CARTEA VIEȚII DESCHISĂ

Dumnezeu să vă binecuvânteze în seara aceasta. Să ne plecăm capetele.

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru privilegiul de a ne aduna din nou, și așa cum spunem adesea, aceasta înseamnă atât de mult pentru inimile noastre. Îl considerăm un mare privilegiu, Doamne, și Te rugăm să ne ajuți să nu devină niciodată o tradiție, ci să aibă întotdeauna un scop și un sens în inimile noastre. Doamne, de fiecare dată, noi venim și așteptăm să Te auzim pe Tine, Dumnezeule, și dorim să Te simți binevenit prin inimile și viețile noastre, prin cântecele și laudele noastre, pentru că facem totul spre lauda și slava Ta, în Numele Tău.

Doamne Dumnezeule, în timp ce ne apropiem de Cuvântul Tău, Te rugăm să vii și să frângi Pâinea Vieții pentru noi și să ne hrănești cu mâna Ta, ca să fii mulțumit de tot ce se spune. Ajute-ne să putem crește și să fim tot mai asemănători cu Tine, Cuvânt cu Cuvânt, pentru că Îți cerem aceasta în Numele lui Isus Hristos. Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

În timp ce stăm în picioare, vreau să luăm Bibliile și să ne întoarcem la Cartea lui Iona. Cred că voi continua pentru încă un serviciu cu locul din care am vorbit duminică, dar îi voi da un alt titlu. Aș vrea s-o numesc Cartea Vieții deschisă. Ne vom uita la aceasta pentru câteva minute, și vom începe cu Iona 3.10:

„Dumnezeu a văzut ce făceau ei şi că se întorceau de la calea lor cea rea. Atunci, Dumnezeu S-a căit de răul pe care Se hotărâse să li-l facă şi nu l-a făcut.”

Așa cum știm de duminică, Iona s-a dus în Ninive și a strigat împotriva cetății, așa cum i-a spus Domnul, iar ei s-au pocăit în sac și cenușă. În textul acesta, ni se spune că ei s-au întors de la calea lor rea, iar Dumnezeu s-a căit de răul pe care Se hotărâse să li-l facă și nu l-a făcut. Dumnezeu l-a trimis pe Iona să le predice un mesaj, să strige împotriva lor și să le spună: „Încă patruzeci de zile și va veni judecata.” Și când s-au pocăit în sac și cenușă, Dumnezeu S-a pocăit de răul pe care a spus că îl va face și nu l-a mai făcut. În Iona 4.1 citim:

„Lucrul acesta n-a plăcut deloc lui Iona şi s-a mâniat.

S-a rugat Domnului şi a zis: „Ah! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în țara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars. Căci știam că ești un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi că Te căiești de rău!”

Laudă lui Dumnezeu! Plângerea lui Iona este refugiul și mângâierea mea. Iona a avut ceva împotriva oamenilor din Ninive, el a avut o atitudine greșită cu privire la ei, este evident că a vrut să fie nimiciți. Iona nu a vrut ca pocăința lor să aducă mila lui Dumnezeu peste ei, așa că a fost foarte supărat. A fost nemulțumit și foarte supărat, și ce i-a spus lui Dumnezeu? „Dumnezeule, Tu știi că nu am vrut să vin aici, deoarece „știam că Tu ești un Dumnezeu milos și plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi că Te căiești de rău!”

Laudă lui Dumnezeu! Acestea sunt atributele lui Dumnezeu și Îi sunt recunoscător în seara aceasta pentru că a fost îndurător cu mine; a încetat să mai fie mânios pe mine și S-a pocăit de răul pe care a vrut să mi-l facă și pe care îl meritam. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru aceasta. Acum vreau să aruncăm o privire în unul sau două citate.

Primul este din Credința dată odată sfinților, din anul 1957:

„Hristos va veni și va fi Judecător. Dar înainte de a putea judeca, trebuie să ofere milă pentru a fi un Judecător drept. Și dacă oferă milă, iar mila este disprețuită, nu mai rămâne nimic decât judecata. Te vei judeca și te vei respinge singur, pentru că L-ai respins. Nu-L mai respinge!”

Astfel, fratele Branham vrea să ne spună că Dumnezeu are un principiu: înainte de a aduce judecata, El ne va aduce mila, pentru că El nu îl cheamă pe om la judecată înainte de a-l avertiza mai întâi.

Noi am văzut că Dumnezeu a venit și a trimis un mesaj de judecată pentru Ninive, prin Iona, iar când Iona a predicat acest mesaj de judecată, ei s-au pocăit și au primit milă. Noi știm că mai târziu, ei s-au întors din nou la fapte rele, iar în cartea lui Naum vedem că au fost distruși. Dar Dumnezeu este un Dumnezeu îndurător și vedem că El nu-l aduce pe om la judecată fără să-l avertizeze mai întâi și să-i ofere o șansă să primească mila. Astfel, omul se condamnă singur, refuzând mila lui Dumnezeu.

În mesajul Este Semnul, fratele Branham a spus:

„A făcut toate aceste lucruri, dar ei nu voiau încă să se pocăiască sau să creadă Mesajul zilei. Nu au vrut s-o facă, deși a fost expusă înaintea lor și, cu siguranță, a fost făcută cunoscută. Când vezi că au loc asemenea lucruri, este un semn al judecății viitoare; judecata va urma acele lucruri, a făcut-o întotdeauna, nu va fi nicio excepție. Vedeți, judecata urmează harul. Când este respinsă mila, nu mai rămâne nimic altceva decât judecata, așa că o va urma întotdeauna.”

Dumnezeu este milostiv, este îndurător, este încet la mânie, El este toate aceste lucruri minunate, dar El este și un Dumnezeu drept, un Dumnezeu al judecății. Așadar, El trebuie să rămână un Dumnezeu al dreptății și al judecății, dar și un Dumnezeu plin de har și îndurare. Dumnezeu nu Își va micșora niciodată dreptatea, dar nu va renunța la milă pentru dreptate. Cumva, El poate ține totul într-un echilibru perfect. El este întotdeauna desăvârșit în judecata Lui, în dreptatea Lui; El este drept întotdeauna, dar este și milostiv întotdeauna. Vreau să vă spun că îmi place să slujesc un Dumnezeu al cărui caracter este desăvârșit, iar această Biblie demonstrează caracterul Său.

Deschideți cu mine la Daniel 7. Vreau să începem să privim la judecată și ne vom concentra puțin asupra judecății de la Tronul alb. În seara aceasta, voi încerca să iau timp și să învățăm despre aceasta. Daniel 7.9-10:

„Mă uitam la aceste lucruri până când s-au așezat niște scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada şi părul capului Lui era ca niște lână curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc şi roțile lui, ca un foc aprins.

Un râu de foc curgea şi ieșea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata şi s-au deschis cărțile.”

Fratele Branham a legat aceasta de judecata de la Tronul alb, arătând că acele mii de mii care L-au slujit este Mireasa. Cine îi slujește unui bărbat, în afară de soția lui?  Astfel, Mireasa este la judecată cu El, slujindu-L. „Mii de mii Îl slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata şi s-au deschis cărțile.”

Când ajungem la această judecată, cred că este important să remarcăm faptul că au fost deschise cărțile. Deci este o judecată cu cărțile deschise; la judecata de la Tronul alb nu este nimic ascuns, nu este nimic secret, ci totul este complet deschis. Așadar, nu există nimic ce ar putea fi ținut ascuns sau secret față de Dumnezeu.

Să mergem la Apocalipsa 20. Noi ne putem ascunde toată viața, dar la judecata de la Tronul alb nu putem ascunde nimic. Apocalipsa 20.11-15:

„Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb şi pe Cel ce ședea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele.

Şi am văzut pe morți, mari şi mici, stând în picioare în fața lui Dumnezeu. Niște cărți au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieții.”

Așadar, la această judecată de la Tronul alb, avem cărți care sunt deschise și Cartea Vieții este deschisă și ea. Haideți să citim versetul acesta încă o dată: Şi am văzut pe morți, mari şi mici, stând în picioare în fața lui Dumnezeu.” La judecata aceasta Mireasa nu va merge niciodată, pentru că aceasta nu este o judecată pentru Sămânța lui Dumnezeu. Sămânța lui Dumnezeu a ocolit judecata aceasta, Ea nu vine la condamnare sau la judecată, pentru că are deja Viață veșnică. Aceasta este judecata celor morți fără Viață veșnică. Dar Mireasa, aleșii lui Dumnezeu nu mor, ci ei trăiesc și trec mai departe, dorm. Această judecată este pentru toți ceilalți din afara seminței alese, predestinate, a lui Dumnezeu. Cine va sta la judecată? Toți ceilalți.

Să citim mai departe: Şi am văzut pe morți, mari şi mici, stând în picioare în fața lui Dumnezeu. Niște cărți au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieții. Și morții au fost judecați după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărțile acelea.”

Cred că această judecată este foarte interesantă, este o judecată care are legătură cu faptele lor, de aceea, este deschisă Cartea Vieții și alte cărți. Așadar, este foarte interesant faptul că sunt judecați pe baza faptelor lor, dar Mireasa nu va fi, Ea nu va fi judecată între viață și moarte pe baza faptelor Ei, pentru că Ea a primit Viața prin credință, este un dar al credinței, și are Viață veșnică prin credință. Deci, aceasta nu este judecarea Ei, Ea va veni la o judecată, la o judecată a răsplătirii care vine în Mileniu. Acea judecată a răsplătirii se bazează pe ceea ce a făcut Ea în viață, dar nu este niciodată o judecată de condamnare. Una este o judecată de răsplătire aici, și alta este o judecată între viață și moarte, între cei care vor intra la viață și cei care vor merge în iazul de foc. Este uimitor să observăm că au fost deschise aceste cărți și Cartea Vieții a fost deschisă și „au fost judecați după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărțile acelea.”

„Marea a dat înapoi pe morții care erau în ea; Moartea şi iadul au dat înapoi pe morții care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.” Aici se menționează din nou că „Fiecare a fost judecat după faptele lui.”

„Şi Moartea şi iadul au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.

Oricine n-a fost găsit scris în cartea vieții a fost aruncat în iazul de foc.”

 Să ne întoarcem la Matei 25.31. Aceasta este a treia Scriptură pe care vreau s-o citesc în legătură cu judecata de la Tronul alb. Fratele Branham ne-a spus că acesta este tot Tronul alb de judecată.

„Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toți sfinții îngeri, va ședea pe scaunul de domnie al slavei Sale.

Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre;

şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.”

