SCRISUL DE MÂNĂ DE PE PERETE

Mulțumesc, frate.

Cu siguranță este bine să ne regăsim aici în această dimineață de Sabat. Este o zi urâtă, dar cu toate acestea, întotdeauna când ne gândim la Domnul și la bunătatea Sa este un Sabat pentru sufletele noastre. Am spus că dacă va fi cu voia Domnului, astăzi doresc să predic mesajul pentru această dimineață pentru că fratele nostru a avut politețea de a-mi încredința mie serviciul. Astfel, în dimineața aceasta intenționez să vorbesc despre „Scrisul de mână de pe perete”, iar dacă va fi cu voia Domnului, în seara aceasta aș vrea să vorbesc despre subiectul: „Va pleca Biserica înaintea de necazul cel mare?” Dacă nu aveți o biserică la care să mergeți în seara aceasta aș vrea să veniți aici pentru mesajul „Va pleca Biserica înainte de necazul cel mare?” Există o discuție serioasă pe seama acestui subiect, dacă biserica va pleca sau nu în acel timp. Așadar, noi dorim să discutăm despre această temă, în seara aceasta.

Ieri, scumpul nostru frate Neville,  a anunțat la radio că dacă este cineva care dorește să ne rugăm în dimineața aceasta pentru el, să fie aici la ora opt. Fiul meu a fost aici pentru a împărți numere de rugăciune, dar nu a găsit pe nimeni, iar la ora nouă, a fost aici o singură persoană care avea nevoie de rugăciune. În seara aceasta, se vor împărți numere de rugăciune. Mă bucur să aud aceasta. Mă bucur să văd că o persoană care este bolnavă este pregătită ca să mă rog pentru ea. Poate că în această dimineață vremea a fost urâtă și oamenii nu au ieșit afară. Așadar, în seara aceasta vor fi împărțite numere de rugăciune la ora șase și jumătate. Dacă vom putea ști până atunci cam câte persoane ar fi, atunci și eu voi ști cum să-mi construiesc mesajul: să fie concentrat pe vindecarea divină, să-mi schimb subiectul într-un fel în care să abordeze și vindecarea divină, sau să fie numai pentru salvarea sufletelor noastre.

Acum, să ne plecăm capetele pentru un moment de rugăciune.

O Dumnezeule, Tatăl nostru neprihănit, în dimineața aceasta suntem atât de bucuroși în timp ce am venit în Casa Ta, să privim spre ceruri și să spunem: „Ce mare ești!”, așa cum a cântat fratele în urmă cu câteva clipe, și să vedem că Tu Ți-ai deschis aripile mari din ceruri în ceruri, așa cum și-a luat și mama vultur micuții din cuibul lor. Dar înainte de a-i lua din cuib, ea își deschide aripile mari, iar cei mici pot vedea cât este de mare și de puternică, și pot avea încredere în aripile ei pentru că fac primul lor zbor afară din cuib.

Doamne Dumnezeule, astăzi, suntem atât de bucuroși că putem privi în sus și putem vedea stelele pe ceruri, luna și marele sistem solar pe măsură ce se învârte într-o armonie atât de perfectă. Astfel, putem vedea cât de mare ești! Iar dacă va sosi timpul să părăsim cuibul acestei lumi, noi credem că Cel care a pus stele pe orbitele lor, care a creat cerurile și pământul, poate să călăuzească sufletul nostru neajutorat într-un loc pe care El l-a făgăduit, pentru că putem vedea cât de mare ești!

Deoarece simțim că trăim în zilele de pe urmă, chiar înainte de venirea Fiului Tău minunat, preaiubitul Salvator scump, Te rugăm să ne reamintești și astăzi cât de aproape este  acest mare eveniment, și fie ca fiecare suflet de aici să respingă orice alt gând în acest timp. Tată, Te rugăm să ne vorbești astăzi prin Cuvântul Tău, ca să putem vedea prin înțelepciunea profeților din zilele care au trecut, cât de aproape este venirea Domnului. Când citim ziarele și ascultăm radioul, duhurile noastre ne spun că ceva este în neregulă, de aceea, Te rugăm să ne dai ceea ce avem nevoie astăzi. Salvează-i pe cei ce pot fi salvați, Doamne și vindecă-i pe cei ce au nevoie de vindecare. Te rugăm să ne deschizi urechile ca să auzim Cuvântul Tău. Deschide gura slujitorului Tău și vorbește lucrurile care sunt potrivite pentru biserica ta în acest ceas, pentru că cerem aceasta în Numele Fiului Tău preaiubit, Domnul Isus Hristos. Amin.

