PUTEREA TAMIM-ULUI

 

Deschideţi cu toţii la 2 Timotei 3, de unde vom citi de la versetul unu la cinci:

 

„Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.

Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie,

fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine,

vânzători, obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu,

având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.” (v. 1-5(.

 

Una dintre caracteristicile vremurilor din urmă este pierderea integrităţii, şi are ca urmare prăbuşirea temeliilor societăţii umane.

În continuare, aş vrea să aduc câteva cauze care au dus la pierderea integrităţii:

 

Ÿ – Lepădarea de credinţă sau apostazia conduce la prăbuşirea temeliei morale. Astfel, prin faptul că oamenii îşi schimbă principiile morale şi numesc răul-bine şi binele-rău, îşi pierd integritatea sau demnitatea, onoarea.

Ÿ – Prin faptul că oamenii sunt tot mai materialişti, devin superficiali în ceea ce priveşte viaţa duhovnicească, iar aceasta duce la pierderea integrităţii individului.

Ÿ – Destrămarea familiei are ca urmarea pierderea stabilităţii, a siguranţei şi distrugerea rădăcinilor, a temeliei societăţii.

Ÿ – Apariţia cultului personalităţii, a sinelui. Biblia spune că „oamenii vor fi iubitori de sine”, egoişti, doar pentru ei. Astăzi avem „iphone”, adică „telefonul EU”, totul fiind legat de eul personal, de sine, de răsfăţ, de oportunism, aşa că în toate vor să fie numărul unu şi uită de smerenie, de dragostea de aproapele, de tot ce este bine.

Ÿ – Îndepărtarea a ceea ce este sfânt. Când nu mai este nimic sfânt, nu mai este nimic care să ţină această viaţă sub control şi atunci totul degenerează, se prăbuşeşte.

Ÿ – Îndepărtarea Absolutului. Dacă nu ai un Absolut, nu poţi avea nici integritate.

Ÿ – Pierderea liniştii, a concentrării şi a rugăciunii din cauză că avem o cultură care pune accentul pe lucruri care nu duc nicăieri. Oamenii nu mai au timp să se oprească şi să se gândească la sufletul lor, la partea duhovnicească, iar ceea ce se poate observa tot mai des este că minţile lor sunt schimbate, creierul lor este cuplat la alte lucruri. Oamenii nu mai au timp să gândească, ci se lasă purtaţi de curentul vremii care le prezintă binele-rău şi răul-bine, aşa încât au ajuns să nu mai aibă nici discernământ.

Ÿ – Pierderea respectului şi a stimei, aşa încât nu mai au respect nici chiar pentru viaţă.

Ÿ – Oamenii au devenit cinici, aşa încât sfidează toate regulile morale ale umanităţii. Peste tot vezi tendinţa de a nega existenţa răului; nimic nu mai este rău, nici condamnabil.

 

Apariţia acestor lucruri în cadrul unei societăţi sau în viaţa unui individ, conduc la pierderea integrităţii, a demnităţii. De multe ori, eroii reflectă o cultură, dar astăzi totul s-a schimbat şi s-au schimbat şi celebrităţile.

Astfel, în anii ţ50 am avut-o pe Dori Day, o populară actriţă americană, dar acum o avem pe Madona; l-am avut pe Garry Cooper, unul din cei mai mari actori americani, dar astăzi l-am avut pe Michael Jackson. Nici nu putem să comparăm celebrităţile de azi cu cele din trecut, pentru că nu merge. Aceasta ne spune foarte mult despre valorile unei culturi, şi nu numai despre cultură, ci şi despre biserică. De ce? Pentru că biserica este influenţată şi afectată de cultură mai mult decât o influenţează şi o afectează ea. Astfel, cei care folosesc Cuvântul lui Dumnezeu pentru a obţine bani, dau dovadă de o lipsă totală de integritate, de onoare, de demnitate şi la fel fac cei care interzic Cuvântul lui Dumnezeu pentru a merge în pas cu ceea ce face cultura şi civilizaţia. Toţi aceştia nu au nici un pic de integritate.

Când cineva schimbă ceea ce crede pentru a merge în pas cu cultura decăzută a lumii, dă dovadă de laşitate şi de lipsă de integritate; este un om fără onoare.

Din păcate, există tot mai multe biserici care şi-au schimbat punctul de vedere cu privire la Absolutul moral al Bibliei care este Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, odinioară spuneau: „Aceasta este greşit!!”, dar astăzi spun: „Este bine, este în ordine”, aceasta fiind de fapt o lipsă de integritate.

Biblia vorbeşte despre măsluirea unităţii de măsură. După cum ştiţi, în trecut existau tot felul de unităţi de măsură. Astfel, dacă cineva cumpăra sau vindea ceva aveau nişte pietre sau nişte măsuri pe un taler pentru a cântări produsele, iar dacă cineva era necinstit, schimba acele greutăţi şi punea altele mai uşoare, ceea ce era un semn al corupţiei. Măsura recunoscută de toţi era numită „etalon” sau „standard”. Ce înseamnă aceasta? Când o civilizaţie îşi alterează standardele, principiile, este un semn al corupţiei.

