PUTEREA DECIZIEI

„Totul este posibil, crede numai

Crede numai, crede numai,

Totul e posibil, crede numai.”

Să ne plecăm capetele pentru un moment.

Tatăl nostru ceresc, în seara aceasta Îţi mulţumim pentru dragostea lui Dumnezeu care s-a revărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt, fiindcă Isus a venit în lume, a murit pentru noi păcătoşii şi a înviat a treia zi, după Scripturi, iar acum stă la dreapta majestăţii ca să mijlocească pentru noi.

Tată, ne mărturisim toate păcatele şi greşelile, păcatul încălcării, păcatul omisiunii şi orice am spus sau am gândit şi nu a fost pe placul Tău, şi venim la Domnul Isus  să-L rugăm ca sângele Lui să stea pentru aceste păcate. Iartă-ne, căci Tu cunoşti inimile noastre şi ştii că nu am vrut să facem aceasta.

Te rugăm să ne sfinţeşti prin prezenţa Ta sfântă, şi fie ca măreaţa Ta prezenţă să boteze fiecare suflet cu Duhul Sfânt. Îngăduie să se săvârşească semne mari şi minuni spre slava Ta, ca prin aceasta, bărbaţii şi femeile care sunt străini faţă de Dumnezeu, să vină smeriţi, să se plece la cruce şi să îşi predea vieţile Celui ce a murit pentru acest lucru.

Ascultă-ne, căci Te rugăm aceasta în Numele Lui. Amin.

Puteţi să vă aşezaţi.

Suntem foarte bucuroşi că ne aflăm din nou aici, la şcoala „Lane Tech”, chiar dacă am ajuns la sfârşitul convenţiei şi al trezirii, şi Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu pentru că a făcut cu mult mai mult decât ne-am gândit.

De când am venit aici, v-am promis că într-o seară vom avea o seară de rugăciune; o seară în care ne vom ruga pentru bolnavi şi, dacă va fi cu voia Domnului, o vom face în seara aceasta. Alături de mine se află fratele Moore, fratele Brown şi toţi ceilalţi care m-au ajutat încă de când am început să ne rugăm pentru bolnavi. Ei stau aici şi aşteaptă să începem, pentru că le-am spus: „Chiar dacă voi începe deosebirea, să veniţi oricum pe platformă şi să-i chemaţi pe oameni, pentru că le-am promis că mă voi ruga pentru ei.” Sunt sigur că în seara aceasta Îl vom vedea pe Domnul făcând minuni.

Voi ştiţi că eu nu sunt teolog, pentru că nu am educaţie pentru aceasta. Dar ştiu un lucru: că sunt salvat prin harul lui Dumnezeu şi că Îl iubesc din toată inima mea. Eu ştiu că a înviat, că este viu în seara aceasta şi trăieşte în veci de veci, pentru că sunt unul din martorii Lui.

Când am fost în vizită la acvariu, am vorbit cu managerul meu, domnul Moore şi cu câţiva fraţi, şi pentru că ştiam că în seara aceasta nu voi lucra cu darul deosebirii, am zis că la cină voi mânca friptură. Când am adunări de felul acesta, nu obişnuiesc să mănânc pentru că vreau să fiu în cea mai bună formă, iar dacă Duhul Sfânt vrea să îmi transmită ceva, să fiu gata, deoarece diavolul este foarte şiret…

Azi dimineaţă, ei m-au întrebat: „NU ar fi mai bine să ieşi puţin afară să te relaxezi?”

„Ar fi minunat”, am răspuns eu.

Astfel, ne-am dus la acvariu, iar acolo ne-am întâlnit cu fratele Palmer din Georgia, un bărbat foarte cumsecade, şi cu câţiva predicatori. Am mers şi la muzeu, iar acolo am simţit că sunt cuprins de o mânie sfântă în clipa când am văzut un schelet de om despre care se spunea că are 25 de milioane de ani. Atunci cum rămâne cu Adam şi Eva? Este un nonsens! Este de la diavolul. Cu siguranţă.

Aş vrea să-i invit în seara aceasta, sus, la şcoala Lane Tech, ca să lămurim lucrul acesta. Este total greşit; este o ruşine că copiii noştri trebuie să înveţe asemenea minciuni. Omul a fost pe pământ doar de 6.000 de ani, când Dumnezeu i-a făcut pe Adam şi Eva. Aşa este. Nu a existat nici o evoluţie: noi nu ne tragem nici din broască, nici din maimuţă şi nici din altceva. Aceasta este o minciună; este împotriva lui Dumnezeu. Este lucrarea diavolului din zilele din urmă.

Este exact cum am învăţat despre timpul lui Moise. Aţi văzut cum a încercat diavolul să-l nimicească? A ucis toţi copiii ca să-l poată prinde pe alesul ce urma să vină.

În zilele lui Hristos, i-a omorât pe toţi copiii de la doi ani în jos, ca să-L prindă pe El. Acelaşi lucru îl face şi astăzi: prin toate aceste nonsensuri, încearcă să stingă credinţa acestei generaţii.

Domnilor, eu nu cred teoriile lui Darwin. Toate sunt greşite. Aş vrea să fiu doar pentru puţin timp în locul lui William Jennings Bryant. Dacă el are dreptate, înseamnă că Dumnezeu este greşit. Aşa este.

Dacă ceva este corect, este corect, iar dacă este greşit, este greşit. Acest lucru este un blestem pentru popor, de aceea eu nu pot crede că omul se trage dintr-un mormoloc, din maimuţă sau din altceva, ci a fost făcut de Dumnezeu, după chipul Său.

Aţi văzut cum au apărut tot felul de poveşti de ficţiune şi oamenii le cred? Da, domnilor. Adevărul este mai ciudat decât ficţiunea, nu-i aşa? Aşa este.

Nu demult am fost în Elveţia. Când am mers la şcoală, am învăţat că William Tell a aşezat un măr pe capul fiului său şi a tras cu arcul în el. Cred că aţi citit şi voi povestea. Dar când am fost în Elveţia, am aflat că totul este o minciună. Istoria nu pomeneşte nimic de aşa ceva, ci este doar o povestire.

Odată, am fost la o biserică din Franţa, împreună cu fratele Moore. Ghidul ne-a spus o mulţime de poveşti cu privire la această biserică. Ei aveau picturi cu hughenoţi, pe care îi numeau „fraţi”, şi spuneau că înaintaşi lor posedau Duhul Sfânt şi au făcut semne şi minuni, deşi făceau masacre pe străzi. Apoi ne-a dus pe un deal, iar când am ajuns aproape de o biserică, ne-a zis: „Şşşttt! Este păcat de moarte să vorbim pe dealul acesta!” după care ne-a povestit despre un om care a trăit acum câteva sute de ani. Spunea că era un sfânt şi s-a luptat în vale cu cineva care i-a tăiat capul. Dar el nu a putut muri acolo, aşa că şi-a luat capul sub braţ, a urcat vreo 5 mile pe deal şi a murit acolo. Astfel, au ridicat acea biserică.

Vă aşteptaţi ca oamenii civilizaţi şi cu bun simţ să creadă aşa ceva? Le-am spus aceasta în faţă şi m-am mirat că nu m-au dat afară. Le-am zis: „Aceasta este prin credinţă, nu-i aşa? Dacă este aşa, vreau să vă spun că credinţa mea este prea mică să cred aşa ceva.”

O, nu, domnilor!

Eu cred doar Biblia! Nimic mai mult. Ceea ce spune Ea este adevărul. Eu trăiesc prin această Carte şi voi merge în cer, ca toţi cei ce au trăit prin ea şi au mers în cer. Ce minunat este El, nu-i aşa?

În seara aceasta voi vorbi puţin şi voi continua povestirea despre copiii lui Israel, din Exod. Apoi îi vom chema pe platformă pe cei ce au numere de rugăciune şi ne vom ruga pentru fiecare, deoarece cred că Dumnezeu îi va vindeca.

Câţi dintre voi Îl iubesc? Să vă văd mâinile. Vreau să fac un test. Vă mulţumesc. Şi eu vă iubesc din toată inima.

Întotdeauna, eu am încercat să evit gândurile omeneşti sau ceea ce spune un om, deoarece voi trebuie   să-L vedeţi pe EL. Oamenilor le trebuie doar un lucru mic şi intră pe un alt tărâm. În umila slujbă, pe care mi-a încredinţat-o Domnul, am încercat să păstrez totul cât se poate de curat şi de clar. Aceasta mi-a îndrumat tot timpul credinţa.

Tot timpul, eu am fost atent nu numai la oamenii care veneau, ci şi la ceea ce mi-a spus Îngerul Domnului. Dacă nu mi-ar fi vorbit El, nu aş fi observat; nu aş fi studiat nimic despre vindecarea divină şi nici alte lucruri din Biblie. Dar El mi-a spus: „Tu te-ai născut să te rogi pentru bolnavi, căci ai darul vindecării divine.”

Odată, fratele Baxter mi-a atras atenţia şi mi-a zis: „Frate Branham, să porţi acest mesaj plin  de respect şi să faci numai ceea ce ţi-a spus El.” Când mi-a vorbit Domnul,   I-am spus că oamenii nu mă vor crede, dar El mi-a spus toate aceste lucruri.

Ei bine, eu le-am dat oamenilor semnul, în loc de rugăciunea pentru bolnavi. Aţi ştiut că noi trebuie să facem anumite lucruri fără de care Dumnezeu nu poate lucra? Aţi ştiut aceasta?

Noi suntem mlădiţele, iar El este viţa. Dar viţa nu poate face roade, ci mlădiţele. Este adevărat? El furnizează energia, dar noi trebuie să facem treaba. Înţelegeţi ce vreau să spun? În seara aceasta, Duhul Sfânt este aici, ca în fiecare seară. El ne cunoaşte pe toţi, dar vorbeşte numai prin noi. Este adevărat? Mâinile noastre sunt mâinile Lui, ochii noştri sunt ochii Lui…

El ne dă toate lucrurile. Într-o zi, Isus stătea şi privea peste seceriş. Credeţi că El este Domnul secerişului? Biblia spune că Domnul a privit peste mulţime şi a zis:

 „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii!

Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.” (Matei 9.37-38).

Cu alte cuvinte: „Voi Îmi cereţi să fac ceea ce trebuie făcut!” dar El n-a putut face nimic până nu L-au rugat ei.

Nu voi uita niciodată ceva ce s-a întâmplat în Zion City. Poate este aici şi persoana despre care e vorba. Este printre noi cineva care a fost la adunarea din Zion City?

Într-o seară, trebuia să fiu luat de Billy Paul şi de fratele Baxter, deoarece urma să mergem la un serviciu de deosebire. Soţia era cu mine, dar se afla în altă cameră de motel. Eram la câteva mile în afara oraşului.

Eram într-o stare foarte rea; eram atât de apăsat că nu puteam nici să mă mişc. Lucrul acesta mi s-a întâmplat de sute de ori, dar eu mă refer la ceea ce mi s-a întâmplat acolo. Ei au venit şi au bătut la uşă, dar eu nu am putut merge să deschid. Billy Paul s-a dus, a băut o cola, iar când s-a întors a bătut din nou la uşă, dar eu nu am deschis nici de data aceea. Atunci a bătut mai tare şi m-a strigat: „Tati!”