Aș vrea să citesc din Vechiul Testament din cartea lui Daniel, capitolul 5, versetul 25. Ne pare rău că nu avem o încăpere mai mare pentru cei care vă notați textele biblice, și de asemenea pentru cei care stau în picioare. Vreau să citesc începând de la versetul 25. Fie ca Domnul să adauge binecuvântările Sale. Acesta este înțelesul a ceea ce a fost scris: „Mene Mene Tekel Upfarsin”.

În dimineața aceasta, textul nostru ne duce înapoi în Vechiul Testament, ca să ne concentrăm gândirea pentru câteva minute asupra unui eveniment istoric. Noi știm că din când în când istoria se repetă. Eu studiez acum cartea „Părinții dinainte de Niceea” și pot vedea în Scripturi cum repetăm din nou veacul care a trecut. Toată Scriptura a fost dată prin inspirație. Binecuvântatul nostru Domn a spus că Scripturile nu pot cădea, deci toate Scripturile trebuie să se împlinească. Ce Temelie puternică ne este dată nouă, oamenilor care citesc aceste Scripturi, știind că ceea ce am citit nu poate cădea! Ne oferă cea mai solidă Temelie pe care ne putem odihni credința, pentru că fiecare Scriptură trebuie împlinită.

Apoi, aflăm că în împlinirea Scripturilor, Cuvântul este atât de mare încât de multe ori are o dublă împlinire și majoritatea Sa se repetă cel puțin odată. De exemplu, în Biblie, în Matei capitolul 2, citim: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.” (Matei 2.15). Dacă citiți acest text și mergeți la trimitere, veți afla că Dumnezeu l-a chemat pe fiul Său Iacov din Egipt. Dar apoi, acest text s-a împlinit din nou când El L-a chemat pe Fiul Său Isus din Egipt. Și aceste lucruri continuă să se repete pentru că sunt inspirate.

Dacă v-aș scrie o scrisoare, probabil că ați aprecia-o, iar dacă mi-ați scrie și voi o scrisoare, cu siguranță că aș aprecia-o. Dar scrisoarea mea ar fi numai pentru voi. Așadar, după ce ați citi-o odată, ați cunoaște însemnătatea ei, iar atunci nu ați mai avea nevoie de ea… V-ar  fi adresată numai vouă, iar a voastră, numai mie. Dar acest lucru nu este valabil pentru Cuvântul veșnic al lui Dumnezeu. El este inspirat, deci este pentru toate popoarele, pentru toate epocile și îndeplinește toate condițiile. De aceea, El se repetă. Pe măsură ce istoria se învârte în jurul Său, Se învârte și El odată cu istoria, și nu-Și pierde niciodată valoarea pentru că este Cuvântul veșnic al Dumnezeului celui veșnic. El nu-Și poate pierdea valoarea.

Scena noastră din această dimineață este în Babilon. Este foarte bine pentru noi că aflăm câte ceva despre această cetate mare. Am studiat recent despre Babilon și unde a fost el așezat din punct de vedere geografic. L-am studiat din cartea „Cele două Babiloane” a lui Hislop, una dintre cele mai vechi istorii ale Babilonului. Babilonul apare pentru prima dată la începutul Bibliei. Apare apoi la mijlocul Bibliei, iar mai apoi, la sfârșitul Bibliei. Motivul pentru care apare în Geneza este pentru că Geneza este capitolul sămânță al Bibliei. Sămânța a tot ceea ce există pe pământ astăzi și-a avut începutul în Geneza, iar Babilonul începe tot în Geneza. A fost întemeiat de  Nimrod, unul din fiii lui Ham. La început a fost numit „Porțile paradisului”, apoi a fost numit Babilon. Cuvântul „babilon” înseamnă „a cădea din nou în păcat, a se lepăda de credință”. Nimrod l-a întemeiat în cea mai fertilă parte a lumii pe care o cunoaștem. A fost o cetate mare și a fost fondat în văile Șinear. Valea Șinear a fost cel mai fertil loc pe care lumea l-a cunoscut vreodată, un mare centru agrocultural. Marele râu Eufrat iriga pământul său; Tigrul era la nord, în munți, dar Eufratul iriga Șinearul.  

