TAINA SABATULUI

 

Noi ştim că evreii au fost chemaţi de Dumnezeu să ţină Sabatul, ziua a şaptea. Sabatul începe vineri seara şi ţine până sâmbătă seara. Pe de altă parte, Biblia spune că o zi este cât o mie de ani: „Dar, preaiubiţilor, să nu uitaţi un lucru: că, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, şi o mie de ani sunt ca o zi.” (1Petru 3.8). Nu vom vorbi despre aceasta, dar dacă vom număra de la Avraam încoace, vom constata că avem un timp de aproape şase mii de ani. Indiferent dacă suntem dogmatici sau nu, există şase epoci sau perioade de timp, iar dacă Sabatul este a şaptea zi a săptămânii, a şaptea zi a creaţiei, înseamnă că la sfârşitul Planului lui Dumnezeu va fi o epocă Sabatică, un timp al Sabatului. Care este aceasta? Mileniul sau Împărăţia de o mie de ani. Mileniul este Sabatul, este timpul când va fi pace în lume, este perioada în care omul locuieşte cu Dumnezeu, este un timp sfânt. Orice este Sabatul, el este un simbol spre acea zi, spre Mileniu, spre acea epocă Sabatică.

Despre Sabat scrie că în ziua aceea, Domnul conduce şi domneşte, iar în acea a şaptea epocă a omenirii, în Mileniu, El va domni pe pământ. Sabatul este descoperirea despre Mileniul care va veni.

Evreii au primit porunca să ţină Sabatul. Ce ne spune aceasta? Când va veni acel timp, va fi timpul lui Israel; atunci Israelul va domni.

Ce se va întâmpla în Mileniu? Dumnezeu va fi acolo; cunoştinţa lui Dumnezeu va fi peste toată lumea.

Aici se ridică o întrebare. Ceea ce se petrece în sinagogă de Sabat, ne dă o descoperire cu privire la ceea ce se va întâmpla când va veni timpul acela. Evreii sărbătoresc această zi, în fiecare săptămână, privind spre Împărăţia lui Dumnezeu. Eu am privit la slujba care are loc în sinagogă, ca să văd dacă în ea sunt lucruri care vor fi acolo, iar ceea ce este uimitor este că răspunsul este: „Da!” Ceea ce se întâmplă cu evreii în ziua de Sabat, este o umbră spre ceea ce va veni şi cum se vor petrece aceste lucruri.

– 1. Când începe Sabatul, evreii se pregătesc, împachetează tot ce au şi vin în prezenţa Domnului. Prima partea a ceremoniei Sabatului este numită Kabbalat Shabbat (primirea Sabatului) şi este timpul în care se spune „Bun venit” Sabatului. Ei nu pot veni pur şi simplu, ci trebuie să-l primească.

Ce ne spune aceasta despre Împărăţia lui Dumnezeu şi venirea lui Mesia la sfârşitul timpului? El nu vine într-un anumit timp, ci mai întâi trebuie fie primit de evrei şi apoi va veni la ei. El nu va veni până când ei nu-L vor primi ca Împăratul lor. Acesta este primul aspect.

– 2. La începutul Sabatului sunt citite şase texte biblice, şase Psalmi. Este posibil ca aceste texte să fie o cheie cu privire la venirea Împărăţiei lui Dumnezeu, a Mileniului Sabatic? Daţi-mi voie să vă aduc câteva din aceste texte.

 

– Primul text este Psalmul 95.3:

„Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare, mai presus de toţi dumnezeii…

… veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!”

Ce se va întâmpla la începutul acestui timp? În Romani 14.11 scrie:

„Fiindcă este scris: „Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu.”

Apoi, Psalmul 95 spune mai departe:

„…O, de aţi asculta azi glasul Lui! –

„Nu vă împietriţi inima ca la Meriba, ca în ziua de la Masa, în pustie…” (v. 7-8).

Dacă mergem în Evrei 4, acolo scrie că inimile evreilor s-au împietrit şi n-au intrat în Sabatul Lui: „…aceia cărora li s-a vestit întâi vestea bună n-au intrat în ea din pricina neascultării lor…” (v. 6). Dar există un alt Sabat care va veni, iar acesta este Împărăţia lui Dumnezeu. Acest capitol, din Evrei, vorbeşte despre adevărata odihnă care este pe punctul să vină.

