DUMNEZEU ARE DATĂ O CALE

Bună seara, prieteni. Este un mare privilegiu să mă aflu în seara aceasta în acest auditoriu, să slujesc poporului lui Dumnezeu, celor bolnavi și suferinzi, celor nesalvați. Nouă ne pare rău că aceasta trebuie să fie ultima seară din această campanie specială, din această serie de servicii, dar cu siguranță vrem să mulțumim fiecăruia din voi pentru minunata cooperare, pentru tot ce ați făcut pentru noi. Apreciem aceasta din adâncul inimii. Doar veșnicia va putea mărturisi cât apreciem.

         Îi suntem recunoscători fratelui nostru Cauble, pentru sponsorizarea de aici și pentru minunata cooperare pe care am avut-o cu el și cu biserica  lui. Vrem să vă mulțumim tuturor celor care ați venit din diferite locuri, din statele învecinate. Nici măcar n-a fost anunțat aici, fiindcă știm că nu prea este loc în biserică. Dar mulțumim celor care ne-au lăsat să venim în acest auditoriu și au deschis acest loc pentru aceste servicii din această sâmbătă, spre slava Domnului Isus Hristos. Îi mulțumim Lui.

         Și în timp ce veneam aici, fratele meu și Billy mi-au spus că s-au strâns fonduri suficiente și toate datoriile  au fost plătite. Ei au plătit chiria la biserică și ziarul și muzica, și publicitatea în ziar, transmisiunea radio. Totul a fost plătit la zi. Și cred că ei au avut destul încât mi-au lăsat o seară ca dar pentru mine.

         După cum știți, eu întotdeauna am ținut la reputația privitoare la bani. Noi nu facem asta. Dacă nu este destul pentru acoperirea cheltuielilor, atunci voi lua din darul de dragoste dat pentru mine. Nici pe acela nu l-aș lua dacă nu aș fi un om sărac. Dacă aș putea lucra și în același timp să țin și aceste adunări prin toate națiunile, nici n-aș mai aduce vorba despre darul de dragoste pentru mine. Doar cheltuielile care trebuie plătite este tot ce cerem și nu doar de aici din Louisville, ci de peste tot din lume. Cât trăiesc, și Dumnezeu să mă ajute, eu voi rămâne așa. Eu nu umblu după bani, ci încerc să-i fac pe oameni să-L creadă pe Domnul Isus Hristos pentru mântuirea și vindecarea lor.

         Și zeciuielile voastre și celelalte lucruri din săptămâna trecută au fost folosite pentru acel scop. Și de obicei, în ultima seara din adunare, ei adună o jertfă de dragoste pentru mine. Și dacă de acolo rămâne ceva, aceea este destinată pentru misiunile de peste ocean. Probabil secretarul meu și cei care administrează banii sunt prezenți în acest loc, și ei și soția mea știu că acesta este adevărul. Și Atotputernicul Dumnezeu care este Judecătorul nostru știe că acesta este adevărul. Și noi suntem recunoscători pentru tot ce ați făcut.

Acum, mâine seară vom începe serviciile în Shreveport, Louisiana. De acolo vom pleca în Denver, Colorado, unde Oamenii de Afaceri Creștini ne sponsorizează într-o campanie. Cred că va fi un auditoriu civic. Ei sunt singurii sponsori. Și de acolo vom pleca la Edmonton, Alberta, apoi la Grande Prairie, British Columbia, Dawson Creek; acolo sus în țara eschimoșilor.

Apoi ne vom întoarce iar în State prin iunie și va fi la Des Moines, Iowa. Vom merge prin tărâmurile metodiste din Cedar Lake, la convenția de acolo, apoi în nord-vestul Pacificului. Și de acolo, în Durban, Africa de Sud. De data asta nu este programarea mea, este „Așa vorbește Domnul”. Și vom merge în Africa, India, Palestina, Luxemburg, Frankfurt – Germania, Londra, Paris, și înapoi acasă.

Prin ianuarie, februarie, vom merge în Noua Zeelandă, Australia și apoi spre Est. Și așteptăm rugăciuni ca suport pentru acest itinerar.

Și dacă peste un an se va întâmpla să ne întoarcem aici, poate mulți nu vor mai fi în viață, asta dacă și eu voi fi cruțat. Într-o audiență așa de mare, poate mulți nu vor mai fi; atunci cu voi ne vom întâlni la înviere, când sfinții (cei răscumpărați) vor fi aduși din nou pe pământ pentru Mileniu. Sper să petrec o veșnicie cu voi în Împărăția lui Dumnezeu pe care o reprezint aici. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți. Eu n-aș vrea să uit de niciunul din voi, nici pe domnișoarele care cântă. Dumnezeu să vă binecuvânteze.

În seara aceasta este rândul meu să vorbesc câteva momente. Nu știu ce timp avem alocat până la sfârșit. Dar dacă am început la 8:30, vorbesc cam o jumătate de oră, apoi începem rândul de rugăciune, rugăciunea pentru bolnavi…

Și vouă, creștinilor dragi de aici din Louisville, Kentucky și Jeffersonville, New Albany, într-o zi vreau să țin o adunare într-un cort mare care să cuprindă câteva mii de oameni și să avem o trezire de modă veche. Asta cred că ne trebuie în Louisville, o trezire de modă veche trimisă de Dumnezeu. Voi rugați-vă și dacă Dumnezeu mă va călăuzi în direcția aceasta, atunci voi veni.

Acum, sunt două sau trei campanii de vindecare ce se derulează în oraș. Acesta este motivul pentru care n-am făcut din lucrul acesta o afacere națională. Noi nu am venit la biserica fratelui Cauble, ca să concurăm cu ceilalți frați, și  înțelegem că nu suntem concurenți în credința lui Isus Hristos, ci, noi suntem frați și lucrăm împreună cât putem pentru Împărăția lui Dumnezeu.

Poate avem niște idei puțin diferite, totuși noi credem că Sângele lui Hristos ne curăță de toată necurăția, și devenim fii și fiice ale lui Dumnezeu prin mărturisirea păcatelor noastre și acceptând Sângele, indiferent la ce biserică aparținem. Credem aceasta din toată inima. Serviciile mele sunt totdeauna inter denominaționale, de aceea credem că Dumnezeu vă va binecuvânta pe voi toți.

Acum, noi nu suntem aici să reprezentăm vindecarea divină. Noi nu vrem să evidențiem vindecarea divină ci vrem să-l evidențiem pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Și când Îl evidențiezi pe Isus Hristos, tu evidențiezi vindecarea divină, fiindcă este un atribut al morții Lui, ceea ce ne dă salvare și vindecare trupurilor noastre.

Nu există putere nici într-un om ca să vindece pe cineva. Vindecarea a fost câștigată deja la Calvar, și tot ce putem face este să îndreptăm privirea oamenilor spre acea jertfă dată odată pentru totdeauna de Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Dacă privim acolo, trăim. Dumnezeu a făcut o cale și noi o acceptăm.

Un predicator nu ar putea salva pe nimeni; el ar putea doar propovădui Evanghelia și ar îndrepta oamenii spre locul unde au fost salvați, dacă este uns cu Duhul Sfânt. Ei au fost salvați în urmă cu o mie nouă sute de ani, la Calvar, iar voi trebuie să-L acceptați ca Mântuitor personal acum, ca să aveți beneficii sau dividende din moartea Lui și să beneficiem de atributele pentru care a murit.

Și cu vindecarea divină este același lucru: „El a fost rănit pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre, pedeapsa păcii noastre a căzut peste El și în rănile Lui noi am fost vindecați.” Toate în aceeași zi, de același Om, inseparabil, mergând paralel, unul după altul, Sângele curgând din spatele Lui și cel din rana Lui, amestecat, curgând împreună pe picioare în jos… 

Vedeți, asta este. Mântuire, vindecare, pace, satisfacție, bucurie, tot ce avem nevoie în călătoria pământească a fost câștigat la Calvar. Și Dumnezeu le dă oricui va accepta și va crede din toată inima.

Acum, Dumnezeu a așezat în biserică pe unii învățători, apostoli, proroci, pe unii cu darul vindecării și mai multe feluri de daruri. El a așezat toate aceste lucruri în biserică pentru desăvârșirea ei și pentru a aduna biserica împreună.

Acum, zilele primei etape a apostolilor când aveau cele nouă daruri lucrând în biserică a trecut. În a doua etapă ei au început să se răcească iar în a treia etapă erau aproape dispărute. Apoi au intrat în epoca întunecoasă timp de o mie cinci sute de ani. Apoi a venit reforma.

După reformă a venit sfințirea, după neprihănire a venit John Wesley propovăduind sfințirea. Acolo a venit Calvin, Knox și toți acei care au venit în acea epocă.

Și acum noi intrăm într-o altă mare epocă, care se îndreaptă spre răpirea bisericii. Așa este. Deci în seara aceasta eu reprezint acea credință, credința care a fost dată sfinților, în felul unui dar divin.