Această mare cetate a fost așezată chiar în mijlocul văii Șinear, și a fost una dintre cele mai mari cetăți ale zilei, un loc măreț. A fost plină de oameni de știință și de cunoștința lumii. Cetatea avea o sută douăzeci de mile în jurul ei, deci pentru a o asedia trebuiau acoperite o sută douăzeci de mile. Zidurile ei aveau două sute de picioare lățime și trei sute de picioare înălțime. Șase care puteau face o cursă în linie pe aceste ziduri. În cetate erau străzi uriașe care erau aproape egale sau chiar mai mari decât străzile moderne din ziua de astăzi. Lărgimea lor era de două sute de picioare, ceea ce era ciudat pentru o cetate din acele zile pentru că în acele zile, străzile erau atât de înguste încât abia putea merge pe ele un car mic. Cu câtva timp în urmă, am avut privilegiul de a fi în Oslo, Norvegia. Jos, în partea veche a orașului, care era mai veche de o mie de ani, abia te puteai strecura cu automobilul pe străzi, pentru că singurul mijloc de transport pe care-l aveau erau căruțele și caii.

Acesta este felul în care au fost construite toate cetățile vechi. Dar Babilonul avea străzi largi de două sute de picioare, iar armatele puteau mărșălui cu toată armura, în același rând pe o lățime de două sute de picioare, car după car. A fost construit așa cum a fost construită Roma de astăzi, care este locul în care este așezat Babilonul modern. Fiecare stradă conducea la tron. Tronul era un loc mare situat în centrul cetății, iar prin fața lui curgea marele râu Eufrat.

Porțile acestei cetăți aveau o lățime de două sute de picioare și o înălțime de o sută cincizeci de picioare sau poate și mai mult, fiind făcute din aramă pură. Oh, era o cetate mamut! De-a lungul zidurilor era împodobită cu grădini suspendate care se balansau. Acele grădini erau locuri de amuzament. În cetate, au stabilit că pot trăi în felul în care doreau să trăiască și s-au gândit că dacă ar fi posibil, ar construi un turn atât de înalt încât dacă ar mai veni vreodată apele judecății, s-ar refugia sus în turn și ar putea fi în siguranță.

Vedeți, este un tablou al Americii moderne care încearcă să construiască un satelit sau ceva ca să ajungă la lună, gândindu-se că astfel am fi în siguranță. Dar Dumnezeu vă vede indiferent  unde vă aflați.  

În această cetate, ei aveau tot felul de legături cu păcatul. Când cineva crede că este în siguranță, se instalează răul și violența. Ei aveau cei mai buni oameni de știință din lume și cele mai bune armate. Aveau cele mai bune care din lume și cei mai instruiți oameni care existau atunci, toți oamenii de știință și toată armura, așa că dețineau supremația, erau mult deasupra celorlalte națiuni. Restul națiunilor se uitau la ei și se plecau înaintea lor. Când o națiune ajunge într-o asemenea stare, ajunge să creadă că pot face tot ce vor și să scape cu aceasta. Dar țineți minte, oricât de înalte sunt zidurile, Dumnezeu privește în jos din ceruri. Dumnezeu urăște păcatul. El îl iubește pe păcătos, dar urăște faptele sale, păcatul.