– Următorul text este Psalmul 96, care vorbeşte despre acelaşi lucru: despre a doua Sa venire:

„Cântaţi Domnului, binecuvântaţi Numele Lui, vestiţi din zi în zi mântuirea Lui!

Povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui!” (v. 2-3).

Apoi spune: „Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte, tremuraţi înaintea Lui, toţi locuitorii pământului!

Spuneţi printre neamuri: „Domnul împărăţeşte! De aceea lumea este tare şi nu se clatină.” Domnul judecă popoarele cu dreptate.”

Ce ne spune aceasta? Că Împărăţia lui Dumnezeu vine din nou şi Domnul va împărăţi. Astfel, acelaşi Psalm spune:

„…Căci El vine, vine să judece pământul. El va judeca lumea cu dreptate şi popoarele după credincioşia Lui.” (v. 13). Aceasta ne vorbeşte despre a doua venire a Domnului. Aşa va începe Mileniul.

 

– Al treilea este Psalmul 97, care spune:

„Domnul împărăţeşte: să se veselească pământul şi să se bucure ostroavele cele multe!

… Înaintea Lui merge focul şi arde de jur împrejur pe potrivnicii Lui.” (v. 1,3).

Aceste versete vorbesc despre venirea Domnului, şi despre puterea venirii Lui.

 

– Al patrulea, este Psalmul 98.1-2, şi spune:

„Cântaţi Domnului o cântare nouă, căci El a făcut minuni. Dreapta şi braţul Lui cel sfânt I-au venit în ajutor.

Domnul Şi-a arătat mântuirea, Şi-a descoperit dreptatea înaintea neamurilor.”

Ce se va întâmpla atunci? Dumnezeu Îşi va face cunoscută salvarea în toată lumea. În ebraică, cuvântul folosit pentru salvare este „Ieshuah”, ceea ce ne spune că Dumnezeu Îl va face pe Ieshuah cunoscut în toată lumea.

„Strigaţi către Domnul cu strigăte de bucurie, toţi locuitorii pământului! Chiuiţi, strigaţi şi cântaţi laude!

… Cu trâmbiţe şi sunete din corn, strigaţi de bucurie înaintea Împăratului, Domnului!

… Căci El vine să judece pământul! El va judeca lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire.” (v. 4, 6, 9).

Toate aceste texte ne arată că Domnul vine să-Şi instaureze Împărăţia.

 

– Al cincilea este Psalmul 99.1-2 care spune:

„Domnul împărăţeşte: popoarele tremură; El şade pe heruvimi: pământul se clatină.

Domnul este mare în Sion şi înălţat peste toate popoarele.”

 

– Al şaselea este Psalmul 29.3,9-10, care spune:

„Glasul Domnului răsună pe ape, Dumnezeul slavei face să bubuie tunetul: Domnul este pe ape mari.

… în locaşul Lui totul strigă: „Slavă!”

Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie când cu Potopul şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie.”

 

Toate aceste texte vorbesc despre a doua venire a Domnului. Este interesant că sunt şase texte care anunţă Sabatul. De ce? Pentru că în zilele lui Mesia, începerea Sabatului era anunţată cu sunet de trâmbiţe; evreii sunau din şase trâmbiţe. Nu vi se pare familiar acest lucru?

Dacă ne uităm în cartea Apocalipsei, găsim şapte Trâmbiţe. Mai întâi sună primele şase, apoi, când sună cea de-a şaptea Trâmbiţă, totul ajunge la sfârşit şi începe Împărăţia de o mie de ani:

„Îngerul al şaptelea a sunat din trâmbiţă. Şi în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăţia lumii a trecut în mâinile Domnului nostru şi ale Hristosului Său. Şi El va împărăţi în vecii vecilor.” (Apocalipsa 11.15).