Eu plângeam; nu mă puteam abţine. Simţeam că mi se rupe inima. După un timp i-am zis:

„Billy, spune-i fratelui Baxter că în seara aceasta nu pot merge. Să meargă el, să predice şi să cânte cântări, iar mâine seară voi merge şi eu.”

„Dar ce s-a întâmplat, tati?”

„Du-te şi fă ce ţi-am spus!”

Când a auzit aceasta, Billy s-a dus şi a mai luat o cola.

Eu m-am dus, am îngenuncheat lângă scaun şi am spus: „O, Dumnezeule, ai milă, Te rog. Ce pot să fac? Ce am făcut? Este undeva ceva greşit?”

Atunci am auzit pe cineva vorbind la uşă. Se părea că vorbeşte în germană. M-am ridicat şi mă gândeam: „Unde e persoana aceea, căci nu ştiu pe nimeni care să vorbească aşa?” Sunetul venea chiar de la uşă. Ei bine, m-am ridicat uşurat şi m-am îndreptat spre uşă, dar înainte să ajung,    mi-am dat seama că eu vorbeam în felul acela. M-am înmuiat tot şi m-am lăsat în genunchi. În clipa aceea, vorbirea a încetat. Din câte ştiu, până atunci nu am mai vorbit niciodată în limbi. Am stat liniştit, iar când starea aceea a dispărut de tot, simţeam că pot alerga printr-un detaşament de soldaţi şi să sar peste un zid. Niciodată nu m-am mai simţit aşa de bine ca atunci.

M-am dus la uşă, am deschis-o şi m-am uitat după Billy. Chiar atunci se pregătea să plece, aşa că l-am strigat şi i-am zis: „O clipă!” El a venit la mine şi mi-a zis: „Ce s-a întâmplat cu tine, tati? De ce ai plâns?”

„Sunt gata într-un minut.” i-am răspuns eu, după care m-am spălat repede pe faţă, am urcat în maşină şi am plecat spre adunare. Nu am vorbit nimic tot drumul, iar când am ajuns acolo, fratele Baxter era la pian şi cânta: „Jos din slava Sa.”

Am intrat şi am predicat puţin. Curând am auzit o mărturie. Era vorba de o femeie care locuia in Twin City, care avea tuberculoză şi zăcea la pat de ani de zile şi avea hemoragie. Doctorul îi spusese cu patru luni în urmă că dacă mai face o hemoragie, va muri.

Ambulanţa nu-şi asuma riscul s-o transporte, aşa că aceşti sfinţi au aşezat-o într-un loc în spate, ca s-o aducă aici. Ea citise cartea mea, dar pe drum, a pornit-o hemoragie din pricina zdruncinăturii. Sângera abundent, aşa că a început să strige.

Femeia nu voia să moară în maşină aşa că au oprit maşina şi au întins-o pe iarbă. Toţi ceilalţi au îngenuncheat în jurul ei şi au început să se roage. Deodată, sângerarea a încetat, iar femeia a sărit în picioare şi început să alerge pe drum; nu ştia ce s-a întâmplat, dar era perfect sănătoasă. Acum era în adunare şi depunea mărturie. Ce se întâmplase? Eu am verificat şi am aflat că femeia fusese vindecată chiar în timpul când a venit Duhul Sfânt cu acea vorbire în limbi şi a mijlocit pentru femeia aflată pe moarte.

Înţelegeţi ce vreau să spun? Vă amintiţi povestea cu oposumul? V-am spus-o aseară. Ce efect a avut rugăciunea! „Rugăciunea cu credinţă va mântui pe cel bolnav.” De multe ori El vine şi îmi spune în vedenii să mă rog pentru cei bolnavi.

Domnul să vă binecuvânteze.

Acum vom citi din Cuvântul lui Dumnezeu, deoarece ştim că Cuvântul Lui nu va cădea niciodată. Al meu sau al vostru, va cădea, dar Cuvântul Lui nu va cădea niciodată. Noi putem stabili întâlniri şi să facem promisiuni, dar uneori nu le putem ţine. Însă El nu face niciodată o promisiune fără s-o împlinească, ci întotdeauna va veghea asupra Cuvântului Său ca să Îl împlinească.

Vom citi din Numeri 13.30:

„Caleb a potolit poporul, care cârtea împotriva lui Moise. El a zis: „Haidem să ne suim şi  să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruitori.”

Fie ca Domnul să adauge binecuvântările Lui la citirea Cuvântului Său. Serile trecute am învăţat puţin din cartea Exodului: chemarea afară a poporului lui Dumnezeu, deoarece noi credem că este esenţial în acest timp.

Îmi amintesc de ceva ce s-a întâmplat acum câţiva ani: eram în biserica mea de un an şi şase luni şi învăţam din cartea lui Iov. L-am ţinut pe Iov vreo două săptămâni pe grămada de cenuşă. În fiecare duminică Iov era pe grămada de cenuşă. Era atât de frumoasă pilda pe care o dădea Dumnezeu poporului Său. Când ajungeam acolo, la disperarea lui, nu mai ştiam încotro să ne întoarcem. Şi o soră scumpă, binecuvântată să fie inima ei, a venit la mine şi mi-a zis, fără intenţia de a mă supăra: „Frate Branham, mă bucur de fiecare Cuvânt pe care-l spui, dar când ai de gând să-l dai pe Iov jos de pe grămada de cenuşă?” Ei bine, Dumnezeu l-a dat jos şi i-a dat biruinţă.

Eu iubesc aceste bucăţi de aur, voi nu? Eu am făcut câteva prospecţiuni în cartea Exodului, am scos la suprafaţă toate acele pietre preţioase şi le-am şlefuit. Astfel, am aflat că fiecare giuvaier din cartea Exodului a fost doar o parte din Piatra din capul unghiului, îndreptată spre Domnul Isus. „În El locuieşte trupeşte toată plinătatea dumnezeirii.” (Coloseni 2.9). Toată răscumpărarea noastră, toată salvarea noastră, bucuria, pacea şi vindecarea noastră, orice lucru de care avem nevoie, se află în Isus Hristos; în El putem fi binecuvântaţi toţi împreună.

Dacă aţi observat, când am început să dezbatem cartea Exodului am descoperit trei puteri principale:

• 1. puterea lui Satan;
• 2. puterea credinţei;
• 3. puterea lui Dumnezeu.

Noi am văzut cum Satana şi-a arătat întotdeauna primul puterea. Voi ştiţi că ciupercile cresc noaptea, iar în ziua următoare mor. În schimb, pentru un stejar trebuie mult timp până creşte şi ajunge mare, însă atunci este bine înrădăcinat.

Deci Diavolul este cel care începe cu acea mică scânteie. El încearcă să încurce lucrarea lui Dumnezeu, şi va face întotdeauna aşa; este şi astăzi acelaşi Diavol şi foloseşte aceleaşi metode. Noi nu citim Vechiul Testament doar aşa, ci vrem să vedem tactica diavolului, cum procedează el.

Am înţeles că Satana are o putere şi aceasta este moartea. Dar după aceea nu mai are nici o putere. Moartea nu face decât să-i sfârşească puterea. După moarte, credinţa Îl vede pe Dumnezeul învierii, dar diavolul nu mai poate face nimic, este terminat.

După moarte, credinţa vede învierea; Îl vede pe Dumnezeul învierii. Aceasta este puterea credinţei care crede. Când stai în spatele unui nor întunecat şi nu poţi vedea cu ochii naturali, credinţa stă lângă tine şi te conduce spre acel Dumnezeu al învierii, spre Dumnezeul oricărei înţelepciuni, spre Cel ce v-a rânduit calea şi stă dincolo de orice încercare. Îmi place atât de mult aceasta, vouă nu? Să ştii că Petru a explicat că pentru noi orice încercare este mai de preţ decât aurul, fiindcă orice fiu care vine la Dumnezeu trebuie să fie întâi încercat şi pedepsit. Dacă fugi  înapoi în lume imediat ce primeşti o durere undeva sau te supără o mică încercare, aceasta dovedeşte că încă de la început nu ai fost un copil al Lui. Tu ai devenit un copil nelegitim, nu un copil al lui Dumnezeu.

Dacă un om îşi ancorează inima de Calvar, nici chiar toţi diavolii din iad nu îl vor putea clinti. El este acolo. Dar dacă nu suportă pedeapsa este un copil nelegitim. El pretinde că Dumnezeu este Tatăl lui, dar în realitate nu este. Un astfel de om este purtat încoace şi încolo de orice val de învăţătură, nu ştie încotro merge, este schimbător în gândire şi vorbire şi nu ştie ce spune.

Dar un om care este născut din nou din Duhul lui Dumnezeu ştie exact pe ce stă. Aşa este. El nu poate fi clintit de nimeni şi nimic deoarece  ceva din adâncul lui a mărturisit pe Cineva aflat dincolo de norul acela negru şi prin credinţă Îl crede.

Apoi am văzut cum credinţa l-a biruit pe Faraon; cum Faraon l-a înălţat pe Iosif, l-a hrănit şi i-a dat tot ce era mai bun, făcând din el un om puternic. Vedeţi? Diavolul l-a ridicat pe copilul lui Dumnezeu ca să facă lucrarea lui Dumnezeu.

Apoi i-am privit pe copiii lui Israel, pe care aseară     i-am lăsat ieşind dintr-o capcană. În seara aceasta ne vom ocupa de „Puterea deciziei”. Aseară am privit puterea lui Dumnezeu, cum au fost mânaţi în acea capcană: Marea Roşie se afla înaintea lor; munţii de o parte şi de alta, iar oştirea lui Faraon venea în urma lor. Se părea că Dumnezeu i-a condus direct în cursă. Să ştiţi că Dumnezeu ne îndreaptă uneori în lucruri mari, dar apoi ne eliberează arătându-şi slava şi puterea. Când Moise L-a chemat pe Dumnezeu, El i-a zis: „Stai liniştit căci vei vedea salvarea lui Dumnezeu!” Nu este încurajator acest lucru? „Stai liniştit!”

Apoi i-a spus să ia toiagul în mână şi să meargă înainte. Şi în timp ce Stâlpul de Foc mergea înaintea lor, marea slavă Shekinah era în faţa lor în forma unui Stâlp de Foc, apoi se schimba şi mergea în urma lor. Astfel, peste egipteni a venit întunericul; dar Israelul era în lumină.

Când un om dă din cap împotriva planului lui Dumnezeu, intră în întuneric. Aţi ştiut aceasta? Dumnezeu are o cale, dar când omul respinge Lumina, nu-i mai rămâne decât întunericul.

Cam în acelaşi fel este şi acum, prietene păcătos. Când dispreţuieşti dragostea, trebuie să stai la judecată. Nu există altă cale. Dumnezeu îţi oferă mai întâi dragostea, dar dacă o dispreţuieşti nu mai rămâne decât judecata. Acceptaţi deci dragostea lui Dumnezeu!

Deşi marea oştire a lui Faraon a văzut cum au fost săvârşite acele lucruri supranaturale, nu a crezut… Ei L-au respins; ba au început chiar să-i ucidă pe cei cu care lucra Dumnezeu – acesta este un tip minunat spre ceea ce se va întâmpla aici, în America, în una din aceste zile. Aşa este.