În această mare cetate, oamenii au devenit foarte răi și  se gândeau: „Păi, noi putem face tot ce dorim pentru că nu există nimic care să ne poată deranja!” Nu este acesta tabloul națiunii noastre de astăzi, care pur și simplu Îl disprețuiește pe Dumnezeu? Ei au disprețuit mila lui Dumnezeu și atunci, deși au avut în marea lor cetate un profet care se numea Daniel. Vă puteți imagina un om al lui Dumnezeu care vedea păcatul și legăturile sale așa cum erau ele. El a strigat împotriva lui, dar ei au râs de el zicând: „Bătrânul acela nu știe despre ce vorbește!” La fel este și astăzi, când oamenii  au devenit atât de indiferenți în legătură cu Dumnezeu, încât simt că pot trăi oricum doresc și totuși să scape cu aceasta. Dar nu veți scăpa; niciodată nu veți putea scăpa pentru că Dumnezeu va judeca păcatul.

Cineva mi-a spus cu câtva timp în urmă: „Predicatorule, America a fost întemeiată pe supunerea și respectul părinților noștri. Ei au fost oameni religioși, așa că Dumnezeu va ocroti această națiune pentru totdeauna.”

 El nu va avea pentru noi mai mult respect decât a avut pentru Israel. Israelul a fost poporul Său chemat și ales, dar când au semănat, au cules ceea ce au semănat. Aceasta este valabil  pentru fiecare individ. Nu contează cât de sfinți sau cum este biserica de care noi pretindem că aparținem sau cât de bine încercăm să trăim, Dumnezeu este obligat față de Cuvântul Său, să ne judece potrivit cu ceea ce El a spus.

Eu am spus că dacă această națiune va scăpa de judecată, Dumnezeu va fi obligat să ridice Sodoma și Gomora ca să-și ceară scuze pentru că le-a scufundat și le-a ars, pentru că și noi suntem la fel de răi ca ei. Dacă El a scufundat Sodoma și Gomora și le-a ars din pricina păcatului lor, și nu va proceda și cu noi la fel, ar fi nedrept și le-ar datora o scuză. Dar Dumnezeu nu trebuie să ceară scuze nimănui pentru nimic. Păcatul va fi judecat și pedepsit, iar aceasta este atât de sigur precum este sigur faptul că există un Dumnezeu care poate face judecata. Judecata lui Dumnezeu este sfântă, Dumnezeu este sfânt. Așadar, judecățile și lucrările Sale trebuie să fie drepte și sfinte pentru că El este un Dumnezeu sfânt în lucrările și judecățile Sale.

Oh, cum se bălăcește acest oraș în păcat, cum se bălăcește națiunea noastră în păcat astăzi! Noi credem că dacă suntem prezbiterieni, baptiști, penticostali sau altceva,  aceasta este tot ce cere Dumnezeu.

El cere dreptate, acesta fiind singurul lucru pe care-l va recunoaște Legea Sa, dreptatea Sa. El nu face diferențe între denominațiuni. În cartea Faptelor 10.35, profetul spune: „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El și lucrează neprihănire este primit de El”.

 Indiferent la ce biserică aparțineți, Dumnezeu așteaptă ca voi să-L respectați și să-L slujiți în neprihănire. Dacă noi eșuăm în a le duce Evanghelia, Dumnezeu îi va judeca potrivit cunoștinței și respectului pe care l-au avut pentru Ea. Oh, slăvit să fie Numele Său!

Dacă ați putea simți că în această zi în care trăim, este pe punctul să se întâmple ceva! Oh, eu aștept cu multă nădejde dimineața aceea glorioasă în care problemele se vor încheia, iar binecuvântatul Domn va veni și noi vom fi răpiți pentru a-L întâlni în văzduh! Oh, acesta ar trebui să fie scopul fiecărei inimi și ținta fiecărei inimi: să aștepte cu nerăbdare acel timp în care necazurile și încercările se vor termina!

Întorcându-ne din nou privirile spre Babilon pentru a continua Mesajul nostru, aflăm că această cetate mare era bine fortificată; nici o națiune nu putea să ajungă la ei. Ei aveau ziduri de două sute de picioare grosime, de sute de picioare înălțime și o poartă de aramă pentru care ar fi fost nevoie de o companie de soldați ca s-o deschidă.

