Doamne, în timp ce ne uităm la Cuvântul Tău în această seară și ascultăm Mesajul pe care ni L-ai dat, Te rog să ne deschizi inimile să primim Adevărul pentru această oră în care trăim, să ni se deschidă ochii, Doamne, să trăim viața pe care ne-ai chemat s-o trăim, care va avea o credință extraordinară, știind în ce oră ne aflăm și cine suntem.
Pe măsură ce umblăm prin această viață, avem încercări, dar Tu știi totul despre aceasta, Dumnezeule, Tu ai pregătit calea și ne-ai arătat aceasta în Cuvântul Tău, de aceea, Te rog, Dumnezeule, să ne dai descoperire peste descoperire. Ajută-ne să umblăm în această viață așa cum ai umblat Tu, pentru că Te rugăm aceasta, în Numele lui Isus Hristos. Amin.
În seara aceasta vom merge la partea a doua a serviciului nostru de casete, în partea a doua a mesajului , Aici este un om care poate aprinde lumina. Mai întâi voi face o recapitulare rapidă, apoi voi trece la întrebările noastre. Vom citi Scriptura de deschidere ca să nu pierdem aceasta din vedere, apoi vom pune caseta. Nu voi trece prin întrebări, dar vreau să parcurg câteva dintre ele pentru a ne aminti unde ne aflăm în Mesaj.
Prima întrebare pe care am pus-o a fost:
1.- Care este subiectul despre care va vorbi fratele Branham? Răspunsul poate fi găsit în paragraful 37:
37. Fie ca Domnul să adauge binecuvântarea Lui la citirea Cuvântului Său!
38. Poate este un subiect ciudat… Eu am auzit pe cineva spunând aceasta, și vreau să iau aceasta ca titlu: „Aici este un Om care poate aprinde Lumina.”
39. Vom vorbi despre subiectul: „Lumina.”
Așadar, titlul mesajului este: „Aici este un Om care poate aprinde Lumina”, iar subiectul este Lumina. Pe măsură ce vom merge mai departe, vom auzi mai multe despre aceasta.
Întrebarea nr 2, este: Cum vine Lumina? Răspunsul îl găsiți la paragraful 69:
69. Acum, țineți minte că Lumina vine prin Cuvântul vorbit al lui Dumnezeu…” Deci, Lumina vine prin Cuvântul vorbit al lui Dumnezeu.
Ultima întrebare a fost: Prin ce vine Viața? Cum vine Lumina? Prin Cuvântul vorbit al lui Dumnezeu. Dar Viața prin ce vine? Pentru aceasta mergem la paragraful 84:
84. Deci, Viața este doar prin Cuvântul lui Dumnezeu manifestat.” Deci, Lumina vine prin Cuvântul vorbit, iar Viața vine doar prin acel Cuvânt manifestat.
Așadar, puteți vedea tiparul gândirii fratelui Branham.
84 Deci Viața este doar prin Cuvântul lui Dumnezeu manifestat; Viața vine numai prin Cuvântul lui Dumnezeu manifestat. Cât timp este doar într-o Carte ca aceasta, poate fi încă răstălmăcit, dar când este manifestat, vedeți împlinirea Cuvântului vorbit manifestat. Aceasta este Lumina peste Cuvânt. Înțelegeți? Aceasta este ceea ce aduce…
85. Când Cuvântul Se împlinește așa cum s-a spus, este Viața în Lumină, Lumina aducând Viață.” Să mergem puțin mai jos la paragraful 91:
91. Cuvântul lui Dumnezeu vine numai din Biblie, iar Biblia lui Dumnezeu este forma tipărită a Fiului lui Dumnezeu, pentru că Ea spune că aceasta este descoperirea lui Isus Hristos, este Dumnezeu descoperit în Hristos, iar Hristos este Cuvântul. Dar este nevoie ca Lumina lui Dumnezeu să strălucească peste acest Cuvânt, să-L adeverească şi să dovedească faptul că Dumnezeu vorbește încă Viața veșnică. El vorbește…
92. Lumina naturală aduce viața, iar viața vine numai prin Lumină, prin Cuvântul manifestat sau făcut trup.”
Aceasta este ceea ce aduce Viață. Deci, este important să fim acolo unde este Cuvântul făcut trup. Amin.
Acum vreau să intru în întrebările de astăzi.
Întrebarea nr. 1 este: Ce vă călăuzește spre Lumină? Uneori, veți observa că întrebările sunt formulate puțin amuzant, dar sunt formulate în felul în care a vorbit fratele Branham, astfel încât să putem înțelege contextul, să-l prindem și să-l scoatem din text.
Întrebarea nr. 2: De ce a trebuit să învețe omenirea cum să divizeze un atom? Îmi place întrebarea aceasta, este foarte, foarte interesantă. Este uimitor ce ne-a arătat Dumnezeu în această zi prin acest dar profetic. Este absolut uimitor. Oamenii de știință s-au gândit că sunt deștepți, și nu și-au dat seama că Dumnezeu a permis aceasta cu un cop.
Întrebarea nr. 3: De ce L-au respins pe Mesia? Așa cum am spus mai înainte, există tot felul de răspunsuri la întrebare. Dacă este o întrebare de sine stătătoare, putem veni cu tot felul de lucruri, dar eu caut răspunsul pe care-l dă acest Mesaj, vreau să rămânem în contextul acestui Mesaj. De ce L-au respins pe Mesia?
Întrebarea nr 4: Ce este Lumina? Această întrebare este foarte asemănătoare cu ceea ce am întrebat data trecută, dar există o afirmație pe care o face, că vrea să sublinieze ce este Lumina.
Întrebarea nr. 5: După ce fel de lumină nu putem trăi? Este o întrebare ciudată. Înseamnă că există un anumit fel de lumină pe care nu o putem înțelege. Vom vedea că profetul răspunde la această întrebare pentru noi.
Acum, vreau să trecem rapid prin Scripturile de la începutul predicii, pentru că nu vreau să pierdem contextul Scripturilor pe care le-a folosit fratele Branham. Isaia 42.1-7:
„Iată Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Îşi găsește plăcere sufletul Meu. Am pus Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata.
El nu va striga, nu-Şi va ridica glasul şi nu-l va face să se audă pe ulițe.
Trestia frântă n-o va zdrobi, şi mucul care mai arde încă nu-l va stinge. Va vesti judecata după adevăr.
El nu va slăbi, nici nu Se va lăsa, până va așeza dreptatea pe pământ; şi ostroavele vor nădăjdui în legea Lui.”
Așa vorbește Domnul Dumnezeu care a făcut cerurile şi le-a întins, care a întins pământul şi cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc, şi suflet, celor ce merg pe el.
„Eu, Domnul, Te-am chemat ca să dai mântuire şi Te voi lua de mână, Te voi păzi şi Te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor,
să deschizi ochii orbilor, să scoți din temniță pe cei legați şi din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric.”
Și acum, Matei 4.12-17:
„Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileea.
A părăsit Nazaretul şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ținutul lui Zabulon şi Neftali,
ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice:
„Țara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galileea Neamurilor,
norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ținutul şi în umbra morţii a răsărit lumina.”
De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască şi să zică: „Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape.”
90. Uneori, acel bob micuț zace inactiv în pământ pe întreaga perioadă a iernii; cum este cu grâul de iarnă, semănat în pământ. Dar când soarele strălucește, oh, acesta trebuie să trăiască. Vedeți? Dar el nu poate trăi fără soare. Și Dumnezeu a făcut promisiuni pentru fiecare epocă și pentru fiecare zi, iar când Lumina strălucește peste făgăduință, va produce exact ceea ce a spus Cuvântul, pentru că El este Lumina și Viața.
93. Dacă se face prea cald, puteți deschide geamurile sau orice vreți să faceți, să „răciți cuptorul”. Poate ușierul va face ceva să se mai răcorească aici, fiindcă văd că multora le este cald. Şi aici unde stau eu este cald, dar țineți minte, mie îmi pare bine că este cald și nu rece. Căldura aduce întotdeauna lumină, viața. Căldura este adusă de foc.
94. Observați, „făcut trup”… Când Cuvântul devine trup, El Se manifestă. Când iei Cuvântul şi Îl așezi corect în pământul potrivit, va rodi. Sămânța va rodi după soiul ei. Tot așa, Cuvântul pus în felul corect de inimă, Se va manifesta pe Sine, va produce Lumina, se va revărsa peste aceasta. În ordine.
95. Nimic natural sau spiritual nu poate trăi fără Lumina lui Dumnezeu. Viața poate veni astfel numai prin Lumină. Nimic natural sau nimic spiritual nu poate trăi fără Lumina lui Dumnezeu. Gândiți-vă la aceasta. În ordine.
96. Dar când El ne trimite Lumina (Vedeți?) și face toate aceste lucruri, noi o respingem. Acesta este cel mai regretabil lucru, când ne este trimisă Lumina, dar este respinsă.
97 Vă puteți imagina astăzi un om să spună: „Refuz să cred că există soare. Eu nu cred că există soare”? Apoi, se duce în pivniță, închide toate ușile, se așază în întuneric și spune: „Nu există soare; nu există lumină!” Voi ați ști imediat că nu este ceva în ordine cu mintea acelei persoane. Înțelegeți? Este ceva în neregulă când el se duce în subsolul întunecos și refuză să accepte beneficiile luminii date de Dumnezeu. Este ceva în neregulă cu el; el nu are nevoie de razele calde ale soarelui. El nu vrea substanța dătătoare de sănătate a luminii, nu vrea să umble în lumină, ci mai degrabă ar sta în întuneric. Aceasta dovedește că omul respectiv are probleme mintale, natural vorbind.
98 Eu spun aceasta cu toată dragostea și respectul: spiritual, este ceva greșit cu omul care aleargă înapoi în cezurile denominaționale și refuză să vadă Lumina Bibliei care strălucește înaintea lui. Este ceva greșit cu el. El merge înapoi în crezuri și forme, închide ușa și spune: „Nu există așa ceva. Zilele minunilor au trecut. Nu există vindecare divină. Nu există asemenea lucruri, au fost numai pentru apostoli.” Un asemenea om este nebun spiritual. Înțelegeți? Este ceva greșit cu el, pentru că a tras perdelele și a respins Duhul Sfânt care ar fi putut veni și peste el.
99. „Dacă rămâneți în Mine, şi dacă rămân în voi cuvintele Mele, (Lumina strălucind peste acest Cuvânt), atunci cereți orice veți vrea.” Vedeți, vedeți?
100. Este ceva greșit când cineva respinge Izvorul dăruit de Dumnezeu ca să trăim, Cuvântul Lui, fiindcă „Cel neprihănit va trăi prin credință.” „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” (nu cu parte din Cuvânt). Când un om refuză aceasta, dovedește că este ceva în neregulă cu el, este ceva greșit cu experiența lui dacă pretinde că Îl iubește pe Dumnezeu și apoi Îl refuză. Este ceva greșit cu persoana respectivă. Noi știm aceasta fără umbră de îndoială. El respinge aceasta, fuge într-un loc și spune: „Nu vreau să știu nimic despre aceasta. Nu-mi spune nimic despre aceste lucruri, pentru că nu cred nimic. Nu-mi pasă ce spui!”