Biblia spune că darurile și chemarea sunt fără pocăință. Acolo tu nu poți să intervii, așa cum nu poți să faci ca ochii tăi albaștri să se facă maro. Tu ești așa cum ești prin harul lui Dumnezeu. Tu nu poți nici măcar să vii la Dumnezeu fără ca mai întâi să te cheme Dumnezeu: „Nimeni nu poate veni la Mine, decât dacă nu îl cheamă Tatăl mai întâi.” (Ioan 6.44-parafrazare)

Și la acel copilaș născut aici în Kentucky, au început să vină vedeniile tot atât de simplu ca și cum mâncăm. Este voia lui Dumnezeu, după cum a dat-o. Și eu fac cum îmi spune El să fac.

Desigur că am multe critici. Sunt mulți care nu cred. Oricât s-ar împlini, ei oricum nu cred. Dar mă aștept la asta. Și dacă nu s-ar întâmpla așa, m-aș pleca la altar și aș spune: „Scumpe Doamne, ce nu este în regulă cu mine?” Fiindcă „toți cei ce vor să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniți.” (2Tim. 3.12) Așa este. Noi trebuie să avem asta. Așa este.

Isus a avut-o. El a stat în audiență știind care erau problemele oamenilor, și care urmau să fie vindecați, pentru că ei se atingeau de El prin credință. După ce femeia aceea s-a atins de El, a spus: „Credința ta te-a mântuit. Scurgerea de sânge s-a oprit. Credința ta te-a făcut bine.”

Într-o zi, o femeie care a venit să scoată apă din fântână a vorbit cu El. El a discutat cu ea până a găsit care era problema ei. El a spus:

„Du-te și adu pe bărbatul tău.”

„Nu am bărbat.”

„Așa este. Ai avut cinci.” (Ioan 4.16-18)

El a știut și unde se afla peștele care avea o monedă în gură. El știa și unde erau legați cei doi măgari, unde se intersectau cele două căi. Știa și unde va veni un om cu un ulcior. Multe lucruri știa. A știut că Natanael a stat sub copac înainte ca Filip să ajungă la el. A știut că s-a rugat sub copac și că era un om bun și neprihănit.

Dar El a vorbit cu cuvintele Lui: „Eu nu fac nimic de la Mine, până când nu-Mi arată Tatăl ce să fac.” Toți cei ce cred Scriptura să spună Amin. (Adunarea răspunde: „Amin”.)  Asta este Ioan 5:19.

El a trecut pe lângă o mare mulțime, două sau trei mii de oameni erau acolo: nenorociți, ologi, slăbănogi, orbi, uscați. Și plin de dragoste și compasiune a trecut pe lângă fiecare din ei și a vindecat un om cu o boală… poate de friguri sau ceva. Avea 38 de ani. Asta nu era o boală de moarte. Poate era retardat. Și a făcut sănătos pe acel om și acela a plecat dintre oamenii care zăceau acolo. Și când a fost întrebat, El a spus: „Eu nu fac nimic de la Mine, ci ceea ce văd pe Tatăl făcând.”

Acum, oamenii voiau să-L vadă făcând jonglerii când au văzut ce putere avea. Irod a spus: „Arată-mi o minune. Să te văd făcând ceva.” Și i-a cerut să vorbească pentru El. Dar El a stat ca o oaie care este tunsă.

Ei i-au înfășurat o cârpă în jurul capului Său și niște soldați critici L-au lovit peste cap și au spus: „Dacă ești un proroc, ne-ai putea spune cine te-a lovit. Fă un miracol pentru noi.”

Când Satan I-a ieșit înainte, I-a spus: „Dacă vei face un miracol în fața mea, voi crede că ești Fiul lui Dumnezeu. Prefă aceste pietre în pâini. Să te văd că o faci.” Isus i-a răspuns înapoi cu Scriptura. Și de fiecare dată Satan voia să-L vadă făcând o minune.

Oamenii care sunt posedați de Satan spun: „Fă ceva în fața mea. Vindecă-l pe acesta. Lasă-mă să fac o zgârietură pe mâna ta și să văd că o vindeci.” Este același duh rău care a spus: „Dă-Te acum jos de pe cruce și Te vom crede. Mâinile îți sunt țintuite acolo. Tu îl strigi pe Ilie. Să-l vedem că vine și te eliberează. Dacă ai atâta trecere înaintea lui Dumnezeu, să vedem cum te scapă. Dă-te jos de pe cruce și te vom crede. Fă o minune în fața noastră.” Minunile i-au poticnit întotdeauna pe necredincioși. Dar totodată Tatăl nostru ceresc, este un Dumnezeu făcător de minuni. Oriunde a fost El, oriunde a fost slujba Lui, unde au fost lucrătorii Lui, acolo au fost semne și minuni.

Acum, Domnul să vă binecuvânteze în timp ce vom citi un Cuvânt din Scriptură și vom intra în serviciu, apoi în serviciul de vindecare.

Acum priviți. Când Isus a fost aici pe pământ, a spus:

„Lucrările pe care le fac Eu, le veți face și voi; ba unele și mai mari, căci Eu merg la Tatăl.” „Doar puțin și lumea nu Mă va mai vedea; totuși voi Mă veți vedea, căci Eu voi fi cu voi, chiar în voi până la sfârșitul lumii.” „Isus Hristos este același ieri, azi și în veci.” (Ioan 14.12, v.19; Evrei 13.8)

Câți creștini care sunt aici în seara asta cred din toată inima că Isus Hristos a înviat din morți și este viu în seara asta? Să vă văd mâinile. Ei bine, dacă El este același ieri, azi și în veci, nu va produce Biserica Lui aceleași lucruri pe care le-a făcut El în biserica Lui când a fost în trup pe pământ? Duhul Sfânt este Duhul lui Isus Hristos. El este aici în formă spirituală și este tot atât de viu cum a fost dintotdeauna, trăind în noi, făcând lucrările pe care le-a făcut când a fost aici pe pământ, ca o confirmare că El este cu noi. „Eu voi fi cu voi, chiar în voi, până la sfârșitul lumii.” Domnul să vă binecuvânteze. Să ne rugăm.

Tatăl nostru ceresc, adună slavă în urma eforturilor pe care încercăm să le facem spre slava Ta. Aici pe amvon stă Cuvântul deschis, dar cine poate să-l înțeleagă când este scris prin inspirație și este ascuns de ochii celor înțelepți și pricepuți dar va fi descoperit pruncilor. Acum, Tată, noi ne rugăm să ne consideri niște prunci care nu știu nimic, ca să putem învăța unele lucruri prin descoperirea Duhului Sfânt. Fie ca El să ducă Cuvântul în fiecare inimă după cum avem nevoie, căci o cerem în Numele Lui. Amin.

Este puțin cald aici, cred că și acolo. Dacă administratorii ar vrea să dea drumul la aer în sală, ca oamenii să se simtă mai bine. Îi văd pe câțiva care își fac aer cu evantaiul.

Acum aș vrea să vă atrag atenția asupra câtorva cuvinte din Geneza capitolul 22. Eu întotdeauna spun când citesc din Cuvânt că acest Cuvânt nu va trece niciodată. Este veșnic. Dacă ar fi să aleg un subiect pentru asta, aș vorbi despre „Dumnezeu are dată o cale”.

El are dată o cale de a ne apropia de El. El are dată o cale de scăpare,  o cale pentru tot ce avem nevoie. Dacă putem afla acea cale dată de Dumnezeu, cu siguranță ajungem la toate acestea.

Dacă această clădire a fost dată ca să ne ferească de ploaie, cât timp stăm în clădire, nu ne plouă.

Dacă Dumnezeu are dată o cale pentru mântuire și noi putem găsi acea cale, noi putem avea mântuire. Dacă Dumnezeu are dată o cale pentru vindecarea divină, dacă noi ajungem pe acea cale, atunci putem afla vindecarea divină. Dacă El a dat pace pentru nestatornic, dacă vom ajunge în acea cale dată de El, putem avea pace.

Acum să citim din capitolul 22, de la versetul 7:

„Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său, Avraam, a zis: „Tată!” „Ce este, fiule?”, i-a răspuns el. Isaac a zis din nou: „Iată focul și lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot?”

„Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuși va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Și au mers amândoi împreună înainte.”

Fie care Domnul să adauge binecuvântarea Lui la citirea acestui Cuvânt. Și aș vrea să leg de asemenea la aceasta și versetul 14:

 „Avraam a pus locului aceluia numele: „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice și azi: „La muntele unde Domnul va purta de grijă”.

Jehovah-Jire a fost numele de răscumpărare a lui Dumnezeu. Cuvântul „Jehovah-Jire” înseamnă „Dumnezeu va purta de grijă de jertfa pentru El.” Cu alte cuvinte, „Dumnezeu va face o cale”.

Acum, Dumnezeu avea șapte nume compuse: „Jehovah-Jire”, „Jehovah-Manase”, „Jehovah-Rafa” – Vindecătorul și celelalte Nume pe care le avea reprezentau ceea ce era El pentru oameni.

 În timp ce această poveste dramatică este în fața noastră, fie ca Duhul Sfânt să ia aceste câteva cuvinte și să le lipească de toate inimile.

Aceasta este ultima seară a serviciului. Aș vrea ca toți să-mi acordați atenție și să ascultați. Noi încercăm să intrăm în cea mai mare victorie a adunării. De obicei în ultima noapte sunt vindecați mai mulți oameni decât în restul adunărilor. Este marea lor așteptare.