În această judecată avem oile la dreapta și caprele la stânga. Deci, înaintea Tronului alb avem câteva categorii de oameni, avem o mulțime de oameni, toate națiunile vor fi adunate și vor fi despărțiți așa cum desparte un păstor oile de capre. Domnul va sta pe tron și va hotărî ori condamnare, ori mântuire, pe baza a ceea ce au făcut. Să citim mai departe, versetul 33:

„şi El va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui.

Atunci, Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.

Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin şi M-ați primit;

am fost gol şi M-ați îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeți; am fost în temniță şi ați venit pe la Mine.”

Atunci, cei neprihăniți Îi vor răspunde: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi Ţi-am dat să mănânci sau fiindu-Ți sete şi Ţi-am dat de ai băut?

Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit sau gol şi Te-am îmbrăcat?

Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniță şi am venit pe la Tine?”

Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut.”

Apoi va zice celor de la stânga Lui: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!

Căci am fost flămând, şi nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau;

am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniță, şi n-aţi venit pe la Mine.”

Atunci, Îi vor răspunde şi ei: „Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ți sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniță şi nu Ţi-am slujit?”

Şi El, drept răspuns, le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.”

Şi aceștia vor merge în pedeapsa veșnică, iar cei neprihăniți vor merge în viața veșnică.” (v. 33-46).

Așadar, la judecata de la Tronul alb, Hristos este aici despărțind așa cum desparte un păstor oile de capre, și îi desparte pe baza a ceea ce I-au făcut. Deci, sunt judecați în funcție de faptele lor. Un grup L-a hrănit când a fost flămând, L-a îmbrăcat când era gol, L-au vizitat când era la închisoare. Acel grup a făcut aceasta, dar ei nu au știut că I-au făcut aceasta Lui, nu au știut că prin ceea ce făceau Îl slujeau pe Domnul, de aceea au întrebat: „Când Ți-am făcut aceste lucruri?” Și El le-a răspuns: „Când ați făcut aceasta unuia dintre acești neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi-ați făcut.”

Astfel, puteți vedea că în Matei 25 este cuprins un alt grup tainic, iar grupul acesta tainic „sunt acești frați ai Mei.” Când spune aceasta, El nu vorbește despre cei despărțiți ca oile de capre, ci este vorba despre o altă categorie de oameni. Cine sunt acești „frați ai Mei,” și unde sunt ei? El ne spune: „Ei sunt în Cartea lui Daniel.” Amin. „Mii de mii Îl slujeau”, erau cu El pe tron; era Mireasa Lui, era Sămânța aleasă mai dinainte care stătea cu El pe Tronul Său. Și El a spus: „Când ați făcut aceste lucruri pentru acești frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut.”

Uneori, cu o minte confesională ne gândim că dacă adunăm haine pentru săraci, începem să hrănim săracii și adunăm alimente, ne asigurăm că vom trece mai ușor la judecată, dar numai dacă Îl îmbraci pe Hristos, numai dacă Îl hrănești pe Hristos, intri la viață. Poți hrăni o mulțime de oameni care nu sunt frații Lui. Nu aceștia au primit intrare în Viața veșnică, dar când L-au hrănit pe Hristos, L-au îmbrăcat pe Hristos, când L-au vizitat, au intrat.

Astfel, dacă luăm ideea denominațională, ideea denominațională este: „Dumnezeu spune că dacă hrănim săracii și îi îmbrăcăm pe cei goi, Lui îi facem aceasta.” Dar acest lucru nu este neapărat adevărat. Ideea denominațională nu va înțelege niciodată natura lui Dumnezeu. Cum poate Dumnezeu să-ți acorde intrare în Viața veșnică pentru că ai luat haine și le-ai dat oricărei persoane care ieșea de acolo? Nu. Li se dă Viață veșnică pentru că I-au dat Lui haine când era gol, I-au dat Însăși Persoanei Vieții haine când era gol și I-au dat mâncare când era flămând.

Ascultați, când a fost Isus Hristos așa? O, laudă lui Dumnezeu! El este în forma Lui cerească și în forma Lui cerească nu-I este niciodată foame, nu este niciodată gol și nu este niciodată în închisoare. Numai când este într-un trup de carne poate fi gol, flămând sau în închisoare. Așadar, ei nu I-au putut face aceasta lui Isus, ca Marele Mântuitor care locuiește în înălțime, în locurile cerești; ei nu pot face faptele acestea care sunt scrise în Carte și care le vor da Viață veșnică, decât manifestării lui Hristos în trup. Numai când Hristos Se manifestă într-un trup de carne, poate fi gol, poate fi flămând, poate fi sărac și poate avea nevoie să fie vizitat. O, laudă lui Dumnezeu! Deci, nu este un stoc de mâncare, nu este un stoc de haine, ci Îl slujesc pe Hristos care Se manifestă în trup.

În Cartea epocilor Bisericii, în Epoca Sardes, fratele Branham vorbește despre aceasta și eu mă voi referi la mai multe citate din această epocă a Bisericii. Dacă aveți Cartea Epocilor Bisericii, ar fi bine să vă întoarceți și s-o citiți. Acolo, fratele Branham ia această Carte a Vieții și o împarte foarte bine. Este vorba de douăzeci de pagini, între paginile 266 și 286, și ar fi bine să le citiți, pentru că eu nu am de gând să citesc tot. Dar fratele Branham folosește douăzeci de pagini explicând aceasta atât de amănunțit! Amin. El spune:

„Prima înviere nu are nimic a face cu moartea a doua…” Prima înviere este când Sămânța aleasă a lui Dumnezeu va învia în răpire. Aceasta este prima înviere și nu are nimic de-a face cu moartea a doua. Nu există nicio posibilitate să ajungi la a doua moarte, pentru că nu vei suferi niciodată condamnare, nu vei veni niciodată la judecată care este doar pentru cei care sunt în a doua înviere. 

„Prima înviere nu are nimic de-a face cu moartea a doua. Aceasta este la sfârșitul celor o mie de ani, când toți ceilalți morți vor trăi din nou. În ziua aceea, acolo vor fi aceia care vin înainte la Viața veșnică și ceilalți care sunt prinși în moartea a doua. Acum, nu este nevoie să presupunem cine sunt cei cărora li se dă Viața la a doua înviere. Ni se spune că aceasta le este dată pe motivul că au fost buni și amabili cu „frații”. Cei care sunt înviați și aruncați în iazul de foc, vor fi tratați așa din cauza atitudinii rele față de „frați”. Din moment ce acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, noi Îl acceptăm pur și simplu. Aici nu există niciun argument, ci doar o simplă declarație de fapte.”

Aș vrea să fie atât de ușor pentru toată lumea. Noi o acceptăm ca o simplă declarație de fapte.

„Ca să clarificăm mai bine lucrurile, vom reveni la textul din Matei 25.31-46 pe care l-am citit deja. Dacă vom citi cu atenție, vedem că aici nu scrie că acolo stă un păstor care desparte literalmente oile de capre, ci scrie că „îi va despărți pe unii de alții cum desparte păstorul oile de capre”. (v.32)

Adevărul este că în perioada aceea de timp (înaintea Tronului alb), nu pot sta oile Sale, deoarece ele sunt deja în staulul Său; ele au auzit Glasul Lui, Cuvântul, şi L-au urmat. Oile au primit deja Viață veșnică, și nu mai pot veni la judecată.”

Aceasta este o distincție importantă pe care o face Isus, deoarece dacă mergem la Matei 25 și încercăm să-l aplicăm în toate Scripturile, când Isus spune: „Oile Mele aud Glasul Meu...”, dacă crezi că oile din Matei 25 sunt oile lui Isus, te trezești că te gândești că aleșii predestinați sunt în această judecată. Dar cele din Matei 25 nu sunt oi, pentru că oile au fost deja adunate în staul, dar El îi desparte pe unii de alții, cum desparte un păstor oile de capre. Aceasta este o comparație și arată că El desparte grupuri de oameni, așa cum desparte păstorul oile de capre. Dar acestea nu sunt oile lui Dumnezeu. Amin?

Voi citi încă o dată ce a spus profetul:

„Oile sunt în staulul Lui, ele au auzit glasul Lui (Cuvântul)...”

Ei I-au auzit Glasul, Cuvântul. Care a fost Glasul Lui? Cuvântul. Care Cuvânt? Cuvântul pentru ziua ta este Glasul lui Dumnezeu care te cheamă.

„…şi L-au urmat. Ei au primit deja Viața veșnică și nu pot veni la judecată.

Dar aceștia NU au Viață veșnică şi sunt în judecată. Lor li se permite să intre în Viața veșnică.” Ei nu au Viață veșnică, de aceea sunt la judecată. Dacă ar avea Viață veșnică, nu ar fi la judecată. Ar fi făcut parte din prima înviere. „Ei sunt la judecată pentru că nu pot avea Viață veșnică.” Laudă lui Dumnezeu! Fratele Branham este foarte clar în privința aceasta.

 „Dar pe ce bază intră ei în Viață veșnică? Desigur, nu pentru că au deja Viața Lui așa cum o are Mireasa, dar o primesc deoarece au fost buni cu frații Lui. Ei nu sunt frații Lui; aceasta i-ar face moștenitori împreună cu Isus. Ei NU sunt moștenitori la altceva decât la Viață. Ei nu au parte de nici un tron, etc. cu El. Numele lor trebuie să fi fost în Cartea Vieții și nu a fost scos. Acum, ei sunt recunoscuți și mântuiți din cauza dragostei lor pentru poporul lui Dumnezeu. Fără îndoială, aceștia i-au servit și i-au ajutat pe copiii lui Dumnezeu. Poate ca Nicodim şi Gamaliel; ei au stat pentru copii într-o vreme de necaz.

Dacă aceasta pare să miroasă „a restaurare”…”

„Restaurare” înseamnă că Dumnezeu îi va restabili pe toți în cele din urmă, dar nu aceasta spune. Fiți atenți:

„Dacă aceasta pare să miroasă „a restaurare”, fiți atenți la faptul că cei păcătoși nu sunt restaurați, ci sunt aruncați în Iazul de foc. Numele multora dintre cei nimiciți au fost, de asemenea, în Cartea Vieții, dar ei au fost șterși afară, pentru că au omis să onoreze poporul lui Dumnezeu care erau Cuvântul viu manifestat (epistole vii) pentru ziua lor.”

Isus a spus: „Când am fost flămând, M-ați hrănit; când am fost gol, M-ați îmbrăcat. Intrați în bucuriile Domnului.” Acum, ascultați: „Intrați în Împărăția care v-a fost pregătită înainte de întemeierea lumii.” Dacă te gândești la ceea ce se spune… În gândirea Sa măreață, Dumnezeu a știut vă va coborî; El avea un Plan pentru că am avut un Miel înjunghiat înainte de întemeierea lumii, ceea ce înseamnă că El a prevăzut o cădere. De aceea am avut un Miel înjunghiat înainte de întemeierea lumii. Înseamnă că înainte să fie o cădere, a existat un Miel ucis.