101. Nu demult, cineva mi-a zis: „Nu-mi pasă dacă aduci aici cincizeci de bolnavi cu cancer şi cincizeci de doctori care confirmă vindecarea lor, fiindcă tot nu cred. Nu-mi pasă dacă învii morții înaintea mea; cu toate astea tot nu cred.” Vedeți, este ceva pe dos cu acea persoană. Şi cu toate acestea, acel om era predicator, sau pretindea că este predicator. Dar pentru că acea organizație nu credea în Puterea lui Dumnezeu, nu credea că ceea ce spune Cuvântul aceea și înseamnă, l-a făcut pe acel om să fugă în acest subsol vechi, mucegăit, murdar al organizației și să refuze căldura și razele dătătoare de Viață ale Duhului Sfânt, Isus Hristos, care este Același ieri, azi și în veci. Deci, este ceva greșit cu acea persoană. Înțelegeți? El mai degrabă ar trăi în acel mucegai, în acel întuneric și așa mai departe, decât să trăiască în Lumina lui Dumnezeu și a Bibliei care spune că „Isus Hristos este Același ieri, azi şi în veci.”
102. „Lucrările pe care le fac Eu, le veți face şi voi; ba altele mai mari, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.”
103. Cu acea persoană este, fără îndoială, ceva pe dos.
104. Voi, oamenilor, care ascultați aceasta în întreaga lume, oriunde ați fi: este ceva greșit cu experiența voastră când spuneți că-L iubiți pe Dumnezeu, dar Îi refuzați Cuvântul. Voi refuzați tocmai… Nu-i de mirare că lucrurile nu pot fi… biserica se află în starea aceasta, iar lucrurile nu se pot face așa cum a făgăduit Dumnezeu, fiindcă nu vreți să primiți Cuvântul şi nici să umblați în Lumină. Biblia spune: „Dar dacă umblăm în lumină, după cum El Însuși este în lumină; şi Sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăță de tot păcatul.” (1Ioan 1.7). Păcatul este necredința.
105. Astfel, dacă umblăm în Lumina dată de Dumnezeu pentru ceasul acesta, atunci Dumnezeu ia Cuvântul pentru acest timp și-L adeverește la fel cum a făcut în Geneza 1.3 când a zis: „Să fie lumină.” Și lumina a venit. Cuvântul Lui a fost pronunțat, iar lumina L-a urmat îndepărtând ceața. Întunericul s-a dat la o parte și lumina a strălucit în partea cealaltă.
106. Acesta este felul în care face Dumnezeu şi astăzi. El trimite Cuvântul Său pentru ceasul acesta, iar Duhul Sfânt vine şi face Cuvântul viu; întunericul merge în crezurile şi denominațiunile lor, dar Lumina strălucește pentru că este Cuvântul lui Dumnezeu dovedit ca fiind adevărat. Aici nu este nimic inventat, ci este exact Scriptura. În ordine.
108 Acum, voi spuneți: „Cum au urmărit ei?” Ei bine, ei erau un fel de magi. Noi înțelegem aceasta.
109 Noi mai aflăm că Balaam profetul (Numeri 24.17) era un fel de ghicitor. El era într-adevăr un profet; și a profețit, a spus că din Iacov va răsări o Stea. Când acești înțelepți au văzut că Cuvântul lui Dumnezeu a spus că va răsări o Stea din Iacov, au urmărit acel mic semn de la Dumnezeu spre sursa Luminii veșnice. Tot așa înțelepții de astăzi care nu sunt orbiți de crezuri, vor urmări Cuvântul vorbit dăruit de Dumnezeu până când văd plinătatea Puterii lui Dumnezeu înflorind în acest timp. Vedeți? Ei O văd și știu că este aici, în Scriptura pe care Dumnezeu a promis-o pentru această zi.
110 Nu contează câți observatori și câte alte lucruri le-au spus înțelepților: „De ce? Nu sunteți întregi la minte?”… Ei erau în călătorie de doi ani, au trecut prin multe țări și au fost întrebați: „Unde vă duceți?”
111 „Oh, noi I-am văzut Steaua în est și noi ne ducem să ne închinăm Lui.” Și când au ajuns în Ierusalim, centrul denominațional, ei nu au avut răspunsul. S-au dus în sus și-n jos pe străzi strigând: „Unde este El, Împăratul de curând născut al evreilor?” Dar ei nu știau nimic despre aceasta, așa că au apelat la Cuvânt ca să afle. Ei au urmărit acea Stea știind că îi conducea la Lumina veșnică. „Călăuzește-ne spre Lumina desăvârșită!” Cuvântul este Cel care vă conduce la Lumină şi Lumina este cea care adeverește Cuvântul. Amin.
112 Observați, ei erau înțelepți; și înțelepții de astăzi… „înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu.” Toți oamenii de știință și voi, oamenii care depindeți de ceva educație înaltă sau ceva de felul acesta, care vă spune cum să separați un atom, aceasta nu vă poate dărui Viață. Nimic nu vă poate dărui Viața decât Cuvântul vorbit al lui Dumnezeu. Este singura cale prin care poate veni Viața, prin Cuvântul Lui vorbit.
113 Este în ordine să știi cum să separi un atom; mi-am dorit ca ei să nu fi aflat niciodată aceasta. Dar dacă ei… trebuiau s-o facă pentru că lumea aceasta atârnă astăzi… Trebuia să se întâmple, să producă aceste găuri uriașe în pământ, ca să permită acelei lave să iasă afară și să întinerească această lume ca să producă un pământ nou, unde cel neprihănit va umbla peste cenușa celor răi și unde păcatul va fi uitat. Totul are o cale de reînnoire.
114 Omul, căruia ¡-a fost dat să trăiască pe acest pământ, prin propria lui înțelepciune a ales pomul cunoștinței în locul Pomului Vieții, şi va distruge pământul pe care Dumnezeu i l-a dăruit să trăiască pe el. Dar cei care rămân la Pomul Vieții vor veni la ceruri noi și la un pământ nou unde nu mai există boală sau moarte.
115 Lumină! Doamne, trimite-ne Lumină!
116 Îngerii lui Dumnezeu au arătat Lumina păstorilor din câmp, ca să-i călăuzească spre Lumina veșnică. Vedeți, totul vine prin Lumină. Viața poate veni numai prin lumină, iar păstorii au vrut s-o cunoască.
117 Voi știți că atunci când se naște un împărat, ei cântă cu ardoare, dar El S-a născut tainic, într-un staul, într-o iesle, unde mâncau vacile și caii. Dar cu toate acestea El era un Împărat, iar Îngerii au coborât și au cântat imnuri păstorilor în Lumină. Îngerii erau ei înșiși lumini care au înfățișat Cuvântul lui Dumnezeu. Ei aveau Cuvântul lui Dumnezeu și le-au spus păstorilor: „Astăzi, în cetatea lui David, în Betleem, vi s-a născut Hristos Salvatorul”. Îngerii aveau Cuvântul și Cuvântul a venit prin Lumină ca să-i călăuzească, iar ei au urmat Cuvântul Îngerilor spre Lumina veșnică și au găsit Copilul acolo, înfășurat în scutece, așa cum au spus Ei. Vedeți, Viața vine numai prin Lumină.
118 Observați, El a fost Cuvântul făcut Lumină sau devenit Lumină. Cuvântul… În acea generație, El era Cuvântul Lumină al acelei generații, fiindcă profeții din vechime vorbiseră despre El şi iată-L aici, venind şi dovedind că El era Lumina Cuvântului vorbit al lui Dumnezeu. Era la fel ca la început, când Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” şi lumina a venit.
Acum, profetul a spus: „O fecioară va zămisli și va naște un Fiu. Îl vor numi Emanuel căci va fi Dumnezeu cu noi”. Acum, ei au vorbit aceasta; Cuvântul a fost pronunțat, dar El era Lumina. Ce era El? Împlinirea… El era împlinirea acelui Cuvânt. El era manifestarea acelui Cuvânt.
119 Așa este și astăzi. Cuvântul lui Dumnezeu a fost împlinit în acest timp. Aceasta este Lumina. Este Dumnezeu care Se manifestă pe Sine. El era Lumina lumii.
120 Și când profeții inspirați de Duhul Sfânt au spus: „Un copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat; Îl vor numi Sfetnic, Prințul Păcii, Dumnezeu Tare, Părintele veșniciilor”, aceasta era. Ce era El? Lumina care a împlinit acel Cuvânt (Amin), Lumina care a împlinit acel Cuvânt.
121 În Matei 28 aflăm că atunci când Isus a înviat din moarte, El era Lumina Cuvântului vorbit prin David, care a spus: „Eu nu voi lăsa sufletul Lui în iad, nici nu voi lăsa ca Sfântul Meu să vadă putrezirea.” (Fapte 2.31). Moartea era în întuneric, dar El a rupt pecețile morții, a intrat înăuntru şi a ieșit din nou afară, fiindcă El era Lumina, era Cuvântul adeverit prin care morții pot trăi. El era…
122 Apoi, Lumina S-a arătat în ziua Cincizecimii când a venit Duhul Sfânt. Isaia a spus în capitolul 28: „…învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, puțin aici, puțin acolo. Țineți tare de ce este bun; căci cu buze bâlbâitoare și în alte limbi voi vorbi acestui popor și acesta este Sabatul pe care vi-l voi da.” Cu toate acestea ei nu vor asculta, se vor îndepărta și își vor clătina capul.
123 În ziua Cincizecimii, când Duhul Sfânt S-a revărsat peste acei oameni, ei s-au purtat ca niște oameni beți, bărbați și femei clătinându-se sub impactul Duhului Sfânt. Dar ceilalți nu au vrut să asculte, ci au dat din cap şi au plecat spunând: „Oamenii aceștia sunt beți! Sunt plini de vin nou” și așa mai departe. Dar Aceasta era absolut Lumina, Cuvântul profețit manifestat.
124 Așa este în fiecare epocă. Când se aprinde, Cuvântul manifestat este Lumina acelei epoci, Cuvântul manifestat, la fel ca în Geneza 1, când Dumnezeu a spus: „Să fie lumină!” şi a fost lumină. Astfel, când Dumnezeu a spus că acolo va fi un Fiu, a fost un Fiu.
125 Dumnezeu a spus în Ioel 2.28: „După aceea voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii şi fiicele voastre vor proroci, bătrânii voștri vor visa vise, şi tinerii voștri vor avea vedenii,” şi toate acele lucruri făgăduite de El s-au împlinit când S-a revărsat Duhul Sfânt, Lumina peste acel Cuvânt. Atunci când S-a manifestat Cuvântul, Acesta a devenit Lumina. El este Lumina; El este Lumina pe care s-o urmăm. El este singura Lumină.
126 Îngerii au furnizat lumina care i-a condus la El.
127 În fiecare epocă, Dumnezeu a trimis o porție din Cuvântul Său; a trimis Cuvântul pentru acea epocă. Dumnezeu întotdeauna trimite pe cineva pentru ca acel Cuvânt să poată intra și să arate Lumina. În fiecare epocă se întâmplă același lucru; El face întotdeauna așa.
128 După cum am spus, El a fost împlinirea deplină a tuturor Puterilor divine, a profeților. Ei erau niște dumnezei mici, pentru că Isus Însuși a spus că atunci când Cuvântul vine la un om, acel om este un dumnezeu. Voi știți aceasta. Astfel, El le-a zis: „Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu, atunci cum Mă puteți condamna când spun că Eu sunt Fiul Acelui Dumnezeu?”