 Ei erau bine fortificați și nu trebuiau să se îngrijoreze cu privire la nicio altă națiune. Acea parte era în regulă. Dar când au adus păcatul acolo, țineți minte, Dumnezeu poate privi oriunde și să vă vadă, oricât de  fortificați sunteți. Și vă spun:

există o singură cale pentru ca un creștin să fie bine fortificat, aceasta fiind sub Sângele Fiului Dumnezeului celui viu. Acesta este singurul Lucru prin care El nu poate privi ca să judeca. Dacă sunteți acoperiți de Sânge, Dumnezeu nu vă va vedea, pentru că El a spus în Scripturi: „Când voi vedea Sângele, voi trece pe lângă voi”. Dar oamenii aceia nu erau preocupați în legătură cu aceasta. Ei aveau propriile lor religii și trăiau prin ele. „Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte”. (Proverbe 14.12).

Oamenii din această cetate aveau un împărat care era ca unul dintre acești băieți moderni petrecăreți. Oh, era ca și comedianții noștri de la radio, un Arthur Godfrey modern sau un Elvis Presley, sau ceva de felul acesta. El era un băiat foarte petrecăreț și îi plăceau petrecerile. Astfel, el intenționa să dea o mică petrecere rock-and-roll pentru poporul său. Oh,  aceasta  a fost un blestem! Să ne gândim la faptul că sunt bărbați și femei care se numesc slujitori ai lui Hristos și se amestecă în astfel de lucruri: au albume de muzică în casele lor, în aparatele lor. Aruncați-le afară!

Individul acesta s-a gândit: „Așadar, ne vom distra pe cinste”, și a trimis o mare invitație la toate celebritățile. El a făcut alegerea: i-a ales pe cei ce dansau mai bine și femeile care erau cele mai gălăgioase, și i-a adus pe toți într-o mare grădină suspendată din spatele palatului, pentru un dans modern.

Ei urmau să aibă o mare distracție. Soldații și cei care se aflau acolo au băut pe cinste. Dacă aceasta nu este America modernă, atunci nu știu ce este. Așadar, ei aveau un timp măreț și s-au gătit ca pentru un show bun de televiziune. Acolo erau femei care aveau acasă  bone care să aibă grijă de copii. Biblia spune că el și-a chemat concubinele. Concubina era o prostituată legală. Astăzi ele sunt la fel ca atunci, singura diferență fiind că acum nu sunt legale. Cei prezenți acolo și-au lăsat copiii acasă cu bonele și s-au îmbrăcat cu hainele lor noi și moderne, cu fustele lor scurte și așa mai departe, și au mers la petrecerea împăratului, o petrecere rock-and-roll.

Oh, nu puteți vedea că America este în același situație? „Oh, împăratul a aprobat aceasta, deci trebuie să fie în regulă! Dacă împăratul a făcut-o, atunci totul este în ordine”. Doar pentru că America vă lasă să vindeți whisky, țigări, tutun și bere, nu înseamnă că este bine în ochii lui Dumnezeu. Dumnezeu va judeca păcatul.

Voi spuneți: „Păi, le vinde națiunea noastră!” Dar voi trebuie să aveți adevăratele principii ale unei femei și ale unui bărbat și să stați deoparte cu ele. Națiunea noastră este condusă de diavolul așa cum sunt conduse și toate celelalte națiuni. Așa spune Biblia. Așadar, voi nu puteți merge înainte cu felul în care este condusă națiunea.

 Satana a spus: „Toate aceste împărății sunt ale mele și fac tot ce vreau cu ele!” El I-a spus lui Isus: „Ți le voi da Ție dacă te vei închina mie”. Isus știa că El va fi Moștenitorul lor în Mileniu, așa că i-a spus Satanei: „Este scris: să te închini Domnului Dumnezeului tău și numai Lui să-I slujești”. Aceasta este o predică bună pentru biserică, iar prin aceasta Satana  L-a lăsat în pace. Indiferent ce aveți, noi trebuie să ne închinăm numai Domnului Dumnezeului nostru și numai pe El să-L slujim.