Satan se luptă din greu; el încearcă să-i țină pe oameni în tensiune ca să nu aibă parte de acest timp măreț. Dar el este deja înghesuit în colț, el a fost dat pe față împreună cu toate născocirile lui. Bărbați și femei L-au acceptat pe Isus Hristos ca Mântuitorul lor. Oameni cu cancer, tumori și alte boli au fost vindecați; mărturie stau declarațiile medicilor.

Acum, în seara aceasta, un grup de oameni stă aici sub o mare așteptare. Și tot ce trebuie să facă Satan este să-ți întrerupă gândirea. Dar haideți acum să scoatem afară din clădire pe Satan și puterile lui, ca Dumnezeu să aibă cale liberă și să vindece toți bolnavii spre slava lui Dumnezeu.

Acum, patriarhul Avraam a coborât din Șinear, departe de la turnul din Babel. El și tatăl său au coborât înspre câmpie. Și acolo, la vârsta de aproape 75 de ani, Dumnezeu l-a chemat pe Avraam prin alegere și spus să iasă afară din țara lui, spunându-i că va avea un copil de la nevastă-sa Sara, care avea 65 de ani la vremea aceea. Dumnezeu a făgăduit.

Eu vreau să vedeți cum făgăduințele lui Dumnezeu sunt atât de reale pentru cei ce le acceptă. Și i-a spus lui Avraam ce avea să facă. Și el a plecat fără să știe unde, călătorind într-o țară străină.

Când Dumnezeu cheamă pe oameni, El îi cheamă la o separare totală de lucrurile lumii. Separați-vă și Dumnezeu vă va binecuvânta! Ieșiți afară dintre ei, nu vă faceți părtași la păcatele lor! Nu vă amestecați cu necredincioșii ci cu cei care cred – cetățeni ai Împărăției.

Și Avraam a trebuit să-și ia nevasta și să părăsească țara pentru că  l-a crezut pe Dumnezeu prin credință. Degeaba încercați să vă gândiți cum a putut să facă asta. Și această femeie a trăit cu el încă de când era o fată tânără, amândoi fiind tineri și sănătoși. Și poate la patruzeci sau cincizeci de ani, trecuse la menopauză, dar Dumnezeu i-a spus: „Vei avea un copil prin această femeie.” Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, împotriva tuturor argumentelor, împotriva tuturor cercetărilor științifice, până în ziua de azi. Cum ar putea o femeie de șaizeci și cinci de ani să aibă un copil? Dar Dumnezeu a spus că va avea și Avraam L-a crezut pe Dumnezeu.

Și Sara a ajuns la aproape o sută de ani iar Avraam încă credea (eu vreau să observați asta), încă credea că Dumnezeu își va ține făgăduința și a pregătit totul pentru copilaș. Și în final a venit micuțul. Dumnezeu așa lucrează. El a adus copilașul la vremea potrivită.

Vedeți, cu cât trecea timpul Avraam se gândea: „Ei bine, nu l-am primit azi, nu l-am primit luna asta, dar nu contează cât timp va trece căci cu cât timp îmbătrânesc, cu atât va fi aceasta o minune.” Și îi dădea laudă lui Dumnezeu.

În loc să devină mai slab – așa cum suntem noi uneori, când în seara asta ești vindecat, iar mâine dacă te simți mai rău, zici: „O, poate nu-i nimic în asta.” Acesta-i motivul: tu nu poți ține Cuvântul lui Dumnezeu.

„Cuvântul Tău este ascuns în inima mea, o, Doamne.”, spunea David. Ascunde Cuvântul lui Dumnezeu adânc în inima ta și Dumnezeu va ține acel Cuvânt. Dumnezeu trebuie să-Și țină Cuvântul. Dumnezeu nu trebuie să vindece ca să-Și dovedească puterea, dar trebuie să vindece ca să-Și țină Cuvântul. Așa este. Dumnezeu nu trebuie să dovedească nimic. El este Dumnezeu. Dar la ceea ce vorbește, El este obligat față de Cuvântul Lui. Tot așa sunteți și voi și eu obligați față de cuvântul nostru.

Și dacă vindecarea divină este în Cuvânt, asta este tot. Dacă El a fost rănit pentru fărădelegile noastre și în rănile Lui am fost tămăduiți, acesta a fost sacrificiul și asta este tot. Din punctul meu de vedere, asta-i tot. Dacă Dumnezeu a făcut-o atunci și a promis că o va face acum, asta este tot.

Tot așa a fost și cu Avraam. Indiferent ce a venit și a plecat, Avraam a crezut oricum. Probabil că a pregătit totul pentru micuț. Atunci Dumnezeu l-a lăsat să ajungă la o sută de ani, apoi l-a transformat pe el și pe Sara înapoi în tineri și le-a dat copilul. Iată ce tablou frumos trebuie să avem în vedere!

Iată că micuțul a devenit un tânăr de șaisprezece sau șaptesprezece ani. El era inima lor, a acestui bărbat și acestei femei. Și într-o noapte Dumnezeu i-a vorbit lui Avraam și i-a spus: „Avraame, du-l sus pe munte și adu-l ca jertfă.” Cu toate că Dumnezeu i-a promis că prin Isaac vor fi binecuvântate toate popoarele lumii. Aceasta era singura lui nădejde, a făgăduinței lui Dumnezeu, și Dumnezeu i-a spus lui Avraam să distrugă orice nădejde pe care o avea.

Vedeți cum lucrează Dumnezeu? Dumnezeu îngăduie să te simți uneori puțin mai rău după ce s-au rugat pentru tine, ca să te încerce. Încercările și necazurile, dar „cel ce rabdă…” Asta este.

Luați-L pe Dumnezeu pe Cuvânt. Credeți fiecare Cuvânt din El. Nu contează ce spune cineva, voi să credeți oricum. Nu contează cum se prezintă împrejurările, voi să-L credeți pe Dumnezeu oricum.

Și atunci Dumnezeu a spus: „Ia-ți băiatul și du-l acolo sus. Eu voi binecuvânta întregul pământ cu el. Tu ai așteptat toți acești ani. Acum ai o sută șaisprezece ani. Dar acum vreau să duci băiatul sus acolo pe deal și să-l omori.”

Părea fără sens ce îi cerea Dumnezeu lui Avraam: să omoare pe singurul lui fiu. Dar în spatele acestui lucru vedem tabloul care se zugrăvește: Dumnezeu dând pe singurul Său Fiu.

Desigur, Avraam n-a vrut să-i spună mamei băiatului acest lucru, ca să nu-i frângă inima. Așa că a înșeuat câțiva catâri, a luat câțiva slujitori și  pornit spre munți.

Îmi place această parte. Și a ajuns acolo unde era acel munte. El a spus slujitorilor: „Așteptați aici, în timp ce eu și băiatul ne vom duce acolo să ne închinăm. Apoi ne vom întoarce.” Cum să se întoarcă dacă urma să-l omoare? Dar Avraam a știut că Dumnezeu putea să i-l dea înapoi dintre morți. Dumnezeu avea să facă o cale de scăpare. Cum? Nu știa. Dumnezeu îi spusese să se ducă să-l omoare și asta era tot ce avea de făcut.

„Tu așteaptă aici. Eu și băiatul ne vom duce să ne închinăm, apoi ne vom întoarce.”

Și iată-l pe Isaac luând un lemn și mergând sus pe munte, iar tatăl îl conducea din spate, iar el mergea cu lemnul pe spate. Uitați-vă la frumusețea acestui tablou. După opt sute de ani, Dumnezeu își conducea propriul Lui Fiu cu lemnul pe spate, sus pe Calvar, pentru a fi jertfit. Dumnezeu făcea o cale de scăpare…

Și când Avraam a ajuns sus pe munte, a adunat câteva pietre împreună, a făcut un altar și pus lemnul jos. Băiatul a spus: „Tată, aici este altarul, aici este lemnul; dar unde este mielul pentru jertfă?” Și Avraam, cu vocea tremurândă, a spus: „Dumnezeu va purta de grijă mielului de jertfă.” Priviți ce moment întunecat! Și totuși credința lui nestrămutată nu l-a lăsat să se îndoiască de Dumnezeu. Privind la această poveste, uneori îmi vine să plâng de bucurie.

Și Avraam a legat mâinile fiului său, l-a așezat pe altar, a scos cuțitul de la brâu și a fost gata să ia viața fiului său, fiindcă Dumnezeu așa i-a spus. Dar chiar în acel moment, un Glas s-a auzit din cer, care zicea: „Avraame, oprește-ți mâna!” Și Duhul Sfânt l-a prins de mână și a spus: „Am văzut că nu ai cruțat pe fiul tău. Acum știu că Mă iubești.”

Și chiar în acel timp, s-a auzit behăind. Era un berbecuț prins acolo. Dumnezeu s-a îngrijit de jertfă. Priviți! Un berbec! Trebuia să fie o oaie, un berbec, un tip spre Hristos care avea să ia locul morții. Acolo era jertfa de care se îngrijise Dumnezeu. Și Avraam a adus acea jertfă în locul lui Isaac. Ce tablou minunat! Dumnezeu întotdeauna a făcut o cale. El va face o cale și în seara aceasta pentru fiecare din voi.

Când poporul Israel era în robie, în Egipt, a început să strige la Dumnezeu pentru eliberare. Observați calea pe care  o va face Dumnezeu când suntem în Cuvântul lui Dumnezeu. Israel, avea făgăduința că într-o zi va ieși de acolo. Așa că au început să strige la Dumnezeu, după voia lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să facă ceea ce a făgăduit.

