05 iunie 2024
Să deschidem Bibliile la Apocalipsa 8.1:
„Când a rupt Mielul Pecetea a șaptea, s-a făcut în cer o tăcere de aproape o jumătate de ceas.”
Noi am privit de multe ori la aceasta, dar vreau s-o facem din nou. Mai întâi vom face o scurtă revizuire, și nu este numai o revizuire, ci este o analiză.
Vreau să predic despre Stânca albă și o Piatră albă, și veți vedea de ce am numit tema așa, pe măsură ce avansăm.
Când a predicat fratele Gabe, a atins unele lucruri care m-au entuziasmat, iar duminică am abordat visul lui Junior Jackson, despre Piatra albă, și am atins unele din aceste lucruri, dar am simțit că m-am grăbit, așa că am hotărât că ne vom întoarce și vom face o mică revizuire și vom pune bazele cu adevărat.
Noi am vorbit despre acest vis tot timpul, l-am predicat iar și iar, dar când m-am întors și am privit ultima dată la visul lui Junior Jackson și Stânca albă, a fost acum cinci ani, iar de atunci s-au schimbat multe. Avem tineri care s-au maturizat, avem oameni noi care se mută în adunare iar unii dintre noi, poate nu își mai amintesc totul, așa că este bine să trecem din nou prin acesta.
Într-adevăr, când m-am uitat la el, am spus că vreau să-l ating din nou, pentru că aceasta este inima Mesajului, este inima a ceea ce a făcut Dumnezeu în această zi și înseamnă foarte mult pentru noi.
Să mergem la Apocalipsa 5. Mai întâi vom face doar o scurtă scanare pe care nu o vom citi, dar în capitolul 3, ajungem la încheierea Epocilor Bisericii. Apoi, lui Ioan i s-a spus să urce mai sus, pentru că există o ușă deschisă, iar în capitolul 4, el trece prin ușa deschisă. Deci, după ce s-au încheiat Epocile Bisericii, el se mută într-un Tărâm mai înalt, iar în acest Tărâm a văzut camera Tronului lui Dumnezeu, și pe Cineva așezat pe acel Tron. Apoi, în capitolul 5, un glas a strigat: „Cine este vrednic să ia Cartea și să-i rupă Pecețile?” Dar nimeni nu a fost vrednic nici în cer, nici pe pământ sau sub pământ, să ia Cartea pentru a-i rupe Pecețile; și nici chiar să se uite la Ea.
Apoi, știm că Ioan a început să plângă, pentru că știa că, dacă nimeni nu poate deschide această Carte, toată Răscumpărarea este pierdută. Dar un bătrân, i-a spus: „Nu plânge, Ioan, pentru că Leul din seminția lui Iuda, a biruit ca să ia Cartea și să-i rupă Pecețile.” Și când s-a uitat, el a căutat un leu, dar a văzut un Miel care sângera, care a pășit și a luat Cartea. Și când Mielul a luat Cartea, în Cer a fost cântec de bucurie.
Apoi ajungem la capitolul 6, și când ajungem la acest capitol, vedem că Mielul a început să rupă Pecețile. Astfel, în Apocalipsa 6.1-2, citim:
„Și am văzut când Mielul a deschis una dintre Peceți, și am auzit ca zgomotul unui tunet, pe una din cele patru făpturi vii spunând: „Vino și vezi!”
Și am văzut un cal alb, și cel ce stătea pe el avea un arc; și i-a fost dată o coroană, și a ieșit biruind și pentru a birui.” (traducere din engleză).
Așadar, în capitolul 6, vedem că Mielul a luat Cartea și a început să deschidă Pecețile. Acum avem o deschidere a Peceților, dar această deschidere a Peceților, fratele Branham a spus că, „s-a făcut în formă de biserică,” deci au fost deschise în formă de simbol; s-au deschis suficient cât să vedeți simbolurile, care erau ascunse acolo, astfel încât să nu primiți descoperirea reală a acestora, ci doar simbolurile, doar ca biserica să știe că există Ceva în Ea.
Deci, el a spus că acestea au apărut într-un simbol de biserică, arătând că există o Pecete, și că aici este simbolul Peceții. Această Pecete a simbolizat-o cu un călăreț pe un cal alb, care iese, dar descoperirea a ceea ce înseamnă aceasta, nu este acolo. El a trecut prin capitolul 6 și a atins toate cele șase Peceți, apoi a urmat capitolul 7, care explorează perioada Necazului și pecetluirea celor o sută patruzeci și patru de mii de evrei care au trecut prin Necazul cel mare.
Acum ajungem la Apocalipsa 8.1, unde vedem că Mielul deschide Pecetea a șaptea. Și când El a deschis Pecetea a șaptea, în cer a fost o Tăcere de aproape o jumătate de ceas.
Noi știm că Pecețile au fost deschise sub formă de simbol, dar când El a deschis Pecetea a șaptea, această Pecete nu este la fel ca celelalte șase. Când El a deschis cele șase Peceți, s-a întâmplat ceva; „am văzut un cal alb” și au fost o mulțime de simboluri care mergeau cu acesta. Călărețul a primit o coroană, avea un arc dar nu avea săgeți. Deci, erau o mulțime de informații sub cele șase Peceți, dar sub Pecetea a șaptea, nu este nimic. Tăcere!
Să mergem la Apocalipsa 10, pentru că Apocalipsa 10, este, de asemenea, Pecetea a șaptea. Nu am de gând s-o dovedesc în Scriptură, pentru că o vom analiza mai târziu, dar fratele Branham ne-a spus că Apocalipsa 10. 1-7, este Pecetea a șaptea.
Să citim Apocalipsa 10.1:
„Și am văzut un alt înger puternic, coborând din cer, îmbrăcat cu un nor, și avea un curcubeu deasupra capului Lui; fața Lui era ca soarele și picioarele Lui erau ca niște stâlpi de foc.”
Fratele Branham a spus că „Acesta este Hristos!” Deci, când ajungem la Apocalipsa 10, care este Pecetea a șaptea, vedem „venirea lui Hristos,” ca „Îngerul Puternic.”
Acum noi nu vorbim despre Omul trupesc care a fost răstignit, ci vorbim despre Hristos, Îngerul Puternic, care este spiritual.
„Și El avea în mâna Sa dreaptă o Cărticică deschisă…” Și fratele Branham a spus că Această Cărticică este aceeași Carte, care era închisă și pecetluită în capitolul 5, dar acum, în capitolul 10, Ea este deschisă. Astfel, vedem că acum este o Carte deschisă, în Pecetea a șaptea, în această venire.
„În mână ținea o Cărticică deschisă. A pus piciorul drept pe mare, și piciorul stâng pe pământ,
și a strigat cu glas tare, cum rage un leu; și când a strigat el, cele șapte tunete și-au rostit glasurile.
Și când cele șapte tunete au vorbit, eram gata să scriu, și din cer am auzit un Glas care zicea.: „Pecetluiește lucrurile pe care le-au spus cele șapte tunete, și nu le scrie.”
Aici, fratele Branham a început să vorbească despre acele Peceți care au fost pecetluite. Corect? Atunci când El a răcnit ca un leu, șapte Tunete și-au făcut auzite glasurile, iar Ioan a fost gata să scrie. Fratele Branham a spus că Ioan a auzit Tunetele, a știut ce sunt ele, erau clare, inteligibile, deslușite, erau ceva ce el a înțeles și a putut să scrie ceea ce au spus cele șapte Tunete, dar Glasul i-a spus: „Nu scrie ce au spus, ci pecetluiește-le!”
Așadar, acum avem șapte Peceți. Înțelegeți? De ce șapte Tunete, șapte Descoperiri? Pentru că fiecare Tunet, era Glasul lui Dumnezeu, care vorbea ceva. Și fiecare Tunet a fost pecetluit din nou, de Ioan, așa că, avem șapte Peceți. De aceea fratele Branham a spus că avem șapte Peceți pe interiorul Cărții și șapte Peceți pe partea din spate a Cărții. Apoi, a spus: „Cele de pe spatele Cărții nu sunt deschise, nu s-a spus nimic despre ele; nu avem nimic, nu s-a scris nici un Cuvânt despre ele.” El vorbea despre aceste șapte Tunete, despre care i s-a spus lui Ioan să le pecetluiască.
Așadar, fratele Branham nu a vorbit niciodată despre paisprezece Peceți, dar există Peceți pe care le vedem deschise în formă de biserică sau în formă de simbol, și există Tunete care sunt Glasul lui Dumnezeu care declară Ceva, dar lui Ioan i s-a spus să le pecetluiască. Deci, acum există șapte Peceți sau Tunetele care sunt pecetluite. Acestea sunt cele șapte Peceți despre care fratele Branham a spus că sunt pe partea din spate a Cărții.
Uneori, el a vorbit despre Pecețile din spate și despre Pecețile din interior; uneori le schimba, dar voi înțelegeți despre ce vorbea. Știți, uneori, fratele Branham este atât de perfect pentru ceea ce a vrut Dumnezeu să-l folosească! Și Dumnezeu a vrut să-l folosească pentru a declara un Adevăr, nu pentru a explica ceva intelectual, ci pentru că a trebuit să-l lase în formă de Taină, astfel încât, numai Mireasa să primească descoperirea a ceea ce aducea el. Așadar, el a fost perfect să facă ceea ce voia Dumnezeu să facă. Chiar fratele Branham a spus: „Sper că înțelegeți ceea ce încerc să spun, pentru că nu am suficientă educație ca să explic aceasta, dar știu despre ce vorbesc.”