Așadar, împăratul a organizat o cină mare, a pregătit toată hrana, cea mai bună bere a lor, cele mai bune vinuri (cele la care se făcea cea mai mare reclamă), și urma să aibă un timp pe cinste. El le-a invitat pe toate fetele de la Hollywood, pe toți cei de acolo și au venit cu toții, și cei mai buni dansatori pe care-i aveau. Ei se aflau în această grădină mare având parte de un rock-and-roll modern. Ce timp: dansau, beau, se veseleau. Nu spune Biblia că va fi așa? Ea spune că vor fi „obraznici, îngâmfați, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu, neînduplecați, clevetitori, neînfrânați și disprețuitori ai celor ce sunt neprihăniți înaintea lui Dumnezeu”. În ce zi trăim!

Acum, aș vrea să ciupesc puțin conștiința voastră spirituală. A fost în acest timp, în timp ce ei aveau toate acestea… Le pot vedea pe tinere cum beau bere, dansau rock-and-roll sau boogie-woogie și aveau un timp pe cinste. Soldații beți, le învârteau pe femei și le ridicau în sus așezându-le în poala lor… Ei aveau parte de o distracție curată. Aceasta este ceea ce America numește astăzi „doar o mică distracție curată”. Este păcat. Biblia spune: „Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăiește, este moartă”. (1 Timotei 5:6). Femeile noastre americane și-au pierdut moralitatea încât abia dacă mai știu ce înseamnă aceasta.

Eu am făcut referire la aceasta cu puțin timp în urmă și i-am spus unei femei: „Tu porți acele haine și va trebui să dai socoteală în ziua judecății pentru comiterea adulterului”. Era o femeie căsătorită.

„Frate Branham”, mi-a răspuns ea, „vreau să înțelegi că eu nu am făcut niciodată ceva greșit.”

„Dar bărbații care s-au uitat la tine au făcut ceva greșit, pentru că Isus a spus: „Oricine se uită la o femeie și o poftește, a săvârșit deja curvie cu ea în inima lui”.

„Când păcătosul acela va da socoteală pentru curvie, vei da socoteală și tu ca vinovată pentru că te-ai înfățișat înaintea lui în felul acela”.

„Păi, frate Branham, aceste haine sunt vândute, sunt singurele feluri de haine vândute de către magazine”.

Încă se mai vând mașini de cusut, încă mai există bunuri.

Este o rușine să vedem felul în care se poartă femeile noastre, din ziua de astăzi… Ce rușine pentru voi, femeilor penticostale! Iar voi, bărbaților, voi penticostalilor care le lăsați pe femeile voastre să se comporte așa, aceasta arată cine sunteți voi. Voi trebuie să fiți capul casei. Oh, ce rușine! Voi spuneți: „Păi…” Soția voastră fumează țigări. Ce a adus-o acolo în primul rând? Ea greșește prin faptul că face aceasta. Se otrăvește pe ea și vă otrăvește copiii. Ea osândește toată familia și este o rușine pentru biserica Dumnezeului celui viu.   

Voi vă lăsați copii, pe tinerele voastre să iasă cu băieți la aceste petreceri rock-and-roll moderne de astăzi. Să vă fie rușine, mamă și tată! Voi spuneți: „Ei fac ce vor”. Încă mai aveți nuiele. Eu am acasă două fete; nu știu ce vor ajunge, dar dacă acest Branham bătrân trăiește destul de mult și este în toate mințile, ele pot merge, dar vor fi pline de vânătăi când vor ajunge acolo. Este o rușine!

 Astăzi, în America sunt născuți mai mulți copii nelegitimi. În fiecare an, America produce mai mulți copii nelegitimi decât au produs războaiele din patru ani de ucideri. Este un mare semn al timpului de sfârșit. Cu siguranță este.

Acum, aș vrea să observați că acest împărat era un individ mare. Oh, el era un bun Arthur Godfrey, cu toate glumele sale murdare, iar voi, femeilor, care stați acasă, în loc să vă ocupați dimineața timpul cu rugăciunea, sunteți atât de slabe încât îl ascultați pe acest om; apoi vă numiți creștine.

Ce face el altceva decât să stea acolo cu acele fete și acele lucruri? Este cea mai mare inculpare pe care a avut-o această națiune. „Oh, da, el este un american adevărat”. Dacă voi numiți aceasta un american, poate fi un american bun, dar este departe de creștinism. Iar voi nu aveți timp pentru rugăciune sau pentru a citi Biblia. Acum puteți vedea unde ne aflăm.