Așadar, Dumnezeu a știut dinainte că va exista o cădere și a prevestit aceasta; în Planul Său de mântuire a prevăzut că El Însuși va coborî și Se va manifesta timp de șase mii de ani, astfel încât să-Și poată afișa caracteristicile, astfel încât să-Și poată afișa atributele, astfel încât să poată deveni un Dumnezeu tangibil care poate simți, care poate fi atins. Toate atributele Sale aveau să se exprime și toate caracteristicile Sale aveau să fie exprimate în acest timp. Amin. Și El S-ar răscumpăra pentru a fi o Familie pe pământ. Dar când Dumnezeu a prevăzut aceasta, a prevăzut și momente când va fi flămând, gol… prindeți aceasta? Când Și-a prevăzut călătoria predestinării Lui, Zoe, Viața veșnică a Vieții lui Dumnezeu, a manifestării lui Hristos jos, prin șase mii de ani de timp. El a prevăzut și vremuri de nevoi, vremuri de foame, vremuri de goliciune, vremuri de sărăcie, timpuri de închisoare; El a hotărât toate acestea atunci când, lăsați-mă să spun așa, atunci când a scris ultima Carte a Vieții. Eu nu cred că El a scris-o; a fost în mintea Lui. Eu nu cred că a trebuit s-o scrie așa cum scrie un scriitor o poveste, ci Dumnezeu a prevăzut în gândul Lui întregul Plan; totul era real pentru El în gândurile lui Dumnezeu, iar când a văzut aceste atribute coborând, a văzut și nevoia lor, așa că a prevăzut și ce era nevoie pentru a o satisface; și pregătirea ar fi în Cartea Vieții. Laudă lui Dumnezeu!

Ei nu aveau Viață, nu erau parte din El, nu erau atributele Lui, dar când a prevăzut că El Însuși va veni prin fluxul timpului, a prevăzut zone de necazuri și nevoie de sprijin și oameni care să intervină și să facă anumite lucruri pentru a menține Programul în mișcare. Astfel, Dumnezeu a prevăzut și alți indivizi care vor veni pe scenă în acel moment, ca să sprijine, să ajute pentru ca Programul lui Dumnezeu să meargă înainte. Deci, Dumnezeu a cunoscut totul dinainte și a predestinat ajutorul lor.

Aceasta vorbește despre un Dumnezeu minunat, vorbește despre un Plan minunat, iar aceștia ajută, dacă vor ajuta, Viața lui Dumnezeu în timp ce se mișcă în jos, progresează în Planul lui Dumnezeu, Îl duc înainte și continuă să ajute Cuvântul pe măsură ce Acesta merge înainte. Ei vor primi intrarea în Împărăția lui Dumnezeu, în Viața veșnică, pentru sprijinul lor, pentru lucrările lor, deoarece atunci când vor veni la acest Tron alb de judecată, ei sunt judecați pe baza lucrurilor care sunt scrise în Carte.

În Cartea Vieții  este scris un singur lucru, numele, iar dacă numele lor nu este acolo, merg în Iazul de foc. Dacă numele lor este încă acolo, la judecata Tronului alb vor merge în Împărăție. Deci, pentru ce sunt aceste alte Cărți? Noi avem Cartea Vieții, iar când ajungem la timpul Cărții Vieții, secțiunea Cărții Vieții, care este Cartea Vieții Mielului, care este înregistrarea seminței lui Hristos, care stă deja pe tron cu El, El deschide Cartea Vieții pentru partea care nu este sămânța aleasă predestinată; o deschide pentru restul care sunt în Cartea Vieții, iar dacă numele tău este încă acolo, intri în Viață; dacă numele tău nu este acolo, mergi în Iazul de foc.

Deci, care sunt celelalte Cărți? Aceasta este doar ceea ce spune fratele Chad. S-ar putea să greșesc, dar cred că acele alte Cărți se bazează pe ceea ce citim în profeți, cred că acele Cărți sunt justificarea lui Dumnezeu pentru judecata Sa. Ce ar fi în acele Cărți? „Când am fost flămând, M-ați hrănit; când am fost gol, M-ați îmbrăcat.” „Când am făcut aceste lucruri?” „Scrie chiar aici, în Carte: În anul 1000 i.Hr.” Amin. În anul 2021 când umblam în trup, am avut nevoie de ceva, iar tu Mi-ai îndeplinit acea nevoie. M-ai susținut, M-ai apărat, ai făcut tot ceea ce spune Cartea că ai făcut, iar aceasta este justificarea Mea pentru judecata pe care o fac.” Altfel, de ce am avea nevoie de alte Cărți? Judecata se face după lucrurile scrise în Cărți; nu în Carte, ci în Cărți, în funcție de lucrările lor. Ce lucrări? Nu doar că ar fi fost un tată bun, nu doar că au fost cinstiți la locul lor de muncă, ci este vorba de ceea ce au făcut conform Programului lui Dumnezeu, cum au ajutat sau au încurcat Programul lui Dumnezeu. Aceasta este judecata. Laudă lui Dumnezeu!

 Să trecem la Marcu 9.40-42:

„Cine nu este împotriva noastră este pentru noi.

„Şi oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că aparțineți lui Hristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.

Dar, dacă va jigni cineva pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.”

În ordine. Aici este o justificare pentru judecată.

Un grup: „Şi oricine vă va da de băut un pahar cu apă în Numele Meu, pentru că aparțineți lui Hristos, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.

Dar, dacă va jigni cineva pe unul din acești micuți care cred în Mine, ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră mare de moară şi să fie aruncat în mare.” Amin.

Dacă jignești, ești condamnat; dacă ajuți, poți fi mântuit. Amin.

Haideți să mergem la Matei 10.40-42:

„Cine vă primește pe voi Mă primește pe Mine şi cine Mă primește pe Mine primește pe Cel ce M-a trimis pe Mine.

 Cine primește un profet, în numele unui profet, va primi răsplata unui profet; şi cine primește pe un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit. 

Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din acești micuți în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.”

  Aceasta nu înseamnă să dai fiecărui om cu care intri în contact un pahar cu apă, ci este vorba de cineva care Îi aparține lui Hristos, care este unul dintre acești micuți frați. Aceasta este ceea ce ne învață fratele Branham. Ceea ce ne învață el nu este ceva izolat, ci este întreaga Scriptură. Ceea ce vreau să vă spun, este că ceea ce învață fratele Branham aici, în Epoca bisericii Sardes, este natura și caracterul lui Dumnezeu care se regăsește în întreaga Biblie, pentru că acesta este felul în care se ocupă Dumnezeu de oameni pe tot parcursul Cuvântului Său. Amintiți-vă că Dumnezeu este milostiv, este încet la mânie, este bun, este toate acestea și El le dă  tot timpul oamenilor o șansă, o oportunitate, dar atunci când mila Lui este respinsă, nu mai rămâne decât judecata.

Acum vreau să citesc acest citat din mesajul Un Absolut, din anul 1963:

„Eu pot să văd veșnicia deschizându-se şi intrând în timp, de la Eden. De acolo, a venit o linie de sânge până sus la Calvar; şi de la Calvar, legat de această linie şi merge mai departe în Punctul de legătură, Isus. Și într-o zi, când El va veni să-i revendice pe ai Săi, toți cei care sunt legați de acel Punct de legătură, vor fi ridicați în veșnicie. De ce? Pentru că ei au fost tot timpul în veșnicie, au fost predestinați în veșnicie. Ei sunt parte din Dumnezeu şi au fost în gândirea Lui la început. Când acea mare Frânghie este trasă de pe linia de Sânge, acel Semn despre care vorbeam, şi este ridicată de pe pământ, toți cei care au fost incluși în acel Sânge vor ajunge din nou drept în veșnicie.

Dar ceea ce este important este că vor fi legați de acel Absolut, Isus Hristos. Este Absolut! Nu este o realizare a omului; dar Dumnezeu L-a înviat din morți şi El este un Absolut, iar noi știm că El este viu, fiindcă este aici cu noi în puterea învierii Sale, făcând aceleași lucruri pe care le-a făcut şi când a fost aici pe pământ.”

Coboară puțin mai jos la un alt paragraf și spune:

„…Pe mine nu mă interesează ce vor să creadă alții. Ca individ, tu ești legat de Aceasta (Fratele Branham arată Biblia). Acesta este Finalul tău! Acesta este ultimul Cuvânt pentru tine! Dacă El este Cuvântul, atunci Acesta trebuie să fie ultimul Cuvânt! Acesta trebuie s-o rezolve. Orice spune El este „firul roșu.” Acesta este Hristos, de aceea nu vreau să știu nimic ce este contrar cu El. Tot ce vreau să știu este ceea ce spune acest Cuvânt, fiindcă sunt legat de Hristos şi Hristos este Cuvântul. Acum înțelegeți?

Iar Duhul Sfânt care este aici, manifestă porțiunea din Cuvânt care a fost hotărâtă pentru această zi. Exact cum a fost la nașterea Lui. De la Isaia 9.6 încoace, prin toată Scriptura. Tot ce a fost spus despre El, S-a împlinit întocmai, iar noi putem vedea aceasta în cartea lui Luca. El a fost Sfârșitul, El a fost împlinirea profeției. Istoria, Psalmii şi toate textele din Vechiul Testament care vorbeau despre El, s-au împlinit întocmai chiar aici, El devenind Supremul, Punctul de legătură al Cuvântului lui Dumnezeu pentru acel timp.” Amin.

Am să încerc să desenez câteva imagini. Mai întâi voi desena o linie. Apoi voi pune o cruce aici. Aici sus este Mintea lui Dumnezeu.

În Mintea lui Dumnezeu era Planul lui Dumnezeu și El L-a prevăzut, iar o parte din Dumnezeu erau atributele lui Dumnezeu. Înainte de întemeierea lumii, în Mintea lui Dumnezeu era Cartea Vieții Mielului, dar o parte din Cartea Vieții este ceea ce fratele Branham a numit Cartea Vieții Mielului. El a spus că într-adevăr, par a fi două Cărți, dar este o singură Carte, este o Carte cu două părți: o parte este Viața Zoe, Viața veșnică, Viața lui Dumnezeu care va veni în timp, iar partea cealaltă a Cărții Vieții, este partea pe care am deschis-o deja, este partea care susține acea Viață, care sprijină acea Viață și primește beneficiul Vieții. De aceea este numită Cartea Vieții. Deci, ceea ce o face Cartea Vieții este faptul că o parte din acea Carte este Viața Veșnică, Zoe, iar restul acelei Cărți înconjoară acea Viață sau susține acea Viață. Și pentru că ei susțin acea Viață, au dreptul la Viața aceea, la Zoe. Ei nu fac parte din Ea, dar au acces la Ea; ei o susțin, așa că beneficiază de Ea. Amin. Și toate acestea sunt conținute în Cartea Vieții; nu în moarte, ci în Viață.