Noi asistăm la această schimbare a standardelor şi a valorilor, aşa că auzim tot mai des: „Aceasta nu înseamnă aceea; aceasta nu mai înseamnă aceea”, aşa că ceea ce era păcat şi nelegiuire, acum este bine, iar ceea ce era bine, acum este păcat, este lipsă de toleranţă, de înţelegere.

Aş vrea să mergem puţin în Exod 12 şi să citim ceva foarte important. Este vorba de prima poruncă, porunca ţinerii Paştelui, în care Dumnezeu le-a spus copiilor lui Israel să ia un miel, dar ceea ce vreau să scot în evidenţă este că există ceva în legătură cu acel miel.

Deci, Exod 12.3-5:

„Vorbiţi întregii adunări a lui Israel şi spuneţi-i: „În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

Dacă sunt prea puţini în casă pentru un miel, să-l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cât poate mânca fiecare din mielul acesta.

Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.”

Am să vă spun ce vreau să vedeţi aici. În funcţie de traducerea pe care o aveţi, în unele Biblii scrie: „mielul să fie fără cusur”, iar în altele scrie: „mielul să fie desăvârşit.”

Cuvântul folosit aici în limba ebraică este: „tamim”, iar mesajul acesta este intitulat: „Puterea Tamim-ului”.

„Tamim” înseamnă „fără cusur”, dar poate însemna şi „desăvârşit, nevinovat, întreg, integru.” Toate aceste lucruri sunt în legătură cu mielul pentru Paşti, iar Biblia spune în 1Corinteni 15.3 că Mesia este Mielul nostru de Paşti:

„V-am învăţat înainte de toate, aşa cum am primit şi eu, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi.” Aşadar, toate aceste atribute Îl descriu pe Mesia: El este Mielul fără vină, fără păcat, desăvârşit, întreg, complet şi nevinovat, şi ceea ce nu auziţi predicându-se prea des, El era integru, Mesia era Cel care avea integritate, mai mult decât oricine altcineva de pe pământ. Sau, Mesia era tamim, adică fără cusur, acesta fiind cuvântul care se potriveşte foarte bine cu „integru”.

Ce ne spune aceasta? Aceasta ne spune că fiind creştini, noi trebuie să-L avem pe Mesia în noi, adică, trebuie să fim integri, să avem integritate. Aceasta este virtutea care, din păcate, lipseşte din viaţa multor creştini. Înseamnă că nu contează dacă eşti baptist sau penticostal, sau dacă vorbeşti în limbi, pentru că am auzit oameni care au cea mai duhovnicească vorbire pe care aţi auzit-o, dar cu toate acestea nu au integritate.

Care este calitatea integrităţii sau a tamim-ului pe care trebuie s-o avem noi?

a- Prima calitate a lui Mesia, primul adjectiv din Biblie care Îl descrie pe Mesia în cadrul profeţiilor mesianice este „tamim”, Mielul integru, fără cusur. Cuvântul „tamim” poate fi tradus şi ca „neatins, nepervertit, curat, neprihănit”.

Indiferent ce au încercat să facă, Mesia nu a putut să fie pervertit de nimeni şi de nimic; nimic, nici o ispită nu a putut să-L corupă sau să-L facă să cadă. El a primit totul de la Tatăl Său din ceruri.

Când a stat în faţa lui Pilat, iar acesta I-a spus: „…am putere să Te răstignesc şi am putere să-Ţi dau drumul!” (Ioan 19.10(, El i-a răspuns:

„N-ai avea nicio putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. Această putere vine numai de la Dumnezeu, numai El o are.” Aceasta L-a ţinut departe de toate influenţele şi de lucrurile din jur. El ştia de unde venea, Îşi cunoştea originea.

În mijlocul foametei, Ilie a ştiut că Izvorul său era Dumnezeu, aşa că el nu a fost atins de foametea care a lovit toată ţara.

a- Dacă Îl aveţi pe Mesia în vieţile voastre, aceasta trebuie să producă în vieţile voastre virtutea tamim-ului sau a integrităţii, ceea ce este legat de un alt cuvânt ebraic: ehad.

„Ehad” înseamnă „Unul, unitate”. Astfel, Biblia spune:

„Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul tău este ehud,” adică: „Domnul Dumnezeul tău este un singur Domn”.

„Ehad” face parte din „tamim”. Cu alte cuvinte, noi trebuie să fim ehad, adică una în gândurile noastre. Ehud înseamnă neclintit, una în integritate, în onestitate, ceea ce este o calitate de statornicie, de credincioşie, fie că sunteţi singuri sau în public.

a- Voi trebuie să fiţi ehad în orice situaţie, să fiţi aceeaşi persoană, acelaşi.

Poate primiţi un telefon şi sunteţi foarte duhovnicesc cu persoana cu care vorbiţi, apoi acoperiţi receptorul pentru câteva clipe şi ţipaţi la cei din casă, iar după aceea reveniţi la telefon şi spuneţi cu un glas mieros: „Slavă Domnului”.

Câţi dintre voi aţi făcut aceasta? Dacă cel de la telefon ar auzi ce aţi spus când aţi acoperit receptorul, cu siguranţă ar spune: „Acesta nu este un om duhovnicesc.”

a- „Integru” înseamnă să fii la fel în orice situaţie, să fii una în cuvânt şi în faptă.