Priviți! Voi vă rugați pentru ceva care este în afara voii lui Dumnezeu. Voi nu puteți avea credință pentru asta. Dar când Dumnezeu promite ceva, eu cred că El va ține Cuvântul Lui. Acesta este motivul pentru care Avraam a știut că Dumnezeu avea să-l izbăvească în vreun fel, fiindcă i-a făgăduit că prin Isaac vor fi binecuvântate toate națiunile lumii.

Acolo în Egipt, poporul Israel a știut că Dumnezeu le-a făgăduit eliberarea așa că au început să se roage pentru făgăduință.

Tu spui: „Frate Branham, dacă aș ști că Dumnezeu a promis vindecarea divină.” În regulă, haideți să vedem în Iacov 5:14 unde spune: „Dacă este cineva bolnav printre voi, să cheme pe bătrânii bisericii, să-l ungă cu untdelemn și să se roage pentru el. Rugăciunea făcută cu credință va vindeca pe cel bolnav.” Acesta este Cuvântul lui Dumnezeu, este calea dată de Dumnezeu. Așa este.

Acum observați. Când Israel a început să strige, Dumnezeu a început să audă și a dat calea de scăpare: l-a trimis la ei pe Moise. Ce ciudat a fost că ei au strigat pentru eliberare, dar când eliberarea le-a fost dată, ei nu au recunoscut-o și refuzat-o, de aceea au avut de suferit patruzeci de ani. Nu este tipic și pentru ziua de azi? Dumnezeu vă aduce ceva, iar voi vă temeți de asta.

Într-o noapte, ucenicii erau gata să se scufunde și când au văzut barca lor izbită dintr-o parte în alta, au început să strige după ajutor. Și când L-au văzut venind pe singurul Om care putea opri valurile, s-au temut de El fiindcă au crezut că este o nălucă. Singura șansă pe care o aveau dar ei se temeau de ea.

În seara aceasta sunt aici bărbați și femei, bolnavi de cancer, de inimă, de alte boli grave. Și singura șansă pe care o aveți, după ce doctorul a făcut tot ce a putut, vă temeți să o apucați și să vă încredeți în El.

Nu vă temeți! Luați Cuvântul Lui. Stați chiar acolo. Este calea dată de Dumnezeu pentru voi. Dumnezeu v-a adus în seara aceasta aici pentru acest scop. El nu v-a trimis aici ca să mă rog pentru voi, ci ca să acceptați calea dată de Dumnezeu – jertfa legământului, Isus Hristos – pentru păcat și pentru boală. Eu sper să înțelegeți.

Observați, ei au strigat după eliberare, Dumnezeu le-a trimis eliberarea dar ei au trebuit să mai aștepte patruzeci de ani ca s-o primească. În pustie, Dumnezeu le-a făgăduit că le va asigura tot ce aveau nevoie. Și același Iehovah-Jire care a adus jertfa pentru Avraam, după patru sute de ani, era încă Iehovah-Jire ca să asigure tot ce le trebuia copiilor Lui.

Asta este. Aș vrea ca acest lucru să vă pătrundă adânc acolo în partea stângă, sub a cincea coastă. El este încă Iehovah-Jire, jertfa de care s-a îngrijit Domnul. Acceptați-o! Nu încercați să argumentați! Nu faceți asta. Căile lui Dumnezeu sunt departe de a fi găsite. Nu-i aduceți argumente lui Dumnezeu. Pe El nu-L cunoașteți prin cunoștință sau prin educație, ci printr-un singur lucru: prin credință. Voi nu puteți argumenta, nu puteți face asta. Voi trebuie doar să acceptați.

Și dacă Dumnezeu le-a spus că ei urmau să meargă în țara făgăduită, atunci Dumnezeu avea să se îngrijească de ei până aveau să ajungă acolo. Chiar Jehovah-Jire era cu ei. Și când au rămas fără pâine, Jehovah-Jire, le-a făcut o cale de a primi pâine, și în tot timpul călătoriei, mana a căzut din cer.

Ei au rămas fără apă. Pentru ce să se îngrijoreze? Jehovah-Jire, jertfa dată de Domnul, era chiar cu ei. Moise a lovit stânca și apa a țâșnit din abundență cu mii de galoane pe secundă. A curs dintr-o stâncă și a udat tot deșertul. Pare nefiresc, nu-i așa? Dar Dumnezeu a dat. Nu vă gândiți cum o face. El doar a făcut-o fiindcă a spus că o va face.

Cum ar putea un pacient care este pe moarte din cauza cancerului să se facă bine când doctorii nu i-au mai dat nicio șansă? Pare nefiresc. Dar El este Iehovah-Jire, jertfa dată de Domnul. Ce minunat!

Într-o zi a venit peste ei boala. Probabil nu aveau medicamente și tratamente. Moise era acolo împreună cu acel grup de oameni, cam două milioane de tineri, bătrâni, bolnavi, tot felul, dar când au ieșit din pustiu, nu mai era niciunul bolnav printre ei.

Observați, când erau acolo și au păcătuit și șerpii au început să-i muște, atunci n-au mai putut face nimic. Și Dumnezeu i-a vorbit lui Moise și i-a dat un legământ. I-a spus lui Moise: „Du-te și ia o bucată de aramă și fă un șarpe din ea și ridică-l pe un lemn. Și oricine va privi spre acel șarpe, se va face bine.” Din nou un tip frumos: arama, șarpele însuși vorbea despre păcatul care fusese deja judecat. În Eden când Dumnezeu a rostit judecata asupra șarpelui, acesta a fost deja judecat.

Arama vorbește de judecata divină. Pe altarul de aramă erau arse animalele jertfite. După ce sângele era luat, la fiecare ora 9, ora 12,  și ora 3 după-masa, erau aruncate pe acest altar galoane de sânge peste trupurile moarte de animale și un fum negru se ridica împreună cu rugăciunile lor.

Priviți, când Ahab a făcut pe Israel să păcătuiască, trei ani și jumătate n-a plouat. Și când Ilie s-a uitat la cer, spunea că era ca arama, judecata divină. În Apocalipsa, când L-a arătat pe Isus, spune că picioarele Lui erau ca arama. Judecata divină.

Și șarpele de aramă vorbea de vindecarea divină. Judecățile Lui sunt divine. Și lemnul a reprezentat crucea. Șarpele L-a reprezentat pe preaiubitul Domn Isus. El a venit jos și a fost făcut păcat. Dumnezeu însuși s-a descoperit într-un trup, făcut din carne păcătoasă, să ia păcatul și boala din lume. Ce frumos! Și El a făcut o cale. Isus a spus: „Așa cum Moise a ridicat șarpele de aramă în pustie, tot așa va fi ridicat și Fiul omului.”

Și pentru ce a fost ridicat șarpele de aramă? Pentru un motiv compus. Ei au păcătuit și erau bolnavi. Și Isus a fost ridicat, rănit pentru fărădelegile noastre, în rănile Lui am fost vindecați: motiv compus. Și în seara asta este tot atât de real pentru Hristos să vindece bolnavi, ca și cum este să mântuiască pe păcătoși. Pentru El este un miracol mai mare să salveze un păcătos. El trebuie să-i schimbe calea. Și sigur că după ce deja a fost schimbat, el va ști cum să creadă în Dumnezeu pentru vindecarea lui. Înțelegeți ce vreau să spun?

Și acum, repede să mai aducem încă un tip frumos care tocmai mi-a venit în gând din cartea Rut. Poate mulți din voi ați trecut peste această carte, neștiind ce este. Aceasta este una din cele mai mărețe povestiri din Vechiul Testament, care este un tip spre Hristos.

În primul capitol din carte, Naomi, care înseamnă „plăcută”, a plecat din Palestina împreună cu bărbatul ei și cei doi fii ai ei. – Acesta este un tip spre biserică –. 

Și ei au plecat din Palestina, mergând în țara Moabului. Și acolo și-au făcut o gospodărie. – Acesta este un simbol al celor care au alunecat de pe cale, așa cum a făcut Israel. Orice evreu care a părăsit Palestina, a fost în afara voii lui Dumnezeu. Dumnezeu a dat evreilor Palestina și le-a spus: „Rămâneți acolo.” Și Naomi a plecat de acolo. Fiii ei s-au căsătorit, apoi  bărbații aceia au murit (bărbatul și fiii ei). Și ea s-a întors acasă. Și nora ei s-a întors împreună cu ea. Rut era Moabită, dar ea iubea pe soacră-sa.

Și Naomi a spus: „Du-te înapoi la poporul tău. Eu sunt bătrână și nu mai pot avea copii…” Voi știți, cei care ați studiat Biblia, care era legea pe vremea aceea. Și i-a spus: „Du-te înapoi și recăsătorește-te.” O, îmi place asta.

Naomi era un tip spre biserica evreilor, iar Rut un tip spre biserica dintre Neamuri. Observați, ea a venit înapoi. Rut, fiind dintre Neamuri, avea o înclinare păgână. Dar i-a spus soacrei: „Voi merge cu tine. Unde vei trăi tu, voi trăi și eu și unde vei muri tu, acolo voi muri și eu. Iar Dumnezeul tău să fie Dumnezeul meu.” Aceasta este biserica dintre Neamuri, acceptând salvarea prin Isus Hristos, Domnul nostru. Observați ce tablou minunat! Aș vrea să fi avut mai mult timp.