Fratele Branham a prins descoperirea prin viziune și a încercat să explice ceea ce a văzut. Voi trebuie să înțelegeți că nu a prins descoperirea dintr-un Manual, deci, nu a putut s-o citească și să vă repete ceea ce a citit, pentru că aceasta ar fi fost intelectual. Dar el era un profet, și a primit aceasta prin viziune, așa că a încercat să discearnă el însuși viziunea și s-o explice, pentru că viziunea nu vine cu cuvinte, nu există cuvinte. Este o viziune, iar viziunea aduce descoperire, și acum, depindea de el să adune cuvintele împreună pentru a explica descoperirea. Dumnezeu a folosit un țăran din Kentucky cu studii de șapte clase, ca să vină și să explice ceea ce a văzut, dar să fie în continuare acoperită pentru mintea intelectuală, astfel încât să nu se ajungă la ea prin intelect, ci s-o primim numai prin descoperire de la Tatăl.
De atâtea ori mi-am dorit ca el s-o explice simplu și clar, dar el nu trebuia s-o explice clar, el trebuia să spună numai ce a văzut. Oh, îmi place atât de mult!
De multe ori îl vedeți pe fratele Branham că el chiar încearcă să înțeleagă ceea ce vede, deoarece descoperirea nu a venit dintr-un manual, el nu a primit-o într-un mesaj text, ci a primit o viziune.
Noi am putea crede că profetul a avut aceasta atât de clar și atât de ușor de spus, că pur și simplu, a citit-o. Nu, nu a venit așa, ci a venit prin viziune, și el însuși a primit o descoperire din acea viziune, după care a încercat să predice descoperirea. Laudă lui Dumnezeu! Acest lucru va fi dat și va fi descoperit numai prin descoperire.
Așadar, aceste șapte Tunete au fost pecetluite. El a spus:
„Pecetluiește lucrurile pe care le-au spus cele șapte Tunete, și nu le scrie.
Și îngerul pe care-l văzusem stând în picioare pe mare și pe pământ, și-a ridicat mâna dreaptă spre cer,
și a jurat pe Cel ce trăiește în vecii vecilor, care a creat cerul și ceea ce este în el; pământul și lucrurile de pe el; marea și lucrurile din ea, că nu va mai fi timp.”
Aceasta este o expresie cu adevărat importantă: „…nu va mai fi Timp.” De aceea fratele Branham a spus că această a șaptea Pecete, este Pecetea timpului de sfârșit. El s-a uitat la această parte din Scriptură, și de aici a luat aceasta. De aceea, când a predicat mesajul „Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?”, a pus aceste întrebări: „Este acesta semnul, timpul sfârșitului? Sunt acestea cele șapte Tunete? Aceasta este ceea ce a avut loc în Apocalipsa 10?” Pentru că atunci când acel Înger Puternic Și-a ridicat mâna spre cer, și a declarat că: „Nu va mai fi timp!”, arată că acesta este timpul sfârșitului. Sfârșitul Timpului. Deci, atunci se întâmplă toate acestea.
„…nu va mai fi Timp!
ci că în zilele glasului celui de-al șaptelea înger, care va începe să sune din trâmbița lui, va fi terminată Taina lui Dumnezeu, așa cum le-a spus El slujitorilor Săi, profeții.” (traducere din engleză). Laudă lui Dumnezeu!
Am o mulțime de citate, așa că vom merge cât putem de repede. În mesajul Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?… Vreau să observați titlul pe care vi l-am menționat mai devreme, și să nu uitați că întrebarea este dacă acesta este semnul, timpul sfârșitului.
De ce a predicat profetul acest mesaj? Pentru că, cu o săptămână în urmă, el a avut o experiență, care a fost întărită de șase vise diferite, pe care le-a primit de la frați și surori. Deci, în acest mesaj, el a explicat toate cele șase vise pe care frații le-au primit într-o perioadă de câteva luni și i le-au dat. Mai întâi a primit un vis, apoi a primit altul, dar nu a dat niciunuia interpretarea, ci doar le-a ascultat. Apoi a venit cineva cu alt vis, apoi un alt vis, și un alt vis, apoi el a avut acea experiență în camera lui.
Într-o dimineață devreme, el a intrat într-o viziune în care el a văzut un grup mic de păsărele care veneau în zbor și s-au așezat pe o creangă. Apoi, ele au plecat, și au venit păsări mai mari, ca porumbeii, care au zburat mai departe. El a înțeles că acestea au fost prima și a doua Tragere; lucrarea de vindecare cu care a început, apoi a fost deosebirea gândurilor, și următoarea a fost o Constelație de șapte îngeri în formă de Piramidă. Apoi a avut loc o explozie, în care a fost prins și în care aproape că s-a pierdut. El a spus că i-au trebuit câteva ore ca să-și revină după ce a revenit din acea Constelație de îngeri.
În același timp, el a aflat că strada se va lărgi, și atunci ei trebuiau să-i scoată poarta. Atunci, el și-a amintit de o viziune pe care a avut-o cu ani în urmă, în care a văzut că acolo unde era poarta lui, erau pietre de jur împrejur.
Vă amintiți că acolo era unul care făcea pe deșteptul, și el l-a lovit cu pumnul, l-a lovit, l-a ridicat și l-a lovit din nou, și i-a spus: „Nu sunt supărat pe tine, dar pur și simplu nu poți să-mi vorbești așa.” Mi-aș dori să pot lovi pe cineva și să nu fiu supărat pe el.
Dar aceasta era o viziune, și în acea viziune i s-a spus: „Fii atent! Fii precaut. Când se va întâmpla aceasta, să mergi spre Vest.” Apoi s-a văzut într-o căruță de prerie cu familia îmbarcată de parcă ar fi călătorit, îndreptându-se spre Vest.
În același timp, totul culminează venind împreună, și deodată el descoperă că ei vor lărgi strada, îi vor scoate poarta și a văzut pietrele acelea în jur. Dintr-o dată, cu această experiență, el și-a dat seama că sosise timpul să plece spre Vest, și a pus această întrebare: „Acesta este semnul sfârșitului? Este acesta timpul sfârșitului?”
Și el s-a întors și a predicat cele șapte Peceți, iar în Pecetea a șaptea, a spus: „Acesta este timpul sfârșitului.”
Așadar, înainte de Peceți, el a pus aceasta la îndoială și se întreba: „Este acesta timpul sfârșitului?”, dar în Pecetea a șaptea, el a răspuns: „Acesta este timpul sfârșitului! Acesta este semnul sfârșitului!” Absolut! El avea dreptate.
Așadar, când a venit la Pecetea a șaptea, s-a dovedit că tot ce a spus în mesajul „Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?”, era adevărat. Acum, vreau să citesc din acest mesaj, și vreau să rețineți că acest mesaj a fost o slujbă de duminică seara, pe 30 decembrie, în penultima zi a anului 1962. El a mai avut un serviciu în ultima noapte din acel an.
„El a venit la mine și mi-a spus: „Frate Branham, am ceva pe inimă și trebuie să-ți spun.” Am zis: „Spune, frate Jackson.” Și el a zis: „Am visat un vis.” Și iată-l!…”
Când a spus, „Iată-l!”, înseamnă că el îl vedea atunci.
„…Și iată-l.” Am stat nemișcat, l-am ascultat și am privit. El a spus: „Am visat că era un deal mare, afară în câmp, unde era iarbă albastră sau așa ceva. Sus, pe vârful acelui deal, unde apa spălase pământul, era o Stâncă din vârf, sus pe deal, ca vârful dealului. Era Stâncă, fără iarbă. Și acolo unde a spălat-o apa, a tăiat un fel de scriere pe acele pietre, iar tu stăteai acolo interpretând acea scriere de pe aceste pietre.” Și a spus: „Noi toți…” Iată ce a spus el: „Frații din Georgia și de peste tot, stăteau toți împreună, ascultându-te cum interpretai acea scriere tainică de pe pietrele acelea, acel munte.”
Și a spus: „Apoi, ai luat ceva, ca din aer, ceva ca o bară de fier sau o rangă,” nu-i așa, frate? Ceva de felul acesta, o bară de fier foarte ascuțită. Și a spus: „Eu nu știu cum ai făcut aceasta, dar ai lovit vârful acelui munte, l-ai tăiat de jur împrejur și i-ai ridicat vârful. Era în formă de piramidă, și tu i-ai tăiat vârful.” Aceasta a fost cu luni și luni înainte de a predica mesajul Piramidei…”
Despre ce mesaj al Piramidei vorbea el? El vorbește despre mesajul „Statura unui om perfect.” Acest lucru este foarte important de știut, pentru că „Statura unui om perfect,” a fost Piatra de vârf a mesajului „Înfierea”. Deci, noi trebuie să înțelegem că aceasta are în totul de-a face cu Înfierea, iar Înfierea este maturitatea deplină de la sfârșitul timpului. Toate sunt legate împreună.