Vedeți? Când Însuși Dumnezeu a vorbit Cuvântul prin profeți, Isus era manifestarea acelui Cuvânt vorbit. Și dacă profetul era numit dumnezeu pentru că el era manifestarea Cuvântului altui profet, cum Îl puteți condamna pe El când era același Lucru? El era Fiul lui Dumnezeu, căci „va fi numit Fiul lui Dumnezeu. ”
129 El era Mesia Cel promis de demult și pe care lumea L-a așteptat. El era promisiunea lui Mesia manifestată.
130 Priviți ce a spus El: „Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, condamnați-Mă.” (Ioan 10.37). Vedeți? „Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeți pe Mine, credeți măcar lucrările acestea, fiindcă ele mărturisesc Cine sunt Eu. Ele vă spun Cine sunt Eu.” Observați ceasul acela orb, întunecos în care au trăit ei? Ei nu au putut vedea, nu au putut înțelege cum putea fi El Acela. Cum poate fi El un Fiu al lui Dumnezeu când S-a născut chiar aici jos în Betleem?” Dacă ar fi cunoscut Cuvântul care spunea că El avea să vină în felul acesta, n-ar fi spus:
131 „Iosif, tatăl lui Isus este un tâmplar. Printre frații noștri se crede de fapt, că Isus a fost născut nelegitim.” Vedeți? Dar cu toate acestea, Cuvântul lui Dumnezeu a spus aceasta.
132 El a spus: „Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc Cine sunt Eu.” Atunci Cine era El? Lumina lui Dumnezeu. Nu-¡ de mirare că El a spus: „Eu sunt Lumina lumii.” (Ioan 8.12).
133 El nu a spus numai: „Eu sunt Lumina”, ci a mai zis și: „Voi sunteți Lumina.” Dacă Cuvântul Lui este în voi purtând mărturie despre Sine, atunci voi sunteți Lumina lumii.
134 Observați, noi aflăm că Lumina din fiecare epocă s-a manifestat exact la fel. Atunci, vreau să vă întreb ceva înainte ca timpul nostru să se termine. De ce au respins ei aceasta? Cum au putut face aceasta când tocmai Biblia pe care o citeau era manifestată înaintea lor? Studiați adânc.
135 Țineți minte, eu vorbesc multor oameni acum (înțelegeți?), nu numai acestor patru sute sau cinci sute de aici, ci la mii.
136 Opriți-vă doar un minut. Opriți banda și întrebați-vă: De ce oamenii religioși, oamenii buni… ? De ce a avut Iosif întrebări? Vedeți, de ce? Pentru că el niciodată nu a cercetat Scriptura. De ce au avut preoții întrebări? Un motiv este că ei…
137 Ei știau aceasta. Nicodim a spus clar aceasta. El a zis: „Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el. Noi suntem conștienți de aceasta.” Dar ce s-a întâmplat? Tradițiile lor i-a ținut departe.
138 Astfel, de ce L-au respins ei pe Mesia? De ce au respins Lumina? Aici este Cuvântul despre care știau că se va împlini. Dar când Cuvântul S-a manifestat arătând că S-a împlinit Cuvântul lui Dumnezeu…
139 Comparați aceasta cu ziua de astăzi. Vedeți?… De ce au respins aceasta acei oameni, învățătorii? Pentru că ei trăiau în strălucirea unei alte lumini. Aceasta este. Ei trăiau într-o strălucire. Aceasta este ceea ce fac ei astăzi. Ei trăiesc… Motivul pentru care resping aceasta, este că ei trăiesc în strălucirea unei alte lumini. Înțelegeți? Ei trăiau în lumina a ceea ce a spus Moise, după cum au și pretins. Ei trăiau în lumina unei alte epoci. Acesta este astăzi motivul forte în acest Mesaj, că Isus Hristos este Același; dar este respins deoarece oamenii trăiesc în strălucirea altor epoci. Din același motiv ei resping aceasta.
142 Este dovedit că El era Lumina adevărată. El era Lumina. Cum au știut ei că El era Lumina? Cum puteți ști voi că El era Lumina? Pentru că Cuvântul promis a fost manifestat prin El, așa că El a fost Lumina acelui Cuvânt vorbit. Amin. Oh, aceasta aproape că mă va face să strig ca un penticostal-baptist.
143 Observați. Gândiți-vă la o strălucire falsă. Vedeți? Ei trăiesc într-o strălucire falsă. Dar când Cuvântul adevărat trăiește, El este Lumina, ceea ce a spus Dumnezeu. Ce s-ar fi întâmplat dacă Dumnezeu ar fi spus la început: „Să fie Lumină”, și ar fi apărut altceva, doar un miraj? Înțelegeți? Aceasta nu ar fi fost ceea ce a spus Dumnezeu. Nu, nu ar fi fost. Ce ar fi fost dacă Dumnezeu ar fi spus: „Să fie Lumină”, și ar fi apărut mai multă ceață? Înțelegeți? Aceasta nu ar fi fost lumină. Dar lumina a venit datorită Cuvântului Său manifestat.
144 Astăzi, când vedeți întâmplându-se lucrurile despre care a vorbit Cuvântul lui Dumnezeu pentru timpul acesta, ce este aceasta? Este Lumina Cuvântului lui Dumnezeu; este Cuvântul făcut Lumină, manifestat.
145 El a zis: „Cine ziceți voi că sunt Eu?”. „De ce?”, au spus ei… „Tu încerci să…Tu nu ești în toate mințile! Ești nebun! Știm că ești samaritean şi că Te-ai născut în păcat. Nici nu știm de unde ai venit, fiindcă nu avem actul tău de identitate în grupările noastre. Ești nebun; ai drac!” Vedeți ce spuneau? „Nu ești în toate mințile”, dar El era de fapt Lumina adevărată, originală şi strălucitoare a lui Dumnezeu. Mirajul, strălucirea falsă și-a pus amprenta peste ochii lor: „Noi îl avem pe Moise ca îndrumător.”
146 Dar El le-a zis: „Dacă l-ați fi cunoscut pe Moise, M-ați fi cunoscut şi pe Mine.” Dacă L-ați crede pe Isus şi Biblia, ați cunoaște şi ceasul în care trăiți.
147 Ei spun: „Păi, noi suntem creștini. Noi…” Dacă ați fi creștini ați fi recunoscut lucrările lui Hristos pentru această zi. Vedeți, vedeți? Ați cunoaște, ați ști.
148 Isus a spus: „Toți profeții au vorbit despre Mine. Dacă i-ați crede pe acei profeți, M-ați cunoaște. Lucrările pe care le fac, Mă identifică, fiindcă am făcut întocmai ce au spus profeții că voi face. Cine Mă poate condamna de necredință?” Dar ei nu vedeau aceasta. De ce? Pentru că ochii lor erau orbiți de o strălucire falsă (înțelegeți?), de o altă strălucire, pe care au luat-o ca fiind Cuvântul adevărat vorbit.
149 Gândiți-vă la aceasta. Socotiți. Ei pretindeau că cred acel Cuvânt, dar tradițiile lor le-au întors fețele de la Cuvântul adevărat spre o lucire falsă; de aceea nu puteau vedea Lucrul real. Așa este și astăzi și așa a fost în fiecare epocă. Vedeți, adevăratul Cuvânt strălucește. Dar ei au fost atât de prinși în tradițiile lor încât nu au putut vedea acel Cuvânt. Ei privesc la o lucire falsă și sunt orbi, pentru că o lucire te va orbi. Este un arc de cerc ieșit din aceasta și vă va orbi…
150 Isus a zis: „Voi sunteți călăuzele oarbe ale orbilor.” Ei ar fi trebuit să fie capabili să vadă Cine era El, dar nu au văzut deoarece ei trăiau în acea strălucire falsă.
152 Singura cale prin care ei puteau face diferența, erau chiar lucrările pe care le-a făcut Isus. Acestea au dovedit Cine era El, că El era Lumina. Ei credeau că erau în lumină. Dar dacă v-ați opri numai un minut și ați socoti: „Cine este în Lumină?”
154 Acum, opriți-vă un minut și cercetați ce spune Cuvântul pentru ziua de astăzi.” Dacă ei s-ar fi oprit și ar fi cugetat: „Aici este El împlinind literă cu literă exact ceea ce a spus Cuvântul că va face…” El i–a provocat așa cum vă provoc și eu pe voi. Eu vă provoc să priviți în Cuvânt: cercetați Scripturile; vedeți dacă nu cumva acesta este timpul. „Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” Ele sunt acelea care mărturisesc despre lucrarea aceasta de astăzi. Lucrările însele mărturisesc că lucrarea s-a înfăptuit; Scriptura spune că trebuie împlinită; deci aceasta este Lumina orei. Cuvântul lui Dumnezeu spune așa.
155 Tradițiile voastre și alte lucruri sunt exact cum spune Biblia. Se întâmplă la fel ca și cu cei care au dat din cap şi au plecat. „Mesele voastre sunt pline de vărsături.” Așa spune Biblia. Și în felul acesta…
156 Ei nu cred aceasta, ci dau din cap. Domnilor, fraților, vă dați seama că atunci când respingeți lucrul pe care Dumnezeu tocmai îl adeverește înaintea voastră, faceți același lucru pe care l-au făcut ei, și vă întoarceți la vărsătura tradițională?
157 Ca şi „Câinele care s-a întors la ce vărsase…” Dacă ¡-a făcut rău prima dată şi a doua oară va fi la fel. Dacă biserica catolică a făcut prima organizație, și prin aceasta a adus moartea bisericii, la fel se va întâmpla şi cu luteranii, metodiștii și ceilalți, baptiștii, prezbiterienii și penticostalii.„Cu ei s-a întâmplat ce spune zicala adevărată: „Câinele s-a întors la ce vărsase” şi „scroafa spălată s-a întors să se tăvălească iarăși în mocirlă.” Vedeți? Cu voia Domnului, ajungem în câteva minute la aceasta.
158 Strălucire falsă… umblând într-o strălucire falsă, într-un miraj, într-o concepție falsă a Luminii adevărate. El a dovedit că era Lumina deoarece, fiind în minoritate, (Oh, Doamne) milioane erau împotriva Lui. Nici măcar o șesime din popor, o nouăzecime din popor nu a știut că El era aici. Nicio sutime din evrei nu credeau aceasta. Sau poate că erau doar o cincizecime, pot spune chiar mai puțini, care au știut de Prezența Lui; iar cei care știau că El era acolo Îl considerau ceva fals, pentru că așa le-a spus denominațiunea lor. Cu toate acestea, El era Lumina adevărată care a fost vorbită încă din Geneza, la început, și le-a cerut să cerceteze Scripturile ca să afle dacă El nu trebuia să trăiască exact în acel timp și dacă lucrările pe care le făcea nu împlineau exact ceea ce a fost promis pentru acel timp. Amin.
159 Oh, ce lucru serios este acesta, frate! Noi trăim într-un timp îngrozitor. El a dovedit că era Cel corect.
160 El era chiar Lumina pe care pretindeau că o venerează. Ei pretindeau că se închină la acea Lumină. Așa este și astăzi. Ei pretind că se închină la Această Lumină. Penticostalii pretind aceasta, dar sunt atât de orbi încât nici măcar nu pot s-o vadă. De ce? Pentru că s-au organizat și și-au pus o strălucire falsă în față. Vedeți? Tradiția este rodul unor oameni care stau împreună și spun: „Vom merge și vom face aceasta, aceea și cealaltă.”