Așadar, Cartea Vieții este în Mintea lui Dumnezeu

Coboară aici, vine de la Dumnezeu și se întoarce la Dumnezeu. Și pe această linie, începem de aici, cu Adam, Dumnezeu a adus Viața în Adam și Și-a început Planul pe pământ. Noi știm că a existat o cădere, iar Dumnezeu a dat o jertfă de sânge ca ispășire, pentru ca păcatul lui Adam să fie acoperit. Dar sângele acela nu a putut să înlăture păcatul lui Adam, ci a făcut doar o acoperire, prefigurând Mielul înjunghiat înainte de întemeierea lumii. Amin. Aceasta urma să fie atunci când Dumnezeu avea să aducă jos acea Viață Zoe pentru a fi cuprinsă sau întruchipată într-un Om muritor și într-o viață muritoare cu Sângele lui Dumnezeu creat, iar acel Sânge avea să fie vărsat. Prin vărsarea acelui Sânge, avea că fie făcută ispășirea, curățirea, îndepărtarea păcatului omenirii. Dar până atunci, ei au trebuit să rămână cu partea care Îl prefigura, pentru că acesta era Cuvântul pentru zilele lor.

Fratele Branham a spus citatul pe care l-am citit, că Cuvântul pentru ziua ta devine Finalul. Acesta trebuie să fie ultimul Cuvânt. Aș vrea să citesc din nou.

„…fiindcă sunt legat de Hristos şi Hristos este Cuvântul. Iar Duhul Sfânt, care este aici, manifestă porțiunea din Cuvânt care a fost hotărâtă pentru acest timp.”

Așadar, noi trebuie să fim parte din Hristos, să fim parte din Cuvânt, dar trebuie să fie lucrarea timpului, trebuie să fie finalul, trebuie să fie partea din Cuvântul pentru acea zi. Astfel, profetul merge și vorbește despre profeția din Isaia 9.6, pe care a împlinit-o Hristos, și despre faptul că El a fost împlinirea tuturor profețiilor Vechiului Testament; toate s-au împlinit în El, toată Legea, toți profeții, totul s-a împlinit în El. Amin. Deci, El a fost Cuvântul manifestat pentru acea zi; în ziua aceea, El a fost Supremul, El a fost Punctul de legătură.

Ascultați ce a spus în continuare:

„…s-au împlinit întocmai chiar aici, El devenind Supremul, Punctul de legătură al Cuvântului lui Dumnezeu pentru acel timp.

Oamenii născuți cu adevărat din nou ai acestei epoci, care sunt umpluți cu Duhul Sfânt, sunt Punctul de legătură din Scriptura care trebuie să se împlinească în aceste ultime zile.”

Ne gândim că este scris greșit, că astăzi acest Punct de legătură este Hristos. Cine este Hristos? Cuvântul uns care S-a manifestat în zilele Sale, este partea din Cuvânt care Se manifestă pentru această zi, este Hristos în formarea unei Mirese; o Mireasă, manifestarea lui Hristos. Acesta este Cuvântul pentru această zi, și Acesta este Hristos. Amin? Cred că uneori oamenii se simt incomod cu acest fel de vorbire, pentru că ei cred că noi vorbim despre trupuri de carne, dar El doar lucrează prin trupuri de carne, însă nu sunt aceste trupuri de carne. Tu nu trebuie să fii legat de mine, de Chad Lamb ca persoană, fiindcă voi eșua în milioane de alte moduri, dar cred că prin harul lui Dumnezeu, în interiorul acestui Chad Lamb există o parte din Viața Zoe, adevăratul Chad Lamb; nu cel născut din părinți pământeni, ci cel venit din mintea lui Dumnezeu. Amin? Cel care a fost predestinat, acea parte a Cuvântului lui Dumnezeu care a fost predestinată să vină în manifestare în această zi. Și acel Cuvânt începe să se manifeste în acest trup de carne hibrid, așa că nu vă uitați la carne pentru că nu este carnea. Cred că uneori când începem să vorbim despre manifestarea Miresei… Vreau să spun că Hristos Se manifestă într-o formă strălucitoare, dar noi începem să vedem partea umană, iar partea umană… partea umană încă eșuează, partea umană este încă cu defecte.

Noi credem că ajungem la desăvârșire prin Cuvânt; nu sunt ceea ce eram înainte, dar nu sunt ceea ce vreau să fiu. Cuvântul ne aduce tot timpul într-o manifestare mai mare, dar acea Viață Zoe, din interiorul acestui vas, este predestinată să se manifeste în această zi, iar această manifestare a Cuvântului în această zi, devine Hristos în noi, devine Supremul, devine Punctul de legătură.

De aceea, atunci când Isus a spus: „Mi-a fost foame și M-ați hrănit; am fost gol și M-ați îmbrăcat.” Apoi a spus: „Când ați făcut aceasta fraților Mei…” Când frații Lui au fost pe pământ, ei s-au manifestat în tot felul de trupuri, în tot felul de chipuri, în tot felul de mărimi și temperamente; unii au fost foarte simpatici, ușori și drăguți; unii au fost irascibili; pentru unii a fost ușor de făcut, pentru alții a fost greu de făcut. Înțelegeți ce vreau să spun? Nu a fost trupul de carne, ci era ceea ce lucra prin acel trup de carne; și ceea ce era în interiorul acelui vas, era Viața care a venit de la Dumnezeu. El Se manifesta în oamenii pe care i-a rânduit să Se manifeste în acea zi. Și când acel Cuvânt a fost manifestat, când susțineau acea Viață Zoe, indiferent în ce vas era, când o susțineau, ei susțineau Viața lucrând cu Programul lui Dumnezeu. Să mergem mai departe și să coborâm mai jos, la Noe.                                                                                                                                                                                                                                                                             

Noe a primit Cuvântul pentru ziua lui și a devenit manifestarea Cuvântului pentru ziua lui. Astfel, în ziua lui Noe salvarea a fost legată de mesajul lui Noe. Noi am trecut prin aceasta de multe ori, și este atât de simplu, dar cu o mentalitate denominațională suntem atât de șovăitori. Fratele Branham a spus… Tocmai am citit aceasta, dar o voi citi din nou:

„Eu pot să văd veșnicia deschizându-se şi intrând în timp, de la Eden. De acolo vine o linie de sânge până sus la Calvar, şi de la Calvar se leagă de această linie şi merge până în Punctul de legătură, Isus.”

Deci, există o linie de Sânge până la Calvar și de la Calvar. De aceea am tras această linie roșie. Și când ne gândim la linia de sânge, știm că Sângelea fost vărsat la Calvar, la cruce. Dar fratele Branham a venit în mesajul „Semnul” și ne-a spus foarte clar, astfel încât să putem înțelege că acum nu mai trebuie să avem partea chimică a Sângelui, pentru că nu mai putem obține acel Sânge și să-L aplicăm pentru noi ca să spunem că suntem sub Sânge, pentru că Sângele a intrat în pământul Iudeii. Când acel Sânge a fost vărsat, a cumpărat, a fost puterea de cumpărare, a fost prețul pentru răscumpărarea întregii creații. Răscumpărarea s-a făcut prin plătirea unui preț de răscumpărare. Fratele Branham a spus că atunci când acea celulă de Sânge a fost ruptă, Viața Sângelui a fost eliberată, iar acum trebuie să primiți Viața Sângelui, care este acoperită de Sânge.

Așadar, există o Linie de sânge care merge de la Eden până la Calvar și de la Calvar… aș vrea să descriu această Linie de Sânge ca fiind Sângele, Linia salvării, Viața acelui Sânge, Viața lui Hristos, Viața lui Dumnezeu, Viața Cuvântului și Ea a fost exprimată aici în Noe.

Ce a fost exprimat în Noe?  În Noe a fost exprimată Zoe, Viața, Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu care a adus salvarea în acea zi. Apoi, coborâm mai jos, la Avraam, Moise, judecători, împărați, până când ajungem la Ioan Botezătorul.

Pe măsură ce cobori prin fiecare manifestare, îți dai seama că a fost această parte a minții lui Dumnezeu, Cartea Vieții acestui Miel, Viața Zoe, Viața lui Hristos pe care Dumnezeu a prevăzut-o să se manifeste de-a lungul a șase mii de ani; și pe măsură ce a venit în manifestare, de fiecare dată când Cuvântul a venit în manifestare, a devenit Supremul, Punctul de legătură al Cuvântului lui Dumnezeu pentru acea zi.

Așadar, Avraam a devenit Punctul de legătură în acea zi, Mesajul lui a devenit Punctul de legătură în acea zi. Pentru că atunci când mergem mai departe de acolo, noi nu mai putem să ținem aceasta. De aceea, fratele Branham a spus că Moise nu a putut să predice mesajul lui Noe. De ce? Pentru că mesajul lui Noe a fost Punctul de legătură în acea zi, a fost manifestarea Vieții lui Dumnezeu în ziua lui. Dar ce a făcut Dumnezeu? S-a prevăzut pe Sine dezvăluindu-Se; adică, tot timpul a lăsat mai mult din El Însuși. Și pe măsură ce Dumnezeu dezvăluie mai mult din Viața Sa, se rezuma la manifestarea care avea loc în zilele lui Moise. Și acum, pentru a afla tipurile pe care le ai, trebuie să găsești greșelile de scriere atunci când se prezintă în ziua ta. Tu nu poți fi în ziua lui Moise sau în ziua lui Noe, la sute sau chiar mii de ani de la ziua lui și nu poți primi Punctul de legătură din ziua lui Noe, nu poți să te prinzi de el.

Prieteni, trebuie să găsiți un loc să vă prindeți de Punctul de legătură, dar nu puteți să vă prindeți de Punctul de legătură care a fost cu o mie de ani în urmă; voi nu puteți să vă prindeți de acela pentru că a fost deja. Acum sunteți în ziua voastră, deci care sunt Punctele de legătură pentru ziua voastră? Când aceeași Viață care era în Mesajul lui Noe, aceeași Viață care era în Mesajul lui Moise, aceeași Viață care a trecut prin tot timpul, când aceeași Viață se prezintă în ziua ta, care devine Punctul de legătură, și găsești acele puncte de legătură, atunci când te apuci de acele puncte de legătură, ești legat de Linia de Sânge.

Acum, când a venit Isus Hristos și a trăit Viața desăvârșită, El  a fost totul. Când te uiți la partea stângă a Liniei, tot ce aparținea de această Linie, cei care s-au prins de Punctul de legătură în zilele lor, toți cei care au făcut parte din Viața lui Dumnezeu, au fost manifestarea lui Hristos în zilele lor.