„…și a spus: „Dedesubt era o Piatră albă de granit. Și tu ai spus: „Soarele sau lumina, nu a strălucit niciodată înainte, pe Aceasta. Priviți la Aceasta! Priviți la Aceasta!.” Și așa este, căci de la întemeierea lumii, lumea a fost formată înainte de a fi lumina. Noi toți știm aceasta. Dumnezeu S-a mișcat peste ape, și a spus: „Să fie lumină!” Și natural, acolo dedesubt, în epocile când a fost acea formare, lumina aceea nu a venit niciodată peste acea Piatră.”
El vorbește despre forma naturală a acesteia. Pământul a fost format înainte să vină lumina. Deci, el arăta că în Stâncă era o Piatră albă, și că lumina nu a strălucit niciodată până atunci peste ea. Înseamnă că niciodată nu a fost luminată sau văzută până acum. Aceasta va fi o descoperire pe care lumina nu a mai strălucit niciodată, pentru că „piatra” este un simbol pentru „descoperire.” Deci, acolo este întuneric, lumina nu a strălucit niciodată, nimeni nu a privit la Aceasta. Dar el a spus:
„Acum, când ai luat vârful jos, le-ai spus fraților: „Priviți la Aceasta!”
Dar nu era nimic de citit, ci era doar o Piatră albă. Oh, este atât de minunat! Toate aceste detalii înseamnă ceva, așa că doar ascultați, în timp ce le legăm împreună. El le-a spus acelor frați: „Stați aici și priviți la această Piatră albă!” Ce ar fi trebuit să vadă ei? Nu știu, pentru că nu era nimic scris pe Ea. Dar ei trebuiau să stea acolo și să privească la Ea. El a spus:
„Lumina nu a strălucit niciodată înainte peste Aceasta,” pentru că în Cuvânt a existat o Descoperire pe care nu a văzut-o nimeni înainte; era Taina lui Dumnezeu, și acea Taină era ținută în partea din spate a Minții lui Dumnezeu, pe care nici o lumină nu a strălucit vreodată înainte, și nimeni nu privise în partea din spate a Minții lui Dumnezeu. Era ascunsă, acoperită în interiorul lui Dumnezeu Însuși, și Lumina nu a strălucit niciodată pe această Piatră albă. Este o Descoperire peste care Lumina nu a strălucit niciodată până acum. Să citim mai departe:
„El a zis: „Priviți la Aceasta. Lumina nu a venit niciodată înainte peste Ea.” Când le-am spus să privească la Aceasta, toți s-au ridicat și au venit să se uite înăuntru. Dar el a spus că, în timp ce ei se uitau înăuntru, el a privit cu coada ochiului și m-a urmărit. Eu m-am strecurat într-o parte și am început să merg spre Vest, spre apusul soarelui, urcând un deal, coborând un deal; urcând un deal, coborând un deal, devenind din ce în ce mai mic, până când nu m-a mai văzut.”
Deci, ce s-a întâmplat? Acum, el interpretează viziunea. Ultimul lucru pe care l-a spus fraților, a fost: „Priviți la această Piatră albă!” Apoi ei l-au văzut pe fratele Branham mergând spre Vest. Haideți să privim la acest citat împreună.
„Domnilor, este acesta timpul sfârșitului? Apoi, observați, într-un chip misterios, am ridicat din aer o unealtă ascuțită, cu care am deschis vârful. Și acolo era granit alb, dar nu a fost interpretat. Nu erau litere. Eu nu am interpretat aceasta, Junior. Doar m-am uitat la Ea și am spus fraților: „Priviți la Aceasta!” Și aceasta s-a împlinit în seara aceasta.”
Fratele Branham a spus că partea în care a spus: „Priviți la Aceasta!”, s-a împlinit chiar acolo, în acel serviciu, din 30 decembrie 1962, în acel serviciu de duminică seara.
El le-a zis: „Ce este Piatra albă la care le-am spus să privească?” „Priviți la Aceasta!” El începea mesajul său și împlinea în acest timp Apocalipsa 10.1-7, arătându-le că acolo erau șapte Tunete care au fost pecetluite și nu a fost scris nimic, nici măcar un cuvânt despre ele; și nimeni nu știe ce sunt. Aceasta este Piatra albă, la care le-a spus să se uite.
El a decupat partea de sus a piramidei, iar capacul Bibliei, este Apocalipsa. El a luat capacul de pe Ea, și le-a spus: „Aici este Ceva care trebuie să fie descoperit.” Aceasta este împlinirea primei părți a visului lui Junior Jackson. Și fratele Branham a venit la oameni, în acest mesaj, și le-a spus: „Uitați-vă la aceste Tunete! S-ar putea să fie aceste Tunete? Ceva trebuie descoperit. Aceste Tunete… nu s-a știut niciodată ce au fost Tunetele.” Și el predica Tunete, Tunete, Tunete peste tot. „Este acesta semnul sfârșitului, domnilor?” Și el îi îndrepta spre tainica Piatră albă, peste care Lumina nu a strălucit niciodată înainte. Nu este scris nici un cuvânt despre Tunete.
Și ce le-a spus el la sfârșitul serviciului? „Mă duc spre Vest!” Aceasta era ultima parte a visului lui Junior Jackson, că el mergea spre Vest. Să citim mai departe:
„Și în timp ce ei studiau Aceasta, eu m-am strecurat spre Vest. Pentru ce?…”
Aici avem această întrebare: „Pentru ce? Poate pentru a înțelege interpretarea a ceea ce este scris în vârful Acesteia? Poate fi?”
Așadar, pe tot parcursul acestui mesaj, ca și titlul acestui mesaj, este o întrebare: „Domnilor, este acesta timpul sfârșitului?” Pe tot parcursul acestui mesaj, el pune întrebări. Și el se va întoarce din Vest, și va răspunde la toate aceste întrebări. Astfel, am încercat să pun totul împreună și fratele Franco m-a ajutat.
Deci, în vis era un deal al cărui vârf fusese spălat de ape, și pe el un scris gravat de apă, iar fratele Branham a mers în jurul lui și a interpretat scrierea aceea. Fratele Branham ne-a spus tot timpul că el era acolo pentru a lega capetele lăsate libere din cele șapte Epoci ale Bisericii; acele lucruri care s-au pierdut. Ce erau acestea? Erau Scripturile. Scripturile care au fost pierdute, despre botezul în apă în Numele Domnului Isus Hristos; despre sămânța șarpelui; despre dumnezeire, și toate aceste lucruri. Și fratele Branham a spus clar: după ce a terminat de legat capetele libere, au sunat cele șapte Tunete.
Deci, în viziune, el a mers în jur și după ce a terminat de interpretat scrisul de pe partea exterioară, când a terminat de interpretat ceea ce este scris în Cuvânt, legând toate capetele lăsate libere din Epocile Bisericii, acum era timpul să afle ce era înăuntru. Astfel, când a terminat interpretarea, a luat acea unealtă ascuțită, a deschis vârful, și le-a arătat că acolo există Ceva peste care Lumina nu a strălucit niciodată înainte, nimeni nu a putut s-o citească vreodată. Nu era nici măcar un simbol pentru Aceasta. Nimic, doar Tăcere!
Dar el a scos vârful, și le-a spus fraților să stea acolo și să privească Aceasta. Apoi, a mers spre Vest.
Și când a mers spre Vest, aceasta era în decembrie 1962, și doar câteva săptămâni mai târziu, cândva în ianuarie, el a mers în Vest, în Canionul Sabino, și în timp ce stătea sus pe stâncă și se ruga, cu mâinile ridicate, Ceva din aer i-a lovit mâna, și când s-a uitat, era o Sabie. El a spus: „Oh, este o Sabie!” dar Glasul i-a spus: „Aceasta este Sabia Împăratului!”
Și el s-a gândit: „Ei bine, un împărat…” El a spus în inima lui, în interiorul lui, dar a tunat afară: „Sabia Împăratului!” Iar el a realizat că „Aceasta este Sabia Împăratului!” Și a spus că acea Sabie se potrivea perfect în mâna lui. Mai târziu, el a spus ce era acea Sabie: „Acesta este Cuvântul din mâna mea.” Adică Cuvântul va veni la profet.
Aceasta era în ianuarie. Apoi, în 28 februarie 1963, când Norul a coborât (apărut), și au fost făcute fotografiile cu acel Nor, fratele Branham a fost prins în Constelația Norului și i s-a spus să se întoarcă în Est pentru interpretarea descoperirii celor Șapte Peceți.
De ce a mers el acolo? Pentru Piatra albă. Cum a numit el Piatra albă? Cele șapte Tunete. De ce i s-a spus să se întoarcă? Pentru descoperirea celor șapte Peceți. Îmi place!
În același mesaj, „Domnilor, este acesta timpul sfârșitului?, el a spus:
„Nu va mai fi timp!…” El anunță că timpul s-a terminat.
„…Ce se întâmplă? Ce se întâmplă? Ar putea fi așa, acum, fraților? Gândiți-vă serios! Dacă este aceasta, atunci Piramida este încheiată prin cele șapte Tunete.
Vă amintiți mesajul Piramidei? Aceasta este Piatra de încheiere. Ce a făcut? Duhul Sfânt a pus Vârful pe individ și l-a pecetluit, când am adăugat la credința noastră neprihănirea, evlavia, credința și așa mai departe….” Acesta este mesajul „Statura unui om perfect.”
„…Noi am continuat să adăugăm la aceasta până când am primit cele șapte lucruri, și al șaptelea este Dragostea, care este Dumnezeu. Așa îl face El pe individ, îi pune Piatra din vârf și îl pecetluiește cu Duhul Sfânt.