161 Acum, cu voia Domnului vom vorbi despre „De ce a trebuit să se întâmple aceasta?”
162 Observați, lucrările Lui erau Cuvântul viu Însuși. Ce a făcut El a fost Cuvântul viu Însuși, arătând că El era Lumina care fusese promisă încă de la începutul lumii. El era acea Lumină. Lumina Lui peste Cuvântul făgăduit al epocii respective, L-a făcut viu exact pentru ce spunea făgăduința; dar ei au răsucit-o atât de mult încât nu au reușit s-o vadă. Înțelegeți? Dar El era Lumina acelei epoci.
163 El era Lumina pe care pretindeau că o venerau. Ei se gândeau că se închinau chiar Dumnezeului creației, dar trăiau într-o strălucire falsă și se închinau unei străluciri false. De aceea a spus Isus: „Degeaba Mă cinstesc ei, învățând ca învățături niște porunci omenești și nu Cuvântul.” El este Cuvântul și era Cuvântul manifestat, iar ei ar fi trebuit să știe aceasta. Nădăjduiesc că aceasta poate să străpungă peste tot unde este auzită (înțelegeți?), că acesta este Cuvântul manifestat.
164 Voi spuneți: „Oh, noi avem Cuvântul”. Oricine poate răstălmăci Biblia, dar când Cuvântul este adeverit, manifestat…
165 De ce spuneți: „Păi, noi credem”? Da, domnule. Ei credeau tot Cuvântul. Ei bine, așa face și Satan. Cine putea să-i condamne pe acei farisei de necredință? Dar ei nu credeau Cuvântul pentru ora respectivă, ci se închinau într-o altă lumină. Așa se întâmplă și astăzi. Voi țineți sus tradițiile lui Luther, Wesley și a celorlalți, tradiția penticostală; dar cum rămâne cu acest timp? Fariseii își păstrau tradițiile, dar în spatele tradițiilor lor era Cuvântul adevărat al lui Dumnezeu venit să strălucească. Și când s-a întâmplat aceasta, strălucirea le-a orbit ochii. N-au putut s-o vadă pentru că se uitau după altceva. Așa este și astăzi.
166 Fie ca Dumnezeu să lase ca aceasta să pătrundă adânc până când lovește inimile oamenilor care ascultă şi trebuie să creadă, fiindcă este mai târziu decât credeți.
167 Fiul meu, Billy Paul, vorbește în somn cu toate că nu visează prea des. Ieri a avut un vis care l-a cutremurat. Spunea că era la biserică, iar eu nu venisem încă. Dar când am intrat, îmi ieșeau flăcări din ochi şi am spus: „Timpul este aici, s-a isprăvit!” Atunci toți au început să strige: „Nu se poate! Copiii mei…” Chiar şi soția mea spunea: „Eu nu pot s-o fac pe Sara să ceară binecuvântarea pentru masă” şi aşa mai departe.
168 El a zis: „Trebuie să mă duc s-o iau pe Loyce și pe copil”.
169 Dar eu am zis: „Loyce nu poate veni acum. Copilul este prea mic ca să înțeleagă. Billy, , ceasul este aici, trebuie să mergem. Acum este miezul nopții, și înainte să se facă ziuă, Isus va fi aici. Dacă nu este, atunci eu sunt un martor mincinos al lui Hristos!”
170 Atunci s-a ridicat cineva şi a spus: „Nimeni nu știe minutul şi ceasul…”
171 Dar eu nu am spus un minut sau o oră, ci am zis: „Undeva între acum şi zorii zilei!” (Adunarea jubilează). Şi am mai zis ceva: „Dar suntem la timp. Haide să mergem!” Ne-am urcat în mașină şi am pornit la drum să urcăm muntele. Când am făcut aceasta, se părea că din cer venea o Lumină, în timp ce cerurile erau întunecoase peste fața pământului. Billy a mai spus că am oprit mașina în afara drumului şi m¡-am ținut mâinile în sus, așa, în timp ce din ochi îmi ieșeau încă flăcări de foc, apoi am zis: „Doamne, am făcut aceasta la porunca Ta. Am făcut aceasta numai fiindcă așa mi-ai poruncit Tu să fac. Am făcut toate acestea, după cum mi-ai spus Tu.”
Apoi a văzut că m-am îndreptat spre un munte mare de granit, iar acolo, o Lumină a tăiat fără ajutorul vreunei mâini, o Piatră care cântărea sute de tone şi care se îndrepta spre noi. Atunci am spus: „Întoarceți-vă capurile şi nu vă uitați! Se va termina în câteva minute!” Și Billy a spus că o mare liniște sfântă a umplut totul, în timp ce Piatra aceea venea spre acel loc.”
172 Ar putea fi mai târziu decât credem. Vedeți, acest lucru este biblic: „…Piatra desprinsă din munte fără ajutorul vreunei mâini.” (Daniel 2.34). Aşa va fi întruna din aceste zile când veți striga după ceva. Eu i-am spus: „Tu ai avut deja acel timp. Dumnezeu te-a avertizat constant de fiecare dată.” Da. Chiar dacă este vorba de propriul meu copil sau oricine este, a sosit timpul. Eu pot spune numai ceea ce îmi spune El. Așa a fost și așa va fi.
Și dintr-o dată (fratele Branham bate din palme), iată-L venind! „Piatra dezlipită din munte fără ajutorul vreunei mâini.” Daniel a văzut-o cu mulți ani în urmă. Billy nu știa nimic despre aceasta, dar acesta a fost un vis pe care Domnul l-a trimis pentru el.
173 Acum, vedeți, ei pretindeau că se închină tocmai Dumnezeului de care, de fapt, își băteau joc. Același lucru s-a întors din nou astăzi din același motiv, când trăiesc în strălucirea unei lumini false în locul Luminii reale. Marea Lumină are o strălucire. În ordine.
174 Priviți în ce întuneric ne aflăm astăzi. Priviți ce se întâmplă în această zi: crime, violuri, lupte. Se împlinește…
Cred că Billy Graham a spus în ultima sa predică: „În zece ani începând de acum, fiecare cetățean din California va trebui să poarte armă ca să se apere. Voi nu puteți aplica suficientă forță a legii”.
Oamenii au înnebunit, omoară, jefuiesc, violează şi fac multe alte lucruri. Oamenii au luat-o razna pe străzi, fiindcă ziua în care trăim, este o zi sodomită. Vedeți?
175 Dar există o Lumină care strălucește. Dacă oamenii ar privi în Cuvânt să vadă ce trebuie să fie în această oră, ar ști în ce să se corecteze.
176 Ei pretind că se închină Luminii, la fel cum pretindeau cei din vechime, dar în realitate se închinau în mirajul unei alte lumini în loc să se închine Luminii adevărate. Vedeți? El era Lumina.
177 Crezurile, tradițiile și orbirea lor ¡-a întors de la adevărata Lumină a Cuvântului făgăduit. Cuvântul lui Dumnezeu adeverit prin Isus, Lumina lumii, a venit şi a făcut Cuvântul viu exact la vremea Lui, exact la timp.
El va fi stârpit la mijlocul celei de-a șaptezecea săptămâni (aceasta este corect), după trei ani și jumătate de profeție Mesianică. Mesia, Prințul, va veni și va profeți trei ani și jumătate, apoi va fi stârpit şi se va face un legământ. Și aceasta este exact. El a predicat trei ani și jumătate, și…
178 Și chiar Psalmul lui David spune: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai părăsit?(Psalmul 22). Toate oasele aș putea să Mi le număr. Ei dau din cap, trec pe lângă Mine”. Cu opt sute cincizeci de ani mai înainte, când David cânta în Duhul; aceasta a fost considerată profeție… Ei cântau aceste imnuri în templu când Jertfa atârna pe cruce cu mâinile străpunse. „Ei Mi-au străpuns mâinile și picioarele”. Vedeți? Observați aceasta? De ce? Pentru că trăiau într-o strălucire falsă. Ei nu au văzut Lumina.
179 Vă puteți imagina o persoană normală, cu judecată, făcând aceasta? Nu mai mult decât îmi pot imagina o persoană normală alergând în beci, închizându-se acolo şi spunând: „Refuz să văd că există lumina!” Aceasta este nebunie! Când un om vede că Biblia a promis acest lucru, şi o vede vie şi manifestată înaintea lui, dar cu toate acestea continuă să stea cu acele crezuri şi lucruri de afară, comite delicvență spirituală. Acesta este adevărul.
180 El stătea acolo. „El era Lumina lumii și lumea nu știa…. A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au recunoscut. El a venit în lume; lumea a fost făcută prin El și lumea nu L-a recunoscut.” Vedeți? „Dar tuturor celor ce L-au recunoscut, care L-au crezut, le-a dat puterea să devină fii ai lui Dumnezeu.” (v. 12).
182 Astăzi, soarele este puțin mai puternic. Pe zi ce trece, el devine din ce în ce mai puternic şi mai puternic, până când în final grâul care este pus acolo se va trezi la viață. După un timp, viața vine sus, apoi se face mai puternic şi mai puternic… Martie, aprilie, mai, iunie, iar în iulie este un seceriș. Vedeți? Același soare din ianuarie şi februarie, strălucește şi în lunile următoare, topind zăpada care ajunge la grâu, aducându-i acestuia apă. Este același soare, dar grâul nu ar putea supraviețui în aceeași lumină a soarelui în iunie. Înțelegeți? Nu o poate face. Vedeți, soarele devine din ce în ce mai puternic pe zi ce trece, şi bobul se maturizează ca să poată primi lumina soarelui.
183 La fel este şi astăzi. Bobul a fost semănat în timpul părinților timpurii, în timpul lui Luther, Wesley și a celorlalți s-a uscat; acesta nu mai poate lua lumina soarelui. Soarele l-a ucis. Acesta a refuzat să crească. Vedeți? S-a sustras de la stadiul de „lumină-tulpină” și a sărit în partea aceasta făcându-și propriile lucrări, devenind pleavă, fără viață în ea. Dar bobul trebuie să se maturizeze și să se întărească, în timp ce soarele devine zi de zi, mai puternic.
184 Acum haideți să urmărim epocile bisericii. Sunt șapte epoci ale Bisericii, și în fiecare din acestea, El a spus ce va face, cum se va maturiza bobul şi va ajunge până în acest ceas din urmă în care trăim. Deci, bisericile trebuie să facă același lucru, (vedeți?) bisericile.
185 Acum, fiți atenți. Luther a semănat un bob. El a fost un bob şi l-a semănat. În ordine? Așa a fost și cu Wesley și cu penticostalii; așa a fost și cu baptistul, cu nazarineanul. Dar vedeți voi, Luther nu s-a dus să trăiască în lumina primei organizații, cea catolică. Nu, domnule. El a fost o altă lumină. Acela era Dumnezeu care maturiza ceva.
186 Din acea trezire luterană a ieșit o mică minoritate.
A urmat trezirea lui Wesley care, desigur, nu s-a putut întoarce la ceea ce făceau luteranii. Vedeți? Au urmat penticostalii, pleava, care s-au organizat şi au făcut același lucru ca ceilalți, Dar observați: bobul se duce drept înainte.