Astfel, Biblia spune: „…„da” al vostru să fie „da” şi „nu” să fie „nu”.” (Iacov 5.12(. Aceasta este integritatea!

Tot Scriptura spune „să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.” (1Ioan 3.18(.

Există două feluri de minciună:

1. – Când ştii că un lucru nu este adevărat şi totuşi îl spui. Aceasta este o minciună.
2. – Când vă daţi cuvântul cu privire la ceva şi spuneţi: „Voi face aceasta”, şi nu o faceţi, nu pentru că v-a fost imposibil s-o faceţi sau pentru că nu aţi putut, ci pentru că cuvântul vostru nu a însemnat prea mult. Vedeţi? Şi acesta este un fel de a minţi.

În Matei 21.28-31, Mesia ne-a spus „Pilda celor doi fii”, în care ne relatează că un om avea doi fii:

 

„Ce credeţi? Un om avea doi feciori. S-a dus la cel dintâi şi i-a zis: „Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!”

„Nu vreau”, i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău şi s-a dus.

S-a dus şi la celălalt şi i-a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: „Mă duc, doamne!” Şi nu s-a dus.

Care din amândoi a făcut voia tatălui său?” „Cel dintâi”, au răspuns ei. Şi Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu.”

 

Aici, Mesia făcea referire la farisei care spun „Da”, dar numai de pe buze: „Da, Doamne”, dar nu fac nimic, aceasta fiind o minciună. Dar cei care au spus „Nu”, s-au pocăit şi au făcut ce li s-a spus. Aceia sunt adevăraţii copii ai lui Dumnezeu.

Noi putem vedea aceasta şi în cadrul slujbelor noastre. Astfel, oamenii spun că vor veni la biserică dar nu vin. Unde este integritatea, onoarea lor? Unii oameni vin şi spun: „Voi face aceasta şi aceea”, dar după aceea realizează că în cadrul acestor acţiuni există efort şi transpiraţie, aşa că spun: „Eu nu am venit aici pentru aceasta!” Unde este integritatea voastră înaintea lui Dumnezeu? Dacă v-aţi dat cuvântul, ar trebui să fiţi atenţi! Ar trebui să fiţi atenţi ce spuneţi, fiindcă voi nu puteţi fi mai sus decât este cuvântul vostru. Ar trebui să fiţi mai buni decât cuvântul vostru, să vă ridicaţi deasupra lui. Între inima noastră şi faptele noastre, trebuie să existe o unitate.

a- A fi un om integru înseamnă că atunci când faci ceva, o faci din toată inima. Să nu o faceţi cu jumătate de inimă, pentru că „trebuie” sau pentru că aşa vi s-a cerut, pentru că aceasta nu este integritate.

Biblia spune: „Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni”. (Coloseni 3.23(.

Vedeţi? Să nu o faceţi ca să fiţi văzuţi de cineva, fiindcă aceasta nu este integritate; să nu o faceţi nici pentru că trebuie s-o faceţi, ci faceţi-o din toată inima.

Aceasta nu înseamnă că trebuie s-o simţiţi întotdeauna, fiindcă este posibil ca emoţiile voastre să vă spună: „Nu am starea necesară să fac lucrul acesta”, dar îl faceţi pentru că ştiţi că este corect. Nu faceţi un lucru, iar apoi începeţi să vă plângeţi, pentru că dacă faceţi aceasta dovediţi că nu aţi dorit să-l faceţi cu adevărat. Înseamnă că aţi făcut-o ca să obţineţi o răsplată, iar dacă nu primiţi o răsplată, vă gândiţi că ceea ce aţi făcut este degeaba. Dacă faceţi ceva numai pentru ca oamenii să vă mulţumească, aceasta nu este integritate, onoare.

a- Dacă faceţi ceva, o faceţi pentru Dumnezeu, fie că oamenii vă mulţumesc sau nu; o faceţi în întregime şi din toată inima pentru Dumnezeu, pentru slava Lui.

Aceasta este închinarea.

Există atât de multe biserici în care dacă mergi, nici măcar nu poţi înţelege cum Îi aduc laudă lui Dumnezeu, deoarece cântă cântările încet şi lin, de parcă abia îşi deschid gura: „O, cât Îl iubesc pe Isus”. Dacă-L iubiţi cu adevărat pe Isus, nu puteţi cânta încet şi lent, ci cuvintele trebuie să aibă sens şi putere şi trebuie susţinute de inima şi de viaţa voastră. Orice faceţi, să faci din toată inima sau nu o faceţi deloc! Domnul spune că dacă faceţi ceva numai ca să primiţi altceva în schimb, gândirea şi faptele voastre sunt greşite.

Dacă organizaţi o masă, faceţi-o pentru nişte oameni care nu vă pot răsplăti, care nu vă pot da ceva în schimb, care nu au nimic din ceea ce doriţi voi. Atunci este ceva corect, curat, ceva ce aţi făcut pentru Dumnezeu.

Fiului meu Eliel, îi plac jucăriile şi vorbeşte foarte mult despre ele, iar într-o zi mi-a arătat nişte poze cu jucării şi mi-a zis:

„Nu ţi-ar plăcea să ai jucăria aceasta?”

„Ştii ce faci tu acum?”, l-am întrebat eu.

„Nu”, a răspuns el.

„Mă manipulezi.”