Capitolul 2 din carte, descrie timpul întoarcerii ei, cum a ajuns în timpul secerișului, la timpul potrivit. Și când a văzut țara, a început să plângă. Vedeți, ele plângeau când au văzut țara.

Acei evrei se întorc cu miile în Palestina. Acesta este calendarul timpului, fraților. N-aș fi deloc surprins ca mulți bătrâni care stau aici, să vadă timpul când nu va mai rămâne piatră pe piatră în Louisville, Kentucky. Asta ar putea fi într-un alt an, eu nu știu și nimeni nu știe. Dar suntem la sfârșitul timpului. Asta știu. Acele bombe cu hidrogen și celelalte lucruri pot exploda oricând.

Evreii se întorc înapoi în Ierusalim. Steagul cel mai vechi din lume, cu steaua lui David în șase colțuri, flutură din nou în Ierusalim, după două mii de ani. Un semn al timpului.

Și Palestina astăzi înflorește ca un trandafir. Sunt bogății nenumărate în această țară: chimicale neprețuite în Marea Moartă, dealuri întinse de lămâi, care cântăresc una câte cinci pound. (aproximativ 2,26 kg) Gândiți-vă că toate împlinesc Cuvântul lui Dumnezeu. Și evreii se întorc acasă la timp…

Și ei, când au văzut-o, au spus: „Uite, vine Naomi.” Și ea a spus: „Nu mă numiți Naomi, căci Dumnezeu m-a umplut de amărăciune.” Fără să știe ce aducea cu ea.

Puțini știu că evreul știe că respingerea lui Isus, a dat doar un loc Neamurilor unde să vină. O, îmi place asta!

Și ea pierduse toată moștenirea dar trebuia să trăiască din ceva. Și Rut s-a dus în ogorul lui Boaz să adune spice. Asta făceau țăranii săraci. Eu vreau să observați un tip spre biserică. Ea este o biserică săracă. Rut este un tip al bisericii dintre Neamuri care s-a dus în urma secerătorilor să culeagă câteva spice de grâu, să aibă cu ce trăi. Secera, în picioarele goale pe ogor…

Boaz era domnul secerișului și Îl reprezenta pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. El s-a uitat peste ogoarele lui, și a văzut secerătorii, a văzut culegătorii, dar când și-a aruncat ochii spre Rut, s-a îndrăgostit de ea: Hristos și biserica Lui.

Și el a întrebat: „A cui este tânăra care culege în ogor?” „Naomi a adus-o cu ea.” – Biserica ebraică sub călăuzirea Stâlpului de foc, sub călăuzirea lui Iehovah, a făcut o cale a Vechiului Testament pentru creștinii Duhului Sfânt ai Noului Testament. O, dacă am avea mai mult timp să rămânem la acest text.

Și el a spus: „Lăsați-o să vină sub umbrar și să mănânce cu noi.” O, dacă am avea timp să subliniem niște lucruri aici.

Observați. Boaz a privit-o și a văzut că era o femeie cinstită. Cu siguranță trebuia să aibă sfințenie! Și fără ca ea să știe, Boaz le-a spus slugilor când va veni tânăra să culeagă înapoia lor să nu o oprească, ba chiar să scoată din snopi câteva spice ca să aibă ce culege.

Mergând, având o adunare mică acolo, o adunare de rugăciune dincolo, batjocorită de ceilalți secerători, culegând un spic de aici, și scuturându-l aici, culegând un pic de binecuvântare aici, mergând cincizeci de mile ca să aibă alta, dar eu sunt recunoscător pentru mâna aceea plină de spice lăsate din când în când, pe care biserica născută din nou o găsește la trezirea de modă veche.

Și ea culegea spicul și zicea: „Domnul să fie binecuvântat.” Și îl scutura. Și seara avea un sac plin.

Și Boaz – care reprezintă pe Hristos – s-a dus repede în cetate. El nu voia să se îndepărteze de fata aceasta. Și a întrebat: „A cui este?” „A lui Naomi.” Și el a spus: „Am drept de răscumpărare a posesiunilor ei.” Legea răscumpărării din Vechiul Testament cerea un răscumpărător înrudit. Nimeni altcineva nu putea răscumpăra o proprietate pierdută decât o rudă care era destul de înstărită, să aibă posibilitate financiară. O, ce frumos!

Hristos, de două ori vrednic. Împăratul cerurilor, lăsând o mână plină acum și atunci pentru Biserica umplută cu Duhul Sfânt. Vedeți cum putea Dumnezeu face răscumpărarea? El trebuia să vină jos, să fie rudă cu noi. Dumnezeu este Duh. El a venit jos, S-a făcut trup „Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine.” Și ca să poată răscumpăra pe om, trebuia să devină om, înrudit. Vă puteți imagina divinitatea făcută trup?

Ce nu face un mire pentru iubita lui? El este orb. El va face orice. Da, domnule. El o vrea și nimic nu-l oprește ca să o poată avea. Tot așa a făcut Dumnezeu când a văzut biserica. El a iubit-o. Era gata să-și dea viața. Și Dumnezeu a venit jos într-un trup de carne: Împăratul cerului înrudit cu omul. Și după ce a venit în trup în Isus Hristos, a devenit Răscumpărător înrudit.

Acum priviți la Boaz. Înainte ca s-o aibă, trebuia să întrebe dacă nu era cineva înrudit care s-o ia. Și fiindcă nu era nimeni, a trebuit să facă o declarație publică înaintea lui Israel că a răscumpărat-o pe Naomi. Și a făcut asta pentru a o avea pe Rut. „El a venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit.” Dar trebuia s-o răscumpere pe Naomi ca să o aibă pe Rut. Înțelegeți? O, ce tablou frumos! Nu-i așa că Cuvântul lui Dumnezeu este inspirat? Fiecare bucățică.

Și Boaz, domnul secerișului, s-a dus la porțile cetății, a chemat bătrânii cetății și a făcut publică declarația lui, în afara porților. Și a spus: „Să vadă toată lumea.” El și-a scos încălțămintea ca mărturie înaintea lor și a spus: „Azi am răscumpărat moștenirea lui Naomi și toate posesiunile ei sunt ale mele de azi înainte.”

O, simt ceva că se apropie. Observați. Hristos, înaintea bătrânilor lui Israel, dus în afara porților cetății și punând mărturie. „El a fost străpuns pentru fărădelegile noastre și în rănile Lui suntem vindecați.” O mărturie publică. El a răscumpărat biserica de unde? Ea și-a pierdut poziția inițială.

În Grădina Eden, noi nu am avut nicio boală, acolo nu am avut păcat. În Eden nu a fost moarte. „Și Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încât a dat pe singurul Lui Fiu.” A pus o mărturie în afara porții, că a dat o cale de scăpare pentru toți cei ce voiau să vină. Ce tablou minunat! Sper că îl puteți vedea. Domnul să fie binecuvântat. După cum văd, timpul a trecut.

Dumnezeu a dat o cale și aceasta este în Isus Hristos. Când Isus s-a dus pe dealul Golgotei sângerând, cu crucea trăgând-o peste urmele pașilor pline de sânge, a urcat acolo sus pentru o mărturie publică. „El a fost străpuns pentru fărădelegile noastre și în rănile Lui am fost vindecați.” A murit, s-a suit la cel și a trimis Bisericii daruri spirituale, făcând o cale. Și această bucurie pe care o avem în inimile noastre este doar arvuna la ceea ce vom fi când vom fi pe deplin răscumpărați. Și această vindecare divină pe care o avem este meritul răscumpărării trupului nostru. Noi suntem răscumpărați. Dumnezeu a dat o Jertfă.

Trebuie să mă opresc, prieteni, pentru că oamenii se ridică și pleacă. I-am spus soției ieri: „Am predicat în multe țări și în toate orașele din SUA, dar în Louisville, Kentucky este singurul loc unde oamenii se ridică și pleacă în timp ce predic.” Este singurul loc în care am văzut aceasta. N-am mai văzut acest lucru nici în Africa, nici în Suedia, nici în Norvegia unde erau adunări de zeci de mii. Eu nu am văzut niciodată pe nimeni plecând în timp ce predicam, decât aici la mine acasă, în Louisville, Kentucky.  

Cuvintele lui Isus Hristos, oricare ar fi, trebuie să se împlinească. El spunea: „Nici un proroc nu este cinstit în poporul lui.” Și aceasta așa este. Ei nu-l primesc și nu știu de ce. Așa a spus Isus, și aceasta este tot. Am oameni în jurul acestui ținut care aproape ar muri pentru mine. Ei mă iubesc, dar în general, ei rămân. Este Cuvântul lui Dumnezeu și Dumnezeu trebuie să-Și țină Cuvântul, căci este Dumnezeu.