Ani de-a rândul, ei au încercat să le atribuie tot felul de lucruri, i-au numit nebuni, tremurici, etc., şi le-au închis lumina, dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, marelui Stâlp de Foc, care conduce Biserica mai departe. „lăsaţi-i  în pace”, a spus Isus, „căci dacă un orb conduce un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” (Matei 15.14). Chiar Lumina care a făcut cale pentru Israel, a orbit ochii lui Faraon. Chiar apele judecăţii care au înecat întreaga lume, l-a salvat pe Noe, propovăduitorul neprihănirii. Chiar Duhul Sfânt de care aţi râs şi v-aţi bătut joc, va lua într-o zi Biserica în răpire, iar pe voi vă va lăsa aici în judecată. Amin. Gândiţi-vă cum va fi ziua aceea pentru voi, care aţi dispreţuit îndurarea. Isus a spus că în ziua aceea vor zice: „Daţi-ne şi nouă untdelemn!”, dar răspunsul va fi: „Mergeţi şi cumpăraţi-vă!” Dar în timp ce mergeau să cumpere, a venit Mirele şi i-a luat pe cei pregătiţi, iar ei au rămas jos, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. Să nu fiţi dintre aceia! Veniţi şi umblaţi în Lumină, după cum şi El este în lumină. Aveţi părtăşie unii cu alţii în timp ce Sângele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu ne curăţă de toată necurăţia!

Aceasta se întâmplă când metodiştii pot da mâna cu baptiştii. Mie îmi place această religie de modă veche, vouă nu? Te face să-i iubeşti pe toţi. Aceasta va face ca cel cu salopetă să se îmbrăţişeze cu cel cu costum şi să-şi spună fraţi. Amin. O va face pe cea cu rochie de mătase să stea lângă cea cu rochie de pânză, să se îmbrăţişeze şi să-şi zică surori. Va dărâma jos orice zid şi ne va face pe toţi la fel în Hristos. Amin. Atunci avem părtăşie unul cu altul în timp ce sângele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu ne spală de toată necurăţia, căci trăim în prezenţa Împăratului sub slava Shekinah a lui Isus Hristos, acolo unde a înmugurit toiagul lui Aaron. Amin.

Toiagul lui Aaron, care era un lemn mort, a fost pus acolo, dar când a intrat slava Shekinah, totul a fost restituit, readus la viaţă.

Tot aşa este şi cu păcătosul care intră în slava Shekinah a Duhului Sfânt: perdelele vor cădea şi orice fiu al lui Dumnezeu va înmuguri în El. Amin.

Amintiţi-vă că toiagul a înmugurit, a înflorit şi a rodit – roadele Duhului: dragoste, bucurie, îndelungă răbdare, bunătate, blândeţe, răbdare. Aceasta ne trebuie ca să intrăm în slava Shekinah, unde Lumina sfântă atârnă deasupra tronului de îndurare. Acela este locul în care trebuie să stăm: unde este chivotul şi vasul cu mană. Acolo să trăim. Perdeaua este lăsată în urma noastră. În curtea dinafară era lumina zilei, neprihănirea propovăduită de Martin Luther. Acolo lumina are intensitate diferită; uneori este soare, alteori se înnourează sau e ceaţă, şi atunci lumina este neclară, iar noaptea se lasă întunericul. Wesley a propovăduit sfinţirea – locul sfânt.

O casă are în general 3 încăperi. Prima în care intri este bucătăria. Poate zici: „Casa mea are 10 camere”. Poate, dar trăieşti numai în trei. Oricâte camere ai avea, trăieşti doar în trei: bucătărie, sufragerie şi dormitor. Voi mâncaţi în bucătărie, staţi în sufragerie şi vă odihniţi în dormitor. Amin.

Tot aşa a venit şi biserica. Martin Luther a propovăduit neprihănirea prin credinţă;  Wesley: părtăşia, sfinţirea, curăţia, iar acum suntem în botezul Duhului Sfânt, în odihnă: „…Eu vă voi da odihnă.” (Matei 11.28).

Când un om intră după perdeaua dinăuntru este ascuns de lume, deoarece perdeaua cade în urma lui.

Tot aşa, când voi intraţi în Hristos Isus, nu vă mai interesează ce denominaţiune este, acele lucruri nu vă mai tulbură pentru că sunteţi ascunşi în Hristos. Nu vă mai pasă cine ce zice în jurul vostru, voi sunteţi ascunşi în Hristos. Amin.

Acela este locul în care a venit slava Shekinah, Lumina, acel Stâlp de Foc şi s-a aşezat pe tronul îndurării unde era Sângele. Lumina aceea a luminat toată încăperea.

Lumina din curte era firmamentul. Lumina din locul sfânt era dată de lămpi, dar aceste lămpi fumegau uneori. Tot aşa face şi omul dacă trăieşte în biserică şi are câte o izbucnire din când în când. El clocoteşte cu adevărat când are loc trezirea, dar dacă trece timpul şi după câteva săptămâni nu apare alta, se duce la fund şi fumegă: „O, biserica mea nu are aşa ceva…”

Frate, du-te după perdeaua dinăuntru, căci Lumina de acolo este Dumnezeu. Acolo este tot timpul  lumină. Slava Shekinah, Lumina nu se stingea niciodată; mana nu se strică şi nu o mâncau viermii.

Intraţi în Hristos, trageţi perdeaua şi trăiţi acolo până vine El după voi. Amin.

Moise s-a îndreptat spre Marea Roşie doar cu un băţ în mână, iar aceasta s-a despicat din pricina unui vânt puternic care a venit din Stâlpul de Foc, din Lumina lui Dumnezeu.

Când un om umblă în Lumină, vine vântul. Isus a spus: „…rămâneţi în cetate până veţi fi  îmbrăcaţi cu putere de sus.” (Luca 24.49), iar ei au stat şi au aşteptat acolo până când a venit vârtejul de vânt. Ei au umblat în lumină până când a început să sufle vântul. Amin.

Cei care în seara aceasta nu sunteţi în Hristos, păşiţi în lumină şi vântul va veni din nou, la fel ca în ziua cincizecimii. Continuaţi să umblaţi în Lumină şi ea va îndepărta toate lucrurile care vă împiedică să ajungeţi dintr-o parte în alta.

Copiii lui Israel au trecut uşor prin Marea Roşie; nu prin nămolul ei, ci pe pământ uscat. Aceasta este problema şi cu biserica de azi. Sunteţi atât de încărcaţi încât nu puteţi umbla uşor. Aveţi prea multe lucruri asupra voastră, prea multe lucruri care atârnă în jurul vostru. Pavel spunea: „Lăsaţi deoparte orice greutate (ca să puteţi umbla uşor) şi păcatul care vă împresoară atât de uşor, ca să putem alerga pe calea pusă înaintea noastră, privind la Autor şi la Cel ce încheie – Hristos.”

„Umblaţi uşuraţi în Lumină

Umblaţi şi cântaţi.

Umple zi de zi calea mea cu dragoste

În timp ce umblu cu Porumbelul ceresc.

Să merg pe acest drum cântând şi zâmbind

Umple zi de zi calea mea cu dragoste.

Aţi umblat vreodată în felul acesta? Îmi amintesc cum m-am dus în acel şopron când am fost salvat. Nu mă rugasem în viaţa mea până atunci. Voiam să-I trimit o scrisoare lui Isus aşa că am agăţat-o într-un copac. În ea Îi spuneam ce om mizerabil sunt, josnic şi nevrednic. Mă gândeam: „Dacă este Om, El îmi va vorbi ca un om.” Apoi am îngenuncheat pe un sac şi am zis: „Domnule Isus, n-ai vrea să vii puţin aici pentru că trebuie să vorbesc cu Tine.”

Şi El a venit. Acesta este lucrul cel mai important. Eu cred că dacă nu vom face rugăciuni învăţate, ci ne vom ruga din adâncul inimii, aşa cum ar trebui să se căiască un păcătos de modă veche, vom fi ascultaţi de Dumnezeu. Amin. Problema este că suntem prea farisei. Zilele trecute   v-am spus că fariseu înseamnă actor. Sunt prea mulţi farisei. Încetaţi cu aceasta, căci nu-mi place! Fiţi ceea ce sunteţi; fiţi originali, pentru că Dumnezeu vă cunoaşte oricum şi ştie ce sunteţi. Voi jucaţi teatru în faţa cuiva, dar El ştie cum sunteţi cu adevărat.

Ei erau uşuratici. Îmi amintesc că atunci când am fost iertat de Domnul, am simţit că de pe umerii mei au căzut milioane de funzi de povară. Cred că nici n-am atins drumul cu picioarele când m-am întors acasă. Aş dori să mai trăiesc experienţa aceea.

În vremea aceea nu ştiam nimic despre strigat, dar ştiam că se întâmplase ceva. M-am dus acasă, am căutat cartea cu cântece, iar mama m-a întrebat:

„Ce s-a întâmplat?”

„Nu ştiu”, am răspuns eu. Mi-am luat Biblia, dar nu am putut citi din pricina bucuriei. Mama m-a întrebat din nou: „Ei bine, ce s-a întâmplat?”

„Nu ştiu!” am repetat, apoi am ieşit afară şi am pornit spre linia ferată. Alergam de-a lungul liniei şi săream cât puteam de sus, în timp ce cântam ca să-mi exprim sentimentele. O, Doamne, ce vremuri!

Aceasta este valabil pentru orice bărbat sau femeie care încă n-a experimentat lucrul acesta – pe Isus Hristos, Eliberatorul de păcate – ca să umble uşor. Aleluia! Nu vă speriaţi de aleluia, căci aceasta înseamnă „Lăudat să fie Domnul!” El este vrednic de toate laudele pe care I le puteţi da.

Observaţi. În spatele lor venea oştirea egipteană, dar am văzut cum li s-au stricat carele şi s-au înecat în mare. Ştiţi ce a făcut Dumnezeu? Le-a speriat caii. Caii aceia ştiau ceva; ştiau că nu fac bine; erau mânaţi de nişte păcătoşi. Oare de ce nu avem şi noi simţul unui cal? Ei ştiau că sunt greşiţi. Odată, un măgar a purtat în spate un proroc decăzut. El s-a speriat de înger pentru că l-a putut vedea. Şi caii aceia ştiau că nu este bine ce fac. Biblia spune că El a înspăimântat caii lui Faraon. Ei mergeau de atâta timp şi nu ştiau ce se petrece, dar caii ştiau mai mult decât ei. Calea biruinţei pe care a mers Israelul călăuzit de Lumină, de Dumnezeu, i-a înecat pe egipteni. O, eu cred că ei s-au dus pe acolo în Duhul.

Aceasta este problema şi cu biserica de astăzi: nu intră destul în Duhul. Suntem prea plini de noi înşine. O, dacă aţi putea ieşi din voi înşivă! Tu spui: „Păi, biserica noastră este… Noi avem un obicei regulat.” Dar cui îi pasă de obiceiul vostru regulat? Ar fi bine să ieşi cât mai repede din acel obicei ca să fii salvat. Amin. Ieşiţi din rutină. Nouă nu ne pasă de rutină. Intraţi în Duhul şi veţi vedea ce va urma.

Odată, un proroc bătrân s-a tulburat pentru că venise cineva la el, deşi nu era corect. L-a cuprins un fel de mânie sfântă şi ştiţi ce a făcut? Înainte ca să vină Duhul la el, a trebuit să cânte nişte cântări duhovniceşti. Apoi a intrat în Duhul şi a început să vadă tot felul de lucruri. Şi vă spun ceva, fraţilor: viaţa va arăta total diferită  când Biserica intră în Duhul şi iese din ea însăţi şi din rutina ei. Amin.