„Te manipulez? Ce înseamnă aceasta?”

„A manipula„ înseamnă „să-i faci pe alţii să obţină ceva ce doreşti de fapt pentru tine.”

Mai târziu, a venit cu fotografiile altor jucării, dar înainte de a începe discursul său, mi-a zis: „Tati, ştiu că aceasta este manipulare, dar…” Astfel, mi-a spus că încearcă să mă manipuleze, iar cu altă ocazie mi-a spus: „Tati, mie îmi place să manipulez.”

„O, nu”, i-am răspuns eu, „aceasta a fost o lecţie greşită!”

Dacă faceţi ceva din interes, chiar şi pentru a obţine o aprobare, aceasta nu este integritate. O persoană integră nu face niciodată ceva pentru a primi altceva înapoi, ci o face din dragoste, pentru că aşa îi spune inima.

a- Neprihănirea este necondiţionată şi tot ce face Dumnezeu este necondiţionat, de aceea şi noi trebuie să avem această virtute de a face totul necondiţionat. Aşadar, indiferent ce circumstanţe, noi o vom face din pricina a ceea ce suntem.

De multe ori, oamenii sunt foarte amabili când vor să obţină ceva. Acest lucru se poate observa uneori şi în căsnicie. Acest lucru nu este însă valabil în cazul oamenilor care iubesc cu adevărat, pentru că în dragoste totul este atât de dulce!

Uneori auzi spunându-se: „Când eram îndrăgostiţi totul era minunat, soţul meu era atât de minunat, dar după ce ne-am căsătorit s-a întâmplat ceva…”

Ce s-a întâmplat? S-a întâmplat că unul dintre ei a încercat să obţină ceva sau s-a gândit doar la ceea ce avea să obţină pentru sine, pentru a-şi satisface plăcerea.

a- Este nevoie să fiţi umpluţi cu Dumnezeu, pentru că numai atunci veţi fi un om integru. Dacă nu sunteţi umpluţi cu El, nu aveţi cum să fiţi un om integru.

Există predicatori care un început printr-o viaţă devotată şi predată în totul lui Dumnezeu, dar au sfârşit altfel. Sunt predicatori care predică pentru bani, deşi la început nu au făcut aceasta. Vedeţi? Ei şi-au pierdut integritatea, demnitatea, viziunea.

a- Tot ce faceţi, să faceţi din toată inima, şi cu o inimă curată şi predată. O persoană a Tamim-ului, a integrităţii face ceea ce este corect fie că este binecuvântată, fie că o costă aceasta. Dacă faptul că faceţi ceva corect înseamnă să pierdeţi ceva, să nu daţi înapoi pentru că vrăjmaşul va încerca imediat să vă împingă spre compromis sau să vă mituiască pentru a vă face să vă îndepărtaţi de integritatea voastră.

Aceasta a încercat să facă şi cu Mesia. El a încercat să facă ceva pentru a-L determina să facă un compromis deoarece ştia că dacă va reuşi, Îi va distruge slujba. Vedeţi? Aceasta este ceea ce vrea vrăjmaşul. Dacă voi alegeţi calea uşoară în locul căii grele, faceţi o greşeală deoarece aceasta vrea vrăjmaşul şi dovediţi că nu sunteţi un om integru.

Pe un om integru nu-l afectează deloc situaţiile prin care trece şi rămâne statornic indiferent ce se întâmplă. Credinţa noastră nu ne spune că nu vom avea încercări şi ispite, dar Dumnezeu ne-a promis că va fi întotdeauna cu noi şi ne va ajuta să le biruim.

a- A fi statornic înseamnă să-l slăveşti şi să-L lauzi pe Dumnezeu şi atunci când vezi pace şi binecuvântare, dar şi atunci când în jur este întuneric şi nu se mai vede nici o binecuvântare. Chiar şi atunci când nu înţeleg ce se întâmplă. Îl slăvesc şi Îl urmez cu credincioşie pe Dumnezeu. Aceasta înseamnă să fii integru.

Ce înseamnă pentru Dumnezeu dacă Îl slăvim numai când ne merge bine? Sau ne simţim binecuvântaţi numai când ne merge totul bine? Noi suntem binecuvântaţi de Dumnezeu în orice situaţie şi trebuie să-I mulţumim pentru toate indiferent de împrejurări. Aceasta dovedeşte că nu suntem afectaţi de ceea ce se petrece în jur şi că privim numai spre Dumnezeu.

a- Dacă suntem biruitori în Dumnezeu, când lucrurile nu merg tocmai bine, nu pierdem nimic, ci suntem biruitori oricum şi ne purtăm ca nişte biruitori pentru că biruinţa noastră nu depinde de împrejurări. Dacă suntem biruitori, noi biruim atât în vremurile bune, cât şi în cele rele.

a- Dacă suntem bogaţi în Dumnezeu, suntem bogaţi fie că avem bani în lumea aceasta, fie că nu avem nimic. Indiferent de împrejurări, noi trebuie să ne comportăm în conformitate cu ceea ce suntem în Dumnezeu. Dacă suntem fiii Lui, atunci să ne comportăm ca atare, iar dacă iubim, să iubim şi atunci când oamenii ne iubesc şi ne respectă, şi atunci când ei ne urăsc şi ne vorbesc de rău. Aceasta arată statura pe care o avem în Mesia şi ce suntem cu adevărat.