Aici am văzut cele mai puține minuni făcute printre oamenii din toată țara. Urmăresc acest lucru de mult. De obicei sunt orbi, surzi, muți, ologi și de toate, și scaune cu rotile și tărgi și cârje sunt adunate în colț. Din câte știu, aici au fost doi oameni. Pe unul l-am văzut – este acest băiat care stă aici – Seara trecută am văzut că Duhul Sfânt stătea lângă el… Am putut rosti vindecarea lui înainte să ajung să predic, dar L-am văzut din nou îndepărtându-se de el. Ceva i-a schimbat locul și nu a mai venit la el. Este singura persoană pe care am văzut-o bolnavă, în afară de câțiva oameni surzi care au venit pe platformă. Dar priviți, aceasta este acasă, în poporul tău.

Acum, bunului meu prieten, domnul McSpaddin, domnul McDowell și celor care sunt acum în clădire, cărora am încercat să le vorbesc, și vouă, oamenilor din Jeffersonville din afara tabernacolului, înțelegeți ce v-am spus? Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi schimbat. Întotdeauna va fi așa pentru că așa a spus Isus.

Și voi, care m-ați implorat să vin înapoi la tabernacol, înțelegeți de ce? Săptămâna aceasta, probabil că vor fi salvați cincizeci de oameni, sau poate nici zece, în timp ce în opt zile de trezire în alt loc, sunt sute și sute. Vedeți diferența? Este acasă. Este printre noi. Și nu pentru că nu mă iubesc, ci pentru că Isus a spus așa.

Când Isus a mers la ai Săi, tot ce a putut să facă, a fost să pună mâinile peste câțiva bolnavi, dar nu s-au făcut lucruri mari. Este adevărat? Aceasta spune Scriptura și așa trebuie să fie. Nu sunt eu, ci este El.

Eu am un frate pe pat în seara aceasta, pe care mi l-a arătat Dumnezeu în urmă cu un an. Cred că sunt aici vreo douăzeci de martori care știu că era un băiat sănătos și în putere. Dar Dumnezeu a trimis o vedenie și a spus: „El se va duce. Indiferent ce se va întâmpla, el se duce.” Doctorul a spus nu cu mult timp în urmă: „Nu poate fi salvat.” Ei nu pot, și nu o vor face. Am văzut cum Duhul Sfânt mi-a arătat în vedenie și i-a însemnat mormântul, zicând: „El urmează.” Și așa va fi.

Câți din voi m-ați auzit spunând asta cu mult timp în urmă? Să ridice mâna. Așa este. Când băiatul este mare și tare, el trebuie să plece. Dacă aș fi un vindecător, l-aș vindeca căci este propriul meu frate. Dar când Dumnezeu a spus un cuvânt, El Își va ține Cuvântul Lui. Acesta este motivul pentru care știu ce înseamnă „Așa vorbește Domnul”, și aș muri pentru aceasta căci este Cuvântul lui Dumnezeu și El îl va ține.

El a dat o cale și sunt bucuros să o accept, pe Domnul Isus Hristos. Voi nu? Binecuvântările Lui veșnice să se odihnească peste voi. Și spun din nou: jertfa dată de Dumnezeu în seara aceasta, calea de scăpare, este prin Isus Hristos. (pete pe bandă) … și Isus Hristos a dat o biserică pentru ca necredincioșii să poată veni să vadă manifestarea învierii Lui și să cunoască fără nicio umbră de îndoială că El a înviat din morți. Dar dacă tu refuzi să te uiți, ce altceva îți mai rămâne decât moartea? Isus a spus: „Dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.” Acesta este adevărul.

Prieteni, întotdeauna am încercat să țin drumul la mijloc. Când te înclini spre formalism și ritualuri, oamenii acceptă aceasta cu grămada. Și atunci, dacă nu veghezi, ajungi drept pe partea cealaltă și devii cât se poate de fanatic. Dar este un mijloc al drumului, unde este propovăduită Evanghelia adevărată și sănătoasă și Dumnezeu se manifestă acolo adeverind adevărul: „Strâmtă este poarta și îngustă este calea, și puțini sunt cei ce o găsesc.” (Mat.7.14)

Pe voi, acest mic grup de aici, dragostea lui Dumnezeu să vă preumbrească și în special pe cei bolnavi și nevoiași. Și mă rog să nu mai rămână niciunul cum a venit și toți să se întoarcă acasă bucuroși.

Dacă aș putea face ceva în privința aceasta, aș face-o bucuros, dar nu pot. Tot ce pot să fac, este să-L reprezint pe El printr-un dar divin. Și dacă am spus adevărul că Dumnezeu a dat o Jertfă și acea Jertfă – Iehovah-Jire – a fost Isus Hristos…. Și toate cele șapte Nume compuse de răscumpărare erau în Isus Hristos: „Iehovah-Jire” – Domnul a dat o jertfă; „Iehovah-Rafa” – Domnul care vindecă bolile tale. Și toate celelalte nume compuse au fost în Isus Hristos. Și acolo sunt toate tipurile și umbrele Vechiului Testament, toate s-au întâlnit în Isus Hristos. El a plătit prețul suprem, s-a suit la cer și a trimis în seara aceasta Duhul Sfânt care este calea dată de Dumnezeu pentru scăparea noastră. (pete pe bandă)

……..Eu pot să-i văd pe acei înțelepți pregătindu-și deîndată cămilele:

„Unde mergeți?”

„Mergem să vedem Împăratul de curând născut acolo în Palestina.”

„Dar nu vă luați busolă? Cum veți străbate văile, dealurile fără o busolă?”

Și unul a arătat sus spre o stea, zicând: „Merg pe calea dată de Dumnezeu.” Și steaua i-a condus drept la Isus.

Înainte de a încheia, vreau să spun că Dumnezeu are o cale în seara asta. Nu prin biserică, nu prin teologie, ci prin Duhul Sfânt care vă va conduce pe calea dată de Dumnezeu pentru sfințirea voastră, pentru vindecarea trupului vostru, botezul cu Duhul Sfânt pentru bucurie și tot ce aveți nevoie. Isus Hristos este jertfa dată de Dumnezeu.

Eu spun că El a înviat din morți, s-a suit la cer și a trimis Duhul Sfânt care este calea dată de Dumnezeu ca să călăuzească biserica. Și El a spus: „El nu va mărturisi despre el ci va mărturisi despre Mine.” „Și când va veni El, vă va aduce aminte și vă va arăta lucrurile viitoare.” „Căci ceea ce fac Eu, veți face și voi.” „Lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veți vedea, căci voi fi cu voi, chiar în voi până la sfârșit.”

Ascultă, Louisville, ultimul meu mesaj pentru tine! Jertfa dată de Dumnezeu este Isus Hristos, Cel înviat împuternicind biserica prin Duhul Sfânt. Aceasta este Lumina. Umblați în ea și veți găsi odihna sufletelor voastre și vindecarea bolilor voastre. Să ne rugăm.

Tată ceresc, jos adânc în sufletul meu mă minunez văzând această mare și minunată Americă, văzând acele bombe și acei oameni răi și necredincioși care Îl neagă pe Dumnezeu, neagă pe Domnul Isus Hristos, Duhul Sfânt cu toate acele unelte pe care Satan i-a pus să le mânuiască pentru a distruge lumea. Văd că este exact cum ai spus Tu că va fi: că va arde cu mare fierbințeală. Chiar și oamenii de știință au spus că  peste zece ani va fi o anihilare totală și nu va rămâne nimic pe pământ, căci va fi măturat de bomba cu hidrogen.

O, Dumnezeule, în seara asta sunt bărbați și femei nepregătiți. Săptămâna aceasta ai fost îndurător față de noi. Ne-ai așezat în locuri cerești în Hristos Isus și noi Îți mulțumim pentru acești oameni scumpi din Louisville. Fie ca ei să plece din această adunare cu un glas de avertisment pentru toți din jur.

Scumpe Tată ceresc, eu mă rog să trimiți aici pe cineva cu o trezire de modă veche care să dărâme zidurile din jurul orașului Louisville. Fă ca mulți din cei dragi să fie aduși la cunoștința salvatoare a Domnul Isus Hristos.

Doamne Isuse, am făcut tot ce am putut. Am ridicat glasul împotriva păcatului și Tu ai fost mai mult decât îndurător cu noi. Tu ai confirmat fiecare Cuvânt cu semne și minuni, lucru pentru care Îți mulțumim. Acum, Tată, Îți încredințăm totul Ție și voia Ta să se facă.

Binecuvântează, Doamne, pe fratele Cauble, binecuvântează toată echipa lui și pe ceilalți lucrători. Ne gândim la fratele Durban și ceilalți frați cumsecade care lovesc din greu în păcat și răutate, în whisky și țigări și celelalte lucruri. Ei au încercat să lanseze un avertisment. Dumnezeule, binecuvântează acești bărbați și unge-i cu Duhul Sfânt. Fă aceasta, Doamne. Fie ca ei să fie buni slujitori și să aibă succes în scoaterea oamenilor din întuneric la lumină.

Și acum, Doamne, la încheierea serviciului, Te rugăm mare Duh Sfânt, să vii în putere divină și preumbrește-ne cu binecuvântările Tale. Și fie ca Îngerul lui Dumnezeu să stea aici pe platformă ca martor a învierii Jertfei date de Dumnezeu, Domnul Isus Hristos. Și fie ca El să facă semne mari și minuni ca o confirmare a Cuvântului pentru că o cerem în Numele Lui, a Preaiubitului Tău Fiu, Isus Hristos. Amin.