187 Acum suntem într-o altă epocă. De ce nu Îl primesc ei? De ce nu văd că bobul este matur? Aici este Cuvântul făgăduit pentru această zi (fratele Branham pune mâna pe Biblie). De ce nu Îl văd ei? Pentru că trăiesc în strălucirea falsă luterană, wesleyană, baptistă, penticostală. Ei trăiesc în strălucirea falsă a unei alte lumini. De aceea nu pot primi Lumina Cuvântului total adeverit așa cum a promis Dumnezeu.
Cele șapte Peceți au descoperit toată Taina şi ne-au spus de ce au fost ascunse aceste lucruri… dar când acestea vin înăuntru, ei se îndepărtează de aceasta mai mult decât oricând. Însă nu au nici o scuză.
189 Eu spun aceasta cu respect (înțelegeți?)… nu ca să vă rănesc, ci ca să vă trezesc. Voi trăiți într-un miraj, așa cum a spus Isus: „Voi sunteți orbi şi conduceți alți orbi”. Și ei… El încerca să le vorbească, dar după aceea a zis: „Lăsați-i: sunt niște călăuze oarbe; şi când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.” Eu am ajuns la acest timp. Dacă se vor poticni, nu-i pot ajuta. Am făcut tot ce am putut, am făcut totul întocmai. Doamne, Tu ești Martor că am făcut aceasta la porunca Ta. Începând cu anul 1933, când Lumina a strălucit la râu, Ea a rămas aici în tabernacol şi a pus mărturie în toți acești ani. Tot ce s-a spus, s-a împlinit, dar ei continuă să meargă mai departe așa. „Lăsați orbul să-l conducă pe orb.” Eu doar voi aștepta acea oră. El va veni într-una din aceste zile.
190 Observați! Pentru că trăiesc în strălucirea lui Luther, Wesley şi în celelalte străluciri din urmă, ei nu pot vedea adevărata Lumină. Dacă s-ar opri pentru un moment să ia Biblia şi s-o citească, ar vedea că aceasta este Lumina făgăduită pentru ceasul acesta.
191 Noi vom lua unele din aceste lucruri imediat. El a promis că aceste lucruri se vor întâmpla conform Maleahi 4. El a promis prin toată Scriptura că se vor întâmpla. Vedeți?
192 Observați-l, de asemenea, pe Israel modelul nostru, prin călătorie. Priviți. Ei au mâncat mana care era sursa vieții lor, care le dăruia putere, viață. Este adevărat? Israel nu putea mânca mana care căzuse ieri. Aceea era contaminată, putrezită. Aceea nu mai era bună pentru ei, ar fi murit din cauza aceasta. Mana care i-a păstrat în viață ieri, i-ar fi ucis astăzi. Biblia spune că aceasta avea viermi în ea, era contaminată. Și mana… Ei trebuiau să primească mană nouă în fiecare zi. Amin. Ce este aceasta?
193 Oamenii care trăiesc din mana lui Luther, Wesley și a celorlalți mănâncă ceva contaminat care îi ucide spiritual. Vedeți? Sunt morți în tradițiile lor.
194 Mana de ieri a lui Luther, nu este bună pentru metodiști; mana metodiștilor nu este bună pentru penticostali şi mana penticostalilor nu este bună pentru astăzi. Înțelegeți ce vreau să spun? În fiecare zi aceasta vine proaspătă, zi de zi. Așa a fost în toate epocile bisericii. Mana lui Luther era mesajul neprihănirii. Mesajul lui Wesley era manifestarea sfințirii. Mesajul penticostal era restituirea darurilor. Dar aceasta introduce Piatra din vârf din ziua din urmă, Pomul Mireasă. Este contrar cu toate. Și totuși, Aceasta este aceeași Lumină pentru maturizare, așa cum același soare care strălucește astăzi va coace grâul pentru seceriș în iulie. Înțelegeți ce vreau să spun? Dar lumina de astăzi nu va face niciun bine în iulie. Lumina soarelui este mai puternică atunci. Grâul este mai avansat, este gata de seceriș. Amin. Cu siguranță este. Nu poate fi luat acum, dar atunci se poate. Vremea nu era chiar atunci; este acum.
195 Voi nu puteți merge contra naturii lui Dumnezeu. El are o lege. Și contrar acelei legi planta va fi ucisă. Voi trebuie să mergeți conform legilor vorbite ale lui Dumnezeu. Legile Lui sunt Cuvântul Lui. Legea este un Cuvânt vorbit. Și Cuvântul este un gând manifestat. Înțelegeți?
196 Noi știm aceasta. Acesta este adevărul. Ce este o viziune? Cuvântul lui Dumnezeu sau ceva spus mai dinainte sau prevestit cu privire la un eveniment. Viziunea pe care au avut-o profeții, pe care a avut-o Isus, pe care a avut-o Pavel și ceea ce au vorbit ceilalți despre această zi, a fost o prevestire a ceea ce urma să se întâmple. Noi vedem prevestirea manifestată aici, dar oamenii nici măcar nu recunosc aceasta. Înțelegeți ce vreau să spun?
197 Acum, mana de ieri… Priviți. Ați observat? Soarele a călătorit de la est la vest, ca întotdeauna. Și observați, cu epocile bisericii s-a întâmplat același lucru.
198 Soarele a început în est și civilizația a călătorit cu soarele, lumina vorbită de Dumnezeu prin care trebuiau să trăiască. Ei au venit până aici urmând soarele.
199 Când vă nașteți, viața însăși este ca soarele. Voi vă îndreptați spre apusul soarelui, de la naștere până la apusul vieții.
200 Omul a călătorit întotdeauna spre vest. Cea mai veche civilizație pe care o avem este China, țările din est, Ierusalim… Și observați, ea continuă să călătorească spre vest. Și așa cum civilizația se duce spre vest, epoca bisericii a călătorit în același fel prin Fiul lui Dumnezeu.
201 Priviți aici. Pavel… Epoca timpurie a început în est; de aici a sărit peste mare în Germania și aceasta a făcut trei trageri. Fiți atenți. Din Asia… din Palestina, a traversat Oceanul în Germania. Acela era Luther. De la Luther a traversat Canalul englez în Anglia, prin Wesley. Și de la Wesley a traversat spre Coasta de Vest în Statele Unite. Dacă mergeți mai departe, se întoarce din nou în est. Acesta este timpul de seară.
202 Priviți cum au decurs epocile bisericii… a pornit Pavel, în epoca timpurie, apoi linia a mers la Irineu și așa mai departe, jos în Franța. De acolo s-a dus în Germania, apoi în Anglia, mergând constant spre vest; iar acum nu mai putem merge mai departe. Aceasta este ultima epocă. Ce spune Biblia despre această ultimă epocă? Vedeți, geografic, cronologic și aproape în orice fel vreți s-o luați; dar mai întâi scriptural. Desigur, mai întâi dovada scripturală, apoi istoric și în orice fel vreți s-o luați: noi suntem la sfârșit, în ultima epocă a bisericii.
203 Fiți atenți: cum a înaintat, a crescut din ce în ce mai puternică. Tot așa, mica minoritate reală a bisericii a crescut de la neprihănire, sfințire, botez cu Duhul Sfânt la venirea Pietrei de Încheiere care Se formează. După aceasta nu mai există organizație. Nu vor mai fi. Vedeți? Nu se poate. Vedeți, noi suntem la vest.
204 Vreau să vă arăt prin toate tipurile și prin toate lucrurile. Uitați-vă la cele trei salturi, trei trageri. Noi vom intra în aceasta deseară (vedeți, vedeți?), cum suntem la timpul sfârșitului. Este doar…
205 Soarele (sun) a călătorit ca și Fiul (Son). Fiul ca și soarele. Biserica a călătorit în același fel prin cele șapte epoci ale bisericii. Civilizația s-a mișcat drept spre vest și biserica s-a mișcat drept înspre vest, iar acum, dacă mergem mai departe în față, ajungem din nou în est. Dacă părăsiți Coasta de Vest, ajungeți înapoi în China, Japonia, sunteți din nou înapoi. Șapte mii de mile și ajungeți din nou în est. Deci, estul și vestul s-au întâlnit. Aceasta este tot. Noi suntem la sfârșit, nu a mai rămas nimic.
206 Astăzi s-a întâmplat același lucru, la fel ca atunci în urmă. Ce a fost în est, găsim în vest: oamenii trăiau în strălucirea altei lumini, iar când a venit Lumina adevărată au respins-o fiindcă aveau strălucirea falsă în locul Luminii. Oh, era o mare Lumină în ținutul Neamurilor… Zabulon, Neftali, … și Galileea, ținutul Neamurilor.
207 Aceasta este epoca a șaptea a bisericii. Țineți minte că același soare care strălucește în est, strălucește și în vest. Și același Duh care a fost de-a lungul epocilor, este același Fiu și astăzi. Dar ce se întâmplă? Este ca și coacerea grâului prin anotimpuri. Soarele care este acum, este același soare care coace grâul în toamnă. Înțelegeți? Dar ce este acesta? Este soarele plus ce va fi acesta. Și astăzi, în această ultimă epocă este ceea ce ei au fost plus aceasta. Totuși, ei vor să trăiască în urmă ca niște piperniciți, mergând jos într-un beci denominațional vechi, mucegăit și în crezuri, trag obloanele și spun: „Refuz să văd aceasta; totul este un nonsens”, în timp ce tocmai Biblia pe care pretind că O cred este identificată prin Același Duh Sfânt, aducând Lumină în aceste zile din urmă.
208 Ați observat… Priviți foarte atent ce spune în Maleahi, cum a repartizat El aceasta: „va întoarce inima părinților spre copii şi inima copiilor spre părinții lor.” Vedeți, Același Duh care S-a ridicat atunci, Se ridică din nou aici; același Lucru. Vedeți, este doar exact viceversa, este din nou aici. De ce? Pentru că estul și vestul s-au întâlnit. Vedeți, chiar în fața noastră, dar ei nu văd aceasta. De ce? Nu-i de mirare că Isus a zis: „Lăsați-i în pace; ei sunt orbi călăuzind orbi; şi când un orb călăuzește pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.”
209 Lumina altor epoci doar a reflectat această Lumină. Vedeți? Soarele de astăzi reflectă… este numai reflecția soarelui care va fi în iulie sau august pentru seceriș, dacă Dumnezeu… Soarele lui Martin Luther, Wesley, Sankey, Finney, Knox, Calvin, Moody și al celorlalți, al acelor oameni mari de acolo din urmă, care au avut acele lumini, John Smith al bisericii baptiste, Alexander Campbell al bisericii Campbell, sau al așa numiților ucenici ai lui Hristos, Biserica creștină, și câte alte nume și-au luat, toți aceia doar reflectau în epocile lor ceea ce va fi aici la sfârșit.
210 Dar ce au făcut copiii după plecarea acestor fondatori? Ei nu au rămas pe tulpină, ci s-au retras și au format o micuță pleavă aici afară, prin care vă îndepărtați de Sursa reală de Viață și nu aveți Viață. Dacă luați pleava și o plantați în pământ, va rămâne acolo și va putrezi. Tot așa se întâmplă și cu voi dacă încercați să mâncați mana putrezită din zilele trecute. Secerișul este copt. Isus are o masă întinsă unde sfinții lui Dumnezeu sunt hrăniți din hrana coaptă a zilei prin Lumina Evangheliei care adeverește că astăzi El este astăzi . Sfinții mănâncă Pâinea.