Aşadar, noi trebuie să avem o statornicie şi o integritate necondiţionată de nimic. Fie că trăim într-o societate creştină sau într-una necreştină, noi trebuie să avem aceeaşi mărturie şi să nu facem nici un compromis.

Când am fost peste graniţe, am văzut că mulţi predicatori sunt intimidaţi de presiunea din jur, iar din cauza aceasta încep să se schimbe şi încalcă graniţele Cuvântului, ori aceasta nu este integritate, ci laşitate.

a- Richard Wurmbrand a trăit în România comunistă şi a fost închis pentru credinţă, iar timp de patru ani nu a văzut lumina zilei deloc.

El a spus: „Doamne, nu am mai văzut lumina soarelui de mult timp, dar în Cuvântul Tău scrie: „…căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni.” (Matei 5.45(. Doamne, chiar dacă sunt nedrept, îngăduie-mi şi mie să văd lumina soarelui. Atunci, L-a auzit pe Duhul vorbind şi zicând: „Tu eşti soarele aici, aşa că ridică-te şi luminează!”

Astfel, el şi-a dat seama că trebuia să lumineze acolo unde era. Ce ne spune aceasta? Că noi nu încetăm să strălucim din pricina a ceea ce se petrece în jurul nostru. Biblia spune să ne iubim vrăjmaşii pentru că Dumnezeu face ca soarele să răsară şi peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

Soarele nu poate spune: „Nu vreau să strălucesc peste omul acela!”, pentru că dacă ar face aceasta, ar înceta să mai fie o lumină.

Tot aşa, noi strălucim peste vrăjmaşii noştri, nu pentru că suntem mai buni decât ei, ci datorită lui Dumnezeu, datorită a ceea ce suntem în Dumnezeu. Astfel, dacă suntem o lumină, trebuie să strălucim pentru că suntem lumină. Dacă strălucim numai atunci când strălucesc şi alţii peste noi, atunci nu mai suntem o lumină, ci doar o oglindă. Dar Dumnezeu ne-a chemat să fim o lumină. Aceasta înseamnă că dacă nu vom mai străluci din cauza oamenilor din jur sau din cauza împrejurărilor, încetăm să mai fim ceea ce spunem că suntem, adică încetăm să mai fim o lumină. Noi strălucim pentru că aceasta suntem: o lumină, iar când este greu, continuăm să strălucim. Cu cât este mai întuneric, strălucim mai tare, iar prin aceasta arătăm puterea a ceea ce suntem în Dumnezeu.

a- A-i iubi pe vrăjmaşi nu este o dovadă de slăbiciune, ci este dovada puterii lui Dumnezeu în viaţa voastră, pentru că aceasta înseamnă că nu v-au putut schimba, nu v-au putut opri să mai străluciţi; nu aţi fost copleşiţi de întuneric, ci aţi biruit întunericul prin Lumina pe care o răspândiţi.

Pavel i-a iubit pe cei care l-au băgat în închisoare şi pe cei din închisoare şi le-a vestit Cuvântul, iar aceasta a biruit lumea. El şi Sila au fost lumina şi nimic nu i-a putut schimba sau opri să lumineze.

a- Tamim înseamnă şi curat, neatins, neîntinat, neputrezit. Poate uneori vă gândiţi: „Cum m-a prins lucrul acela, doar nu am fost întinat?” Chiar dacă vi se întâmplă aşa ceva, în Dumnezeu puteţi deveni curaţi din nou, pentru că harul lui Dumnezeu îl face pe cel vinovat, nevinovat. Dacă greşim într-un moment al zilei, putem alerga la El, iar după-amiaza să fim curaţi din nou, ca şi cum viaţa noastră a fost în totalitate şi tot timpul curată, acesta fiind darul dat de Dumnezeu.

Noi nu mai trăim sub condamnare, şi chiar lucrul pe care îl facem greşit şi de care suntem vinovaţi, ne duce înapoi la Domnul. Nu este bine să stăm vinovaţi, sub condamnare de aceea, dacă se întâmplă ceva şi suntem vinovaţi, aceasta ne conduce din nou la Dumnezeu. Orice lucru greşit ne conduce la pocăinţă, la Dumnezeu.

Nu este bine să trăim condamnându-ne constant pentru ceva, deoarece aceasta nu ne zideşte, ci ne dărâmă, şi nu este o dovadă de integritate. Noi nu putem fi curaţi dacă ne condamnăm constant pe noi înşine şi nici nu este un lucru sfânt. Dimpotrivă, dovedeşte că ne concentrăm tot timpul asupra noastră, ceea ce este la fel de rău ca în situaţia când ne înălţăm singuri.

a- Un cuget curat. Este scris că El ne-a curăţat şi ne-a dat un cuget curat.

„…să ne apropiem deci, cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată.” (Evrei 10.22(. Dacă avem un cuget curat, putem umbla în integritate.

Mielul Tamim-ului este Mielul integrităţii, dar şi Mielul desăvârşit, întregit. A fi un om integru, înseamnă a fi un om întregit, ceea ce înseamnă că dacă un om nu este integru este un om împărţit. Ceea ce vreau să subliniez însă aici este că Mesia a fost întregit.