Când a venit până la capăt, prin toate acestea a fost înfășurat într-un singur Om, iar acel Om a fost Isus Hristos. Și pe măsură ce Se manifesta, a devenit legătura pentru acea zi. Când Și-a vărsat Sângele și a murit, Sângele pe care L-a vărsat a fost Sângele care conținea acea Viață care a fost exprimată în Noe, în Moise, în Avraam, în David, în Solomon și tot drumul, până când acea Viață a fost exprimată, a fost adusă într-un trup. El a creat un Sânge în acel trup, iar acea Viață a fost adăpostită în acel Sânge; și când Celula de Sânge S-a rupt, Viața a fost eliberată să vină înapoi peste credincios. Dar când a fost vărsat acel Sânge, tot ce era atașat de Punctul de legătură a fost eliberat. Înainte de aceasta, ei erau sub sângele taurilor și al caprelor, dar sângele acela nu putea să îndepărteze păcatul, ci doar îl acopereau, acela fiind Cuvântul pentru ziua lor, așa că au rămas credincioși Cuvântului pentru ziua lor. Dar tot ce a prefigurat Legea și toate jertfele, S-a împlinit în Hristos, care era Mielul lui Dumnezeu. El a murit, Și-a sacrificat Viața și Și-a vărsat Sângele. Amin. Ceea ce a crezut Noe era în Hristos; ceea ce credea Moise era în Hristos, de aceea Biblia spune că atunci când a înviat Hristos, mulți dintre sfinții care dormeau în pământ au înviat împreună cu El. Când a apărut acea Viață, tot ce era atașat de acea Linie de Sânge a venit sus cu El, au înviat împreună cu El. De ce? Știți, ei nu au fost acolo să-L vadă pe Isus murind pe cruce, nu au fost acolo să stea la picioarele crucii și să spună: „Cred că acesta este Cuvântul lui Dumnezeu.” Noe nu a fost acolo; Moise nu a fost acolo, dar Viața care era acolo S-a prezentat într-o porțiune de Cuvânt, în ziua lui Noe, iar Noe a spus: „Acesta este Adevărul. Aceasta nu este altceva decât Adevărul și îmi dau toată viața pentru El.”

În ziua lui Moise, a venit o altă porțiune Cuvântului care includea ziua lui Adam, jertfa mielului, și includea și ziua lui Noe; totul era inclus în ziua lui. Dar când vine în această zi și Dumnezeu îi vorbește, el crede aceasta, acționează în funcție de aceasta, găsește Punctul de legătură din ziua lui, se ține de slujba timpului său și nu-i dă drumul. Aceasta are legătură cu acea Linie de Sânge. Deci, când Hristos, care era toată Viața aceea, a fost înfășurat într-un singur Sânge vărsat, i-a eliberat pe toți cei atașați de Linia de Sânge, iar când a înviat El, au înviat și ei. Nici măcar nu au trebuit să mărturisească în prealabil că au crezut că El va învia, pentru că ei au crezut porțiunea din Cuvânt pentru ziua lor, iar când se manifestă partea pentru această zi, ei obțin beneficiile acestei zile. Așadar, când va învia Hristos, va învia tot ceea ce era atașat la acea linie.

O, Doamne, voiam să încerc să predic într-o oră și încă voi încerca s-o fac dacă aveți răbdare cu mine. Acesta este un citat pe care l-am citit destul de mult în ultima vreme, din Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită.  Profetul a spus:

„Acum vedeți Pecețile? Când El era în lucrarea de mediere acolo în urmă, răscumpăra, dar într-o zi, El vine înapoi să-Și ia Cartea pe care a răscumpărat-o. Și tot ce este în Cartea aceasta va fi a Lui pentru că acesta este credinciosul, cuvintele din Carte, și Cuvântul este El.”

Așadar, credincioșii sunt cuvintele din acea Carte. Cartea Vieții Mielului este El, este Hristos, iar credincioșii sunt toate cuvintele din Carte. Astfel, când Hristos era pe Calvar, El era Cartea. Cartea era pe Calvar și toate cuvintele care erau în Carte, au fost exprimate în ultimii patru mii de ani. Este corect? Și când Cartea era pe Golgota, toate cuvintele din Carte erau de asemenea pe Golgota. Aceasta a spus fratele Branham. Când Cuvântul, când tot Cuvântul era în Hristos, deci când Hristos era pe Golgota, Moise era în Hristos, iar când Moise și-a exprimat partea în ziua sa, Hristos a fost în Moise. Profetul a spus că Hristos a fost în Noe, Hristos a fost în Moise, Hristos a fost în David; toți au manifestat Viața lui Hristos, au manifestat o parte din acea Carte în timpul lor. Și când toată această Carte a fost aici, pe cruce, toate cuvintele din Carte au fost acolo. Amin? Deci, au fost acolo.

Haideți să mergem puțin mai departe. Aici îl avem pe Petru, pe Pavel, avem șapte epoci ale Bisericii. Corect? Avem toți mesagerii Bisericii pe care-i știți, așa că nu-i voi mai scrie.

Și când mergi mai departe în jos,  să zicem că ajungem la Luther. Când ai ajuns la dispensația lui Luther, a trebuit să crezi mesajul lui Luther, pentru că mesajul lui era porțiunea din Cuvânt care trebuia manifestată în acea zi. Și când acel Cuvânt a fost manifestat în acea zi, a devenit Punctul de legătură, a devenit Legătura care te lega de această Linie de Sânge, pentru că Linia de Sânge urcă la Calvar și de la Calvar.  Când mergem mai departe, ajungem la dispensația lui Wesley, iar atunci nu poți spune: „Știu că Luther a avut dreptate, așa că voi rămâne cu Luther pentru că nu sunt foarte sigur de Wesley.” De ce? Pentru că acum Dumnezeu se mișcă pe Linie. Linia Vieții a mers mai departe, Cuvântul a progresat,  manifestarea Cărții Vieții a mers mai mult și mai mult în  manifestare și a ajuns la Wesley, sub slujba sfințirii, iar a refuza aceasta a însemnat să refuzi Linia salvării. De ce? Pentru că tu nu poți merge înapoi, niciodată nu poți să te întorci înapoi și să găsești Punctele de legătură. Tu poți să găsești doar Punctul de legătură în ziua ta.

Punctul de legătură spune că acea porțiune a Cuvântului a fost manifestată pentru a se manifesta în ziua ta. Și când obții acest lucru, ai o Linie de salvare. Astfel, acum ajungem la sfârșit, știm că este ziua noastră, cunoaștem toate aceste lucruri, dar ceea ce trebuie să realizăm  este că atunci când punem mâna pe Linia Vieții, atunci când Cuvântul este exprimat în zilele noastre, Cuvântul trebuie să fie exprimat în noi. Așadar, când spun că punem mâna pe Linia Vieții, nu vorbesc despre a lua o centură de siguranță și să o legăm. Când pun mâna pe Linia Vieții, înseamnă că primesc Cuvântul și devin manifestarea Cuvântului. Deci, când mă uit la această Linie de Sânge, la această Linie a salvării, mă refer la Linia salvării care vine tot drumul în jos prin Viața lui Hristos. Această Viață este ascunsă, iar eu am desenat-o cu roșu. Astfel, puteți vedea o Linie roșie, dar Ea este o Linie ascunsă. Ce este ascuns? Eu nu ar fi trebuit să scriu acele nume mai sus sau mai jos de acea Linie, ci trebuia să le scriu la rând, chiar deasupra Liniei: Noe, Avraam, Moise. De ce? Pentru că Linia salvării este ascunsă sub Noe, sub Avraam, sub Moise, sub toți judecătorii, sub împărați și sub profeți. Ce face această Linie a Vieții? Trece prin toate aceste manifestări și este ascunsă, deoarece Cartea a fost pecetluită până la sfârșitul timpului și nu am putut vedea de ce aveam nevoie ca să putem vedea pe unde trecea acea Linie a Vieții; iar când am ajuns la sfârșitul epocilor bisericii a existat o confuzie cu privire la cine are dreptate și cine este greșit, denominațiuni, învățături amestecate și vițele amestecate, pentru că această Linie a Vieții a trecut prin șapte epoci bisericești și a fost ascunsă. Dar la sfârșitul timpului, Dumnezeu a deschis Pecețile, a deschis Cartea Vieții, iar când a deschis Cartea Vieții, am văzut ce era sub acele nume: ce era sub Luther, ce era sub Wesley, ce era sub penticostali, ce era sub toate aceste lucruri, era Viața lui Hristos coborând până la capăt. A fost Linia de Sânge, Linia Vieții, a fost Viața veșnică. Așa cum s-a prezentat, în fiecare epocă am avut o parte din Viață în acea zi.

Vreau să aruncăm o privire rapidă în câteva locuri de aici, și vreau să mă opresc la Avraam. Vreau să spun că au existat oameni care au interacționat cu Avraam, care a făcut parte din această Linie a Vieții. Dar legați de Avraam, au fost oameni ca Abimelec și cei trei frați. Acești trei frați au făcut o coaliție cu Avraam și au mers cu el să-l ajute ca să-l elibereze pe Lot. Ei erau prietenii lui când s-au despărțit pe câmpiile Mamre și aveau o alianță, așa că au fost de acord să se ajute unii pe alții.

Astfel, când Avraam a coborât să-l elibereze pe Lot, cei trei frați au mers cu el să-l ajute. Ei au fost legați de Avraam. Poate nu au fost aleși și n-au putut fi conectați la Linia Vieții, dar au fost conectați cu Avraam, iar Avraam a fost conectat la Linia Vieții.  Ei l-au ajutat pe Avraam să-l elibereze pe Lot; erau într-o coaliție sau o alianță cu Avraam și l-au ajutat  să-și păzească turmele; în această alianță au lucrat împreună pentru a se ajuta unul pe altul. Și când împăratul Sodomei a vrut să-i dea lui Avraam toate bunurile,  acesta nu a vrut să ia nimic pentru el însuși, ci i-a spus: „Nu vreau nimic pentru mine, afară de ce au mâncat tinerii și partea oamenilor care au mers cu mine: Aner, Eșcol și Mamre.” Așadar cei trei prieteni au fost binecuvântați sub Avraam. Avraam nu a vrut să ia prada, dar a lăsat ca o parte din pradă să meargă la cei trei prieteni. Avraam nu avea nevoie de pradă, el avea nevoie de ceea ce avea Melhisedec; acesta era singurul lucru de care avea nevoie el, de comuniunea cu Melhisedec. Acești trei prieteni nu au putut veni în aceeași comuniune cu Melhisedec, dar ei vor putea primi o binecuvântare din cauza lui Avraam.