Puneţi deoparte toate poverile! De ce vă trebuie o Societate de ajutorare a femeilor ca să ştiţi ce aveţi de făcut săptămâna viitoare? Lăsaţi deoparte aceste lucruri şi acordaţi-vă timp pentru o turnare a Duhului Sfânt în inimi. Atunci veţi ieşi afară din voi. Dacă vă daţi la o parte pe voi înşivă, veţi merge cu Isus. Amin. Nu este posibil să fiţi în acelaşi timp şi cu voi înşivă şi cu Isus. Veţi descoperi că sunteţi cel mai mare duşman al vostru. Dacă aş putea să-l dau la o parte pe William Branham, Isus va avea un timp minunat. Dar mai întâi de toate trebuie să vă daţi la o parte pe voi înşivă.

Vedeţi, ei se simţeau minunat şi au mers mai departe uşuraţi. De ce? Pentru că urmau Stâlpul de Foc; Dumnezeu mergea înaintea lor. El a despicat Marea Roşie şi astfel au trecut pe partea cealaltă pe pământ uscat în timp ce apa stătea de-o parte şi de alta ca nişte ziduri. Când au ajuns dincolo şi au înţeles ce s-a întâmplat au cântat în Duhul. Erau atât de cuprinşi de emoţie încât Miriam a ridicat mâinile şi a început să cânte în Duhul. Prorociţa Miriam, sora lui Moise,  era o celebritate în acea mulţime; ea s-a emoţionat atât de tare încât a început să danseze în Duhul, iar fiicele lui Israel au urmat de-a lungul malului bătând în tamburine şi cântând. Aleluia.

O, aceasta-i o adunare de modă veche a cincizecimii.  Frate, dacă aceasta este ploaia timpurie, trebuie să fie şi o ploaie târzie! Aleluia. Ce este aceasta? Acelaşi Duh Sfânt, acelaşi Stâlp, acelaşi Răscumpărător. Mergeţi mai departe păşind în lumină.

Când au trecut dincolo, ei nu au avut mâncare, deoarece şi-au dus doar nişte pâine. Copiii au cerut tot timpul pâine şi au mâncat-o pe toată, dar Dumnezeu făgăduise că le va da tot ce au nevoie. Deci în seara aceea  s-au culcat fără să mănânce nici un pic de pâine. Şi a doua zi când s-au trezit, fără să se gândească la nimic deoarece Biserica era în Duhul, au văzut slava lui IaHVeH; au văzut ce înseamnă să urmezi poruncile Lu. Au văzut cum puterea celui rău a luat sfârşit şi cum puterea credinţei i-a dus la biruinţă.

Puteţi face asta în seara aceasta? Tu zici: „Frate Braham, doctorul a spus că am TBC; că am asta sau cealaltă.”

Priviţi prin credinţă la făgăduinţa lui Dumnezeu! Aceasta au făcut ei: au urmat făgăduinţa. Au jertfit mielul pascal şi au ţinut jertfa prin credinţă, mai bine zis au ţinut Paştele şi au mărşăluit prin credinţă pentru că aşa a zis Dumnezeu.

Dumnezeu a promis că vă va vindeca în seara aceasta. „O să am lucrul acesta prin credinţă, pentru că aşa a spus Dumnezeu. Eu stau pe lucrul acesta şi îl voi primi chiar acum!”

Şi noi am văzut că în dimineaţa următoare când s-au uitat pe jos, oh, Dumnezeu se îngrijise de ei. Amin. Câţi din voi aţi ajuns în situaţia să nu ştiţi încotro s-o luaţi şi aţi văzut cum a intervenit Dumnezeu şi a purtat de grijă? Acesta-i felul în care lucrează El pentru că este Acelaşi.

După ce toată ziua strigaseră şi au avut un timp minunat, în timpul acelei treziri, peste noapte s-au odihnit. Moise avusese cu adevărat o trezire. Dumnezeu îl binecuvântase pe el şi pe toţi cei care-l urmaseră. Ce trezire! Ar trebui să avem şi aici în Chicago una. Amin. Dumnezeu este mai mult decât doritor să v-o dea aşa că puteţi s-o aveţi. Amin. 

Trebuie doar să urmaţi poruncile Lui, să mergeţi înainte şi să intraţi în slava Shekinah, urmând Stâlpul de Foc. Urmaţi-L pe Duhul Sfânt! Nu daţi importanţă la ceea ce spune biserica sau unul sau altul: urmaţi-L pe Hristos, pentru că Lumina şi Viaţa sunt în El.

Observaţi că în dimineaţa următoare, când s-au trezit, pe jos erau nişte bobiţe mici cu gust de biscuiţi. Dumnezeu turnase mana Sa pe pământ. Acesta este un tip minunat spre Hristos, care a venit din cer să moară pe pământ pentru salvarea păcătoşilor. El a fost ceresc şi a devenit pământesc ca să-i poată face pe cei pământeşti cereşti. V-aţi gândit vreodată la aceasta? Hristos a devenit eu, pentru ca eu să pot deveni El. Cred că aceasta ar zdruncina inima păcătosului dacă ar gândi în felul acesta. Fără să cunoască păcatul, El a fost făcut păcat, pentru ca prin viaţa Lui neprihănită să pot fi răscumpărat eu şi făcut asemenea Lui. Aceasta este dragostea lui Dumnezeu, frate.

Mana era un tip spre Hristos. Ea a căzut pe pământ; a venit jos să piară ca să poată susţine viaţa acelor oameni în marşul lor. Ei erau pelerini. Ieşiseră din Egipt şi călătoreau spre ţara făgăduită, dar nu erau nici în Egipt, nici în ţara făgăduită, deci erau pelerini.

Tot aşa este şi biserica în seara aceasta: noi suntem pelerini şi Dumnezeu este cu noi, îngrijindu-Se de tot ce avem nevoie; El L-a trimis pe Hristos jos ca să susţină Biserica în timp ce este în călătorie.

Mana era un tip al Duhului Sfânt.

Acum observaţi. Moise a făcut un vas mare de aur, a adunat câteva măsuri pline de mană în el şi l-a aşezat în sfânta sfintelor ca să rămână ca aducere aminte de-a lungul generaţiilor, ca oricine venea în slujba de mare preot să poată lua din mana originală care a căzut la început. Era o aducere aminte pentru generaţii şi mana din vas nu s-a terminat niciodată. Ei luau o mână plină din ea, iar în dimineaţa următoare era aceeaşi cantitate. Se păstra tot timpul acolo, astfel ca orice mare preot al lui Dumnezeu să poată mânca din ea.

Acesta este un tip spre Duhul Sfânt. Când Moise a ieşit din Egipt şi a mers prin această pustie, spre ţara făgăduită, simbolizează acelaşi lucru cu Biserica ieşită din lume, separată de lume, în călătorie spre Împărăţia de o mie de ani. Aşa trebuie să fie.

Dumnezeu i-a condus natural. Pentru că s-au rătăcit în pustie, i-a condus natural, dar astăzi ne conduce spiritual.  Acelaşi Stâlp de Foc care i-a condus pe copiii lui Israel, ne conduce şi pe noi în Lumina supranaturală a lui Dumnezeu.

Acum observaţi. Când a venit cincizecimea a fost o separare. Orice teolog ştie aceasta; a fost începutul Bisericii. Când Duhul Sfânt a venit din cer ca un vâjâit de vânt a umplut toată casa unde stăteau. Apoi s-au dus pe străzi vorbind în limbi şi purtându-se ca nişte oameni beţi. De altfel, mulţi oameni spuneau: „Sunt plini de must!”

Dar Petru s-a ridicat în mijlocul lor şi a spus: „Bărbaţi Iudei şi voi toţi care locuiţi în Ierusalim, să ştiţi lucrul acesta, şi ascultaţi cuvintele mele!

Oamenii aceştia nu sunt beţi, cum vă închipuiţi voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi.” (Fapte 2.14-15).

Biblia spune că Petru era analfabet, dar când au auzit propovăduirea acestui vrednic luptător uns cu Duhul Sfânt, oamenii au zis: „Fraţilor, ce să facem?”

Şi Petru a zis: „Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.

Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru.” (V. 38-39).

Ce spunea Dumnezeu acolo? Acelaşi lucru pe care i   l-a spus lui Moise. Cu alte cuvinte, această mană, Duhul Sfânt, care a început să cadă în ziua cincizecimii era pentru susţinerea Bisericii, iar Biserica trebuia să trăiască doar prin Duhul Sfânt până în ziua când intră în mileniu.”  Aleluia. Ce este aceasta? Acelaşi Duh Sfânt.

În Vechiul Testament a fost pentru oricine era preot. În Noul Testament, oricine devine creştin, născut din nou, este un preot al lui Dumnezeu. Da, noi suntem preoţi şi împăraţi. Preotul este cel ce aduce jertfa, iar noi Îi dăm lui Dumnezeu jertfa buzelor noastre, lăudând Numele Lui.

Tu zici: „Eu nu simt să fac aceasta. „Fă-o oricum. Acesta este un sacrificiu. Aleluia! Poate zici: „Sunt prea obosit.” Diavolul îţi spune aceasta ca să te îndrepţi spre iad. Aşa este. Tu trebuie să aduci o jertfă duhovnicească: roada buzelor voastre, lăudând Numele Lui, pentru că sunteţi împăraţi şi preoţi ai lui Dumnezeu.

Biblia spune că ne-a făcut împăraţi şi preoţi ai lui Dumnezeu. Ce să mâncăm? Israelul n-a încercat să găsească ceva ovăz sălbatic, nici n-a mers la vânătoare.

Aceasta-i problema bisericii de astăzi: are prea mult ovăz sălbatic în dietă. Voi aveţi însă nevoie de o dietă biblică de modă veche, iar păstorul vă va spune adevărul biblic. Îi mulţumim lui Dumnezeu că mai avem încă astfel de oameni.

Dar priviţi la dieta de ovăz sălbatic. Voi ştiţi că odată erau nişte predicatori din seminar, iar un proroc a venit să-i vadă. Biblia spune că unul dintre ei s-a dus să culeagă nişte mazăre ca să facă mâncare. Şi au pus la fiert o oală mare. Dar ştiţi ce a făcut unul dintre predicatori? A strâns nişte dovlecei şi i-a pus în oală, crezând că era mazăre. Un om care nu face deosebirea între dovleac şi mazăre este într-o stare foarte gravă. Şi vă spun ceva: sunt o mulţime de bărbaţi, în slujbă, care nu ştiu mai mult decât aceia. Aşa este. Nu ştiu care este deosebirea dintre puterea Duhului Sfânt şi fanatism. Amin. Acela este Duhul Sfânt original. Eu admit că avem şi o mulţime de fanatism, dar aceasta ne arată că avem şi Unul adevărat. Un dolar fals face ca dolarul adevărat să fie mai puternic. Amin.

Dar acolo era un bărbat care avea o dublă măsură. Şi ştiţi ce a făcut? A luat o măsură plină de făină şi a aruncat-o în oală. El nu a distrus oala şi nici conţinutul, ci a luat o mână de făină, a aruncat-o în oală şi a spus: „Mâncaţi, căci în oală este viaţă.”