211 Doar gândiți-vă. Să nu plantați pleava veche de ieri (vedeți?); ea este putrezită și nu poate sta în picioare. Nu, domnule. Nu va produce nimic bun, nu va crește. Este secată de viață. Cuvântul este Viața. Așa este. Pleava cade jos, pleava veche se duce, lucruri ca acestea. Aceasta se denominează și cade. Ea refuză să înainteze cu Viața, dar Lumina adeverește Viața. Oh, Doamne. Da, domnule. Cea de ieri… Oh, Doamne.
212 S-ar cuveni să vedem că lucrurile putrezite de ieri nu sunt bune de mâncat astăzi. Vedeți, aceasta are viermi. Voi știți despre aceste mici codițe-șerpuitoare, așa cum le numesc eu. Nu știu multe despre viața germenilor, dar știu că întotdeauna le numeam codițe-șerpuitoare. Când un lucru putrezește, aceștia pătrund înăuntru. Înțelegeți? Eu nu vreau în acest caz acel lucru. Dacă sunteți satisfăcuți cu acel lucru, tot înainte, dar eu, nu!
213 Dar țineți minte… Voi spuneți: „Atunci, de ce a fost bun ieri?” Dacă ați ști că tocmai micul înveliș care a fost la început pe grâu produce mai departe bobul de grâu, dacă învelișul rămâne la bob. Ceea ce a fost ieri este tocmai ceea ce face să apară floarea de grâu. Dar dacă învelișul se separă de bob înainte de maturizare, atunci se duce. Vedeți? Dar dacă grâul trece mai departe, prin procesul vieții care-l dezvoltă, când învelișul moare, viața se contopește în altceva producând bobul. Dacă nu se întâmplă așa, atunci de unde a apărut bobul? Amin. Ați înțeles?”
Înțelegeți? Laudă lui Dumnezeu! Mi-a plăcut foarte mult acest Mesaj. Să trecem la întrebări:
Întrebarea nr. 1: Ce vă călăuzește spre Lumină?
Răspunsul îl avem începând de la paragraful 107.
107 Acum, noi aflăm că înțelepții din vechime au urmărit substanța dăruită de Dumnezeu; ei au urmărit Cuvântul lui Dumnezeu ca să ajungă la Lumină, pentru că acesta era Cuvântul care a adus Viața.
108 Acum, voi spuneți: „Cum au urmărit ei?” Ei bine, ei erau un fel de magi. Noi înțelegem aceasta.
109 Noi mai aflăm că Balaam profetul (Numeri 24.17) era un fel de ghicitor. El era într-adevăr un profet; și a profețit, a spus că din Iacov va răsări o Stea. Când acești înțelepți au văzut că Cuvântul lui Dumnezeu a spus că va răsări o Stea din Iacov, au urmărit acel mic semn dat de Dumnezeu spre sursa Luminii veșnice. Tot așa înțelepții de astăzi care nu sunt orbiți de crezuri, vor urmări Cuvântul vorbit dăruit de Dumnezeu până când văd plinătatea Puterii lui Dumnezeu înflorind în acest timp. Vedeți? Ei O văd și știu că este aici, în Scriptura pe care Dumnezeu a promis-o pentru această zi.
Aici el ni-l arată pe Balaam care a profețit că o Stea va răsări din Iacov, iar magii au văzut-o în ceruri. Amin. Și când au văzut-o în ceruri, au știut că aceasta era profeția și au urmat acel Cuvânt până la manifestarea Lui, până când au găsit Pruncul sau copilul, pentru că au găsit un copil mic.
Să coborâm mai jos la paragraful111:
111 „Oh, noi I-am văzut Steaua în est și ne ducem să ne închinăm Lui.” Și când au ajuns în Ierusalim, centrul denominațional, ei nu au avut răspunsul. S-au dus în sus și-n jos pe străzi strigând: „Unde este El, Împăratul de curând născut al evreilor?” Dar ei nu știau nimic despre aceasta, așa că au apelat la Cuvânt ca să afle. Ei au urmărit acea stea știind că îi conducea la Lumina veșnică. „Călăuzește-ne spre Lumina desăvârșită!” Cuvântul este Cel care vă conduce la Lumină.”
Deci, cine vă conduce la Lumină? Cuvântul. De aceea, nu luăm pur și simplu, vrând-nevrând, orice se întâmplă. Trebuie să fie o manifestare a Cuvântului; este Cuvântul care ne conduce la Lumină. Când Cuvântul este manifestat este Lumină și Viață, este Sursa Vieții pentru noi. Amin. Noi trebuie să venim acolo unde Se manifestă Cuvântul, acolo unde Cuvântul este făcut Lumină și devine Viața noastră.
„Cuvântul este Cel care vă conduce la Lumină şi Lumina este cea care adeverește Cuvântul. Amin.
112 Observați, ei erau înțelepți; și înțelepții de astăzi… „înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu.” Toți oamenii de știință și voi, oamenii care depindeți de ceva educație înaltă sau ceva de felul acesta, care vă spune cum să separați un atom, aceasta nu vă poate dărui Viață. Nimic nu vă poate dărui Viața decât Cuvântul vorbit al lui Dumnezeu. Este singura cale prin care poate veni Viața, prin Cuvântul Lui vorbit.”
Sunt atât de bucuros pentru că Dumnezeu ne-a dat Cuvântul Său și că El face ca Cuvântul să trăiască în epoca noastră, iar aceasta aduce Lumină și Viață.
Întrebarea nr. 2: De ce a trebuit să învețe omenirea cum să divizeze un atom?
Cred că această întrebare este absolut fascinantă.
113 Este în ordine să știi cum să separi un atom; mi-am dorit ca ei să nu fi aflat niciodată aceasta. Dar dacă ei… trebuiau s-o facă pentru că lumea aceasta atârnă astăzi… Trebuia să se întâmple, să producă aceste găuri uriașe în pământ, ca să permită acelei lave să iasă afară și să întinerească această lume ca să producă un Pământ nou, unde cel neprihănit va umbla peste cenușa celor răi și unde păcatul va fi uitat. Totul are o cale de reînnoire.
114 Omul, căruia ¡-a fost dat să trăiască pe acest pământ, prin propria lui înțelepciune a ales pomul cunoștinței în locul Pomului Vieții, şi va distruge pământul pe care Dumnezeu i l-a dăruit să trăiască pe el. Dar cei care rămân la Pomul Vieții vor veni la ceruri noi și la un pământ nou unde nu mai există boală sau moarte.”
Deci, de ce s-a gândit omul în această epocă științifică, la sfârșitul timpului, în momentul în care a început să învețe, cum să despartă un atom și să facă o bombă? Aceasta a fost între Primul și al doilea Război Mondial, adică în același timp când pe scenă a existat un profet al timpului de sfârșit; totul era pregătit, scena era pregătită și încheierea tuturor lucrurilor a avut loc în timpul vieții acestui om. Atunci omul a învățat cum să despartă atomul și astfel a făcut o bombă atomică. Și de ce a trebuit să învețe aceasta? Ca să producă aceste găuri uriașe în scoarța terestră, și să permită acelei lave să iasă afară ca să întinerească Pământul pentru Mileniu.
O, Dumnezeul meu! Acest Cuvânt este prea perfect, totul este prea perfect, sincronizarea este prea perfectă și omul se va distruge singur; omul își creează propriul iad prin căderea nucleară. Omul arde pământul prin propria lui înțelepciune; el nu ia Cuvântul, ci își folosește propria înțelepciune, iar Dumnezeu i-a permis să meargă pe acest drum și îi va permite să meargă destul de departe pentru a-și crea propriul iad pe pământ, care va aduce purificarea pământului pentru domnia Milenară, pentru luna de miere. Cine va face aceasta? Nu o va face Dumnezeu, ci omul.
Așadar, Dumnezeu i-a permis să despartă atomul deoarece știa că va produce aceste găuri uriașe în scoarța terestră, pentru a lăsa lava să iasă afară. Laudă lui Dumnezeu, că va întineri această lume cu foc atomic și vulcanic. Cum va veni focul vulcanic? Va începe prin bombele atomice. Astfel, când auziți la știri că toți sunt speriați de bombele atomice, trebuie să fie speriați și să se teamă pentru că se vor autodistruge. Dar noi nu ne temem pentru că este o întinerire a Pământului pentru domnia Milenară. Laudă Domnului! Să fabrice mai multe bombe, și aceasta se întâmplă, de aceea există tensiune, de aceea este o cursă a înarmării atomice. Despre aceasta este vorba; despre o întinerire pentru Mileniu. Acesta este motivul pentru care noi vedem știrile diferit de cum le văd toți ceilalți, pentru că ni s-a spus deja ce se întâmplă. Amin.
Întrebarea nr. 3: De ce L-au respins pe Mesia?
Să mergem la paragraful 136:
136 Opriți-vă doar un minut. Opriți banda și întrebați-vă: De ce oamenii religioși, oamenii buni… ? De ce a avut Iosif întrebări? Vedeți, de ce? Pentru că el niciodată nu a cercetat Scriptura. De ce au avut preoții întrebări? Un motiv este că ei…
137 Ei știau aceasta. Nicodim a spus clar aceasta. El a zis: „Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el. Noi suntem conștienți de aceasta.” Dar ce s-a întâmplat? Tradițiile lor i-a ținut departe.
138 Astfel, de ce L-au respins ei pe Mesia? De ce au respins Lumina? Aici este Cuvântul despre care știau că se va împlini. Dar când Cuvântul S-a manifestat arătând că S-a împlinit Cuvântul lui Dumnezeu…
139 Comparați aceasta cu ziua de astăzi. Vedeți?… De ce au respins aceasta acei oameni, învățătorii? Pentru că ei trăiau în strălucirea unei alte lumini.
De ce L-au respins pe Mesia? Pentru că trăiau în strălucirea unei alte lumini, în lumina altei epoci. Fratele Branham a spus în continuare, la începutul acestui paragraf: „Comparați aceasta cu ziua de astăzi.” Motivul pentru care fratele Branham a petrecut atât de mult timp vorbind despre Isus, despre slujba Sa, despre farisei și despre respingerea Lui, este pentru voia să vedem paralela cu ziua de astăzi.
„Aceasta este. Ei trăiau într-o strălucire. Aceasta este ceea ce fac ei astăzi. Ei trăiesc… Motivul pentru care resping aceasta, este că ei trăiesc în strălucirea unei alte lumini. Înțelegeți? Ei trăiau în lumina a ceea ce a spus Moise, după cum au și pretins. Ei trăiau în lumina unei alte epoci. Acesta este astăzi motivul forte în acest Mesaj, că Isus Hristos este Același; dar este respins deoarece oamenii trăiesc în strălucirea altor epoci. Din același motiv ei resping aceasta.
140 Noi observăm că în dicționarul Webster „strălucire” (glare) înseamnă „un fel de lumină falsă.” „Glare” înseamnă „o strălucire falsă.” Este ca un miraj pe drum. Când mergeți pe drum, mulți din voi care conduceți, când vă uitați drept înainte puteți observa acel „soare pe drum”, reflectarea unei lumini; este ca un miraj; vi se pare că pe întinderea drumului este apă. Dar când ajungeți în acel loc, acolo nu este nimic. Este doar un miraj fals, strălucirea falsă a unei lumini adevărate. Aceasta face diavolul astăzi: el arată oamenilor un miraj, un Conciliu al Bisericilor, un grup de denominațiuni care se vor dovedi false. Aceasta se întâmplă din cauză că există o Lumină adevărată care strălucește.