Acesta este motivul pentru care au fost tot timpul şase trâmbiţe, iar evreii au întărit aceasta cu şase texte biblice. În Apocalipsa avem şase trâmbiţe, iar când sună cea de-a şaptea, începe Sabatul, vine Ziua Domnului.

 

3. – Un alt lucru care are loc în această ceremonie simbolică a Sabatului vorbeşte despre venirea Miresei.

Noi ştim că Apocalipsa vorbeşte despre venirea Miresei, şi în fiecare Sabat avem cântări despre Mireasă, cântări care vorbesc despre venirea Miresei. Astfel, evreii spun: „Vino! Spuneţi „Bun venit” Miresei!”, iar în Apocalipsa scrie: „Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit.” (Apocalipsa 19.7).

Tot de Sabat se spune: „Ridică-te din ţărână, ia-ţi haina nemuririi; creaţia s-a ridicat din ţărână.” Aici se vorbeşte despre înviere. Ce va avea loc în ziua a şaptea? Învierea. Astfel, Psalmul 93,1 spune:

„Domnul împărăţeşte îmbrăcat cu măreţie; Domnul este îmbrăcat şi încins cu putere, de aceea lumea este tare şi nu se clatină.”, după care se spune rugăciunea Shema: „Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru este singurul Domn!” (Deuteronom 6.4).

Este scris că în ziua Domnului, în vremea aceea, Numele Domnului va fi singurul Nume şi toate popoarele Îl vor cunoaşte.

Aş vrea să vă arăt o binecuvântare a acelei zile, care are în ea ceva simbolic. Este vorba de o cântare care se cântă în fiecare Sabat şi care ascunde descoperirea a ceea ce va veni. Rugăciunea este numită „Hashkiveinu” şi cere ca poporul Israel să trăiască în pace şi să se întoarcă la viaţă în ziua de apoi. „Hashkiveinu” înseamnă „Domnul nostru, ajută-ne să ne odihnim în pace.”

Când va veni Mesia, El va face ca leul să stea jos cu mielul, iar poporul Său se va odihni în pace. El i-a spus poporului evreu: „Nu veţi avea pacea şi nu Mă veţi mai vedea până veţi zice: „Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!” În continuare, rugăciunea mai spunea: „O, Doamne, ajută-ne să ne întoarcem la Viaţă!”

Ce se va întâmpla când va veni Mesia? La începutul acestui timp, El va vorbi, şi morţii se vor întoarce la Viaţă.

Mai departe spune: „Apoi, întinde peste noi Cortul păcii Tale.” Este interesant, pentru că atunci când citiţi Isaia 4, care vorbeşte despre Împărăţia Mileniului, scrie că Dumnezeu va pune un adăpost deasupra Ierusalimului, iar dacă citiţi în ebraică, nu scrie „adăpost”, ci „Sukkah”, „Cort.” Deci, Dumnezeu va pune deasupra Ierusalimului un Cort. El Îşi va întinde Cortul deasupra lor. Apoi, în Apocalipsa 7.15 este scris: „Cel ce şade pe scaunul de domnie Îşi va întinde peste ei cortul Lui.”

În Isaia 4 scrie că El va pune în Ierusalim un Cort, dar mai este scris şi că va pune „o colibă”, numai că în ebraică nu scrie „colibă”, ci „Chuppah”, ceea ce înseamnă că Dumnezeu Îşi va întinde acoperământul de nuntă peste Ierusalim. Chuppah este un acoperământ sub care stă cuplul ebraic în timpul ceremoniei de nuntă. Aceasta ne spune că El va întinde un acoperământ peste întreaga lume, pentru că acesta este simbolul Său.

Ce ne spune aceasta? Că în ziua aceea totul va fi căsătorit cu Dumnezeu; pământul va fi numit „căsătorit” şi nu va mai fi nici o despărţire pentru că totul va fi căsătorit cu Dumnezeu. Totul va fi sfânt şi plin de slava Sa.

Aceasta este numai ceremonia de deschidere a Sabatului care se ţine în fiecare săptămână şi preumbreşte deschiderea Împărăţiei de o mie de ani, dar pe măsură ce ne apropiem de încheierea celor o mie de ani, există mai multe lucruri interesante.