Atunci, dacă este așa, El are șapte Epoci ale Bisericii în care a avut șapte Taine care au sunat și pentru care s-au luptat să le aducă înapoi. Și acum, vine Piatra de încheiere să pună vârful Bisericii. Înseamnă aceasta Tunetele, frații mei? Domnilor, acolo suntem?”
Aceasta înseamnă Tunetele? Înseamnă că el avea să vină și să descopere acea Taină, că timp nu va mai fi, că suntem la sfârșitul timpului? „Înseamnă aceasta Tunetele, frații mei?”
Răspunsul este: „Da!”, pentru că atunci când el a ieșit, Norul este semnul pe care l-a dat Dumnezeu; aripile celor șapte îngeri formând un Nor, care contura Capul lui Hristos, care a coborât în formă de Piramidă, sau în formă de Piatră de încheiere, și este o Piatră albă, pentru că, ce sunt ei? Ei sunt cei șapte îngeri, care aduc, ce? Descoperirea conținută în cele șapte Peceți, care sunt cele șapte Tunete. Laudă lui Dumnezeu!
Unde a fost prins fratele Branham? El a fost prins în această Piramidă, în această Piatră de încheiere.
Acum, în Pecetea a șaptea…Vreau să rețineți că acum suntem în Pecetea a șaptea. El a predicat cele șase Peceți, și a ajuns la Pecetea a șaptea. Amintiți-vă că atunci când a ajuns la Pecetea a șaptea, el nu a avut voie să explice Tragerea a treia. Ascultați, când a venit la Tragerea a treia…Ce este Tragerea a treia?
Să ne întoarcem la viziunea pe care a avut-o în cameră, cu o săptămână înainte de a predica mesajul, „Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?” El a spus că primul grup de păsărele mici erau cu penele în jos; al doilea grup de păsări erau ca porumbeii, și fratele Branham spune că primul grup era slujba vindecării, al doilea grup era deosebirea gândurilor; prima și a doua Tragere. Dar Tragerea a treia erau îngerii. „Aceștia m-au ridicat în Taina lor înșiși, în Piatra albă, aducându-mă înapoi pentru descoperirea celor șapte Peceți.”
Deci, ce este Tragerea a treia? Fratele Branham a spus că este deschiderea Cuvântului. Ce deschidere a Cuvântului? Cuvântul care a fost pecetluit în Piramidă, peste care Lumina nu a strălucit niciodată; ceea ce i s-a spus lui Ioan să pecetluiască și să nu scrie. Aceasta este Tragerea a treia. Aceasta ne arată viziunea.
Așadar, El l-a adus înapoi pe profet pentru Tragerea a treia. Ce ar fi trebuit să realizeze Tragerea a treia? Să-l ducă înapoi la Originalul lui
La sfârșitul anului 1955, el a avut ceea ce noi numim, „Viziunea cu cortul.” Dar acea viziune a început cu un vis în care el era la pescuit. Deci, începe cu pescuitul. Și la pescuit, el a văzut că sunt păstrăvi curcubeu mari în apa adâncă, și mulți slujitori erau adunați pe mal și pescuiau dar ei prindeau doar pești mici. El a văzut acei pești curcubeu și a spus: „Cred că pot să-i prind.”
Astfel, scopul viziunii era că el încerca să prindă păstrăvul curcubeu. Ce sunt păstrăvii curcubeu? Sunt peștii Legământului. Peștii curcubeu sunt peștii Legământului, sunt copiii lui Dumnezeu. Toți cei din jur prindeau pești mici, dar fratele Branham viza peștele curcubeu, și era nevoie de trei Trageri pentru ca peștele curcubeu să fie agățat, prins și adus în Domnul.
Așadar, scopul Tragerii a treia era să prindă peștii Legământului.
Cred că este miraculos și uimitor că în timpul vieții lui, profetul a mers la râul pe care el l-a numit „Râul fără întoarcere.” Nu acesta este numele oficial al râului, dar el l-a numit „Râul fără întoarcere.” Și Domnul a permis acestui profet să prindă recordul mondial de păstrăv curcubeu, în timpul vieții sale. El l-a montat pe un suport pentru a dovedi că acesta era un om care putea prinde păstrăvul curcubeu. El știa despre ce vorbea, avea tactica pescuitului, și Domnul a arătat în mod natural ce făcea acest om în Duhul.
Recordul mondial. Nu unul mare, ci l-a prins pe cel mai mare, pentru că Dumnezeu îl folosea în Tragerea a treia, pentru a ținti peștele Legământului.
Deci, ce prinde Mireasa? Tainele descoperite. Aceasta este ceea ce prinde Mireasa! Aceasta este descoperirea lui Hristos; este descoperirea Tainei lui Dumnezeu; este vălul care este luat de pe Cuvânt. Aceasta este ceea ce prinde Mireasa! Laudă lui Dumnezeu!
Deci, acum el s-a întors pentru Tragerea a treia, și a venit la Pecetea a șaptea. Poate vă amintiți că atunci când s-a întors acolo, a spus: „Ar putea fi aceasta? De ce am mers spre Vest?…” Aceasta nu este când a predicat „Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?” El a spus: „…Poate ca să primesc descoperirea despre Piatra albă. Ar putea fi aceasta?” Acum, el a venit la Pecetea a șaptea, și a spus: „Acum observați. Când a avut loc aceasta?…” El s-a întors la visul lui Junior Jackson.
„…Junior stătea pe un câmp, pe care era o piramidă mare, așa, și era ceva scris pe pietre, iar eu le descopeream aceasta oamenilor. Este corect Junior? Cam cu un an înainte de a se întâmpla.
Observați acum următorul lucru. Eu am luat un fel de bară și am tăiat vârful jos, iar în interior era o Piatra albă pe care nu era scris nimic. În timpul acela, eu am pornit spre Vest, și le-am spus la toți: „Să nu mergeți spre Vest. Stați aici și priviți la Aceasta până când mă întorc.”
M-am dus spre Vest pentru explozie, apoi m-am întors înapoi în Est, cu Duhul Sfânt, interpretând acest Cuvânt nescris.”
Deci, el a spus: „Ar putea fi aceasta?” Da! De aceea s-a dus în Vest, ca să primească interpretarea Cuvântului nescris de pe Piatra albă care era în Stâncă.
Vă amintiți când a predicat despre acea Piatră din Stâncă, el a petrecut prima jumătate a acelui mesaj, predicând despre Tunete, despre partea sigilată despre care nu era scris nimic. Totul are de-a face cu cele șapte Tunete. Să citim mai departe.
„Dacă aceasta nu este absolut Dumnezeul Atotputernic, vreau ca voi să știți ce este. De ce încerc să vă spun aceasta, prieteni? Ca să vă arăt că suntem la sfârșitul timpului.”
Care a fost mesajul pe care l-a predicat înainte de a pleca spre Vest? „Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?” Și acum a ajuns la Pecetea a șaptea, și a spus:
„M-am dus în Vest pentru explozie, apoi m-am întors înapoi în Est, cu Duhul Sfânt, interpretând acest Cuvânt nescris.” Apoi a spus: „Noi suntem în timpul sfârșitului.” El a răspuns la întrebare. A răspuns la ambele întrebări: „Am mers pentru aceasta?” Da! „Este acesta timpul sfârșitului?” Da! Noi suntem în timpul sfârșitului, Apocalipsa 10.1-7.
Tot în Pecetea a șaptea, el a spus:
„Cei șapte îngeri…Eu eram în Vest. Vă amintiți mesagerii aceia micuți. Ei au mers spre Est. Al doilea grup de mesageri, porumbeii, păsări puțin mai mari; ei au mers spre Est. Ei au fost cu mine tot timpul. Aceștia au fost prima și a doua Tragere.
Acum, a treia a venit din Vest, arătându-se înainte cu o mare viteză, înspăimântătoare, și ei m-au ridicat sus. Aceasta se întorcea spre Est cu Taina acestor șapte Peceți, așa cum spunea în visul lui Junior Jackson, pe care Domnul m-a lăsat să-l interpretez pentru el acolo. În interiorul acelei Piramide, era o Piatră albă, pe care nu era scris nimic. Acesta este motivul pentru care a trebuit să merg în Vest.”
Pe care „Șapte Peceți” a trebuit să le interpreteze? Pe cele care erau sigilate pe partea din spate a Cărții, ceea ce au spus cele șapte Tunete. Vreau să citesc mai departe din Pecetea a șaptea:
„Acesta este motivul pentru care a trebuit să merg în Vest; să intru în legătură cu Mesajul acestor îngeri, să mă întorc aici și să-L dezvălui Bisericii. Amintiți-vă că am spus: „Următoarele lucruri care se vor întâmpla, vor fi aici, la biserică.” Aceasta este exact.
Un alt lucru pe care vreau să-l observați, este ce s-a întâmplat, iar dacă veți asculta caseta, „Cât este ceasul, domnule?”, veți observa că un Înger era foarte important pentru mine.”