Ce reprezintă masa aceea? Masa a venit printr-o jertfă de mâncare, care arată spre Hristos. Şi dacă Hristos a putut aduce viaţa în acea grămadă de otravă, acelaşi lucru se întâmplă şi astăzi: puneţi Hristos într-o grămadă de otravă doctrinară şi va aduce la suprafaţă Viaţa, vindecarea divină, învierea şi puterea Duhului Sfânt, ca la început. Amin. Ceea ce ne trebuie nouă astăzi este să Îl băgăm pe Hristos în biserică şi să ne depărtăm de aceşti doctori în teologie care umblă cu nasul pe sus. Aleluia!

Credeţi că sunt nebun? Poate că sunt, dar lăsaţi-mă în pace, căci mă simt bine aşa nebun. Să fiu pierdut faţă de mine şi să mă găsesc în Tine, Doamne. Sunt mult mai fericit aşa decât altfel.

În ordine. Observaţi? Mâncarea este cea care a făcut diferenţa. El a spus: „Nu aruncaţi nimic. Luaţi acelaşi material şi vă va da viaţă.” Aceasta face Hristos. Când realizezi că El este Acelaşi ieri, azi şi în veci, schimbă moartea în viaţă. El a schimbat moartea în viaţă şi în cazul acelor oameni care au fost vindecaţi de cancer. Săptămâna trecută a transformat întunericul în lumină pentru cele două femei oarbe care au fost vindecate. El schimbă întunericul în lumină şi moartea în viaţă de fiecare dată când credeţi şi Îl luaţi pe Hristos în voi. Amin. Credeţi aceasta din toată inima? Dacă puteţi crede, Dumnezeu vă va răsplăti. Aleluia. Moartea a fost transformată în viaţă pentru că Hristos a fost pus înăuntru. Credeţi fraţilor? Amin. Acesta este adevărul. Moartea a fost înlocuită de viaţă pentru că a intrat Hristos.

Ei s-au dus şi au luat din această mană. Cred că şi David a gustat din ea. Aţi gustat vreodată din această mană spirituală? Am văzut oameni care au luat atât de mult din ea încât şi-au lins buzele. Şi eu am făcut la fel. Doar un jubileu gastronomic (vorbesc duhovniceşte) vă poate umple. Când sunteţi slăbiţi şi mâncaţi o mâncare sănătoasă, aşa-i că vă simţiţi foarte bine?

Odată, un individ s-a dus la medic şi i-a zis:

„Doctore sunt bolnav. Mă simt foarte slăbit…”

„Din ce cauză?” l-a întrebat doctorul.

„Nu ştiu”.

Atunci doctorul i-a pus tot felul de întrebări: „Când ai mâncat ultima dată?”

„Păi, alaltăieri am mâncat un biscuite.”

„Băiete, tu eşti înfometat.”

Vedeţi? Aceasta este problema şi cu biserica de astăzi: are anemie, pentru că nu primeşte destulă hrană spirituală. Dacă primeşte Biblia, Sângele lui Hristos va intra în venele credinciosului. O viaţă nouă… Viaţa vine din sânge. Amin. Biserica este anemică; din pricina aceasta este palidă şi într-o stare jalnică. Vai, vai! Avem nevoie de o transfuzie urgentă ca să ne putem reveni. Amin.

David a vorbit despre aceasta. El a avut atât de mult încât a spus: „Paharul meu este plin de dă peste.” O, şi mie îmi place să dea peste! Este destulă şi aşteaptă să fie luată.

David era păstor şi obişnuia să poarte la el o traistă în care avea miere. Când se îmbolnăvea vreo oaie, el punea din mierea aceea pe o piatră de calcar. Făcea aceasta pentru că piatra de calcar conţine un element de vindecare şi lingând mierea de pe piatră, oaia lingea şi calcarul şi astfel era vindecată.

Ei bine, fraţilor, şi noi avem o traistă plină de miere (Amin), pe care o vom pune pe Hristos Isus. Nu o vom pune pe o denominaţiune, ci pe Isus Hristos deoarece acolo îi este locul. Şi voi, oilor bolnave, duceţi-vă repede şi lingeţi-o. Astfel, dacă nu vă simţiţi bine, veţi vedea că are gust ca mierea din stâncă. Amin. Deschideţi-vă inima, bucuraţi-vă înaintea lui Dumnezeu şi luaţi din când în când câte puţin din piatra de calcar. Din care piatră? Din Stânca veacurilor. Aleluia! O, cât îmi place aceasta.

Tu zici: „Stânca de veacuri?”

„Da, domnule.”

„Voi umbla ca oamenii aceia, frate Branham?”

„Da, domnule. Umblă în lumină.” Şi te va lua şi pe tine.

Ştiţi că Dumnezeu a spus că îi va purta pe aripi ca de vultur? Aşa spune Biblia. Ei bine, când Israelul a trecut dincolo, cu siguranţă au fost purtaţi pe aripi de vultur. Nu-i de mirare că nu au intrat în noroi.

Aţi ajuns  şi voi pe acele aripi de vultur?

În trecut, eu am mers de multe ori cu vitele sus în munţi. Şi săptămâna viitoare voi străbate acelaşi traseu. Dar nu merg acolo sus doar ca să vânez, ci mai ales ca să văd natura, pentru că Îl iubesc pe Dumnezeu şi Îl văd pretutindeni în natură. Îl pot vedea în fiecare stea, în apusul soarelui, în orice adiere de vânt; Îl poţi vedea pretutindeni dacă priveşti în jur.

Odată când am fost acolo în munţi, aveam la mine un binoclu… Mânam vitele şi mă îndreptam spre Strâmtoarea Urechii de Iepure. La un moment dat, am oprit, mi-am legat calul, m-am aşezat jos şi mă gândeam: „O, Dumnezeule, ce frumuseţe!” Eu obişnuiam să scriu versuri în vremea aceea, aşa că atunci când am ajuns sus, am zis:

„Sunt singuratic; o, atât de singuratic!

Departe mult de nord-vest.

Acolo unde umbrele cad adânc

Peste pieptul muntelui.

Pot auzi strigătul coioţilor

Şi pot auzi răcnetul leopardului.

Jos, unde paşte capra cu coarne lungi

Pot auzi răgetul leului

În orizontul cristalin al munţilor din  Arizona.”

În apus, te uiţi la focul de tabără care scapără pe acest tărâm şi auzi departe urletul unui coiot bătrân. Eu     m-am dus acolo, am luat jos bagajele de pe cai şi atunci a apărut în scenă luna. „O, Dumnezeule, m-ai condus câteva mile până aici ca să Te slăvesc?” Mi-am ridicat mâinile şi am început să sar cu ambele picioare aşa că dacă m-ar fi văzut cineva ar fi crezut că sunt nebun. În realitate, petreceam un timp minunat în Duhul. Vouă vă place aceasta? Staţi singuri cu Dumnezeu.

Mi-am luat binoclul  din bagajul de lângă şa şi am privit în sus fiindcă am auzit un ţipăt. Când m-am uitat, am văzut o mamă vultur cu puii ei. Erau sus pe stânci, acolo unde îşi fac vulturii cuibul. Am privit atent spre ei. Puii erau agitaţi pentru că mama voia să-i încerce puţin.

Aşa face şi Dumnezeu uneori. Lasă câteva încercări, dar prin ele încearcă să vă ajute.

Mama vultur i-a luat pe aripile ei şi a coborât din munţi pe o păşune verde. Ei nu au mai fost niciodată, până atunci, pe iarbă, aşa că au început să strige, să alerge şi să se rostogolească unul peste celălalt. I-aţi văzut vreodată pe micuţii aceia albi cum se rostogolesc unii peste alţi? Ce bucurie aveau!

Privindu-i, mă gândeam: „Parcă ar fi o adunare de modă veche a Duhului Sfânt!” Da, lor nu le păsa de nimic. Apoi bătrâna vulturoaică şi-a întins aripile, a zburat înapoi pe stâncile ascuţite şi s-a aşezat acolo. Stătea pe poziţie şi privea atentă la ei. Puii strigau şi se trăgeau unul pe celălalt, sărind şi ţopăind prin iarba moale. Ei nu mai fuseseră până atunci pe iarbă, iar cuibul era făcut din nuiele şi spini.

Dacă aţi fost vreodată în apropierea unui cuib de vultur, o, este groaznic. Miroase urât şi sunt tot felul de lucruri acolo.

Eu mă gândeam: „Aşa a fost şi cu mine. Eram jos, într-un cuib al lumii acestea murdare, dar într-o zi a venit Isus, m-a luat şi mi-a pus picioarele acolo, aleluia, pe covorul acoperit de glorie. Mie nu-mi păsa ce zicea lumea, sau altcineva, mă simţeam foarte bine şi asta era tot.

Îi priveam şi mă gândeam: „Ce-i face să se simtă atât de liberi?” Prin binoclu puteam să văd cum îşi întorceau capetele într-o parte şi-n alta, aşa că mă întrebam: „Oare la ce se uită?” Mă gândeam că pentru un coiot era o joacă să intre între ei, căci încă nu puteau zbura pentru că aveau aripile prea mici. Apoi mi-am zis: „Într-o zi şi aripile mele vor creşte. Aşa este. Biserica va avea aripi.

Apoi am observat de ce îşi ţineau capul într-o parte şi priveau în sus. Ei priveau la mama lor, care veghea să nu li se întâmple nimic.

Băiete, simţeam că mi se topeşte inima. Mă gândeam: „Da, Mama noastră care ne-a născut şi ne-a scuturat din cuibul murdar al lumii, a urcat treptele slavei măreţe. Ochiul Lui este aţintit spre mine şi ştiu că veghează asupra mea. Ce-mi pasă mie ce spune lumea, căci nu se întâmplă nimic rău pentru că Dumnezeu veghează asupra moştenirii Lui. Amin.

Şi deodată a apărut un fulger scurt care anunţa că se apropie furtuna. Era în prima parte a lunii iunie. Imediat mama vultur şi-a ridicat capul, iar puii s-au adunat rapid unul lângă altul. A ţipat o dată, a coborât pe iarbă şi şi-a întins aripile. Micuţii şi-au ocupat imediat poziţiile; fiecare a alergat la aripi. Ei ştiau ce înseamnă aripa aceea întinsă deoarece au mai fost pe ea.

 Duhul Sfânt va veni la sfârşitul timpului şi fiecare om va şti exact ce înseamnă.

Micuţii şi-au înfipt ghearele în aripile ei, s-au prins cu ciocul de penele ei tari şi mama vultur s-a ridicat în vânt îndepărtându-se spre gaura din stâncă. Vântul sufla deja cu vreo 50 Km/oră, dar ea a intrat în acel vânt şi s-a ridicat spre gaura sigură din stâncă.

Atunci am zis: „Dumnezeule scump, într-o zi, în timpul acestui jubileu măreţ pe care-l avem, va veni Isus, iar atunci ne vom prinde de „aripile” crucii şi vom zbura în siguranţă spre Stânca de care vom fi ocrotiţi pentru totdeauna. Aleluia! El vă va duce pe aripi de vultur.

El veghează asupra ta. Tu fii bucuros şi simte-te bine pentru că aceasta este ceea ce vrea El. Nu face faţa aceea lungă, ci bucură-te. Bucură-te în Duhul.