Ştiţi care cuvânt provine din cuvântul întregit? Cuvântul vindecare. Vindecarea provine din desăvârşire, din ceva ce este întregit. Astfel, Mesia a fost desăvârşit, iar vindecarea provine de la El. El a fost Mielul Tamim-ului; El a fost întregit, desăvârşit şi a venit ca să-i facă desăvârşiţi şi să-i întregească pe cei ce nu sunt desăvârşiţi.

Biblia ne îndeamnă să ne apropiem de El şi să-L atingem, pentru că suntem tămăduiţi prin rănile Lui.

Astfel, Isaia 53 se suprapune perfect cu ceea ce scrie în cartea Exodului despre miel. De ce aceasta? Pentru că El este Mielul Tamim-ului, iar vindecarea noastră provine de la Tamim, de la integritate, de la desăvârşire.

Cu cât suntem mai întregiţi, adică putem spune: „Eu umblu şi trăiesc aşa cum vorbesc, sunt sincer în tot ceea ce spun şi am unitate cu El”, avem parte de vindecare: de vindecarea trupească şi de vindecarea sufletească, duhovnicească.

Cu cât trăim mai mult în integritate, în unitate cu El, cu atât devenim mai desăvârşiţi. Şi cu cât suntem mai întregiţi, cu atât suntem mai bine, adică suntem vindecaţi atât duhovniceşte, cât şi fireşte, fizic.

a- O altă însemnătate a cuvântului Tamim este „cheltuit”, ceea ce înseamnă „că Mesia Şi-a folosit întreaga viaţă pentru salvarea noastră”. El a fost jertfit pe cruce, iar când s-a întâmplat aceasta, este ca şi cum ar fi fost turnat. Dar nu numai pe cruce, ci întreaga Lui viaţă a fost cheltuită. Ce vreau să spun prin aceasta? El Şi-a predat viaţa pe deplin în fiecare clipă pentru împlinirea Planului lui Dumnezeu. Mai clar, El a dăruit totul; tot ce a făcut în viaţa Sa a fost să dăruiască. Ce are aceasta a face cu integritatea, cu o viaţă integră? Ceea ce ni se spune aici, este că în Mesia noi trebuie să trăim o viaţă de dăruire. Şi cu cât dăruim mai mult, cu atât suntem mai integri şi nu există nimic să poată altera aceasta. Dacă dăruim tot timpul, nu putem fi cumpăraţi de nimeni şi nimeni nu ne poate lua cu forţa ceea ce dăruim de bunăvoie. Nimeni nu I-a luat viaţa lui Mesia, ci El a dat-o. Autoritatea lui Dumnezeu are puterea şi curăţia lui Dumnezeu, ceea ce ne conduce la următoarea virtute.

a- Ce mai este Tamim-ul? Curăţie, puritate. Ce înseamnă cuvântul „curăţie”? Dacă ne referim duhovniceşte, pentru un om, a fi curat înseamnă a trăi pe deplin, sută la sută, în Dumnezeu. Dacă în viaţa noastră de zi cu zi avem un amestec, înseamnă că lucrul acela nu este curat. La fel este şi în Dumnezeu. Dacă în viaţa unui om mai este ceva ce nu este curat, înseamnă că acel om este încă împărţit. Gândurile şi faptele necurate frâng unitatea din noi şi îndepărtează întregirea, inima bună.

Dacă iubim, trebuie să iubim sincer şi curat, iar când Îi aducem laudă lui Dumnezeu, trebuie să fie o slavă curată.

Integritatea înseamnă să trăieşti sută la sută curat în Dumnezeu. Care ar fi răspunsul vostru dacă v-aş întreba: cum este mai uşor, să trăim optzeci la sută curaţi şi douăzeci la sută necuraţi, sau să trăim curaţi sută la sută? Eu aş zice că este mai uşor să trăim sută la sută curaţi. De ce? Pentru că totul este curat, onest şi sincer, iar integritatea în care trăim ne uşurează viaţa. Dar dacă suntem împărţiţi, păcătuim împotriva noastră. Cum?

– În primul rând, irosim puterea pe care o avem şi pe care ar trebui s-o folosim pentru chemarea şi binecuvântarea noastră; iar

– în al doilea rând, folosim această putere pentru a lupta împotriva a ceea ce este bine în viaţa noastră.

Aşadar, când se întâmplă aceasta, nu numai că pierdem puterea pe care ar trebui s-o folosim pentru Dumnezeu, ci o folosim chiar împotriva chemării noastre. Deci este o pierdere dublă.

Acesta este motivul pentru care atunci când trăim întregiţi, avem o binecuvântare dublă. De aceea Dumnezeu Se poate revărsa într-un vas integru: pentru că vasul acela nu mai este împărţit şi nici nu se mai clatină, ci este deschis pentru Dumnezeu, iar ceea ce revarsă Dumnezeu în el poate fi revărsat şi mai departe. Cu cât trăim mai mult în integritate, cu atât suntem mai binecuvântaţi. Cu cât dorim să avem o viaţă mai întregită, cu atât vom fi mai binecuvântaţi. Aceasta va face ca puterea lui Dumnezeu să Se reverse peste noi şi să ne facă una cu El.