Trebuie să existe o Lumină reală pentru a crea un miraj. Astfel, ei se uită înapoi la reflectarea unei zile trecute și nu văd unde strălucește Lumina astăzi, pentru că sunt prinși într-un miraj, sunt prinși de strălucirea unei epoci anterioare. Dar a fost o Lumină adevărată care strălucea în acea zi; o Lumină adevărată strălucea în acea zi. Amin. Dar ei erau blocați într-un miraj.
Dacă Lumina adevărată nu strălucește atunci nu apare nici mirajul. Lumina reală strălucește; dar ei trăiesc în strălucirea (falsă) a unei alte epoci, a unui lucru care a trecut.
141 Această strălucire (glare), acest miraj este fals, este o strălucire falsă a soarelui.
Să mergem la paragraful 148:
Dar ei nu vedeau aceasta. De ce? Pentru că ochii lor erau orbiți de o strălucire falsă (înțelegeți?), de o altă strălucire, pe care au luat-o ca fiind Cuvântul adevărat vorbit.
149 Gândiți-vă la aceasta. Socotiți. Ei pretindeau că cred acel Cuvânt, dar tradițiile lor le-au întors fețele de la Cuvântul adevărat spre o lucire falsă; de aceea nu puteau vedea Lucrul real.” Vedeți, ei erau orbi pentru Acesta.
„Așa este și astăzi și așa a fost în fiecare epocă. Vedeți, adevăratul Cuvânt strălucește, dar ei au fost atât de prinși în tradițiile lor, încât nu au putut vedea acel Cuvânt. Ei privesc la o lucire falsă și sunt orbi, pentru că o lucire te va orbi. Este un arc de cerc ieșit din aceasta și vă va orbi…
150 Isus a zis: „Voi sunteți călăuzele oarbe ale orbilor.” Ei ar fi trebuit să fie capabili să vadă Cine era El, dar nu au văzut deoarece ei trăiau în acea strălucire falsă.
151 După cum am spus, o lucire este strălucire falsă, un miraj, o iluzie falsă despre Lumina adevărată. Este ceva care arată ca Lumina adevărată, dar nu este Ea.” Astfel, sunt blocați în strălucirea altei epoci.
Să mergem la paragraful 159:
„…El a dovedit că era Cel corect.
160 El era chiar Lumina pe care pretindeau că o venerează. Ei pretindeau că se închină la acea Lumină. Așa este și astăzi. Ei pretind că se închină la Această Lumină. Penticostalii pretind aceasta, dar sunt atât de orbi încât nici măcar nu pot s-o vadă. De ce? Pentru că s-au organizat și și-au pus o strălucire falsă în față. Vedeți? Tradiția este rodul unor oameni care stau împreună și spun: „Vom merge și vom face aceasta, aceea și cealaltă.”
161 Acum, cu voia Domnului vom vorbi despre „De ce a trebuit să se întâmple aceasta?”
162 Observați, lucrările Lui erau Cuvântul viu Însuși. Ce a făcut El a fost Cuvântul viu Însuși, arătând că El era Lumina care fusese promisă încă de la începutul lumii. El era acea Lumină. Lumina Lui peste Cuvântul făgăduit al epocii respective, L-a făcut viu exact pentru ce spunea făgăduința; dar ei au răsucit-o atât de mult încât nu au reușit s-o vadă. Înțelegeți? Dar El era Lumina acelei epoci.
163 El era Lumina pe care pretindeau că o venerau. Ei se gândeau că se închinau chiar Dumnezeului creației, dar trăiau într-o strălucire falsă și se închinau unei străluciri false. De aceea a spus Isus: „ Degeaba Mă cinstesc ei, învățând ca învățături niște porunci omenești și nu Cuvântul.” El este Cuvântul și era Cuvântul manifestat, iar ei ar fi trebuit să știe aceasta. Nădăjduiesc că aceasta poate să străpungă peste tot unde este auzită (înțelegeți?), că acesta este Cuvântul manifestat.
164 Voi spuneți: „Oh, noi avem Cuvântul”. Oricine poate răstălmăci Biblia, dar când Cuvântul este adeverit, manifestat…
165 De ce spuneți: „Păi, noi credem”? Da, domnule. Ei credeau tot Cuvântul. Ei bine, așa face și Satan. Cine putea să-i condamne pe acei farisei de necredință? Dar ei nu credeau Cuvântul pentru ora respectivă, ci se închinau într-o altă lumină. Așa se întâmplă și astăzi. Voi țineți sus tradițiile lui Luther, Wesley și a celorlalți, tradiția penticostală; dar cum rămâne cu acest timp? Fariseii își păstrau tradițiile, dar în spatele tradițiilor lor era Cuvântul adevărat al lui Dumnezeu venit să strălucească. Și când s-a întâmplat aceasta, strălucirea le-a orbit ochii. N-au putut s-o vadă pentru că se uitau după altceva. Așa este și astăzi.
166 Fie ca Dumnezeu să lase ca aceasta să pătrundă adânc până când lovește inimile oamenilor care ascultă şi trebuie să creadă, fiindcă este mai târziu decât credeți.”
Îmi place cum a spus fratele Branham aici: „Voi spuneți: „Oh, noi avem Cuvântul”. Oricine poate răstălmăci Biblia, dar când Cuvântul este adeverit, manifestat…” Apoi s-a dus direct la farisei și a spus: „Voi nu puteți merge la farisei și să le spuneți că nu au crezut Cuvântul, deoarece credeau sulurile, credeau Biblia, credeau ceea ce a scris Moise. Astăzi, toată lumea pretinde că este creștină; au o Biblie și spun că cred Cuvântul, dar există o parte esențială, vitală a Cuvântului pe care ei nu reușesc s-o creadă, iar Acesta este Cuvântul făcut trup astăzi. Cuvântul care este Lumină astăzi este partea în care ei eșuează, iar când eșuează, trăiesc într-un miraj, în lumina unei epoci anterioare. Dar acea strălucire nu va aduce Viață, numai Lumina zilei prezente va aduce Viață. Aceasta este atât de esențial în legătură cu acest Mesaj care a venit în acest ceas și aceasta este ceea ce încerca fratele Branham să-i facă să vadă. „Da, voi credeți, credeți ceea ce s-a făcut, credeți ceea ce s-a spus, credeți ceea ce s-a scris, dar Îl respingeți pe Hristos astăzi.”
Toată credința în ceea ce s-a făcut nu vă va aduce Viață decât dacă veți veni la Lumină, la ceea ce este Viață pentru ziua de astăzi. Amin.
Să mai privim încă un paragraf care este în legătură cu întrebarea: „De ce L-au respins pe Mesia?” Fratele Branham a comparat aceasta cu această zi. Amintiți-vă că el a spus că civilizația și Evanghelia au călătorit de la Est la Vest; civilizația a venit de la Est la Vest; a călătoria din China, unde este cea mai veche civilizație, iar acum a ajuns pe Coasta de Vest a Statelor Unite, și nu poate merge mai departe pentru că s-ar întoarce din nou în Est, în Japonia și China. Deci, acesta este un indiciu că am ajuns la sfârșit.
El a spus că Evanghelia a călătorit în același fel; a spus că din Palestina a trecut peste Marea Mediterană până în Germania și Europa, apoi a traversat Canalul Mânecii, în Anglia, în ziua lui Wesley, apoi a traversat Oceanul Atlantic pentru a ajunge în Statele Unite. El a spus că au fost trei Treceri ale Evangheliei, iar acum merge până la Coasta de Vest. Nu poate merge mai departe, totul s-a terminat; Estul s-a întâlnit cu Vestul, suntem la sfârșit.
Și ce fac ei acum când Mesia este aici arătând Cine este și Cine este respins? Ei fac același lucru pe care L-au făcut atunci când Mesia a venit prima dată. Amin.
Paragraful 186, ultimul rând:
„Dar observați: bobul se duce drept înainte.
187 Acum suntem într-o altă epocă. De ce nu Îl primesc ei? De ce nu văd că bobul este matur? Aici este Cuvântul făgăduit pentru această zi (fratele Branham pune mâna pe Biblie). De ce nu Îl văd ei? Pentru că trăiesc în strălucirea falsă luterană, wesleyană, baptistă, penticostală. Ei trăiesc în strălucirea falsă a unei alte lumini. De aceea nu pot primi Lumina Cuvântului total adeverit așa cum a promis Dumnezeu.
Cele șapte Peceți au descoperit toată Taina şi ne-au spus de ce au fost ascunse aceste lucruri… dar când acestea vin înăuntru, ei se îndepărtează de aceasta mai mult decât oricând. Însă nu au nici o scuză.
188 Dumnezeu a făcut aceasta prin Duhul, prin descoperiri. El este dovedit perfect prin știință și toate lucrurile arată că acesta este Adevărul, dar cu toate acestea, ei vor să trăiască într-o strălucire falsă penticostală: „Eu fac parte din Adunările…”; „Eu sunt unitarian”; „Eu sunt din Biserica lui Dumnezeu”; „Eu sunt aceasta…” Vedeți? Ei trăiesc în strălucirea epocii de acum 40-50 de ani. Ei trăiesc în strălucirea luterană, wesleyană, baptistă, prezbiteriană sau a strălucirii nazarinene a unei alte epoci, a bisericii care s-a dus înainte, s-a organizat și a făcut același lucru refuzând și respingând Lumina când, de fapt, Ea strălucește. Și voi trăiți într-un miraj.”
Oh, Doamne! Același lucru care s-a întâmplat acum două mii de ani, se întâmplă din nou astăzi.
Întrebarea nr. 4: Ce este Lumina? Există o mulțime de răspunsuri la această întrebare, dar fratele Branham a spus ceva anume și aș vrea să privim aceasta. Să ne întoarcem la paragraful 151:
151 După cum am spus, o lucire este strălucire falsă, un miraj, o iluzie falsă despre Lumina adevărată. Este ceva care arată ca Lumina adevărată, dar nu este Ea.
152 Singura cale prin care ei puteau face diferența, erau chiar lucrările pe care le-a făcut Isus. Acestea au dovedit Cine era El, că El era Lumina. Ei credeau că erau în lumină. Dar dacă v-ați opri numai un minut și ați socoti: „Cine este în Lumină?”
153 Fraților, dacă oamenii bisericoși de atunci au făcut o asemenea greșeală nesăbuită, un asemenea lucru nechibzuit, nu credeți că acesta este timpul să ne oprim și să ne gândim Ce este Lumina? Haideți să nu facem și noi o asemenea greșeală nesocotită! Dar o faceți. Voi ați făcut-o deja (vedeți?) și nu știți. Așa a fost și atunci.
154 Acum, opriți-vă un minut și cercetați ce spune Cuvântul pentru ziua de astăzi.”
Deci, Ce este Lumina? Este Cuvântul care strălucește astăzi. Aceasta nu este Lumina dintr-o zi anterioară, ci aceasta este Lumina care strălucește astăzi. Amin.