Fie ca Domnul să vă binecuvânteze, prieteni creștini. Acum vreau să mă rog pentru bolnavi. Dar mai întâi aș vrea să vă întreb dacă este cineva în clădire care încă nu a fost salvat, și Îl roagă pe Hristos să-i ierte păcatele. Vă întreb așa mai direct. Cred că sunteți destul de „bărbați” ca să o faceți. Dacă nu L-ați acceptat pe Isus ca Mântuitor personal și vreți să o faceți acum, vreți să vă ridicați în picioare și să spuneți: „Din acest ceas vreau să devin un credincios în Isus Hristos.”

Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Și pe tine, doamnă. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți cei care v-ați ridicat.

Când faceți asta, voi mărturisiți credința voastră în Isus Hristos. Cinci suflete ar fi murit în urmă cu cinci minute, și ar fi mers în infernul veșnic. Dacă mor acum, ei sunt convertiți de sânge.

Mai este cineva? Cineva acolo în spate. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Asta-i minunat. O, aș vrea să fi avut puțin loc aici pentru banca plângerii și o chemare la altar. Asta ne trebuie acum.

Câți de aici vor să spună: „Frate Branham, am fost un păcătos, dar acum eu mărturisesc și accept în inima mea pe Isus Hristos, jertfa dată de Dumnezeu. Peste douăzeci de persoane s-au ridicat. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Asta-i foarte bine.

Dumnezeu cunoaște inimile voastre; El privește drept la voi. Numele voastre merg în Cartea Vieții Mielului când mărturisiți public înaintea audienței: „Cel ce Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi și Eu înaintea Tatălui Meu și a sfinților îngeri.” „Dacă vă rușinați de Mine, și Eu Mă voi rușina de voi în ziua aceea.” (Matei 10:32; Luca 9:26)

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Acum ați găsit trecere la Dumnezeu. Voi știți că în ultimele cinci minute atmosfera s-a schimbat complet în clădire. Este adevărat? Chiar în ceasul întunecat vine Isus.

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Dacă este cineva aici care a alunecat de pe cale, ridică-te și spune: „Frate, odată am fost un creștin, dar m-am îndepărtat de Dumnezeu, dar în seara aceasta mă întorc acasă.” O, asta-i frumos. Dumnezeu să vă binecuvânteze. (pete pe bandă)

Deschide-ți larg brațele dragostei

Doamne, mă întorc acasă

Mă-ntorc, mă-ntorc acasă, nu mai hoinăresc

Deschide-Ți larg brațele dragostei

Doamne, mă întorc acasă.

În timp ce murmurăm această cântare, a mai rămas cineva care vrea să spună: „Doamne, tu mă vezi unde stau. Eu vin acum acasă.” M-am săturat de hoinărit fără pace. Acum eu accept calea Ta, pe Isus Hristos ca Mântuitor al meu. Eu vin, Doamne, așa cum sunt. Mă voi ridica în picioare ca să vezi Tu și această audiență, că eu acum cred și vin acasă.” Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Acum vreau să vă rog ceva. Toți care v-ați ridicat în picioare adineauri, aș vrea să rămâneți în picioare în timp ce eu mă voi ruga pentru voi. Și dacă mai sunt și alții care vor să se ridice, să-L accepte pe Hristos, îi rog să se ridice acum. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Să ne plecăm capetele.

Bunule Tată ceresc, aceștia vin acum ca și copii ai Tăi. În momentul când Duhul Sfânt a vorbit sufletului lor, ei s-au ridicat și Te-au acceptat iar Tu le-ai dat Viața veșnică. Binecuvântează-i, Dumnezeule. Pășește cu ei de-a lungul vieții, Tată. Unii din ei au fost slujitori ai Tăi, dar cu timpul, ei s-au îndepărtat, dar Tu le-ai vorbit în seara aceasta, prin predicarea Cuvântului iar Duhul Sfânt a coborât și i-a uns. Ei acum stau în picioare pentru că Te-au acceptat și Îți mulțumesc pentru că le-ai dat Viața veșnică pe care acum o au în Isus Hristos. Noi Îți mulțumim, Tată. Fie ca viața lor să fie fericită. Fie ca boala să stea departe de ei și să ajungă în pace în Împărăția lui Dumnezeu la sfârșitul lumii. În Numele lui Hristos o cerem. Amin.

Dumnezeu să binecuvânteze pe fiecare din voi. Dacă stai lângă cineva care s-a ridicat în picioare, dă mâna cu el, creștinule, și spune-i că te bucuri pentru el. Noi nu avem loc aici să-i chemăm la altar dar Domnul  să vă binecuvânteze.

Știți voi ce s-a întâmplat acum conform Cuvântului? Îngerii s-au bucurat. Steagurile negre ale lui Satan au fost doborâte și scoase afară. Și îngerii cu steagurile albe de biruință zboară prin cer, iar clopotele slavei sună pentru că un păcătos s-a întors la Hristos. Domnul să fie lăudat și binecuvântat în veci.

Acum cred că vom avea un serviciu de vindecare. În acest serviciu eu iau orice duh din clădire sub controlul meu, spre slava lui Dumnezeu. Eu spun aceasta fiindcă pune Numele lui Isus Hristos peste întreaga audiență. Acum trebuie să fiți ascultători.

Nu vă ridicați și nu vă plimbați prin sală. Stați liniștiți! Aceste boli merg de la unul la altul. Voi, învățători ai Bibliei, știți asta. Eu nu mă joc de-a biserica acum și nu sunt răspunzător pentru critici și necredincioși. Ascultați! Eu vorbesc în Numele Lui.

Acum Îngerul Domnului este în apropiere și cred că Dumnezeu va manifesta învierea Fiului Său.  

Apropie-te, soră. Presupun că suntem străini unul pentru celălalt. Eu nu te cunosc, nu te-am văzut niciodată, dar Dumnezeu ne cunoaște pe amândoi. Tu ai ajuns aici fiindcă ai primit un număr de rugăciune și acesta a fost chemat aici.

Voi nu trebuie să aveți un număr de rugăciune. Oricine stă în audiență, să înceapă să se roage și să vedeți dacă Duhul Sfânt nu este același ca și cum a fost cu Isus Hristos. Dacă nu este așa, atunci eu nu am reprezentat Evanghelia și sunt un martor fals al învierii. Dar dacă Dumnezeu confirmă că acesta este adevărul, atunci v-am spus adevărul.

Acum, când Domnul Isus a fost aici, El a stat de vorbă cu o femeie. El nu o mai văzuse până atunci. Ea se ducea să ia apă de la fântână. Și El i-a spus: „Dă-Mi să beau.” Și a discutat cu ea destul de mult ca să-i prindă duhul ei și i-a spus care era problema ei. Atunci ea a spus: „Domnule, eu văd că ești un proroc.” Și Isus a spus: „Lucrările pe care le fac Eu, le veți face și voi până la sfârșit.” (Ioan 14.12)

Odată a venit în rândul Lui de rugăciune un om drept. El i-a spus: „Tu ești un creștin, un om bun, un om onorabil.” Iar el a spus: „De unde mă cunoști, Rabi?” sau „reverend” sau „învățătorule”, cum vreți să-i spuneți. Și El a spus: „Înainte să te cheme Filip, când erai sub copac te-am văzut.” Cu alte cuvinte, „Când te-ai rugat înainte de a veni la adunare, te-am văzut.” Atunci el a spus: „Tu ești Fiul lui Dumnezeu. Tu ești Împăratul lui Israel.” Acum, dacă Isus a înviat din morți, El va face aceleași lucruri.

Acum, audiență, El este aici – Îngerul Domnului.

Tu ești conștientă că ceva s-a întâmplat chiar acum, nu-i așa? Acum eu nu aș putea să te vindec. Viața ta nu poate fi ascunsă, căci tu nu ești în prezența fratelui tău ci în Prezența Lui. Și tu crezi din toată inima că Dumnezeu ne-a trimis aici să încercăm să te ajutăm? Pe lângă că tu ești bolnavă, mai ai pe cineva drag care este bolnav. Este soțul tău. El are o ruptură, nu-i așa? Voi amândoi sunteți vindecați. Acum poți merge acasă, Dumnezeu să fie cu tine și să te binecuvânteze.  Credința simplă L-a atins și aceasta a vindecat femeia.

Ce mai faci, soră? Presupun că suntem străini unul față de celălalt. Eu sunt doar fratele tău. Tu ești aici pentru copilul tău. O umbră neagră este peste el. Este o boală incurabilă din punct de vedere medical. Crezi că îmi va descoperi ce are copilul? Vei crede din toată inima? Au fost mai multe experimente spitalicești. Copilul a avut o operație. Este ceva cu intestinele. Și mai este un fel de os sau ceva care nu este în regulă. Copilul are un ficat mărit, nu-i așa? Așa este. Nu eu ți-am spus aceste lucruri. Eu m-am predat pe deplin lui Isus Hristos și Prezența Lui este aici. Tot ce pot să fac este să cer lui Dumnezeu pe copilul tău. Accepți vindecarea copilului?

Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de acest copil care este pe moarte. Fă-l bine chiar în seara asta. Îndură-Te, Doamne Isuse, și fă ca binecuvântările Tale să vină peste el și să fie bine, căci o cer în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, mamă. Aș vrea să aud despre copilul tău, ce s-a întâmplat. Vei vedea o diferență în următoarele 24 de ore. Să nu uitați ce v-am spus. El știe ce a fost și ce va fi. În regulă.