„…nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământeşti, ci după îndemnurile Duhului.” (Romani 8.1). Ei au pus deoparte orice greutate şi păcatul care îi înfăşoară atât de uşor şi au zburat mai departe.

Bine. Acum să ne grăbim să încheiem mesajul căci este târziu, iar mâine dimineaţă trebuie să ne trezim devreme pentru predica de la dejun.

Ei au venit pe cale şi ştiţi ce au făcut? Au început să comenteze împotriva lui Dumnezeu şi a lui Moise, uitând tot. Oare nu face şi biserica la fel ca oamenii? A uitat toată slava de mai înainte şi a început să se plângă. Aceasta a făcut ca toţi să fie muşcaţi de acei şerpi şi mulţi dintre ei au murit. Dar Moise a mijlocit înaintea lui Dumnezeu, iar El i-a spus să facă un şarpe de aramă şi să-l atârne într-o prăjină. O, aş vrea să avem timp să intrăm mai adânc în aceste lucruri!

Apoi le-a trebuit apă, iar Moise a luat toiagul şi a lovit stânca. Şi când a lovit-o, din ea a ieşit apă, un tip minunat spre Ioan 3.16, pentru că Stânca era Hristos. Oamenii mureau de sete, dar „Dumnezeu a iubit atât de mult lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, pentru a oricine crede în El  să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”

Puteţi vedea că nu a fost toiagul lui Moise, ci era toiagul judecăţii lui Dumnezeu? Cu ajutorul lui, El a adus judecata asupra Egiptului. Da, El a adus judecata. Astfel toiagul judecăţii a lovit stânca. Tot El a spus: „În ziua în care vei mânca, vei muri.” iar aceasta a făcut ca toiagul ă Îl lovească pe Hristos; El a fost lovit de moarte, de judecata lui Dumnezeu, pentru ca oamenii pierduţi să primească viaţa.  Ce minunat! Să nu uitaţi aceasta.

Şi s-a mai întâmplat ceva. Odată aveau nevoie de mâncare. Astfel, după ce au băut apă din stâncă, s-au dus mai departe şi au găsit miere în stâncă.  Rămâneţi doar la stâncă!

A urmat Cades-Barnea. Voi încheia imediat ca să începem rugăciunea pentru bolnavi.

Deci, au ajuns la Cades-Barnea. Poate mâine seară voi relua de aici şi vom intra cu poporul în ţara făgăduită să vedem unde s-a aşezat fiecare.

Mai demult, Cades-Barnea era scaunul de judecată al lumii. Locul acela avea o fântână adâncă şi o mulţime de izvoare puternice care ieşeau de sub un palmier ce creştea în deşert. Ce tip frumos pentru scaunul lui Dumnezeu din ceruri, unde Cuvântul lui Dumnezeu este Cartea Legii, acolo ţinându-se judecata de la tronul alb. Fiecare izvor reprezintă o biserică.

Când au ajuns acolo, erau chiar la marginea ţării făgăduite. Aleluia! Vedeţi? Şi chiar acolo, la marginea ţării, au făcut o mare greşeală: ei s-au oprit la graniţă.

Acum daţi-mi voie să vă spun ceva, vouă, fraţilor predicatori. Eu vă iubesc pe toţi, dar necazul este că astăzi sunt prea mulţi predicatori de graniţă.  Amin. Dumnezeu nu vă vrea la graniţă! Mergeţi mai departe, pentru că făgăduinţa este dincolo de graniţă. Amin.

Biblia spune că ei au trimis câte o iscoadă din fiecare seminţie. Dar ce mărturie au avut acele iscoade când s-au întors? Zece dintre acei bărbaţi au spus: „Nu putem lua în stăpânire această ţară pentru că opoziţia este prea mare.” Dar acolo erau încă doi bărbaţi, Iosua şi Caleb, care au spus: „Ba da! O putem lua!” Amin.

„Of, zidurile sunt înalte, iar locuitorii atât de înalţi că noi suntem ca nişte lăcuste pe lângă ei.” Vedeţi? Zece dintre ei erau teologi şi vedeau doar ceea ce putea atinge intelectul. Dar Iosua şi Caleb au privit la făgăduinţa lui Dumnezeu, care spunea: „Ţara este a voastră, vă aparţine! Mergeţi şi luaţi-o în stăpânire.” Aleluia!

Aceasta este şi în seara aceasta problema cu oamenii, în ceea ce priveşte vindecarea divină şi celelalte lucruri. Sunt ale voastre, mergeţi şi luaţi-le în stăpânire. Aleluia. Fraţilor, Dumnezeu a promis că veţi putea umbla. Credeţi aceasta? Trebuie doar s-o luaţi. Fraţilor, credeţi că Dumnezeu v-a dat viaţa? Luaţi-o! El va promis bucurie. Luaţi-o, pentru că El a spus: „Este a voastră, vă aparţine.”

Ar fi fost bine dacă Dumnezeu ar fi făcut şi curăţenie, dar aceasta era partea lor. Amin. Aceasta era treaba lor. Amin.

Făgăduinţa este a voastră, dar Dumnezeu n-o să v-o atârne de gât, ci va trebui să mergeţi voi să o luaţi. El v-a dat-o, este a voastră, ridicaţi-vă deci şi intraţi în posesia ei! Aleluia! Este şansa voastră. Dacă vreţi să cârtiţi ca cei zece, veţi hoinări multă vreme prin pustie. Dar dacă sunteţi gata  s-o luaţi în stăpânire în seara aceasta, este a voastră. Ce şansă veţi mai avea? Eu Îl voi lua pe Isus şi făgăduinţa Lui şi îi voi spune diavolului că este mincinos. Amin.

Dumnezeu a spus: „Aceste semne îi vor însoţi pe cei ce cred: îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşa.” (Marcu 16.15-18).

„Este un pământ bun, o ţară frumoasă”, a spus Iosua.

Iosua şi Caleb, nu vă bucuraţi că este o ţară minunată? Eu sunt plin de bucurie. Amin. Când s-au întors, Iosua şi Caleb au adus nişte dovezi că au fost acolo. Eu sunt bucuros pentru că Biserica are în seara aceasta martori care au fost undeva; care au mers şi s-au întors cu dovada că Duhul Sfânt este şi în seara aceasta la fel ca în ziua de rusalii. Aleluia.

Faceţi alegerea! Veţi fi de partea teologilor, care spun: „Noi nu suntem de acord cu acel fanatism, nu-l putem suporta”?

Puneţi deoparte aşa ceva! Dumnezeu a spus că Isus a înviat din morţi şi că El este Acelaşi ieri, azi şi în veci. Noi putem lua aceasta: „Ne aparţine şi suntem în stare.” Glorie! Aleluia! Făgăduinţa este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru cei ce sunt în Chicago sau oriunde în altă parte, în oricât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru. Fiecare are libertatea de a alege. Pentru mine, El era acelaşi; pentru mine Îşi va ţine făgăduinţa; „El a fost străpuns pentru fărădelegile mele şi zdrobit pentru păcatele mele. Pedeapsa care îmi dă pacea, a căzut peste El şi prin rănile Lui sunt tămăduit.”  (Isaia 53.5). Aleluia.

Eu cred. Aleluia. Voi credeţi? Acum este şansa voastră. Noi suntem la graniţa ţării. Am trecut prin multă trudă şi ispite, dar pentru  că am urmat vechea Biblie, harul ne-a adus în siguranţă până acum, şi tot harul ne va duce mai departe. Amin. Şi făgăduinţa Lui este că mai presus de toate, vă va da sănătate. Este a voastră! Vă aparţine. Dumnezeu a promis, de aceea, această făgăduinţa vă aparţine la fel de mult ca Israelului.

El a spus: „V-am dat ţara. Îl voi trimite pe Îngerul Meu, Stâlpul de Foc, să vă călăuzească spre locul acela.” Vindecarea divină este a voastră, Dumnezeu v-a  promis-o. El a trimis Duhul Sfânt şi v-a călăuzit în acest loc. Haideţi s-o luăm. Amin. Este a noastră.

Acelaşi Dumnezeu care a făcut făgăduinţa Israelului, ne-a făcut-o şi nouă. El este Acelaşi ieri, azi şi în veci. A trimis aceleaşi semne şi minuni, dar n-o să vă împingă de la spate, ci trebuie să mergeţi singuri s-o luaţi. Şi imediat ce vă veţi întinde s-o luaţi, în calea voastră se va pune un amonit bătrân. Daţi-l la o parte!

Bătrânul acela vă va spune: „Stai puţin! Tu eşti emoţionat.” Daţi-l la o parte din calea voastră! Ţara vă aparţine.

„Păi, doctorul cutare spune aşa rugăciuni frumoase…” Nu contează. Dumnezeu v-a dat făgăduinţa, deci este a voastră. Aleluia.

Nu contează cât de inocent sau drăguţ arată, nici ce „Aaaamin” spune, ca un viţel în pragul morţii. Aceasta nu schimbă cu nimic Cuvântul lui Dumnezeu, care a spus că o putem lua. Este a noastră. Aleluia.

 O, acum mă simt cu adevărat bine, deoarece ştiu că Duhul Sfânt este aici. Acelaşi Stâlp de Foc care i-a condus pe copiii lui Israel prin pustie şi le-a dat ţara făgăduită, este în seara aceasta în mijlocul nostru. Avem chiar şi o fotografie făcută cu El. Şi dacă este aşa, de ce vă mai temeţi? Eu mă simt ca şi Caleb. Lăsaţi-mă să merg acolo.

Ceilalţi spuneau: „O, ei sunt cu mult mai înalţi decât noi!” Aceasta nu are nici o importanţă. Lăudărosul Goliat a trebuit să se întâlnească într-o zi cu David. Amin.

Şi diavolul a spus: „Zilele minunilor au trecut”, apoi a intrat în predicatori şi a predicat lucrul acesta prin toată ţara, însă într-o zi s-a ridicat David. Amin. Şi ce a făcut? I-a tăiat capul, iar oştirea lui Israel bate tot, de la nord la sud şi de la est la vest. Peste tot în lume se ţin campanii de vindecare dovedind că Isus a înviat din morţi şi că El este Vindecătorul. Aleluia. David al nostru este Duhul Sfânt.  Amin. El este Liderul, iar noi credem în El. Haideţi să vorbim cu El în timp ce avem capetele plecate.

Tată, Cel care ai spus odată: „Credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare în lucrurile care nu se văd, pentru că prin aceasta, cei din vechime au căpătat o bună mărturie. Prin credinţă pricepem că tot ce se vede a fost făcut din lucruri care nu se văd”. Încă înainte de a exista pământul, Dumnezeu a vorbit Cuvântul, iar ţărâna, praful şi stâncile au venit la existenţă pentru că aşa a spus El. Pot vedea cum Cuvântul iese de pe buzele Lui şi porneşte prin întuneric, iar atomii încep să se aranjeze şi lumea vine la existenţă. Acelaşi Dumnezeu a atârnat pe crucea Calvarului şi a murit, fiind străpuns pentru păcatele noastre, şi în rănile Lui suntem tămăduiţi.

Dumnezeule, noi mustrăm orice drac de îndoială. Îndepărtează această umbră, astfel ca fiecare bărbat şi femeie, care vine aici, să creadă din toată inima că Isus îi va face bine. Îngăduie ca ei să plece de pe platformă cu mâinile ridicate, strigând de bucurie şi lăudându-L pe Dumnezeu, ştiind că Isus a promis acest lucru şi că El este credincios făgăduinţei date. Dă-le aceasta, Tată.