Vedeți? El a început să spună: „Cât este ceasul, domnule?”, pentru că acum știa răspunsul: „Acesta este timpul sfârșitului.” Să citim mai departe:
„…veți observa că un Înger era foarte important pentru mine. Restul păreau obișnuiți, dar acest Înger era un Înger însemnat. El era în stânga mea, în Constelația în formă de piramidă. Vă amintiți? Aceasta era în piramidă, unde misterioasa Piatră albă, nu era scrisă. Îngerii m-au dus în acea Piramidă din ei înșiși, Tainele lui Dumnezeu cunoscute numai de ei. Și acum, ei erau mesagerii care au venit să interpreteze Piramida aceea sau Mesajul Tainei acestor șapte Peceți care se află în interiorul Piramidei…”
„…Acum, Îngerul era la stânga mea, ar fi cu adevărat ultimul, sau al șaptelea Înger, dacă i-am număra de la stânga la dreapta, pentru că El era la stânga mea; eu privind la El spre Vest, El venind spre Est, ar fi pe partea stângă. Astfel, acesta ar fi Mesajul ultimului Înger, foarte însemnat. Vă amintiți că v-am spus că El avea Capul spre spate, și aripile mari și ascuțite, și a zburat drept la mine. Acum, aceasta este Pecetea a șaptea.”
Acest al șaptelea Înger a venit la el. El a spus: „El a venit drept la mine.” Acesta este această a șaptea Pecete. „…Este încă un lucru notabil…Noi nu știm încă ce este, pentru că nu este permis să fie ruptă.”
Laudă lui Dumnezeu!” Lui i s-a spus: „Pe aceasta nu o vei explica.” De aceea când a venit la Pecetea a șaptea, a venit sus și a spus: „Simt că trebuie să mă opresc chiar aici. Când mi-am luat notițele, am scris: „Nu mai mult.”
Acum, este puțin confuz când spune: „El a fost Îngerul din stânga, în Constelație.” Dar el a fost într-adevăr al șaptelea Înger numărând de la stânga la dreapta.
Ceea ce a spus fratele Branham este că atunci când a fost în Vest, privea spre Vest, și a spus: „Spre Veșnicie.” El a spus: „Ei au ieșit din Veșnicie și au venit jos.” Deci, el privea spre Vest, la acei îngeri care veneau dinspre Vest. Și dacă numărați de la stânga spre dreapta, 1,2,3,4,5,6,7, Acela era al șaptelea Înger.
„Dar când m-au ridicat în Constelație, noi mergem spre Est, și mergând spre Est, El era Cel din stânga mea.”
Dacă veți citi cu atenție, veți vedea despre ce vorbea el. De aceea, El este Îngerul din stânga, dar El este al șaptelea Înger. Laudă lui Dumnezeu! Acesta era Cel mai însemnat pentru el, Acesta era Pecetea a șaptea, și a venit direct la el, pentru că fratele Branham era mesagerul Peceții a șaptea.
Mergem din nou la Pecetea a șaptea:
„Când va fi aceasta, frate Branham?” Eu nu pot să vă spun. Nu știu. Dar într-una din aceste zile, dacă nu ne vom mai întâlni niciodată pe acest Pământ, ne vom întâlni Acolo, la Scaunul de Judecată al lui Hristos. Și atunci veți afla că în camera aceea, descoperirea venea de la Dumnezeu, întocmai cum au venit toate celelalte. Una din Tainele acelei Peceți, motivul pentru care nu a fost descoperită, au fost cele șapte Tunete care și-au rostit glasurile, și aceasta este perfect, pentru că nimeni nu știe nimic despre Aceasta, nici măcar nu a fost scris. Deci, noi suntem la sfârșitul timpului. Noi suntem aici.”
Ce spune el? O parte din Pecetea a șaptea este descoperirea celor șapte Tunete. Să mergem mai departe.
„Ați observat când L-au întrebat evreii despre aceasta? Știți, când am comparat Scripturile de aici, din Matei 24, cu cele șase Peceți, Pecetea a șaptea a fost lăsată afară, pentru că, vedeți?, Hristos a spus: „Numai Dumnezeu Însuși știe, nici măcar îngerii.” Nu-i de mirare că nici măcar nu a fost scris. Vedeți? Ei au tăcut, atunci nu are loc nimic. Îngerii nu știu, nimeni nu știe când va veni El.”
Despre ce vorbea el? Despre Pecetea a șaptea. Vorbea despre Apocalipsa 8.1, Tăcerea din cer, și legând-o de cele șapte Tunete, a pecetluit lucrurile care au fost rostite: „…nimeni nu știe când va veni El!” Este venirea Domnului.
Dar acolo vor fi șapte glasuri ale acestor Tunete care vor dezvălui marea Descoperire la acel timp.”
Wow! Așadar, „…cele șapte glasuri ale celor șapte Tunete, vor dezvălui marea Descoperire la acel timp.” La care timp? „La timpul acela, nimeni nu știe când va veni El.” Pecetea a șaptea, Taina Apocalipsei 8.1, este descoperită sub Taina Apocalipsei 10.1-7, care descoperă venirea Sa, pentru că numai Mielul poate deschide Pecețile. Numai Mielul poate descoperi Pecețile. Laudă lui Dumnezeu!
Așadar, acum el ne-a spus ce este această a șaptea Pecete: este venirea Domnului, și acolo vor fi șapte glasuri ale acestor șapte Tunete, care vor dezvălui marea Descoperire la acel timp. Ce dezvăluie ele? Ele descoperă că El a venit, pentru că El vine cu o Carte deschisă în mână. Îngerul puternic a coborât.
„Astfel, eu cred…Dacă noi nu știm aceasta…Ea nu va fi cunoscută până la timpul acela, dar va fi descoperită în ziua aceea, în ceasul când trebuie să fie descoperită.” Acesta este un comentariu atât de voalat! Voi puteți vedea că el își oprea cuvintele, se poticnea puțin. Astfel, el a spus: „…eu cred… Dacă noi nu știm aceasta…Ea nu va fi cunoscută până la timpul acela, dar va fi descoperită în ziua aceea, în ceasul când trebuie să fie descoperită.” Și aceasta depinde doar unde te afli în secvența timpului, dacă ți se descoperă sau, nu.
Deci, lucrul pe care trebuie să-l facem noi, este să fim evlavioși înaintea lui Dumnezeu și să-L slujim, să facem tot ce știm să facem și să trăim vieți creștine bune.
Acum, aflăm că Pecetea a șaptea ne-a fost deschisă, o vedem și știm că această a șaptea Pecete nu poate fi ruptă pentru public până nu sosește ceasul acela. De ce? „Aceasta este Tragerea a treia. Nu o vei spune nimănui. Până când va începe, va fi un secret total.” Citim mai departe:
„Acum, a existat un motiv pentru care Dumnezeu a lăsat ca aceste șapte Glasuri să tune, pentru că aceasta trebuie să vină. Vedeți? Pentru că… aflăm că Hristos Mielul, a luat Cartea din mâna Lui și a deschis acea a șaptea Pecete. Dar, vedeți? Aceasta este o Taină ascunsă. Nimeni nu o cunoaște.”
Aceasta este Apocalipsa 8.1. El a luat Cartea și a deschis Pecetea a șaptea, dar a fost Tăcere. Vedeți? „Este o Taină ascunsă. Nimeni nu o cunoaște.” Dar este corect, împreună cu ceea ce a spus el. „Nimeni nu va cunoaște venirea Lui. Nici ei nu vor ști despre această Taină a celor șapte Tunete. Deci, vedeți? Este legat împreună.” Laudă lui Dumnezeu!
De aceea, când intri în Peceți și citești Cartea Peceților, profetul lui Dumnezeu a spus: „Sper că înțelegeți ce se întâmplă!” El a spus aceasta pe tot parcursul Peceților. Voi îl veți surprinde spunând aceste afirmații. Eu doar o să vi le dau, le voi parafraza, le voi spune așa cum îmi amintesc:
„Se întâmplă peste tot în jurul vostru.” „Sper că vedeți ce se întâmplă peste tot în jurul vostru.” „Eu tot aștept ca cineva să se ridice de pe scaun și să spună: „Eu văd aceasta, frate Branham. Eu Îl văd!”
Vă puteți imagina stând în acea zi, în acea mulțime, spunând: „Ce? Ce? Ce este?” Priviți cât puteți de atenți. Scrieți Scripturile date de el și ce încearcă el să vă aducă. Și el nu a spus aceasta numai într-o Pecete, ci a spus aceasta timp de șapte zile. El a spus:
„Oh, sper că înțelegeți. Așteptați până vom ajunge duminică seara acolo, până când ajungem la Pecetea a șaptea.”
El credea că o va descoperi, dar atunci când a ajuns să predice Pecetea a șaptea, i s-a spus să se oprească, să nu o dezvăluie. Dar el le spusese: „Așteptați până duminică seara. Așteptați până când ajungem acolo. Oh, eu doar aștept pe Cineva…” „…eu doar aștept ca cineva să se ridice și să spună: „Eu o văd, frate Branham!” Se întâmplă peste tot în jurul vostru și voi nu o puteți prinde.”
Apoi, în ultima zi, a spus: „Voi nu înțelegeți. Nu ar trebui să înțelegeți.” Ce ar trebui să nu înțeleagă? Ce se întâmpla în jurul lor? În fiecare zi în care el a predicat Tunetele, a venit EL. Prima zi, primul Tunet; a doua zi, al doilea Tunet; a treia zi, al treilea Tunet…Era vorba despre Tainele care erau cuprinse în cele șapte Peceți. El interpreta simbolurile și le spunea Taina care era în spatele acestora. Aceasta era descoperirea celor șapte Tunete, și acest lucru s-a întâmplat toată săptămâna aceea. El a spus: „Aceasta se întâmplă peste tot în jurul vostru, și nu înțelegeți.”