Vino, doamnă. Crezi din toată inima? Crezi că Domnul Isus Hristos este aici să vindece? Crezi că sunt slujitorul Său? Tu ești conștientă că ești în prezența Cuiva care nu este un om, este Duhul Lui.

Audiența poate nu înțelege asta, dar uitați-vă la expresia feței pacienților când ajung aici. Nu din cauza mea, eu nu am niciun amestec. Eu sunt doar un glas. Dar această femeie de aici înțelege și știe că aici este ceva supranatural. Și voi o vedeți ca o minune. Ce este o minune? Ceva ce nu este înțeles.

Acum, această femeie și cu mine nu ne cunoaștem. Ne-am întâlnit pentru prima dată, presupun. Tu crezi că același Domn Isus care a vorbit cu femeia de la fântână și pe care Îl reprezint aici, crezi că El cunoaște inima ta și știe ce ai făcut? Dacă îmi va descoperi dorința ta, vei accepta? Nevroză. Este adevărat? Acum mă crezi? Și mai este ceva. Ești interesată de cineva drag, care este un băiat. Acesta este bolnav de inimă. El este membru al bisericii de aici din Louisville, o biserică baptistă. Du-te și Domnul Isus să te binecuvânteze și să-ți împlinească dorința inimii tale. Amin.

(Un frate de pe platformă spune: „Ziceți: „Lăudat să fie Domnul!” Adunarea răspunde: „Lăudat să fie Domnul!”)

Acum stați plini de respect. Acceptați și credeți.

Eu văd acum o femeie de culoare care se roagă. Ea are probleme cu rinichii. Nu o mai ai, doamnă. Credința te-a făcut bine. Ridică-te în picioare. Dumnezeu să te binecuvânteze. Crede din toată inima și vei avea. Amin.

Domnule, crezi că tensiunea te va părăsi? Da? În regulă, poți avea aceasta. Dumnezeu să te binecuvânteze! Doar să-L credeți.

Să crezi, soră, tu care te rogi și te uiți încoace. Tu ai ceva la gât, nu-i așa? Crezi că Dumnezeu te va face bine? Tu te rogi ca eu să-ți spun ceva și ție. Știu că ai probleme cu gâtul. Tu nu ai nevoie de număr de rugăciune, trebuie să ai doar credință. Accepți acum vindecarea ta? Dumnezeu să te binecuvânteze. Du-te acasă și fii bine. Amin.

Să credeți din toată inima. Isus Hristos le va împlini. O, eu Îl iubesc. Voi nu? În regulă.

Vino, domnule. Tu ești unul din cei care s-au ridicat în picioare adineauri, nu-i așa? Văd că încă este lumină în jurul tău. Tu L-ai acceptat pe Hristos ca Mântuitor personal și suferi de o stare nervoasă. Ai și un obicei rău: fumezi. Dumnezeu nu vrea să faci aceasta. Asta dăunează nervilor și te face să faci asta. Este adevărat? Eu vreau să lași deoparte țigările, să lași deoparte totul. Isus Hristos ți-a atins deja trupul și vei fi bine și Îl vei sluji. Crezi acum?

Și ca să știi, tu nu ești din acest oraș ci vii din Indiana. Tu ai trecut râul. Ești dintr-un oraș numit Greensburg, nu-i așa? Acum ești bine. Da. Te poți întoarce acasă și să fii bine. Dumnezeu să te binecuvânteze.

Audiența să stea în respect, în rugăciune. Ne așteptăm ca Dumnezeu să binecuvânteze și să vindece. Aveți credință în Dumnezeu.

Doamna care ai degetul sus, crezi că Dumnezeu te va vindeca de acea tensiune mică pe care o ai? Da. Ridică-te în picioare și acceptă și aceasta te va părăsi. Tu spui: „Ce a făcut asta?” Același Isus Hristos care a vindecat pe femeia cu scurgere de sânge zicând: „Credința ta te-a mântuit.” El cunoaște lucrurile și le descoperă după voia Lui. În ordine.

Ce mai faci, domnule? Crezi că sunt slujitorul Lui? Tu crezi că ești în Prezența Lui și nu a fratelui tău. Ești conștient că ceva se întâmplă. Cineva spune că ți-am citit gândurile. Aceasta este greșit. Isus Hristos a cunoscut gândurile. Este adevărat? Oamenii nu se gândesc la păcatele lor și la lucrurile pe care le-au făcut, ci Duhul Sfânt. În regulă.

Privește aici, domnule, și crede. Suntem străini unul pentru celălalt? Da, deci dacă este ceva despre tine, doar Dumnezeu știe, în ceea ce mă privește, eu nu știu. Văd că ai fost dus la spital. Tu tocmai ai ieșit din spital. (Fratele spune: „Așa este.”) Este ceva neregulă cu sângele tău. Te văd într-un pat și ceva atârnă lângă tine care picură… Este sânge. Văd șapte perfuzii de sânge pe care le-ai avut. Este adevărat?

Tu ai o soție care este bolnavă. Ea are artrită și probleme cu ficatul. Este adevărat? Tu nu ești din acest oraș, ci vii de peste râu, din Cincinnati, Ohio. Numele tău este Berghaus. R.P. sunt inițialele. Du-te acasă și fii bine. Isus Hristos te-a făcut bine. Să ai credință în Dumnezeu. I-am spus numele? Hristos nu i-a spus lui Petru: „Tu ești Petru.”?

Acum, fiți plini de respect, prieteni. Vedeniile mă slăbesc foarte mult. Care ați fost în adunările mele în această săptămână, știți despre ce vorbesc. Voi să aveți credință.

Un moment… Văd o doamnă în fața mea…. Este chiar doamna care stă la capătul rândului. Da, tu, dar nu ești tu ci este cineva drag care este în spital și are cancer. Este o femeie și este pe moarte. Este cumnata ta. Este adevărat? Ridică-te în picioare și acceptă vindecarea pentru cumnata ta din spital. Domnul Isus Hristos știe totul.

Soră care bați din palme de bucurie, tu ai avut ceva la mâini, nu-i așa? Acum sunt vindecate și poți merge acasă.

Tu care stai lângă ea, ai pietre la fiere, nu-i așa? Ridică-te în picioare. Poți merge acasă și să fii bine. Acestea să te părăsească în Numele Domnului Isus Hristos.

Doar să credeți. „Toate lucrurile sunt posibile celor ce cred.” Aveți credință în Dumnezeu.

Haide, doamnă. Îl accepți pe Isus ca Mântuitor și accepți că sunt prorocul Lui? Tu ai avut un accident… Tu… Tu dorești Duhul Sfânt, botezul cu Duhul Sfânt. Și am văzut ceva… Tu ai tensiunea crescută, nu-i așa?

Un moment, a apărut o vedenie. Este femeia care stă aici și se roagă. Tu te-ai rănit la picior, nu-i așa? În urma accidentului. Este adevărat? Și mai ai și probleme cu rinichii. Vino, doamnă, împreună cu cealaltă. Amândouă veți fi bine.

Aleluia! O, Domnul Isus Hristos care ți-a salvat sufletul adineauri, își dovedește prezența. Amin. Verificați înregistrarea să vedeți dacă nu este adevărat. O, aveți credință în Dumnezeu! Să credeți. În regulă.

Acesta este pacientul, Billy? Crezi din toată inima? Și tu ai pe cineva drag care are probleme. Nu este din acest oraș. Trăiește într-un oraș unde este un râu, un oraș mare… Este St. Louis. Este adevărat? Și mai ai o soră care este într-o altă țară unde sunt multe dealuri cu brazi. Este Arkansas. Ea este bolnavă cu inima. Du-te și ți se va împlini dorința ta, prin Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Haideți să spunem: „Lăudat să fie Domnul Isus Hristos cel înviat, Cel de la Calvar!”

Acum, în Numele lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, eu provoc pe toți credincioșii de aici să creadă că acesta este adevărul. Credeți? Ei bine, dacă acesta este adevărul dovedit de Dumnezeu, ascultați-mă. Puneți-vă mâinile unii peste ceilalți în timp ce mă voi ruga pentru voi. Eu vreau ca orice persoană de aici să accepte vindecarea Lui.

Atotputernicule Dumnezeu, fii îndurător cu cei bolnavi și nevoiași. Aici, în această sală, se pare că este un singur mare Stâlp de Lumină. Știu că cineva stă aproape cu mâinile în jurul meu, aducând și batistele lor pe care Te rog să le binecuvântezi, Doamne, și să-i vindeci pe oameni. Toți acești oameni cu mâinile lor întinse unul peste celălalt, fie ca puterea Fiului lui Dumnezeu, calea dată de Dumnezeu în măreția Lui, a trecut prin clădire ca un vârtej de vânt….

Eu condamn orice boală, și scot afară orice duh rău. Satan, te condamn acum și declar că ai fost biruit! Ieși afară Satan din acești oameni, în Numele lui Isus Hristos!

Fie ca toți de aici care cred că Isus îi vindecă să se ridice în picioare și să-L laude pe Dumnezeu în Numele lui Isus Hristos.

Dumnezeule, ei acum acceptă vindecarea lor în Numele lui Isus Hristos.

-Amin-