Dacă femeile acelea, concubinele care erau cu împăratul în acea seară, l-ar fi ascultat pe Daniel, nu ar fi fost acolo, dar observați, pe măsură ce petrecerea avansa, și ei s-au încălzit cu toții cu vinurile lor bune, cu whisky și cu berea pe care o aveau, au spus: „Să ne distrăm!” Oh, da, acest Arthur Godfrey modern, a vrut să se amuze pe seama predicatorului chel!

Așadar, el a spus: „Vom merge și vom lua vasele din casa Dumnezeului lor și vom face o glumă”. Dacă aceasta nu este o glumă spusă la radio sau la televizor, atunci eu nu am văzut niciuna. Vedeți voi, omul moare, dar duhul trăiește. „Vom spune una despre aceasta, despre aceea sau despre cealaltă ca să facem o glumă bună”.

Zilele trecute, i-am auzit cântând la radio: „Când cei sfinți vor mărșălui” în ritm de jaz, și: „Când văd Sângele” în ritm boogie-woogie. Ce rușine! Credeți că un Dumnezeu sfânt poate asculta aceasta, să fie drept și să nu judece aceasta?

Dar noi suntem fortificați; suntem o națiune mare, suntem cea mai mare din lume. Așa au fost și ei. Dar ce s-a întâmplat? Împăratul a spus: „Mergeți și aduceți vasele și haideți să avem un timp pe cinste”, iar ei au mers și au luat vasele Domnului, lucrurile sfinte. Voi sunteți vasele Domnului. Voi sunteți vasul lui Dumnezeu în care El toarnă Duhul Său Sfânt, iar ei au spus: „Să facem niște glume pe seama lor, pe seama acestor holly-rollers”.

Așadar, s-au dus, au luat vasele și le-au umplut cu vin, în timp ce fetele stăteau în poalele soldaților, distrându-se pe cinste și petrecând, având poate acasă un soț care stătea cu copiii sau poate aveau acasă o femeie care stăteau cu copiii lor, iar soțul lor beat era acolo cu ele. Ei erau acolo și aveau o petrecere mare cu acest Arthur Godfrey modern.

Fiind bine fortificați, bineînțeles că nu puteau fi deranjați de nimic. Erau cea mai mare națiune de sub ceruri. Cei mai mari oameni de știință se aflau la ei și  aveau sub controlul lor cele mai bune echipamente de război. Se aflau în spatele zidurilor, așa că nu puteau fi deranjați de nimic

Aveau un timp pe cinste și nu știau că Dumnezeu îi putea privi. Acolo, era acest „împărat” modern cu glumele lui și cântecele lui Elvis Presley al său… Probabil că aveau un timp măreț, așa că el a zis: „Aduceți-i pe acești holly-rollers și haideți să ne distrăm!” Apoi, a turnat vinul într-un vas și în timp ce-l bea a spus: „Oh, acesta este un vin bun!” Cei care se ocupau de servit și restul au zis: „Da, este bun”. (Fratele Branham bate din palme) Ca și America de astăzi, cu trucurile putrede pe care le au la televizor și la radio. Iar voi, oamenilor care vă numiți creștini, care ascultați aceste lucruri… Puteți vedea unde ne aflăm noi.

Cu voi metodiștilor, baptiștilor, prezbiterienilor, și cu voi penticostalilor, s-a întâmplat ceva. Dorințele voastre au apucat-o pe căi greșite pentru că faceți ceea ce este în inimile voastre. Pe mine nu m-ar surprinde să văd un porc mâncând pe o grămadă de gunoi, pentru că aceasta este natura lui. Dar cu siguranță m-ar surprinde… Niciodată nu am văzut și nici nu voi vedea un miel mâncând cu el pentru că natura lui este diferită. Voi nu-i veți vedea pe creștini făcând astfel de lucruri pentru că Natura marelui Duh Sfânt nu-i va lăsa să facă așa ceva. Biblia spune: „Dacă iubiți lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nu este în voi.” (1 Ioan 2.15). Voi vă puteți judeca singuri pentru că vă judecă Cuvântul. Dacă iubiți acele lucruri, dragostea lui Dumnezeu a plecat de la voi. Fie Dumnezeu are primul loc, fie nu are niciun loc. Binecuvântat să fie Numele Său.  