Ce se întâmpla peste tot în jurul lor? Descoperirea celor șapte Tunete ieșea acum. Și aceasta marca timpul sfârșitului. Îngerul puternic a coborât; Mielul a luat Cartea și acum, descoperirea celor șapte Tunete vă arată că El a deschis Pecetea a șaptea. El doar aștepta ca cineva să se ridice de pe scaun și să spună: „Eu văd aceasta, frate Branham!”
Dacă aș putea să mă întorc acolo cu ceea ce am acum, m-aș ridica și aș spune: „O văd, frate Branham! Văd despre ce vorbești. Aceasta este ceea ce spuneai. Acesta este semnul sfârșitului. Despre aceasta vorbeai. Se întâmplă chiar acum.” Laudă lui Dumnezeu!
El a venit atât de mult, toată săptămâna, ca ei s-o vadă. Apoi, în ultima zi, s-a hotărât și a spus: „Nu trebuie s-o vedeți.” El a ajuns la Pecetea a șaptea și a spus:
„Simt că trebuie să mă opresc, să nu mai spun nimic. Acum, amintiți-vă de papucul de bebeluș; amintiți-vă de Canionul Sabino; amintiți-vă de visul lui Junior Jackson,” și a început să lege toate acestea împreună, apoi a spus:
„Acum nu este ruptă, încă nu este permis să fie ruptă; aceasta nu va fi ruptă pentru public. Aceasta nu va fi ruptă acum, nu va fi, nu va fi dezvăluită. Dacă nu știți, aceasta nu va fi dezvăluită până la timpul când trebuie să fie dezvăluită.”
Odată ce o vedeți, vă întoarceți și vedeți exact ce spune profetul. Înainte de aceasta, citeam ce spunea el, mă scărpinam în cap și spuneam: „Ce nu știu? Eu nu înțeleg.” Dar, odată ce primești descoperirea, te întorci și vezi ce face profetul lui Dumnezeu. El știa că aceasta trebuia să vină prin descoperire, și avea să vină în timp, de aceea, el a spus: „Să nu adăugați nici o interpretare. Să nu încercați. Este atât de simplu, și dacă ați încerca, ați da totul peste cap.”
Să citim mai departe:
„…El a deschis acea a șaptea Pecete. Dar, vedeți? Este o Taină ascunsă. Nimeni nu o cunoaște, dar este corect împreună cu ceea ce a spus El: „Nimeni nu va cunoaște venirea Lui.” Ei nu vor ști nici despre această Taină a celor șapte Tunete. Deci, vedeți? Este conectat împreună.”
Tot în Pecetea a șaptea, el a spus:
„Acum, când Aceasta va ajunge pe bandă, ceea ce este, probabil va trimite zece mii de prieteni departe de mine, pentru că vor apune: „Fratele Branham încearcă să se pună și să se facă un slujitor, sau un profet sau ceva, înaintea lui Dumnezeu.” Dați-mi voie să vă spun, frații mei, că aceasta este o greșeală. Eu nu vă spun decât ceea ce am văzut și ce mi s-a spus. Iar acum, voi faceți ce vreți. Eu nu știu cine urmează…ce va avea loc. Eu nu știu, știu doar că acele șapte Tunete dețin Taina aceea și că cerul este tăcut. Ce este aceasta? Pecetea a șaptea. Înțelege toată lumea?”
Mesajul Întrebări și Răspunsuri, din august 1964, un an mai târziu:
„Cele șapte Tunete, care sunt egale cu șapte Taine, au fost deja descoperite? Au fost ele descoperite în cele șapte Peceți, dar încă nu ne sunt cunoscute ca Tunete?”
Și profetul răspunde:
„Nu. Ele au fost descoperite în cele șapte Peceți. Despre aceasta au fost Tunetele. Ele trebuiau să descopere…Cele șapte Tunete care și-au rostit Glasurile și nimeni nu a putut înțelege ce era aceasta…Ioan știa ce era, dar i s-a interzis să scrie. El a spus: „Dar al șaptelea înger, în zilele când va suna, cele șapte Taine ale celor șapte Tunete, vor fi descoperite.”
Da, al șaptelea înger. Cine este al șaptelea înger? „Și al șaptelea înger, este un mesager al Epocii a șaptea a Bisericii. Vedeți?” Acesta este William Branham. El este, de asemenea, împlinirea lui Maleahi 4, Apocalipsa 10.7: „În ziua aceea, al șaptelea înger, în zilele când va suna, cele șapte Taine ale celor șapte Tunete, vor fi descoperite.” Ele nu vor fi descoperite mai târziu, ci vor fi descoperite sub slujba lui.
Apoi, în Epoca Bisericii Laodicea, din cartea „Epocile Bisericii,” profetul a spus:
„Acum, acest mesager din Maleahi 4 și Apocalipsa 10.7, are să facă două lucruri. Unul: conform Maleahi 4, el va întoarce inimile copiilor spre părinți. Doi: el va descoperi Tainele celor șapte Tunete din Apocalipsa 10, care sunt descoperirile conținute în cele șapte Peceți. Acestea vor fi „adevăruri tainice” descoperite divin, care literalmente, vor întoarce inimile copiilor spre părinții Rusalistici.”
Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că îngerul al șaptelea, Ilie din Maleahi 4, trebuie să fie cel care aduce descoperirea celor șapte Tunete. Nu un alt om, nu altcineva, ci aceasta trebuie să se întâmple în lucrarea lui, sub sunetul trâmbiței lui. El trebuie să aducă descoperirea celor șapte Tunete. Și dacă voi nu aveți descoperirea celor șapte Tunete, nu aveți împlinirea lui Maleahi 4. El nu poate fi Maleahi 4 fără deschiderea Peceții a șaptea; el nu poate fi Maleahi 4 fără venirea Domnului; el nu poate fi Maleahi 4 fără deschiderea celor șapte Tunete, pentru că este nevoie de aceste „adevăruri tainice” descoperite, pentru a împlini literalmente, Maleahi 4, și să întoarcă inimile copiilor înapoi la părinții Rusalistici.
Deci, tu nu poți să-l ai pe fratele Branham ca Maleahi 4, dacă nu-l ai ca cel care descoperă cele șapte Tunete. Nu va funcționa. Dacă prin sunetul lui, nu a descoperit cele șapte Tunete, nu a împlinit Maleahi 4.
Așadar, dacă cele șapte Peceți nu s-au deschis, el nu a fost cine a spus că este, și cine credem noi că este. Dacă Hristos nu a venit, el nu este cine a spus că este, și nici cine credem noi că este.
Astfel, noi am ajuns în Mesaj la punctul în care, Mesajul este totul sau nimic. Ori este corect, ori nu este corect. Noi nu mai putem închide la mijlocul drumului. El, ori este cine credem că este și cine a spus că este, fiind legitimat de Dumnezeu că este, ori trebuie să începem altceva pentru că voi nu mai puteți amesteca Aceasta cu propria voastră gândire. Trebuie să fie împlinirea Cuvântului.
Sunt încă tone de lucruri pe care nu le înțelegem, am primit tot felul de întrebări… Eu sunt de acord că mai sunt încă multe lucruri pe care El trebuie să le descopere; sunt lucruri pe care profetul le-a spus și pe care nu le înțeleg, dar aceasta nu schimbă nimic. El trebuie să fie al șaptelea înger care este pe pământ în momentul acestei veniri, când Îngerul puternic coboară cu o Carte deschisă în mână și cele șapte Tunete sunt descoperite, care descoperă Tainele celor șapte Peceți. Acesta este timpul în care el trebuia să fie aici, apoi trebuie să se termine când el este aici.
Deci, noi nu adăugăm nimic la aceasta și nu trebuie să adăugăm nimic, ci tot ce trebuie să facem, este să-I cerem lui Dumnezeu să ne deschidă ochii pentru a o vedea. Și odată ce o vedem, doar o descriem și o prezentăm cu alte Scripturi. Și fratele Branham a descris-o cu altele; și dacă folosim alte tipuri și umbre decât acelea pe care le-a folosit el, nu înseamnă că adăugăm la Mesaj. Corect?
Unii au mentalitatea că trebuie să fie spus numai ceea ce a spus profetul, numai ceea ce spune caseta, ceea ce înseamnă că eu nu pot decât să citez exact ceea ce a spus fratele Branham, că acesta este singurul fel în care pot predica, că acesta este singurul mod în care pot explica orice. Aceasta înseamnă că tot ce aș putea face, este să stau aici și să citesc o listă de citate, pentru că nu pot spune altceva.
Dar ceea ce spune el, este să spunem ce spun casetele. Ce spun casetele? Ascultați, voi puteți cita caseta și să nu spuneți ce spune caseta; așa cum poți cita Scripturile și să nu spui ce spun Scripturile. De aceea, nu este citirea textuală, ci este prinderea descoperirii a ceea ce este pe casetă, apoi poți merge oriunde în Scriptură, pentru că deschiderea Peceții a șaptea îți deschide înțelegerea, îți deschide întreaga Biblie.
