vă va salva acum.”

Acum sunteţi siguri? Vă puteţi încrede în El? Îl puteţi crede pe Cuvânt? Spuneţi: „Doamne, eu mi-am dorit întotdeauna acea părtăşie apropiată, acel ceva real. Am dorit aceasta, Doamne, însă am văzut atât de multă batjocură!” Sigur că ai văzut, pentru că Satan face orice ca să vă tragă de pe cale.

„Am văzut atâţia care spun că Îl au…” Aceasta dovedeşte că undeva există şi ceva real. Dacă ai un dolar fals, este dovada că există şi unul adevărat după care a fost făcut. Înţelegeţi?

Haideţi, încredeţi-vă în El ca să primiţi Duhul Sfânt! El s-a legitimat înaintea voastră şi a încă trei mii de oameni. La Bombay, S-a legitimat în faţa a cinci sute de mii, iar la Durban, în Africa de Sud, a făcut-o înaintea a şaptezeci şi cinci de mii, din care treizeci de mii de băştinaşi s-au întors într-o singură zi la Hristos.

Prieteni, Evanghelia şi-a încheiat lucrarea în America, de aceea America este aproape terminată. Dacă credeţi că sunt trimis de Dumnezeu, credeţi că acesta este adevărul! Nu vrei să veniţi?

Aş vrea să-i rog pe prietenii predicatori de aici să vină pe platformă să ne rugăm pentru aceşti oameni. Restul, plecaţi-vă capetele şi ne vom ruga împreună. Aş vrea să veniţi aici, pentru că oamenii aceştia vor deveni membri ai bisericilor voastre.

Cine mai doreşte? Altarul este încă deschis. Gândiţi-vă că data viitoare ar putea fi prea târziu. Gândiţi-vă că după două mii de ani, Duhul Sfânt vine să-L legitimeze pe Isus Hristos ca fiind viu, pentru că face aceleaşi lucrări pe care a făgăduit că le va face. Aşa este.

Prieteni, mă bucur că sunteţi oamenii ceasului al unsprezecelea. Mă bucur că aţi venit. Nu uitaţi că Dumnezeu este Cel care v-a chemat. Voi n-aţi fi făcut-o niciodată, dar Dumnezeu v-a împins s-o faceţi.

Veniţi aici, fiindcă este loc. Veniţi între aceşti oameni şi spuneţi: „Sunt păstorul Cutare.” Puneţi-vă mâinile pe umărul cuiva şi spuneţi: „Am venit să mă rog pentru tine, soră sau frate dragă.  Am venit să te ajut în Hristos.”

Spuneţi: „Mă bucur că pot face ceva pentru tine.”

Rog adunarea să-şi plece capetele împreună cu noi, în timp ce ne vom ruga. Aş vrea ca fiecare păstor să ia pe cineva şi să-şi pună mâinile peste el sau peste ea. Aşa. Fiecare să mărturisească ce a greşit. Să nu uitaţi că în mijlocul nostru este acelaşi Isus. Aceeaşi Lumină este printre noi. Staţi liniştiţi, pentru că păstorul vă va îndruma spre pocăinţă, spre Semn.

Doamne Isuse, Îţi aducem toate aceste batiste şi lucruri spre slava lui Dumnezeu, ca să-i vindeci spre slava Ta.

Tată, noi am văzut Cuvântul Tău legitimat în această audienţă, pe Isus Hristos umblând printre oameni în forma Duhului Sfânt, deosebind gândurile inimii lor, vindecând bolnavii şi chemând la pocăinţă.

Tată, Ţi-i încredinţez ca semn al credinţei lor în Cuvântul Tău făgăduit şi cred că Îl vei confirma pentru ei. Ei sunt ai Tăi; sunt daruri de dragoste şi Ţi-i încredinţez în Numele lui Isus Hristos, ca să fie salvaţi.

Umple-i cu Duhul Sfânt pe fiecare dintre ei şi fie ca Duhul şi îndurarea Ta să se reverse peste ei spre slava Ta. Amin.

– Amin –