Noi trăim într-un timp în care două mii de ani de viaţă morală sunt aruncaţi pe geam şi la fel sunt aruncate standardele de viaţă vechi de trei mii de ani. Cele zece porunci sunt aruncate afară, Cuvântul lui Dumnezeu este scos afară şi călcat în picioare. Standardele pe care le respecta chiar şi lumea păgână sunt de asemenea aruncate afară.

Ceea ce este păcat, astăzi este numit bine şi este sărbătorit de guvern, iar ceea ce este bun, dumnezeiesc, este numit rău, periculos şi păcătos. S-a ajuns până acolo că majoritatea oamenilor sunt de acord cu aceasta, dar nu din cauza unei noi descoperiri, nici din cauză că a venit jos un înger şi le-a spus: „Până acum aţi înţeles totul greşit!”, sau pentru că ar exista un nou Munte Sinai, ci pentru că acceptă pur şi simplu ceea ce li se spune şi merg mai departe adoptând atitudinea generală.

Aceasta s-a întâmplat şi în zilele când comunismul a preluat Rusia. Majoritatea au fost împotrivă, dar de îndată ce au ajuns la putere, toţi l-au acceptat cu excepţia unei minorităţi care erau oameni drepţi. Vedeţi? Aceasta este urmarea lipsei integrităţii. Şi pentru că se tem că vor fi prigoniţi dacă trăiesc drept, majoritatea oamenilor preferă să trăiască cum li se cere şi să meargă cu valul, cum se spune. Ei zic: „Dacă voi fi persecutat: Dacă vor exista presiuni? Mai bine merg cu ei şi am linişte.” Dar aceasta nu este integritate şi dreptate; nu este ceea ce ne-a chemat Dumnezeu să facem.

a- Lipsa integrităţii. Civilizaţia şi-a pierdut integritate, iar cei care merg în pas cu ea, ajung la fel. Aceasta îi include chiar şi pe cei care se numesc creştini. Noi trăim în zilele din urmă, iar dacă a existat un timp în care cineva a fost chemat să trăiască o viaţă integră, acesta este timpul acela. Acesta este timpul încercării.

Primul adjectiv care L-a definit pe Mesia: „Tamim”, „Mielul integru”, „fără cusur”, este ultimul adjectiv care trebuie să ne definească şi pe noi.

Este scris: „Să ieşim dar afară din tabără la El şi să suferim ocara Lui.” (Evrei 13.13(.

Haideţi să facem aceasta cu bucurie, pentru că este timpul în care contează tot ce facem.

Noi nu ne vom schimba standardele pentru a ne alinia cu ceea ce spune mulţimea, fiindcă suntem oamenii care ţinem tare la Standardul lui Dumnezeu, la Cuvântul Său, şi nu ne pasă ce spune mulţimea.

Aceasta este ceea ce caută Dumnezeu; acest lucru fiind crucial în vremurile de prigoană. De aceea, cei care şi-au pus credinţa în Dumnezeu şi sunt bine ancoraţi în El, nu se vor clătina decât dacă se vor schimba şi vor ceda.

Este crucial ca în vremurile de prigoană să trăim o viaţă integră, fără compromisuri.

Noi cântăm: „Acestea sunt zilele lui Ilie”, şi iată că astăzi avem aceeaşi Dinamică, deci trebuie să fim la fel ca el.

Oamenii Tamim-ului, adică noi, nu cedăm nici măcar un inch, nu renunţăm la ceea ce suntem şi nu facem compromis cu nimic din ceea ce este în jurul nostru, ci stăm statornici.

Să nu lăsăm lumea să ne schimbe! Noi suntem Lumina lumii şi trebuie să mergem în pas cu Lumina şi să nu ne asemănăm în nimic cu lumea. Dacă nu suntem diferiţi de lume, nu vom putea arăta că nu suntem ca ei. De aceea, nu ne vom pleca în faţa valului de necurăţie care vine, nu vom fi intimidaţi de ameninţările lor şi nu vom fi amăgiţi de nimic.

Noi nu vom căuta pace cu lumea şi nu vom aştepta înţelegere de la această epocă, ci vom sta pe ceea ce este bun, sfânt şi curat, iar Dumnezeu ne va unge şi ne va călăuzi.

Mai demult, când am vorbit despre semnele prevestitoare, am spus că este un text biblic care este ascuns în „Zona Zero” din New York. Nu-l voi aminti acum, dar în săptămâna aceasta, atenţia mi-a fost atrasă de un alt text care este ascuns tot acolo. Este vorba de un text care a fost gravat pe o bucată de metal dintr-o cameră a Turnului. Cuprindea părţi din predica de pe munte, dar conţinea şi sfârşitul predicii de pe munte, unde Mesia vorbea despre o casă ce s-a prăbuşit şi a spus: „…ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” Aceasta s-a întâmplat în Zona Zero.

Textul biblic spune:

„De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stâncă.

A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stâncă.

Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.

A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” (Matei 7.24-27(.

Cu alte cuvinte, nu încercaţi să vă aşezaţi temelia vieţii voastre pe temelia lumii, pentru că dacă faceţi aceasta, viaţa voastră va fi zidită pe nisip, adică va fi fără consistenţă, fără temelie, fără integritate, iar când va veni furtuna, se va prăbuşi.