Îndepărtează toată îndoiala şi lasă ca Duhul Sfânt să se împartă peste tot. Vindecă şi mântuieşte fiecare suflet, pentru că Te rugăm aceasta în Numele lui Hristos. Amin.

Este ceva nou pentru mine. După multă vreme, este pentru prima dată când vin aici să mă rog pentru bolnavi fără duhul deosebirii.

În ordine, doamnă. Crezi că Isus Hristos te va face bine? Din toată inima? Eu nu am cum să-ţi spun care este problema ta, dar trebuie să crezi că am spus adevărul. Vino puţin aici.

Bunul nostru Tată ceresc, îmi pun mâinile peste sora noastră şi cer vindecarea ei. Fie ca femeia să primească ceea ce a cerut, în timp ce binecuvântarea Duhului Sfânt este aici, pentru că îmi pun mâinile peste ea în Numele lui Isus. Amin.

Aş vrea să vii mâine seară la fratele Boze ca să-mi pun mâinile peste tine şi să-i spui ce s-a întâmplat.

Vino, doamnă. Crezi din toată inima? Soră, dacă aş putea să fac ceva pentru tine, aş face, dar tot ce pot să fac este să mă rog. Crezi că Dumnezeu te va vindeca? Vrei să vii să-i spui fratelui Boze, căci în felul acesta voi şti că Duhul Sfânt mă călăuzeşte prin aceste lucruri.  Vrei?

Tatăl nostru ceresc, îmi pun mâinile peste sora mea şi Te rog, în Numele lui Isus Hristos, să faci să înceteze orice problemă din trupul ei, ca să poată veni să mărturisească despre puterea lui Dumnezeu. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Amin.

Doamne, Te rog să binecuvântezi aceste batiste care vor merge la bolnavul pe care îl reprezintă. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze şi să auzim mărturia ta. Amin.

Acum credeţi în El? Fiecare să rămână în Duhul. Când vedem oamenii unindu-se şi spunând: „Dumnezeule, vindecă-i pe oamenii aceştia şi fă-i bine”, ştim că suntem în unitate. Acela pentru care ne rugăm ar putea fi mama ta.

Soră, crezi că Dumnezeu te va face bine? O, Dumnezeule, Te rog s-o vindeci pe sora noastră. În timp ce voi pune mâinile peste această mamă sărmană, cer ca binecuvântările lui Dumnezeu să se odihnească peste ea şi să împlinească dorinţa inimii ei. O, Duhule Sfânt, fac aceasta după porunca Ta, în Numele lui Isus. Amin. Vom auzi mâine ce s-a întâmplat după această rugăciune.

Haide, soră. Crezi din toată inima? Dacă Dumnezeu va face în seara aceasta ceva supranatural pentru tine, vei crede? Ai auzit ce am spus şi ce I-am promis lui Dumnezeu, şi cred că aş putea aduce din unu, o sută. Înţelegi? L-ai văzut vreodată în timpul deosebirii? În clipa aceasta, ştii că ştiu care este problema ta, dar nu este nevoie să spun nimic. Dacă îmi voi pune mâinile peste tine şi îţi voi spune din toată inima că aceeaşi ungere este în clipa aceasta aici, vei crede? Tată ceresc, îmi pun mâinile peste ea şi provoc acest drac în Numele lui Isus Hristos, ca să iasă din ea. Amin.

Vom auzi mărturia ta, mâine. Bine?

Vino, soră. Crezi din toată inima? Tată ceresc, îmi pun mâinile peste sora noastră şi provoc acest drac chemând Sângele lui Isus Hristos, conform Duhului Sfânt care a dat această mărturie. Amin. Mâine îi vei spune fratelui Boze ce  s-a întâmplat.

Vino, soră. Nu mai plânge. Tu eşti la linia de graniţă şi urmează să treci dincolo. Crezi? Bine.  Ştii că eşti în prezenţa lui Dumnezeu, nu-i aşa? Zilele trecute, El mi-a spus să mă rog pentru oameni şi să-mi pun mâinile peste ei ca să se facă bine. Crezi aceasta? Dacă crezi, îţi garantez că vei avea ce ai cerut. Aşa este.

O, Isuse, vin şi-mi pun mâinile peste această femeie, şi fiindcă văd acel demon, îi provoc în Numele lui Isus Hristos. Amin. Du-te, bucură-te şi mulţumeşte-I. Fii cu adevărat bucuroasă, iar când te vei ruga, să Îi spui: „Îţi mulţumesc, Dumnezeule scump.”

Vino, soră. Crezi că Isus te va face bine? Tată ceresc, îmi pun mâinile peste ea şi cer ca acest drac s-o părăsească în Numele lui Isus Hristos, astfel ca pentru ea să înceapă o nouă zi. Amin. În ordine.

Mamă, crezi că Isus te va face bine? Crezi că dacă Îl rog o va face?

Tatăl nostru ceresc, în timp ce femeia aceasta drăguţă stă aici, îmi pun mâinile peste ea şi împreună cu miile de oameni care se roagă acum pentru ea, cerem ca acest drac s-o părăsească, astfel ca mâine să se întoarcă cu dovada că a primit ceea ce am cerut. Te rugăm să faci aceasta spre slava lui Dumnezeu, în Numele lui Isus. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Spune: „Îţi mulţumesc, Isuse şi Îţi sunt recunoscătoare.”

Acum crezi, soră? Tată ceresc, îmi pun mâinile peste ea şi cer ca cei mulţi, care au coborât de pe această platformă, să se bucure şi să nădăjduiască în lucrurile care nu se văd, crezând că Dumnezeu Şi-a ţinut Cuvântul. Cer vindecarea ei în Numele lui Isus. Amin. Du-te şi bucură-te, soră.

Vino, soră. (sora vorbeşte cu fratele Branham). În ordine, o vom face…

Dumnezeule scump, ne rugăm pentru prietena ei. Ea a venit în seara aceasta în felul creştin, iar Hristos a stat pentru noi toţi…Femeia nu poate sta pentru ea însăşi, dar prietena ei vine ca o creştină să mijlocească pentru ea, iar noi ne rugăm şi mijlocim înaintea Ta, pentru însănătoşirea ei, ca să mărturisească aceasta spre slava lui Dumnezeu. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze. Crede şi vei primi ceea ce ceri.

Este atât de simplu, dacă puteţi crede.

Vino, soră. Este pentru altcineva? (sora vorbeşte cu fratele Branham). Bine, deci este vorba de o doamnă oloagă.

Tată ceresc, Te rog să binecuvântezi această batistă şi când va fi pusă peste doamna oloagă, femeia să poată umbla. Fă aceasta, Tată, pentru că ai dovedit de multe ori că eşti Dumnezeu. Tată, Te rog s-o binecuvântezi şi pe femeia care a adus batista, şi s-o vindeci şi pe ea în Numele lui Isus. Amin.

Femeia a arătat spre o doamnă oloagă, care stă într-un scaun cu rotile. Vine de departe şi are cancer. Din pricina aceasta a ajuns oloagă. Eşti aproape de moarte, este adevărat? Ei spun că da. Din când în când te duc la spital să te supravegheze, nu-i aşa? Ridică-te, du-te acasă şi crede. Du-te şi crede în Dumnezeu, căci nu mai ai nevoie de batistă. Amin.

Vedeţi că nu am spus doar aşa că Duhul Sfânt este aici? Tu crezi, băiete?

Dumnezeule scump, copilul este prea mic să aibă credinţă şi să ştie despre ce este vorba. El nu poate înţelege încă Biblia pentru că este prea mic, dar este însoţit de tatăl lui. Dumnezeule scump, Tu eşti Dumnezeul creaţie; eşti Dumnezeul puterii, Cel Atotputernic; Cel ce poate vindeca, de aceea, Te rog în Numele lui Isus să faci aceasta.

Aş vrea să vă plecaţi capetele şi inimile şi să închideţi ochii, în Numele lui Isus. Staţi cu capetele plecate, până vă voi spune: „Puteţi să vă  ridicaţi capetele.”

Domnule, vei crede din toată inima? Dumnezeule scump, eu binecuvântez acest băieţel şi Te rog să-l faci bine. Fie ca puterea lui Dumnezeu să vină peste el în timp ce îmi pun mâinile şi mă rog pentru el, astfel ca mâine seară să se întoarcă şi să depună mărturie spre slava lui Dumnezeu.

Satană, eşti scos afară, în Numele lui Isus Hristos! Amin.(Fratele Branham vorbeşte încet).

Tu crezi, soră? Tată ceresc, Tu care ai făcut cerurile şi pământul, stelele şi luna, eu alung demonul din această femeie în Numele lui Isus, ca ea să se poată întoarce bucuroasă. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze.

Crezi, domnule? Crezi că vei fi vindecat? Crezi că eşti în prezenţa Lui? Tată ceresc, îmi pun mâinile peste acest bărbat, şi Te rog în Numele lui Isus să scoţi afară demonul din el. Amin. Crezi, domnule? Să crezi.

În ordine. Vino, domnule. Tu crezi?

Atotputernicule Dumnezeu, Creatorul cerurilor şi al Pământului, Autorul vieţii veşnice, Dătătorul oricărui dar bun, trimite binecuvântările Tale peste omul pe care îl binecuvântez în Numele lui Isus, ca să plece de aici vindecat. Amin. Frate, du-te, crede şi bucură-te.

Pentru băiat? Crezi că Isus îl face bine? Dacă vei vedea o schimbare între starea în care este acum şi cea de peste 24 de ore, vei veni să ne spui şi nouă?

Atotputernicule Dumnezeu, îmi pun mâinile peste copil şi cer ca blestemul să fie îndepărtat, astfel ca mâine seară părinţii lui să vină să pună o mărturie care să uimească întreaga audienţă, şi să se ştie că cei ce păşesc înainte, în credinţă, nu vor fi biruiţi de nimic. Te rog aceasta, în Numele lui Isus Hristos. Amin. Nu te îndoi şi să îţi auzim mărturia mâine seară.

Soră, vino şi crede.

Tatăl nostru ceresc, îmi pun mâinile şi mă rog pentru vindecarea sorei mele, în Numele lui Isus Hristos şi cer să vină vindecarea ei. Amin. Să crezi şi să vii înapoi să ne spui ce s-a întâmplat.

Tu crezi, soră? O, Isuse din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu, femeia aceasta stă aici cu mâinile încrucişate, iar dacă Tu zăboveşti vor fi încrucişate de moartea tăcută. O, Dumnezeule, cât timp este vie şi în deplinătatea facultăţilor mintale, ajută-ne să privim dincolo de norul care atârnă deasupra ei şi să-L vedem pe Dumnezeul vindecării stând acolo, pe cruce, iar ea să fie vindecată în Numele lui Isus. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, soră.

Tu crezi, soră? Aleluia. Îmi pun mâinile peste această femeie, în timp ce ea crede şi îşi scoate ochelarii de pe ochii orbi şi cer ca Dumnezeu să-i redea vederea în Numele lui Isus. Amin. Să ne spui mâine ce s-a întâmplat.

În Numele lui Isus Hristos, îmi pun mâinile peste sora noastră şi provoc acest diavol să iasă afară. Amin.