Paragraful 190:
190 Observați! Pentru că trăiesc în strălucirea lui Luther, Wesley şi în celelalte străluciri din urmă, ei nu pot vedea adevărata Lumină. Dacă s-ar opri pentru un moment să ia Biblia şi s-o citească, ar vedea că aceasta este Lumina făgăduită pentru ceasul acesta.
Aceasta ne va conduce la întrebarea următoare, la întrebarea nr. 5:După ce fel de lumină nu putem trăi?
Așadar, noi știm că putem trăi prin Lumina care vine prin Cuvânt, dar, care lumină nu produce Viață? să ne întoarcem la paragraful 181.
181 Țineți minte, noi nu putem trăi prin lumina de ieri.
Deci după ce fel de lumină nu putem trăi? Care lumină nu aduce Viață? Lumina de ieri. Ce aduce Viață? Lumina de astăzi.
Ascultați, a strălucit soarele ieri? Da. Soarele acela a produs viață? Da. Dar soarele care a strălucit ieri, nu va produce viață astăzi, ci trebuie să fie o lumină care strălucește astăzi. Tu ai fi putut să ieși și să faci o fotografie cu o zi frumoasă și însorită și să aduci acea imagine și să spui: „Aceasta este lumină.” Aceasta nu este lumină, ci este doar o imagine a luminii care a strălucit ieri. Ca să ai lumină, trebuie să ai lumină în timpul prezent; ca să ai lumina reală, trebuie să fie lumina de astăzi.
181 Țineți minte, noi nu putem trăi prin lumina de ieri. Lumina de ieri s-a dus, nu mai există. Lumina de ieri este numai o amintire, este doar istorie. Noi nu putem trăi în lumina de ieri. Chiar dacă este același soare, în fiecare zi strălucește tot mai puternic ca să coacă grâul pentru seceriș. Înțelegeți?
182 Astăzi, soarele este puțin mai puternic. Pe zi ce trece, el devine din ce în ce mai puternic şi mai puternic, până când în final, grâul care este pus acolo se va trezi la viață. După un timp, viața vine sus, apoi se face mai puternic şi mai puternic… Martie, aprilie, mai, iunie, iar în iulie este în seceriș. Vedeți? Același soare din ianuarie şi februarie, strălucește şi în lunile următoare, topind zăpada care ajunge la grâu, aducându-i acestuia apă. Este același soare, dar grâul nu ar putea supraviețui în aceeași lumină a soarelui în iunie.
Așadar, fratele Branham ne arată că de-a lungul epocilor Bisericii a fost tot timpul Cuvântul, a fost Lumina Cuvântului manifestat; de la prima epocă până la a șaptea a fost aceeași Lumină, așa cum este aceeași lumină a soarelui și în ianuarie și în iunie. Dar care este diferență? Diferența este că lumina își intensifică puterea pe măsură ce se maturizează sămânța. Astfel, sămânța trebuie să trăiască în lumină fierbinte din iunie, iulie, august, pentru a ajunge la maturitatea deplină de coacere. Amin. Acea plantă nu va supraviețui în lumina din ianuarie, nu poate trăi, ci va muri.
De aceea, când ajungem la sfârșitul timpului, când Estul s-a întâlnit din nou cu Vestul, când Evanghelia a trecut prin trei treceri și a ajuns în Vest, Sămânța nu poate trăi prin Lumina unei epoci anterioare, ci va muri, pentru că trebuie să aibă întreaga putere a Luminii finale pentru a o aduce la maturitatea deplină de Răpire. De aceea, nici astăzi nu putem trăi niciodată în trecut; noi nu putem trăi doar în prima și a doua Tragere a slujbei fratelui Branham, ci trebuie să fim în a treia Tragere, care L-a adus pe Hristos la noi în forma Miresei. Noi nu putem trăi nici măcar din experiența noastră de ieri, ci trebuie să avem Lumina proaspătă a Soarelui astăzi; trebuie să mergem în Lumină în timp ce Hristos Se descoperă pe Sine în noi. Nu poate fi numai ceea ce s-a întâmplat acum cincizeci de ani, ci trebuie să fie ceea ce se întâmplă astăzi. Noi nu putem înceta niciodată să rămânem în Adevărul timpului prezent și să stăm în Lumina Soarelui.
Noi nu avem timp să ne oprim și să spunem: „Nu a fost o Lumină frumoasă care a strălucit?” Trebuie să fie o Lumină minunată care strălucește acum și continuă să ne aducă la maturitatea deplină, în Lumină deplină.
Să mergem la paragraful 192. Fratele Branham continuă cu un alt exemplu pentru a împărtăși același gând, aceeași idee.
192 Observați-l, de asemenea, pe Israel, modelul nostru prin călătorie. Priviți. Ei au mâncat mana care era sursa vieții lor, care le dăruia putere, viață. Este adevărat? Israel nu putea mânca mana care căzuse ieri. Aceea era contaminată, putrezită. Aceea nu mai era bună pentru ei, ar fi murit din cauza aceasta. Mana care i-a păstrat în viață ieri, i-ar fi ucis astăzi. Biblia spune că aceasta avea viermi în ea, era contaminată. Și mana… Ei trebuiau să primească mană nouă în fiecare zi. Amin. Ce este aceasta?
193 Oamenii care trăiesc din mana lui Luther, Wesley și a celorlalți mănâncă ceva contaminat care îi ucide spiritual. Vedeți? Sunt morți în tradițiile lor.
194 Mana de ieri a lui Luther, nu este bună pentru metodiști; mana metodiștilor nu este bună pentru penticostali şi mana penticostalilor nu este bună pentru astăzi. Înțelegeți ce vreau să spun? În fiecare zi aceasta vine proaspătă, zi de zi. Așa a fost în toate epocile bisericii. Mana lui Luther era mesajul neprihănirii. Mesajul lui Wesley era manifestarea sfințirii. Mesajul penticostal era restituirea darurilor. Dar aceasta introduce Piatra din vârf (care este Hristos) din ziua din urmă, Pomul Mireasă.
Deci ce este introducerea Pietrei din vârf din ziua din urmă? Pomul Mireasă.
„Este contrar cu toate. Și totuși, Aceasta este aceeași Lumină pentru maturizare.”
Paragraful 210:
210 Dar ce au făcut copiii după plecarea acestor fondatori? Ei nu au rămas pe tulpină, ci s-au retras și au format o micuță pleavă aici afară, prin care vă îndepărtați de Sursa reală de Viață și nu aveți Viață. Dacă luați pleava și o plantați în pământ, va rămâne acolo și va putrezi. Tot așa se întâmplă și cu voi dacă încercați să mâncați mana putrezită din zilele trecute. Secerișul este copt. Isus are o masă întinsă unde sfinții lui Dumnezeu sunt hrăniți din hrana coaptă a zilei prin Lumina Evangheliei care adeverește că astăzi El este astăzi . Sfinții mănâncă Pâinea.
Nu știu despre voi, dar eu nu vreau nicio mană putredă dintr-o zi anterioară. Eu nu vreau să trăiesc în strălucirea unei epoci anterioare și personal, nu vreau să trăiesc nici în strălucirea unei experiențe anterioare, ci vreau o experiență proaspătă în timp ce merg în Lumină, așa cum El este în Lumină. În timp ce El continuă să mi se descopere, vreau să rămân în acea Lumină și să nu mă întorc și să mă fixez pe ceva ce a făcut El pentru mine acum un an sau acum zece ani, ci vreau să merg cu El în continuare în timp ce este în Lumină. Vreau să-L văd așa cum este, vreau să fiu acolo unde este Mana proaspătă; vreau să ajung în starea de maturitate deplină, în timp ce El mă duce în acel august fierbinte al Soarelui.
Fratele Branham a spus că cei care au rămas în urmă, în ziua lui Luther, s-au inhibat, au rămas mici; ei au refuzat să crească mai departe ca fii; ei au rămas în urmă, în lumina lui Luther, au rămas pitici și nu vor ajunge niciodată la maturitatea deplină. Dumnezeu să ne ajute să venim la acest Mesaj.
Piticii, în parte rămân în El, dar nu merg până la capăt pentru a se maturiza; rămân într-o parte a slujirii, într-o parte a Cuvântului, dar nu acceptă pe deplin descoperirea întregului Cuvânt. Eu spun: Dumnezeule ajută-ne să nu venim la acest Mesaj și să nu ajungem nicăieri, ci ajută-ne să ajungem până la capăt, în expresia deplină a lui Isus Hristos, la tot ceea ce are El pentru mine. Vreau tot ceea ce-mi dezvăluie El; vreau să intru și zi de zi să-mi păstrez experiența proaspătă în Lumina lui Hristos. Amin.
Dumnezeu este atât de bun! Am ascultat cam o oră și jumătate sau mai mult, din acest serviciu și nici măcar nu am ajuns la titlu, „Aici este un Om care poate aprinde Lumina”. Vom vedea aceasta în partea a treia. Să ne rugăm.
Doamne Isuse, Îți mulțumim. Noi suntem incapabili să facem soarele să răsară în fiecare zi, noi înșine am fost incapabili să facem cunoscut Cuvântul Tău, dar, Dumnezeule, Tu ai fost credincios promisiunii Tale că soarele va străluci. Tu, care ții Pământul pe orbita lui, ești Cel care îl faci să strălucească zi de zi. Îl aduci în timpul lui și în puterea lui și ești credincios s-o faci, Doamne.
Doamne noi nu suntem capabil să producem sau să facem să se întâmple ceva, dar suntem aici ca să primim totul așa cum o faci Tu. Doamne, Te rog să-I îngădui acestui Soare să ne aducă pe fiecare la maturitatea deplină. Ajută-ne să nu ne încredem în ceea ce s-a făcut înainte, ci ajută-ne să umblăm în Lumină, așa cum Tu ești în Lumină; să umblăm cu Tine zi de zi, pe măsură ce ni Te dezvălui. Doamne, îndepărtează toată confuzia și tot denominaționalismul din noi, toate gândurile greșite și ideile umane; lasă ca Lumina Ta să estompeze totul și să aducă Sămânța care este în noi la maturitate deplină, în timp ce umblăm zi de zi cu Tine, în Lumina pe care ne-ai dat-o în această oră, prin această slujire din timpul sfârșitului. Doamne, Tu ești Cel care ai deschis Pecețile, Tu ești Pecețile; Tu ești Îngerul puternic care a venit cu o Carte deschisă în mână; ajută-ne să umblăm în Lumina pe care ne-ai dat-o, în timp ce îndepărtezi orice tradiționalism de la noi. Doamne, adu maturitatea deplină în fiecare din noi.
Te iubim, Doamne, și Îți mulțumim pentru ceea ce ai făcut, pentru că ai fost credincios să faci aceasta. Noi nu am putut s-o facem, Tu ai făcut-o. Dar acum vrem să stăm în prezența Soarelui ca să coacă toată verdeața din noi. Doamne, avem încredere în Tine, avem încredere în metoda Ta și vrem să umblăm în ea.
Doamne, Te rog să-Ți binecuvântezi copiii în timp ce plecăm de aici. Ajută-ne să umblăm zi de zi mâncând Mana proaspătă pe care ai trimis-O jos pentru noi, în această zi. Ajută-ne să ne bucurăm de Soare, Doamne, care ne curăță și coace toată verdeața și imaturitatea din viața noastră. Doamne, ajută-ne să stăm acolo. Te iubim, Tată, și cerem binecuvântările Tale în Numele lui Isus Hristos. Amin.
-Amin-