Turnurile gemene din Zona Zero reprezentau America. America a fost odinioară o civilizaţie zidită pe Temelia Cuvântului lui Dumnezeu, dar s-a îndepărtat de această Temelie şi şi-a pierdut integritatea.

Ţineţi minte că dacă pierdeţi această Temelie totul se va prăbuşi. Dacă temelia voastră este zidită pe nisip, nu are nici un Absolut şi se va prăbuşi. Când va veni furtuna, se va prăbuşi, iar prăbuşirea voastră va fi mare.

Aşadar, voi trebuie să vă zidiţi temelia vieţii pe Cuvântul viu al lui Dumnezeu, pe Stâncă. Puneţi totul acolo, pe Temelia Cuvântului lui Dumnezeu: gândurile voastre, faptele voastre, familia voastră. Aceasta este Stânca noastră, iar când va veni furtuna, viaţa voastră nu va putea fi clătinată deloc.

Predaţi-vă viaţa lui Dumnezeu, astfel încât să duceţi o viaţă de „Tamim”, o viaţă ca a Mielului fără cusur”. Daţi afară tot ce nu aparţine „Tamim-ului”! Dacă aveţi ceva ce nu este de la Dumnezeu, fie că este vorba de 1%, 2%, 3%, 50% sau 90%, scoateţi-l afară imediat, pentru că aşa ceva nu are loc în viaţa voastră şi pentru că atâta vreme cât este acolo, nu veţi putea deveni curaţi.

Când sunteţi curaţi, totul curge prin voi: Cuvântul curge, Duhul curge, dragostea, tot ce este din Dumnezeu. Dar trebuie să trăim sută la sută pentru Dumnezeu, sută la sută în conformitate cu ceea ce credem şi vorbim; sută la sută în interiorul nostru şi sută la sută pe dinafară, la exterior; sută la sută în Casa Domnului, dar şi când mergeţi la serviciu; sută la sută într-o cultură creştină şi sută la sută într-o cultură necreştină şi potrivnică.

Sută la sută în tot ceea ce facem, pentru ca credinţa noastră să fie sută la sută; dragostea noastră să fie sută la sută, lauda noastră să fie sută la sută, faptele noastre să fie sută la sută, gândurile noastre să fie sută la sută, slujba şi viaţa noastră să fie sută la sută, inima noastră să fie sută la sută, într-un cuvânt: noi să fim sută la sută „oamenii Tamim-ului lui Dumnezeu.

Atunci vom fi întregiţi, vom fi Tamimii lui Dumnezeu, aşa cum este El Tamim-ul, Mielul fără cusur, fără pată. Atunci vom fi în totalitate pentru Dumnezeu, predaţi pentru a trăi o Viaţă de Tamim. Atunci, veţi fi oamenii care şi-au construit casele, vieţile, pe Stânca lui Dumnezeu, iar când va veni furtuna şi va lovi în voi, nu veţi cădea şi nu vă veţi prăbuşi, ci veţi sta neclintiţi ca o Stâncă, pentru că veţi fi sută la sută cu El, aşa cum a fost El sută la sută pentru voi. Amin.

Doamne, Te slăvim şi Te binecuvântăm. Te rugăm să iei cuvintele acestui Mesaj şi să ne ajuţi să devenim oameni ai Tamim-ului. Tu ne cunoşti şi ştii punctele în care avem scăzăminte şi alunecări, dar venim la Tine, pentru că Tu eşti desăvârşit şi întregit, şi Te rugăm să ne atingi vieţile acolo unde este nevoie, ca să îndepărtezi toate lucrurile care nu-şi au locul acolo şi să ne ajuţi să fim asemenea Ţie.

Doamne, mărturisim înaintea Ta că au fost momente când am făcut compromisuri, şi Te rugăm să îndepărtezi aceasta de la noi. Te rugăm să ne umpli cu Lumină pentru că dorim să fim întregiţi sută la sută, ca să poţi curge prin noi.

Tată, noi vom birui numai dacă vom fi sută la sută desăvârşiţi, întregiţi, iar pentru aceasta trebuie să trăim sută la sută conform Cuvântului Tău pe care Îl credem şi Îl iubim.

Te slăvim şi Îţi mulţumim pentru că Tu ai fost sută la sută pentru noi; credincioşia Ta pentru noi a fost sută la sută şi la fel predarea şi sacrificiul Tău. Făgăduinţa Ta este sută la sută pentru noi, prezenţa şi binecuvântarea Ta sunt de sută la sută, Doamne, iar noi Îţi suntem recunoscători pentru aceasta şi Îţi mulţumim.

Tu ne-ai salvat sută la sută şi Duhul Tău este sută la sută pentru noi, de aceea Te rugăm să ne ajuţi să trăim şi noi sută la sută pentru Tine.

Tată, dacă suntem atinşi de ceva greşit, Te rugăm să ne dai putere să îndepărtăm acel lucru din vieţile noastre, să ne spălăm şi să ne aducem vasele înaintea Ta ca să devenim sută la sută asemenea Ţie.

Îţi mulţumim pentru dragostea Ta, Te slăvim şi Te rugăm să ne dăruieşti revărsarea Duhului Tău pe care Îl aşteptăm.

Staţi cu capetele plecate şi rugaţi-vă, ca să pecetluim acest timp minunat petrecut în Domnul. Amin.