Când fratele Branham a învățat aceasta, nu este un lucru izolat; aceasta este toată Biblia, prieteni. El a luat această noțiune a judecății întregii lumi la Tronul alb, din Biblie.

Abimelec nu a fost predestinat, nu a fost o sămânță aleasă; el nu a fost ceea ce a fost Avraam, dar Abimelec a fost un om neprihănit, un om drept. Când Abimelec a fost pe cale să facă ceva greșit, când a vrut s-o ia pe Sara, a făcut-o din necunoștință, iar Dumnezeu a venit la el într-un vis și l-a avertizat să nu ia soția lui Avraam. El a spus: „Doamne, Tu cunoști curăția inimii mele, știi că nu am știut că este soția lui.” Și Dumnezeu i-a răspuns: „Cunosc curăția inimii tale, de aceea te-am avertizat în vis, ca să nu păcătuiești împotriva Mea.”

Am crezut că ar fi păcătuit împotriva lui Avraam. Avraam era Cuvântul pentru ziua lui, iar dacă ar fi păcătuit împotriva lui Avraam, ar fi păcătuit împotriva lui Dumnezeu pentru că în Avraam era un Cuvânt manifestat, iar acel Cuvânt era că Avraam va avea un fiu făgăduit prin Sara, soția lui. Aceasta era profeția, acesta era Cuvântul pentru ziua lor, iar când Abimelec a vrut să intre și să întrerupă Cuvântul pentru ziua lui, Dumnezeu l-a oprit și i-a spus: „Nu vreau să te las să păcătuiești împotriva Mea.” Abimelec avea să împiedice Cuvântul, dar pentru că era Cuvântul lui Dumnezeu, El nu l-a lăsat să-I împiedice Cuvântul, așa că l-a avertizat printr-un vis și a pus un blestem asupra lui. Apoi i-a spus să-l cheme pe Avraam să se roage pentru el. Abimelec i-a dat turme și i-a spus că poate locui oriunde vrea în țara lui, iar Avraam s-a rugat lui Dumnezeu pentru Abimelec și Dumnezeu a ridicat blestemul de peste el. Vedeți, Abimelec nu putea să fie ceea ce era Avraam, dar pentru că Avraam a mijlocit pentru el, și pentru că Abimelec era drept, Dumnezeu l-a avertizat, iar Avraam a trebuit să mijlocească pentru el ca Dumnezeu să-l binecuvânteze. Așadar, el avea nevoie de Avraam. Când avea să se interfereze cu manifestarea lui Avraam, el urma să se interfereze cu Cuvântul, și aceasta a adus un blestem.

Nu am timp să trec prin toate exemplele, dar voi merge aici, la Pavel. Acest sutaș a fost însărcinat să-l păzească pe Pavel când a fost urcat în corabie să fie dus la Cezar.

Acest sutaș a fost foarte bun cu Pavel. Astfel, când Pavel mergea într-un oraș, el îl lăsa liber să meargă la prietenii săi. Când au intrat în acea furtună și se părea că vor naufragia, soldații au vrut să-i omoare pe toți prizonierii, dar sutașul nu a fost de acord, ca să-l salveze pe Pavel. El nu putea fi niciodată ceea ce a fost Pavel, dar l-a ținut pe Pavel în viață și i-a dat libertatea să-și continue slujba. Când s-au oprit într-un oraș, l-a lăsat să-i viziteze pe frați și să-și închirieze o casă pentru perioada cât vor sta acolo. Acest sutaș a fost bun cu Pavel, i-a protejat slujba, i-a protejat viața și a ascultat de Pavel. Pavel i-a spus: „Ar fi trebuit să mă asculți când am spus că această călătorie devine primejdioasă. Totuși, Dumnezeu mi-a spus printr-un înger al Său, că nu se va pierde nicio viață, ci doar corabia.” Marinarii au vrut să coboare bărcile de salvare și să scape pe mare, dar Pavel i-a spus sutașului că dacă vor face aceasta, dacă nu vor rămâne în corabie, vor muri. Atunci sutașul le-a spus soldaților să taie frânghiile bărcilor de salvare și să le lase să plece. Sutașul se supunea prizonierului. O, laudă lui Dumnezeu! Susținea slujba, proteja viața lui Pavel și lucra cu Pavel. 

Dar în viața lui Pavel a mai fost un om care se numea Dima. Dima a fost tovarăș de slujbă cu Pavel, tovarăș de slujbă în Evanghelie. Dima a fost un predicator; Dima a fost un tovarăș de călătorie al lui Pavel, a fost un prieten al lui Pavel și un slujitor mai mic; ei au slujit împreună și au răspândit Evanghelia. Cu siguranță, Dima ar avea parte în Cartea Vieții. El a susținut Viața și a lucrat pentru Viață, dar citind, ajungem la o epistolă scrisă de Pavel, unde acesta spune: „Dima m-a părăsit din dragoste pentru această lume.” Când Dima l-a părăsit pe Pavel, numele lui a fost șters din Cartea Vieții.

Dacă privim această Linie roșie, aceasta este Înregistrarea Vieții (Viața veșnică), este Cuvântul, este Cuvântul Sămânță, este Hristos. Sunt multe nume pentru această Linie: este Linia Vieții, Înregistrarea Semințelor, Zoe, Viața lui Dumnezeu. Această Linie este toate aceste lucruri.

Poate că sutașul nu a fost predestinat să fie pe acea Linie, dar a putut veni în contact cu Pavel, care era pe acea Linie și exprima acea Viață, a putut să-l susțină și să-l ajute într-o perioadă în care Pavel avea nevoie de sprijinul și ajutorul lui. Corect? Ce se întâmpla cu Pavel dacă nu era sutașul acolo? Pavel trebuia să stea înaintea Cezarului, aceasta făcea parte din Cuvânt, așa că Dumnezeu trebuia să așeze acolo un sutaș care putea să nu fie o sămânță predestinată, care putea să nu fie pe Linia Vieții, dar putea să fie acolo pentru a sprijinii  lucrarea lui Pavel pe acea Linie. La fel au făcut prietenii lui Avraam. Această Linie este Cartea Vieții Mielului, Înregistrarea Semințelor, dar tot ce este în jurul Ei, este Cartea Vieții.

Iuda a avut numele în Cartea Vieții. El a fost un sprijin pentru lucrarea lui Isus Hristos, pentru că, amintiți-vă, numele din Cartea Vieții sunt acolo pentru a susține Viața pe măsură ce trecea mai departe. Deci, Iuda a susținut Viața în timp ce Se mișca mai departe. Iuda a susținut Viața, a fost casierul, a lucrat, a fost în lucrare, a vindecat bolnavii și a predicat Evanghelia. El a făcut toate aceste lucruri, dar în cunoștința Sa mai dinainte, Dumnezeu a știut că Iuda era unul al cărui nume va fi în Cartea Vieții, dar știa că numele lui va fi șters din Cartea Vieții. Astfel, aici l-am avut pe Iuda. El a făcut parte din Cartea Vieții pentru că atunci când s-au întors cei șaptezeci și au spus:

„Doamne, și duhurile ne sunt supuse”, Isus le-a răspuns: „Nu vă bucurați pentru că duhurile vă sunt supuse, ci bucurați-vă pentru că numele voastre sunt scrise în ceruri”, Iuda era acolo. Deci, numele lui Iuda a fost în Cartea Vieții, dar când a lăsat Viața, când a respins Punctul de legătură, când a respins Cuvântul făcut Viață în fața Lui, Iuda a fost șters din Cartea Vieții și același lucru s-a întâmplat cu Dima. Ei au avut parte în Cartea Vieții, pentru că au fost acolo susținând pentru un timp Viața, dar când au respins Viața, au fost șterși din Cartea Vieții. Aceasta ne-a învățat fratele Branham.

Așadar, Dumnezeu a creat oportunități pentru mulți oameni dacă vor susține Viața. În mintea, în gândirea Sa, Dumnezeu știa încă înainte de întemeierea lumii, că va avea loc o cădere, și fiind o cădere, lumea avea să fie populată cu tot felul de oameni, din cauza hibridării. El știa că nu va mai fi numai Sămânța Lui predestinată, purtată de voința Sa, ci omul avea să nască ori de câte ori voia el să nască, așa că pe pământ vor fi mulțimi de oameni. Dar cu toate acestea, Dumnezeu încă avea o Sămânță predestinată care urma să ajungă la capăt prin această Linie. Și ce a făcut Dumnezeu pentru toți ceilalți oameni care aveau să se nască din cauza hibridării, din cauza introducerii nașterii sexuale și a dorinței sexuale a omului de a avea oameni după propria sa voință? Vor veni toți acești oameni, dar dacă vor putea susține Viața, dacă vor putea susține Viața pe măsură ce vine,  vor putea avea parte din Cartea Vieții și vor putea primi Viață.

Să ne uităm puțin la ceva ce spune fratele Branham în mesajul Hristos este Taina lui Dumnezeu descoperită:

„Vedeți, răscumpărați prin Hristos, al doilea Adam! Credeți că a fost?  Mergând înapoi Acasă, în Eden, cu soția Lui căzută și răscumpărată; din nou înapoi Acasă. Acesta-I Hristos în Biserică astăzi, ducându-și Soția înapoi. Acum vedeți taina întreită? („Amin”). Dumnezeu manifestat în Hristos; Hristos manifestat în Biserică; toate împreună să-l aducă din nou înapoi pe Adam cel original și pe Eva, bărbat și femeie, care sunt una, făcuți din același Sânge, același Duh și orice altceva.

Biserica este Sângele lui Hristos, prin Duhul, deoarece Viața este în Sânge.”

„Biserica este Sângele lui Hristos, prin Duhul, deoarece Viața este în Sânge.” Așadar, când Viața acelui Sânge este prezentă în Biserică, manifestând Cuvântul pentru ziua lor, Biserica este Sângele, prin Duhul. Acea manifestare, acel Cuvânt făcut trup devine Punctul de legătură și putem obține Punctul de legătură în acea manifestare. Ce face aceasta? Ne leagă chiar aici, de Calvar. Vedeți, noi locuim aici, dar vreau să fiu legat de Calvar.

Vreți să fiți legați de Calvar? Atunci, pentru a fi legat de Calvar, trebuie să aflu pe unde trece această Linie în zilele mele. Când Dumnezeu a creat-o timp de șase mii de ani, El Și-a adus Viața în jos, până la capăt și Și-a injectat Viața în această Linie a Vieții, iar această Linie a Vieții va fi întotdeauna o expresie a Vieții lui Dumnezeu. Atunci, în ziua în care trăim noi acum, la sfârșitul perioadei neamurilor, cum vom putea să ne prindem de Calvarul care a fost acum două mii de ani? Există o Linie care mă leagă chiar înapoi la Calvar, iar eu trebuie să mă prind de această Linie. Dar de unde știu unde este acea Linie? Oriunde Se manifestă Cuvântul lui Dumnezeu pentru această zi, este Punctul de legătură. Și când ajung la acest Punct de legătură, există o Linie de salvare, o Linie de Sânge care merge până la Calvar.