Biblia fratelui Branham a devenit o Biblie nouă, dar și Biblia ta și a mea ar trebui să devină o Biblie nouă. Noi ar trebui să vedem Pecetea a șaptea, venirea Domnului, Taina Tunetelor, marea Taină a Tainei lui Dumnezeu, noi ar trebui s-o găsim peste tot, în fiecare crăpătură, în fiecare fisură în care fratele Branham nu a avut timp să meargă, pentru că el nu a fost pe Pământ atât de mult timp după deschiderea Peceților. Biblia lui a devenit o Carte nouă, dar a avut mai puțin de trei ani de predicat, în timp ce noi am avut deja șaizeci de ani pentru a predica Mesajul.
Noi ar trebui să găsim locuri noi prin Biblie, dar trebuie să spunem ce spun casetele prin prinderea descoperirii Cuvântului și venind cu aceeași descoperire pe care a avut-o profetul. „Acum văd ce a văzut el!” Și nu am primit-o dintr-un Manual, pentru că nici el nu a primit-o dintr-un Manual.
Eu am primit-o printr-o descoperire a lui Dumnezeu în inima mea, și tot ce încerc să fac acum, este ceea ce încerca să facă el. Eu încerc să folosesc cele mai bune mijloace posibile pentru a vă explica descoperirea care este în inima mea. Când ne împiedecăm în cuvintele noastre, vom folosi o Scriptură într-un fel în care voi credeți că nu ar trebui să-l folosim. Absolut!
Noi vom face tot ce a făcut profetul când a încercat să descrie descoperirea. Vom spune lucruri care sună ciudat; ne vom împiedeca de cuvintele noastre, vom cita greșit și vom aranja greșit și personajele din Biblie. Absolut! Dar nu acesta este scopul. Ideea este ce spune caseta. Atunci spui ce spune caseta și folosești orice mijloace posibile pentru a o explica, dar spui ceea ce spune caseta. Laudă lui Dumnezeu!
Sper că aceasta nu vă sperie. Pe mine mă emoționează. Când un frate vine la amvon inspirat de viziunea pe care o are și merge la un verset la care eu nu m-am gândit niciodată, îl folosește într-un fel în care eu nu mi-am imaginat niciodată și scoate din el Pecetea a șaptea, inima mea pur și simplu, saltă spunând: „Laudă Domnului!” Eu nu pot să spun: „Tu nu poți face aceasta.” Cine spune că nu poate face aceasta? El o poate face. De ce? Pentru că spune ceea ce spune caseta. El a prins descoperirea a ceea ce a încercat să ne aducă profetul.
Fratele Branham spunea: „Sper că o prindeți!” (Ce?) Ceea ce Duhul a încercat să obțină, fără să o spună direct. Dacă El nu a ieșit direct și nu a spus-o, cum voi spune eu doar ce este pe casete, și să spun ce vrea El să prind? Ne-ai dat o sarcină imposibilă.
Fratele Branham a spus: „Voi trebuie să citiți printre rânduri, pentru că este o scrisoare de dragoste. Voi o prindeți printre rânduri.”
Voi aveți Biblia deschisă. Dacă nu este deschisă, deschideți-o acum, oriunde. Nu vă duceți la o anumită Scriptură, ci doar deschideți Biblia undeva chiar la mijloc. Uitați-vă în Ea și citiți printre rânduri. Ce vedeți printre rânduri? Este o scrisoare de dragoste, ce vedeți printre rânduri? Printre rânduri este alb.
Prieteni, voi vă uitați la Piatra albă! Vă uitați la porțiunea nescrisă a Cuvântului! Vă uitați la ce este printre rânduri, la scrisoarea de dragoste care i-a fost dăruită Miresei Lui. El a pus-o printre rânduri și Ea știe aceasta, pentru că are o relație de dragoste cu El, pentru că a făcut parte din El înainte de întemeierea lumii. Prin această descoperire Ea este reconectată cu El, în dragoste cu El, Piatra de încheiere, care este Dragostea. Și acum, Ea coboară, iar Mireasa citește ce este în alb, ce nu este scris deloc, dar Ea poate citi Aceasta și o poate vedea. Laudă lui Dumnezeu!
Prieteni, noi citim tot timpul Piatra albă. Acolo este o mare Taină care a fost descoperită în această Biblie, pe care El a așteptat s-o aducă în acest timp al sfârșitului. De ce a făcut-o? Pentru că El vrea ca noi să ne ridicăm deasupra tuturor lucrurilor lumii și să avem o minte spirituală.
Nu am cum să termin acum, dar, laudă Domnului, că ne vom întoarce la Aceasta.
În mesajul Astăzi, această Scriptură este împlinită, fratele Branham a spus:
„În dimineața următoare, la ora zece, stăteam acolo în camera mea. În jurul orei zece, Îngerul Domnului a venit și a spus: „Du-te la Tucson. Vei fi la Nord-Est, și acolo vor veni șapte îngeri într-un grup, care vor zgudui tot pământul în jurul tău.” Și a spus: „Ea îți va fi spusă de acolo.”
Câți vă amintiți aceasta, aici, cu mult înainte de a se întâmpla? Este un om care stă în seara aceasta chiar aici, în această clădire, care a stat acolo, când s-a întâmplat.
Și a spus: „Când șapte Peceți ale Tainelor ascunse ale întregii Biblii, vor fi deschise și vor împlini Apocalipsa 10, că în Mesajul îngerului al șaptelea aceste lucruri se vor împlini. În această zi, această Scriptură este împlinită înaintea ochilor voștri. Astăzi, această Scriptură este împlinită!”
Laudă lui Dumnezeu! În mesajul Suflete care sunt acum în închisoare, fratele Branham a spus:
„Tainele erau în cele șapte Peceți. Când aceste șapte Peceți au fost deschise, aceasta a deschis întreaga Biblie. Cele șapte Peceți. Ea a fost pecetluită cu șapte Taine. Și în aceste șapte Taine se află toată Taina Ei. Și Ea este Cartea Răscumpărării, Noul Testament.”
Aceasta a deschis toată Apocalipsa. Priviți această afirmație din mesajul Sărbătoarea Trâmbițelor:
„Acum, Tainele ascunse ale lui Hristos, au fost descoperite pe deplin în cele șapte Peceți.”
Amintiți-vă că Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită, care este Apocalipsa 10.7: „…taina lui Dumnezeu va fi terminată.” Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită! „Acum, Tainele ascunse ale lui Hristos, au fost descoperite pe deplin în cele șapte Peceți.”
Ascultați! De ce am avea nevoie să vină altcineva și să facă altceva, dacă Hristos a fost descoperit pe deplin? Dacă Taina întregii Biblii a fost deschisă, dacă întreaga Biblie a fost deschisă, de ce trebuie să avem nevoie de altcineva să vină să facă altceva? Pentru a deschide mai mult din Biblie? Ce parte din Biblie nu a fost deschisă? „Tu deschizi Biblia pentru a-L descoperi pe Hristos.” Ce parte din Hristos nu a fost descoperită? Aceasta s-a terminat. Acesta este timpul sfârșitului, timp nu va mai fi, este sfârșitul a tot. Noi suntem în timpul sfârșitului, totul se termină. Laudă lui Dumnezeu!
Această Piatră de încheiere! Când El i-a spus profetului: „Întoarce-o spre dreapta!”, noi am aflat că Piatra de încheiere, este Piatra de căpătâi. Acesta era Hristos, care venea să Se unească cu Mireasa Sa. Hristos în ce fel? Hristos, Descoperirea deplină a Tainei lui Dumnezeu, Conducerea, Mirele nostru, Soțul nostru, Cuvântul descoperit venea să Se unească cu Mireasa Sa pentru a deveni Unul. Aceasta este ceea ce avea loc la sunetul celor șapte Tunete.
„…Noi suntem slujitorii Tăi și ne dăruim în întregime Ție, pentru anul 1963, pentru ca Puterea Duhului Tău să aibă mai multă întâietate în viața noastră și în ființa noastră. Ajută-ne, Doamne! Iartă-ne, și ajută-ne! Te rugăm să ridici oameni puternici, ridică luptători puternici ai credinței! Doamne, deschide anul acesta acea Mană ascunsă, acea Piatră din Stâncă…”
Despre ce vorbește el? Ce este Piatra din Stâncă? Cu o seară înainte, el a predicat mesajul, „Domnilor, acesta este timpul sfârșitului?”, și a vorbit despre visul lui Junior Jackson. Toți cei prezenți știau despre ce vorbea, și acum, el a venit la serviciul de seară, la sfârșitul anului 1962, și se roagă lui Dumnezeu pentru anul care urma, spunând: „…deschide anul acesta...” Când să deschidă? În anul 1963: „Doamne, deschide anul acesta Mana ascunsă, Piatra din Stâncă.” Ce este Mana ascunsă? Descoperirea Tainei lui Dumnezeu, care este Hristos, descoperirea lui Hristos.
„…Piatra din Stâncă…” Ascultați, „…ca să putem vedea Planul lui Dumnezeu...” Care a fost scopul? Ca voi să înțelegeți întregul Plan de Răscumpărare al lui Dumnezeu: de unde vii; cum ai ajuns aici; ce face El; ce a făcut El pentru ultimele șapte Epoci ale Bisericii; ce a venit să facă Hristos; ce ai de făcut aici; ce va încheia El și cum vom merge mai departe de aici, „…ca să putem vedea Planul Tău.” Aceasta este ceea ce cerea el, pentru anul 1963.