Îmi pun mâinile peste sora în Numele lui Isus Hristos şi provoc necredinţa. Ieşi afară din femeie ca să poată fi vindecată! Amin.

Pentru mama ta? Tată ceresc, îmi pun mâinile peste băiatul care stă pentru mama lui şi cer ca picioarele ei să fie vindecate în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Vino, soră. Tu eşti tulburată… În ordine.

Tată ceresc, cer ca femeia aceasta să fie într-o stare bună în timp ce îmi pun mâinile peste ea, prin autoritatea Cuvântului scris al lui Dumnezeu şi în prezenţa Martorului care este Duhul Sfânt. Amin.

Ce este, Billy? (Billy vorbeşte cu fratele Branham).

Da, bine. Ai batista de la el?

Tată ceresc, îmi pun mâinile peste această batistă în Numele Domnului Isus Hristos. Noi am fost învăţaţi din Biblie că ei au luat batiste de pe trupul lui Pavel deoarece au văzut că Dumnezeu era cu el. Desigur, noi nu suntem Pavel, dar Tu eşti Acelaşi Isus şi eu Te rog să osândeşti duhul de boală care a atacat picioarele tatălui acestei fete şi duhul de boală care este şi peste ea, ca să fie vindecaţi amândoi în Numele lui Isus. Amin.

Soră, mâine să vii să ne spui ce s-a întâmplat.

O, Dumnezeule, băiatul acesta stă pentru sora lui cu care s-a jucat când erau copii. Nervii ei sunt distruşi, dar Isus Hristos este viu. Eu îi trimit această batistă în Numele Domnului Isus, şi cred că ea se va întoarce mâine seară în locul acesta ca să mărturisească spre slava şi puterea învierii. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Crezi că Dumnezeu te va vindeca de boala de spate şi vei fi bine? Frate, dacă aş putea să te ajut şi nu aş face-o, aş fi o brută, dar ştiu că Cel care mi-a dat făgăduinţa şi mi-a spus: „Fă-i pe oameni să creadă!”, este aici.

Eu i-am spus: „Păi, nu mă vor crede pentru că nu am şcoală.”

Dar El a zis: „Fă aceste semne înaintea lor şi te vor crede.”

Crezi acum?

Dumnezeule, pe baza mărturiei acestui om, osândesc această boală de spate în Numele Domnului Isus Hristos, ca să-l părăsească. Amin. Crezi din toată inima?

Tu crezi, frate? În Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cer ca acest om să se facă bine şi să fie eliberat de orice boală. Amin. Vezi ce se întâmplă, frate? Acum eşti vindecat; totul a trecut. Ascultarea este mai de preţ decât jertfele.

Tată ceresc, îmi pun mâinile peste sora mea şi cer ca puterea lui Dumnezeu care L-a înviat pe Isus să întărească trupul ei şi să-l facă bine în Numele lui Isus. Amin. Crezi soră? Atunci du-te, bucură-te şi spune: „Îţi mulţumesc, Doamne.”

O, copilul are piciorul bolnav. Soră, dacă Dumnezeu îi va îndrepta piciorul, Îl vei lăuda? Crezi că Dumnezeu m-a trimis să mă rog prin credinţă? Eu ţin piciorul copilului în mâna mea, în timp de Duhul Sfânt este aici, chiar îngerul lui Dumnezeu despre care am vorbit. Îmi pun mâinile peste el şi cer ca piciorul lui să fie normal în Numele lui Isus, astfel ca mâine seară să depună mărturie despre aceasta, spre slava lui Dumnezeu. Amin.

Du-te, aşează-te pe scaun şi priveşte piciorul copilului ca să vezi ce se întâmplă.

Tată ceresc, îmi pun mâinile peste sora noastră în Numele lui Isus şi osândesc boala din trupul ei. Amin. Să crezi, soră.

Tară ceresc, îmi pun mâinile peste această biată mamă şi mă rog în Numele lui Isus să scoţi afară acest diavol. Amin.

Prieteni, nu vreau să fiu dur, dar nu putem dădăci diavolii. Aşa este. Ei trebuie să ştie cine este Şeful. Acum noi suntem şeful pentru că Isus este aici. Amin. Fratele nostru mai mare, Fratele răscumpărării noastre, este aici. Aleluia.

Bine. Aş vrea ca mama  băieţelului cu piciorul strâmb să privească atent piciorul copilului.

În ordine.

Tu crezi, soră? Cer ca această femeie să fie vindecată în Numele lui Isus Hristos şi spre slava lui Dumnezeu. Amin.

Tată ceresc, îl binecuvântez pe acest frate şi cer  ca slava lui Dumnezeu care L-a înviat pe Isus din mormânt, marele Duh care stă aici în forma unei Lumini, să scoată acest diavol din el, în Numele lui Isus. Amin.

Tu crezi, soră? Îmi pun mâinile peste această femeie în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în timp ce ungerea Duhului Sfânt este aici, la altar, mişcându-se printre oameni, şi cer să fie vindecată în Numele lui Isus. Amin.

Tăticule, tu crezi din toată inima? Satană, ieşi afară în Numele lui Isus Hristos, ca să poată merge înainte prin puterea învierii lui Hristos. Amin. Acum ai să poţi auzi bine. În ordine. Du-te şi bucură-te.

Vino, soră. Tată ceresc, o binecuvântez pe sora mea în Numele lui Isus şi cer ca puterea lui Dumnezeu să cuprindă trupul ei şi să fie vindecată în Numele lui Isus Hristos. Amin. Aşa soră.

Vedeţi, când Duhul Sfânt găseşte unde să lucreze, intră pe acel canal. Amin. Dacă crezi, totul s-a sfârşit. Dar trebuie să crezi, pentru că El nu va forţa canalul. Tu trebuie să-i faci loc. Aleluia.

Tu crezi, soră? Eşti gata să deschizi canalul? În Numele lui Isus, mă rog ca Duhul Sfânt să vină la sora noastră să o vindece. Amin.

Tată ceresc, o binecuvântez pe sora mea şi cer ca Duhul Sfânt să o vindece de la cap până la picioare. Îl provoc pe acest diavol să-i dea drumul în Numele lui Isus. Amin. Crezi, soră? Du-te şi laudă-l.

Dumnezeule, deschide canalele de aici în Numele Domnului Isus Hristos, pentru ca Duhul Sfânt să se poată revărsa peste fiecare suflet, să pună credinţă în locul îndoielii, să lumineze fiecare persoană şi să-i întărească trupul.

Crezi, soră? Îmi voi pune mâinile peste ea în Numele Domnului Isus şi peste această batistă care reprezintă pe cineva, şi le binecuvântez pe amândouă, ca să-şi poată deschide inima şi să simtă puterea Duhului Sfânt.

Doamne, Tu mi-ai spus că dacă îi voi face pe oameni să creadă şi voi fi sincer când mă voi ruga, nu va putea sta nimic împotriva rugăciunii. Eu fac aceasta, Doamne. Fie ca femeia să îndepărteze orice umbră de îndoială din inima ei, astfel ca Duhul Sfânt s-o poată vindeca. Amin.

Crezi că Isus Hristos te va face bine? Observaţi diferenţa la copilul acesta. Vă asigur, pe baza învierii lui Isus Hristos Cel viu, că Dumnezeu îl va vindeca pe copilul acesta de mongoloism. Credeţi? Isus a spus: „…dacă îşi vor pune mâinile peste bolnavi, bolnavii se vor vindeca.” Să observaţi diferenţa în câteva ore, apoi să veniţi să vă spuneţi mărturia. Veţi veni? Atunci binecuvântez acest copil.  Duhul Sfânt, Îngerul care stă tot timpul la dreapta mea, a spus: „Pune mâinile peste bolnavi şi se vor face bine.”

Eu osândesc diavolul care a vătămat acest copil încă din pântecele mamei lui. Dar acum este în prezenţa lui Dumnezeu. Demonule, ieşi afară din el!………………………………….

…Crezi că Dumnezeu va lua această cataractă de la tine? Tată ceresc, binecuvântez această femeie în Numele lui Isus şi osândesc aceste cataracte, aceste duhuri de orbire. Satană, ieşi afară! Tu eşti o putere a morţii, dar puterea vieţii este aici în învierea lui Isus Hristos. Părăseşte această femeie! Amin.

Soră, du-te şi primeşte aceasta, în Numele lui Isus. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze. Amin.

Dumnezeule, Tu priveşti acum sub acest cort de oxigen. Aici stă un tată pentru copilul lui care este pe moarte. Eu mustru acest diavol al morţii şi cer să vină viaţa şi slava Shekinah, care a locuit în Sfânta sfintelor, să intre sub acel cort de oxigen, după credinţa tatălui său, în Numele lui Isus. Să ne spui mâine ce s-a întâmplat.

Părul cărunt al acestei femei mă duce cu gândul la congresmanul Upshaw, care a stat timp de 86 de ani în scaunul cu rotile. Tu eşti învierea şi viaţa şi poţi pune calciu în acele oase. Te rog s-o vindeci în Numele lui Isus Hristos, astfel ca mâine seară să vină să depună mărturie despre aceasta………………………………………………………………………………………

…care este necazul? Oh. Vei veni să depui mărturie dacă se vor îndrepta? Dumnezeule, îmi pun mâinile peste acest copil, ştiind că Tu eşti Cel care l-a făcut, dar diavolul   s-a interpus în sămânţa lui Dumnezeu care a fost semănată. Noi osândim acest diavol în Numele lui Isus, astfel ca toate greşelile pe care le-a făcut satana cu el să poată fi corectate. Satan, ieşi afară din copil în Numele lui Isus Hristos! Amin. Aş vrea să văd copilul ca mărturie mâine seară.

Atotputernicule Dumnezeu, sunt mulţi care nu au  putut veni în seara aceasta şi au trimis batiste. Îmi pun mâinile peste ele, ca slujitorul tău slab şi păcătos, dar unde vei găsi mâini sfinte, Dumnezeule? Ele sunt doar în ceruri, dar fac aceasta pentru că aşa mi-ai cerut Tu. La porunca Ta, Doamne, mustru orice diavol şi fie ca aceste batiste să vindece orice persoană bolnavă peste care vor fi puse, spre slava lui Dumnezeu şi în Numele lui Isus. Amin.

Voi, care sunteţi în audienţă şi nu aveţi număr de rugăciune, credeţi că Isus vă poate face bine? Eu cred că El poate să vă vindece chiar acum. Credeţi? Am încercat să ţin departe acel duh…Aşa este.

Ridicaţi-vă în picioare. Iată, noi suntem la linia de graniţă. Aici este făgăduinţa; haideţi s-o luăm căci ne aparţine. Daţi la o parte orice îndoială şi lăsaţi-L pe Duhul Sfânt, Puterea lui Dumnezeu, să intre.

O, Dumnezeule, mă rog la fel cum s-a rugat odinioară Iosua şi spun: „Ţara este bună. Doamne, ne vom sui şi o vom lua. Noi venim în Numele lui Isus Hristos, scoatem afară duhul de necredinţă şi cerem să nu mai fie nici un fel de slăbănog printre noi, spre slava şi lauda lui Dumnezeu. Amin.

Facem aceasta, pentru ca oamenii să-L laude şi să-I dea slavă lui Dumnezeu. Amin.

– Amin –