Vedeți, când Isus S-a dus… nu-mi amintesc ce oraș era, dar când a mers în acel oraș, S-a apropiat de un dud, a privit în sus și i-a zis lui Zacheu care era acolo: „Zacheu, dă-te jos, pentru că astăzi merg la tine acasă.” Și când El a intrat în casa lui, Zacheu a început să-și mărturisească păcatele: „Am făcut toate acestea, dar voi da înapoi; dacă am furat ceva voi da înapoi de patru ori...” El și-a mărturisit păcatele și a spus că va face totul corect, iar Isus a spus: „Astăzi, mântuirea a intrat în casa ta.” El nu i-a cerut lui Zacheu să creadă ceva dintr-o zi anterioară și nu i-a cerut să creadă ceva ce va veni în viitor, dar pentru că Zacheu a primit Cuvântul manifestat pentru ziua lui, ceea ce marele preot nu a putut să primească, ceea ce bătrânii, cărturarii și fariseii nu au putut să primească, el și-a mărturisit păcatele și s-a pocăit, iar Isus i-a spus: „Astăzi, mântuirea a intrat în casa ta.”

Dar ce s-a întâmplat dacă Zacheu a greșit mai târziu? Eu nu cred că Isus Își ia înapoi declarația de mântuire; eu nu cred că Isus se juca atunci când a spus: „Zacheu ești salvat.” El nu a spus: „Știi, să nu greșești, să nu dai greș să mă primești mai târziu.” Când Zacheu a recunoscut Cuvântul viu, El știa ce era în interiorul lui Zacheu.

Odată, Isus a fost invitat în casa lui Simon fariseul, dar Simon nu I-a arătat niciun respect, nu I-a spălat picioarele, nu L-a sărutat și nu L-a primit ca pe ceilalți. El doar L-a invitat în casa lui, dar nu a avut respect pentru Cuvântul făcut trup. Dar a fost o femeie curvă, o femeie mică, prinsă și cufundată în păcat, care a venit repede, a spart o sticlă de alabastru cu cel mai scump mir și L-a uns, apoi I-a spălat picioarele cu lacrimile ei și I le-a șters cu părul capului ei. Apoi, Isus S-a uitat la Simon și i-a zis: „Deși păcatele acestei femei sunt multe, toate îi sunt iertate.”

Vă spun ceva și vreau să nu fiți șocați de ceea ce spun: Isus a spus că toate păcatele ei au fost iertate, deși în Biblie nu avem nicio consemnare că această femeie și-ar fi cerut iertare pentru păcatele ei. El nu a așteptat ca ea să spună rugăciunea unui păcătos, nu a așteptat ca ea să-și ceară iertare și nu i-a cerut să meargă la Templu. De ce? Ea nu trebuia să facă nimic altceva. Tot ce a trebuit să facă a fost să recunoască Cuvântul făcut trup înaintea ei, așa că, ea a căzut la picioarele Lui și a început să se închine Cuvântului care a fost manifestat. Astfel, ea a pus mâna pe Punctul de legătură, iar câteva zile mai târziu, Punctul de legătură avea să meargă la Calvar ca să-Și verse Sângele, iar acel Sânge vărsat a fost prețul mântuirii ei. Dar ea a pus mâna pe Punctul de legătură, aici. Biblia spune că  Isus S-a uitat la ea și i-a spus: „Credința ta te-a mântuit; mântuită prin credință.” Care credință? Credința în Cuvântul care i-a fost prezentat în zilele ei. Vedeți, cei de pe Linia de Sânge pot recunoaște Cuvântul făcut trup și devin Cuvântul făcut trup.

Tot ceea ce susține acea Viață, lucrează pentru a aduce acea Viață și împreună cu acea Viață, este de asemenea parte din Cartea Vieții. Câtă vreme nu se luptă cu această Viață, numele lor poate rămâne în Cartea Vieții; dar dacă vreodată vor lupta împotriva acestei Vieți, așa cum a făcut Iuda, numele lor este șters din Cartea Vieții, pentru că totul are de-a face cu Viața Lui, ZOE. Vreau să mai citesc câteva citate. Fratele Branham a spus:

„După ce este răpită Mireasa, va fi salvată vreo fecioară neînțeleaptă sau se vor pierde toate? Nu. Eu văd că totul va fi terminat pentru biserica neamurilor. Când Mireasa este luată de pe pământ, Duhul lui Dumnezeu părăsește pământul. „Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfințească şi mai departe!”

Ce spune el aici? El spune că fecioarele neînțelepte, oricare ar fi ele, sunt până când este ridicată Mireasa, pentru că atunci când Mireasa părăsește pământul, Duhul lui Dumnezeu părăsește pământul, și când Duhul lui Dumnezeu părăsește pământul, Viața Sângelui părăsește pământul și atunci nimeni din dispensația neamurilor nu poate schimba ceea ce sunt. Ei pot schimba doar… se bazează doar pe ceea  ce fac cu acea Viață. Și amintiți-vă, niciun  nume nu a fost adăugat vreodată în Cartea Vieții. Fratele Branham a spus foarte clar că în Biblie nu există nicio consemnare care să spună că sunt adăugate nume în Cartea Vieții care a fost  alcătuită înainte de întemeierea lumii; Cartea a fost pecetluită înainte de întemeierea lumii, așa că nu vă puteți scrie numele în Carte. Singurul lucru pe care puteți să-l faceți este să vă obțineți numele din Carte. De ce este scos numele din Carte? Nu este din cauza minciunii, a fumatului, a băuturii sau pentru că săvârșiți adulter. Noi suntem mai maturi decât atât. Profetul lui Dumnezeu ne-a învățat mai mult decât atât. Oricine vine în lumea aceasta, indiferent dacă are sau nu are numele în Carte, adică toată lumea are aceasta, sunt dispuși la asemenea lucruri din cauza naturii.

Ce-ți scoate numele din Carte? Există un singur lucru despre care știu că îți scoate numele din Carte, iar acesta este respingerea și lupta împotriva Vieții atunci când ți se prezintă. Dacă respingi această Viață, care este Cuvântul, care este ZOE, care este Dumnezeu, care este Hristos, care este Sămânța, când tu respingi aceasta, nu poți avea nicio parte în Viață, pentru că singura ta legătură cu Viața este această Viață Zoe. Dacă respingi Viața, ZOE în ziua ta, cum vei intra în Viață, ZOE, la Tronul alb de judecată? Laudă lui Dumnezeu!

Fratele Branham a spus:

„În a doua înviere vin sus cele cinci fecioare neînțelepte. Observați, ele erau fecioare, dar nu aveau Duhul Sfânt, așa că nu au putut să fie în Mireasă. În timp ce cele cinci înțelepte aveau ulei și au devenit o parte din acea Mireasă. Dar acești oameni, fiind un popor iubitor de Dumnezeu și separat care au încercat să rămână în Cuvânt potrivit cu ceea ce știau despre El, și fiind un ajutor în lucrarea Domnului, vor veni sus la sfârșitul timpului.”

Ei nu numai că au vrut să facă bine, ci au fost un ajutor în lucrarea Domnului. Cum au fost un ajutor? Nu știu, dar Dumnezeu știe că au sprijinit și au ajutat, direct sau indirect, lucrarea Domnului. Dacă pot rămâne fideli și nu luptă niciodată împotriva Cuvântului, numele lor poate rămâne în Cartea Vieții.

„Ei vor pierde Mileniul, pe care voi puteți începe să-L vedeți prin aceste adevăruri și este cu mult mai important şi mai minunat decât ne-am gândit sau am crezut vreodată. Toți acești oameni au avut numele în Cartea Vieții şi numele lor au rămas acolo.

Dar ale căror nume nu au rămas? Ale celor din sistemul bisericesc mondial care s-au luptat cu Mireasa; aceștia sunt cei al căror nume vor fi scoase. Aceia sunt cei care vor pierde. Ei vor fi aruncați în Iazul de foc.”

Tot în Epoca Bisericii Sardes, profetul spune:

„Astfel, dacă Dumnezeu a proiectat ca acolo să fie cei ale căror nume sunt puse într-o secțiune a Cărții Vieții Mielului şi nu pot fi șterse pentru că ele sunt numele Miresei Lui, atunci noi trebuie să acceptăm aceasta.

Dacă, de asemenea, se menționează că acolo sunt aceia ale căror nume au fost puse în evidența Cărții Vieții, dar în cunoștința mai dinainte a lui Dumnezeu, ei urmau să cadă şi numele lor să fie scoase, noi trebuie să acceptăm și aceasta.

Şi dacă acolo sunt aceia ale căror nume nu au fost trecute niciodată într-o evidență a Vieții, trebuie să acceptăm și aceasta. Dacă acolo sunt aceia care vor intra în Viața veșnică, după judecata de la Tronul alb, numai pentru că au fost buni, amabili și corecți față de aleșii lui Dumnezeu, care sunt frații Lui, atunci nu putem decât să acceptăm aceasta. Cine cunoaște gândul Domnului ca să-L sfătuiască? Mai degrabă să fim supuși cu credință, Celui care este Tatăl nostru și să trăim.” Amin.

Mai jos, el spune… voi lua doar un mic fragment:

„Așa cum am arătat mai înainte, acolo sunt cei care au stat pentru Mireasă și au fost un ajutor și o mângâiere pentru Ea.” Poate sunt cei ca sutașul care l-a ajutat pe Pavel. „Cei al căror nume a rămas în Cartea Vieții și merg în Viața Veșnică. În sfârșit, sunt cei ca Faraon, care nu au avut niciodată numele scris în Cartea Vieții. Aceștia, sunt de asemenea aruncați în Iazul de foc. Astfel, bobul de grâu care a devenit o plantă pentru recoltare este mărturia Bisericii. Așa cum nu toată planta de grâu este sămânță și așa cum nu toată planta este folosită în recoltare, la fel este cu biserică: nu toată biserica este Mireasă și nu la toată biserica îi este dată Viața veșnică, ci, o parte din ea este adunată în grânar; o parte din ea este păstrată pentru a putea intra la Viață veșnică la a doua înviere și o parte din ea este socotită pleavă și este aruncată în Iazul de foc.”