„Doamne, deschide anul acesta Mana ascunsă, acea Piatră din Stâncă.” Piatra albă, descoperirea Pietrei albe, „ca să putem vedea Planul lui Dumnezeu.”
Voi ați realizat că predicarea celor șapte Tunete a fost să aducă interpretarea corectă a simbolurilor Peceților, nu să ne fixăm pe simboluri, deși există o mare valoare în acestea, ci ca să recunoaștem indicatorul, semnul timpului, care este Pecetea a șaptea. Aceasta este venirea Domnului, aceasta este Unirea Capului cu Trupul; să recunoaștem că cele șapte Tunete ne vor aduce la sfârșitul timpului, astfel încât să vedem Planul lui Dumnezeu. De aceea, aceste Taine ascunse în cele șapte Peceți, au deblocat întreaga Biblie, pentru că aceasta a deblocat totul, odată ce știi ce face Dumnezeu, cum o face și cum o realizează.
Care a fost marea Taină a lui Dumnezeu? Marea taină a lui Dumnezeu a fost Hristos. Ce este Hristos? Hristos este Cuvântul Uns. Ce Cuvânt Uns? Acesta a fost Hristos în Moise; a fost Hristos în Noe; a fost Hristos în David; a fost Hristos în Avraam; a fost Hristos în Pavel; a fost Hristos în Petru, și este Hristos în tine și Hristos în mine. Acesta este Planul lui Dumnezeu! Aceasta este marea Taină pe care El a vrut s-o descopere sub aceste Peceți. Aceasta este Piatra albă, este Taina Bibliei. Această Carte este totul despre Dumnezeu, totul despre Isus Hristos și despre Răscumpărare.
Fratele Branham a început să predice și să ne arate de ce a trebuit să fie Sânge; de ce o naștere virgină; ce s-a întâmplat în grădină, Taina din Taină. De ce? Pentru că Sămânța Lui răscumpărată a fost în Pământ. Și acum, el a plecat de la predestinare…Și alții predică predestinarea, că voi ați fost predestinați. Perspectiva denominațională este că Dumnezeu a privit jos, și, știind că Îl vei alege, te-a predestinat prin cunoștința Lui, dar fratele Branham a venit cu Taina din Stâncă și a spus: „El te-a predestinat pentru că ai fost în El, în Mintea Lui, înainte de întemeierea lumii.”
Profetul a luat-o de la suprafață și a dus-o până în adâncul Tainei din spatele Minții lui Dumnezeu. Lumina nu a strălucit niciodată înainte peste Aceasta. Nimeni altcineva nu a predicat despre o Sămânță Genă a lui Dumnezeu, iar Sămânța Genă a adus nevoia de Răscumpărare; Sămânța Genă a adus nevoia de Duhul Sfânt; Sămânța Genă a adus nevoia nașterii din nou; Sămânța Genă a fost predestinată.
„Deschide pentru noi în acest an Mana ascunsă, Piatra din Stâncă, să putem vedea Planul lui Dumnezeu.” Să vedem ce spune în continuare:
„…închide Piramida vieții noastre, Doamne! Pune Piatra de încheiere, Hristos Isus, asupra fiecăruia dintre noi! Fie care marile, minunatele, sfintele Sale binecuvântări, să fie peste noi toți!”
Fratele Branham cerea toate acestea pentru anul 1963, și aceasta este ceea ce a realizat Dumnezeu în anul 1963, iar ultima parte, este ceea ce realizează El astăzi: Statura unui om perfect, Înfierea, aducând fii și fiice prin deschiderea Cuvântului, într-o stare de înfiere. Ce este o stare de înfiere? Oh, Doamne, ajută-mă!
Noi privim starea de înfiere dintr-o perspectivă firească, și spunem: „Oh, sunt pierdut; sunt nestatornic. Vreau să fiu într-o poziție corectă, vreau ca cineva să mă ridice și să mă conecteze cu Dumnezeu.”
Noi privim la această înfiere și vrem ca Dumnezeu să ne ia, să ne pună pe un piedestal și să ne dea drepturi și privilegii, onoare și slavă, dar din perspectiva lui Dumnezeu, înfierea este total diferită, pentru că, amintiți-vă, înfierea a fost Planul predestinat al lui Dumnezeu, a fost Taina Voii Lui. Vă amintiți că am predicat despre Taina Voii Sale, că noi vom fi înfiați, pentru că El ne-a predestinat la înfierea fiilor prin Hristos Isus, după buna plăcere a Voii Sale.
Deci, care a fost Planul Său predestinat? Să ne înfieze! De ce a vrut să ne înfieze? Pentru că dorința Lui era ca El Însuși să Se facă Trup pe Pământ în copiii Săi. Aceasta este perspectiva lui Dumnezeu cu privire la înfiere.
Înfierea este să te aducă la maturitate, astfel încât să-ți poată pune Inelul cu Sigiliul, astfel încât să-ți poată da carnetul de CEC-uri, astfel încât să poți fi aproape egal cu Tatăl tău, și să poată avea un Fiu căruia să-I poată preda Mileniul.
Isus Hristos a venit în acest loc, și acum, Mireasa lui Hristos trebuie să vină în acest loc, astfel încât, El să poată preda, în înfiere, întreaga Creație, Fiului Său și Soției Fiului Său, iar Dumnezeu să poată intra în odihna Milenară.
Înfierea este mult mai profundă decât credem noi. Înfierea este că Dumnezeu Își împlinește Scopul, dorința Sa, ceea ce a vrut El. Ce a vrut Dumnezeu întotdeauna și ce I-a fost furat în grădina Edenului? El a vrut un Pământ locuit cu fiii și fiicele Lui Dumnezeu, cu care să poată avea părtășie și să-Și poată arăta atributele în această manifestare. Înfierea va aduce aceasta înapoi.
Deci, la ce mergem noi? Ce ar trebui să facă Pecețile? Ce s-a întâmplat în anul 1963? „Deschide în anul 1963, Mana ascunsă, Porțiunea secretă de Pâine, Cuvântul, Hristos, Mana ascunsă, Piatra din Stâncă, Descoperirea ascunsă ca să putem vedea Planul Lui Dumnezeu, apoi închide Piramida vieților noastre, Înfierea. Doamne, pune Piatra de încheiere, Hristos Isus, Conducerea, Cuvântul, asupra fiecăruia dintre noi.” Aceasta este ceea ce trebuia să se împlinească în anul 1963.
Eu spun: Dumnezeule, aceasta să se împlinească în anul 2024! Încheie viețile noastre și pune pe noi Piatra de încheiere a lui Hristos Isus, ca să fim chiar în chipul Lui și să fim El pe acest Pământ, pentru slava Sa. Să ne rugăm.
Dragă, Tată ceresc, Îți mulțumim pentru această zi. Doamne, pare imposibil ca buzele noastre să poată vorbi despre astfel de lucruri. Este copleșitor când ne oprim și ne gândim cu adevărat, și privim Taina care a fost acoperită înainte de întemeierea lumii, Taina Ta despre Tine Însuți, care a fost ascunsă în Tine. Doamne, Tu ne-ai adus-o, și prin harul Tău, ne-ai însuflețit.
Noi nu am fi putut s-o vedem niciodată intelectual; nu putem ajunge niciodată la Aceasta prin studiu, ci este posibil pentru că Tu ne-ai predestinat și ne-ai atras la Aceasta.
Doamne, noi putem spune în noi înșine că nu suntem vrednici, nu suntem vrednici de această onoare de a vedea aceste lucruri. Tată, noi nu suntem vrednici să fim părtași la aceste lucruri, dar, o, suntem atât de recunoscători că ne-ai ales în Hristos Isus, înainte de întemeierea lumii.
Doamne, Te rog să ne ajuți să dăm valoarea corectă acestei descoperiri, căci este mai mult decât viața, este dincolo de viața aceasta, este dincolo de orice lucru tangibil pe care putem pune mâinile. Doamne, Te rog, ajută-ne să dăm valoarea potrivită acestei descoperiri, și să devină cel mai mare lucru din întreaga noastră viață.
Doamne, aceasta este ceea ce ne-ai adus Tu în această zi; aceasta este ceea ce ai vrut să știm; acesta este secretul pe care ai venit să ni-l aduci, de aceea, Doamne, lasă să ne schimbe viața; lasă să ne schimbe înțelegerea; lasă să ne modeleze în orice fel. Modelează-ne în chipul Tău, domnește pe deplin în noi și ai întâietate în noi, pentru că aceasta este dorința noastră.
Oh, suntem copleșiți de harul și dragostea Ta! Suntem copleșiți de Planul Tău! Ca ființe umane slabe, venim în lume în aceeași condiție ca orice altă ființă umană, dar, Doamne, Tu ne-ai ridicat prin această descoperire și ne-ai așezat alături de Tine. Tu ne acoperi cu Persoana Ta, transformându-ne în chipul Tău.
Doamne, Isuse, ajută-ne să ne predăm acestei lucrări minunate pe care o faci în această zi, mai mult decât am făcut-o vreodată.
Te iubim și Te rugăm să fii cu noi toți, în timp ce ne despărțim. Veghează asupra noastră, Doamne! Binecuvântează-ne ca și copii ai Tăi și ajută-ne să-Ți împlinim Scopul pe acest Pământ, în Numele lui Isus Hristos. Amin.
–Amin–