Fratele Branham a spus că această plantă de grâu a venit pentru a aduce sămânța înapoi la vremea secerișului, mai multe mădulare, Mireasa lui Isus Hristos. El a spus că la vremea secerișului, o parte din acea plantă, sămânța, este adunată în grânar; o parte din acea plantă de grâu este păstrată pentru un alt scop, și o parte din ea, pleava, este arsă în Iazul de foc. Ați văzut vreodată cum se adună grâul? Care este motivul pentru care se seamănă grâu? Pentru a obține grâu. De ce a fost plantată Sămânța lui Hristos? Pentru a obține un mini-membru al lui Hristos. Dar pe parcurs, este o altă parte valoroasă a plantei de grâu, care nu este pierdută la recoltare. Planta de grâu este necesară ca să susțină viața și s-o ducă până la momentul recoltării; ea este un ajutor în slujba vieții care trece mai departe în timp ce se maturizează și se întoarce la sămânță. Scopul a fost să se obțină sămânță, dar în timpul secerișului, dacă ați văzut vreodată cum se recoltează un câmp de grâu, mai întâi vor aduna grâul în grânar, iar după ce vor pune grâul în grânar, în siguranță, fermierul se întoarce și va aduna paiele, pentru că are un alt scop cu ele, iar pleava este arsă în foc.

Aceasta ne spune fratele Branham aici. Dumnezeu a avut un scop, iar acela a fost să obțină grâu. Dar El are un scop și cu cei care au susținut Viața care trecea mai departe, El îi va folosi în Împărăția Sa. Dar toți cei care au fost împotrivă și s-au luptat împotriva Adevărului, vor fi arși ca pleava în arie. Eu spun: Mulțumesc lui Dumnezeu pentru Cartea Vieții. De ce spunem toate acestea? Pentru că așa cum am spus duminică, când trăim în această viață, în jurul nostru se întâmplă mai multe decât ne dăm seama: lucruri supranaturale, conversații  predestinate, avem contact predestinat cu oamenii, și sunt oamenii care au fost predestinați să aibă contact cu tine. Prin cunoștința Sa mai dinainte, Dumnezeu știa când vei avea nevoie de sprijin, când vei avea nevoie de ajutor, când vei avea nevoie de ceva care să ducă acea Viață mai departe; totul era deja aranjat în mintea lui Dumnezeu, iar când ni se întâmplă aceste lucruri ciudate în viață, cineva este deja acolo când trebuie să fim acolo, când trebuie să ne susțină în fața persecuției sau când se întâmplă ceva.

Prieteni, aceasta se întâmplă pentru că este o Carte a Vieții, iar acea Carte a Vieții este un suport care înconjoară Sămânța Vieții care trece prin Cartea Vieții Mielului. Totul este acolo pentru a susține Viața lui Hristos; și tot ce susține Viața lui Hristos, poate avea intrare în Viață.

Dumnezeu este milostiv! Dumnezeu este plin de îndurare și a creat tot felul de ocazii pentru mântuire, iar eu spun: Mulțumesc, Doamne! Când Dumnezeu Și-a făcut Planul, când a privit în jos în timp, El știa și avea de gând să realizeze aceasta în acest moment și să Se manifeste în acest fel. El știa că trebuia să-l ducă pe Pavel la Cezar și știa că avea nevoie de un sutaș care să aibă grijă de el și să-l ducă acolo, dar să-i permită lui Pavel să slujească pe drum. Oh, sper să-l întâlnesc într-o zi pe acel sutaș! Sper că într-o zi, acel sutaș va veni trecând printr-o poartă deschisă în oraș, și îi voi putea spune: „Tu ești sutașul despre care am citit în Cartea Faptelor? Laudă lui Dumnezeu! Îți mulțumesc că l-ai ajutat pe Pavel, îți mulțumesc pentru ceea ce ai făcut.”

Cred că ceea ce ne-a învățat fratele Branham în Cartea Vieții, este minunat. Este atât de contrar cu ceea ce ne învață denominațiunile, atât de opus! Dacă vrei să fii bun în denominațiunea ta, trebuie să recunoști că aceasta este singura cale de a trăi această doctrină, această predare, această mărturisire, aceste lucruri pe care le spui, această repetare a unei anumite fraze, că așa iei Viața. Dar aceasta nu se potrivește cu caracterul Dumnezeului acestei Biblii. Însă ceea ce ne-a învățat profetul lui Dumnezeu despre Cartea Vieții, se potrivește exact cu caracterul aceste Biblii, de la Geneza până la Apocalipsa. Aceasta nu este numai ceva frumos, de care suntem entuziasmați. De ce? Pentru că vedem că există șansă și pentru alți oameni Acolo, că există șansă pentru oamenii pe care îi iubim.

Când ne uităm la acest Mesaj, este Hristos, este Însăși natura lui Dumnezeu. Și fiecare învățătură pe care ne-a adus-o acest profet, cuprinde întreaga natură a lui Dumnezeu. Amin. Nu sunt învățături izolate; învățătura despre dumnezeire, botezul în apă și Cartea Vieții, nu sunt învățături izolate despre care vorbim numai pentru că trebuie; ele înfățișează în mod absolut Însăși natura Atotputernicului Dumnezeu, iar învățătura fratelui Branham despre Cartea Vieții ne demonstrează în mod absolut, Însăși natura și caracterul lui Dumnezeu. Dumnezeul despre care a vorbit fratele Branham la judecata de la Tronul alb, Dumnezeul despre care vorbește în Cartea Vieții este Dumnezeul despre care eu am citit de la Geneza la Apocalipsa, în această Carte. Mesajul acesta este atât de perfect!

Amintiți-vă că apostolul Pavel ne-a spus că, „prin credință suntem copii ai lui Avraam.” A spus apostolul Pavel aceasta? El a spus că prin credință suntem copiii lui Avraam, iar dacă suntem copiii lui Avraam, primim promisiunea lui Avraam, este adevărat? Promisiunea lui Avraam i-a fost dată lui și seminței lui după el. Prin credință, ca neamuri, prin credința din interiorul nostru, prin adevărata credință, noi suntem copiii lui Avraam și ca urmare, facem parte din promisiunea dată lui Avraam și copiilor săi. Ne amintim de tot drumul înapoi, când Dumnezeu l-a chemat pe Avraam, i-a dat binecuvântarea Sa și i-a spus: „Oricine te binecuvântează va fi binecuvântat și oricine te blestemă va fi blestemat.”

Spuneți-mi, dacă învățătura fratelui Branham despre judecata de la Tronul alb nu se potrivește exact cu promisiunea făcută lui Avraam, în care ne aflăm și noi, fiind o sămânță a credinței lui Avraam. Noi suntem, în conformitate cu acea promisiune, iar fratele Branham a luat o promisiune și o profeție care i-a fost spusă lui Avraam cu peste patru mii de ani în urmă, a adus-o drept la judecata Tronului alb și se potrivește exact cu ceea ce i s-a spus lui Avraam. Și noi, fiind copiii lui Avraam, prin credință, suntem sub acea promisiune: „Oricine te va binecuvânta, va fi binecuvântat și oricine te va blestema, va fi blestemat.”

Această Biblie este perfectă. Amin. Și acest Mesaj este Hristos și El a venit să ne elibereze din legăturile denominaționale, care erau legate în jurul minții noastre, și le-a rupt ca să putem să-L vedem pe Dumnezeul acestei Biblii prin întreaga Biblie. Amin.

Să ne ridicăm cu toții în picioare și să ne rugăm. Iubesc acest Mesaj. Cu cât Îl citesc și Îl studiez mai mult și cu cât citesc mai mult Biblia, cu atât devine mai clar și mai perfect. Înainte au fost întrebări la care nu am putut să răspund și „piese” care nu se potriveau, dar prin descoperire după descoperire, Dumnezeu continuă să le lege împreună, să le lege împreună și îți dai seama că… nu îmi pasă ce spune altcineva sau ce cred alții despre profetul lui Dumnezeu, indiferent dacă este vorba de slujba fratelui Branham sau de învățătura lui, Dumnezeu  a confirmat slujba lui, iar și iar, prin această Carte, și nu există nicio îndoială cu privire la acest Mesaj.

Când Dumnezeu începe să-și împletească Cuvântul cu slujba profetului, iar cineva spune că nu au căzut șaisprezece bărbați de pe un pod, nu contează dacă au căzut șaisprezece bărbați de pe acel pod. Nu v-ați citit Biblia?

„Vreau să las Mesajul pentru că nu am dovada că au căzut șaisprezece oameni de pe pod.” Citiți Biblia și citiți Mesajul! Vreau să spun că nu există nicio problemă. Mesajul acesta este Hristos, este chiar natura și caracterul lui Hristos, este chiar mintea lui Dumnezeu. Acum Cartea ne este deschisă, a fost deschisă prin deschiderea Peceților, restaurarea Cuvântului ca o Lumină strălucitoare care strălucește peste acest Cuvânt, pentru a deschide Biblia. De aceea, fratele Branham a spus: „Biblia mea a devenit o Carte nouă pentru mine.” Ea încă devine o Carte nouă pentru mine. Prieteni, Dumnezeu este desăvârșit. Să ne plecăm capetele și să ne rugăm.

Doamne Isuse, Îți mulțumesc pentru Cuvântul Tău. Doamne, este atât de perfect și atât de minunat! Tot ce ai scris a fost cu un scop, L-ai pus acolo de-a lungul a mii de ani, știind când se va întâmpla, știind când Îl vei aduce înapoi și când Îl vei lega împreună. O, Doamne, ne uimești! Doamne, Îți mulțumim pentru că ai trimis un profet în această zi, pentru a aduce descoperirea Cuvântului Tău; Îți mulțumim pentru că ne-ai dat un dar de descoperire, să avem ochi să vedem și urechi să auzim. Doamne, Te rugăm pentru mai multă descoperire și credem că vei continua să ni Te descoperi din Cuvântul Tău și că Te vom vedea din ce în ce mai mult, așa cum nu Te-am mai văzut până acum. Dă-ne acea viziune perfectă, Doamne! Dumnezeule, Îți mulțumim pentru Cuvântul Tău, Îți mulțumim pentru că ești un Dumnezeu drept și Îți mulțumim pentru că ești un Dumnezeu drept și plin de milă. Doamne, Îți mulțumim pentru că ai un Plan de salvare și că în acel Plan ai inclus atât de mulți. Îți sunt atât de recunoscător pentru aceasta, Doamne, și Te rog, Dumnezeule, să ne ajuți să fim mai hotărâți ca oricând, ca să strălucim Lumina Evangheliei.

Ajută-ne să ne ținem de acel Punct de legătură, pentru a deveni Cuvântul manifestat din zilele noastre și să devenim un punct de intrare, ca să poți fi atins și de alții; să audă de Tine și să Te cunoască pe Tine. Cât de mult Te iubim, Doamne! Îți mulțumim pentru ceea ce faci printre noi și Te rugăm să continui să mergi cu noi, Doamne, în Numele lui Isus Hristos. Amin. Dumnezeu să vă binecuvânteze.          -Amin-