Sunt atât de bucuros pentru aceasta. Sunt atât de bucuros că El este curat și sfânt, și ne putem încrede în El. El nu face compromis; El este Dumnezeu și numai Dumnezeu, și nu va veni jos la noi, ci noi trebuie să ne ridicăm la înălțimea Lui. El nu va coborî la nivelul gândurilor noastre, ci noi trebuie să fim la înălțimea gândurilor Sale. El nu va asculta poruncile noastre, ci noi trebuie să le ascultăm pe ale Sale. Dar bineînțeles, noi putem face ceea ce dorim.

Spun cu respect că 90% dintre păstori au devenit atât de slabi încât nu vor predica împotriva acestui fapt. Pentru ei este mai important un tichet de masă, dar eu prefer să flămânzesc, să-mi acopăr goliciunea cu un sac și să predic Evanghelia Adevărului, decât să mănânc pui fript de trei ori pe zi și să fac compromis cu gunoiul diavolului.  Eu mă apropii de bătrânețe. Am stat de partea Evangheliei când am fost tânăr și doresc să stau mai brav acum pentru că văd că ceasul este aproape. Ce credeți că ar face profeții Vechiului Testament dacă ei s-ar ridica astăzi? Priviți la starea noastră.

Acest individ cu sticla de vin în mână, bând și distrându-se pe cinste, a spus: „O clipă! Ascultați-mă cu toții!. Dați drumul la radiourile voastre!” Acele programe vulgare, murdare, lucrurile murdare care sunt difuzate… Când au început? Priviți înapoi în istorie. Au început în zilele lui Clara Bow. Împreună cu acest texan ticălos și neduhovnicesc, au creat acele haine intime pentru femei, care le ajută să arate sexy, iar el a compus primul cântec vulgar pe care ei l-au difuzat și care era despre femeile care-și dădeau jos ciorapii și își arătau genunchii lor frumoși. S-au strecurat cu aceasta, iar acum totul este necenzurat: ei pot face și spune tot ce doresc. Diavolul a preluat aceasta fără să fie nevoit să facă ceva. Așa este. Ce credeți că ar face acele prostituate de la Hollywood dacă s-ar putea întoarce astăzi din iad? Ele ar face lucrurile diferit. Dar influența lor asupra lumii, au aruncat-o în văpăile putrezirii.

Oh, slăvit să fie Numele Domnului! Biserica creștină ar trebui să influențeze și înflăcăreze lumea cu creștinismul, dar în loc să facem aceasta, încercăm să urmăm tiparul lor. Exemplul nostru este Hristos, nu o stea de la Hollywood, o stea de televiziune. „Dar noi suntem moderni și fumăm Pall Mall”. Și veți merge în iad pentru că faceți aceasta. Imaginile pe care le vedem afară, fetele cu țigările în mână, care sunt femei frumoase, este amăgirea diavolului. Uitați-vă la ele! La câțiva ani după ce au fumat, au tuberculoză și zac undeva, pe moarte, fiind niște epave. Dar este modern. Ei pot pune aceste lucruri înaintea tinerilor, dar dacă ați vrea să puneți un tablou al vindecării divine sau altceva, să-L arătați pe Hristos, nu vă va fi îngăduit să faceți aceasta.

 „Noi suntem moderni și trebuie să mergem în pas cu restul lumii”. Ce fac cu toate marile mărci de bere, Ortel ’92, Panglicile albastre ale lui Pabst? Reclamele lor sunt difuzate la televizor pentru că nu costă nimic. Diavolul a lucrat astfel încât… Oh, Doamne, ai milă! Oameni buni, nu puteți vedea  că suntem la sfârșitul drumului? Diavolul a strecurat înăuntru aceste lucruri; el a făcut aceasta pentru că știe că zilele lui sunt numărate.

Așadar, acest tânăr a ridicat paharul său cu vin rafinat pentru un toast. Oh, vai, îmi imaginez că toți bărbații au dorit să se comporte ca el! Îi vedeți pe băiețeii din școli cum își trag pantalonii peste șolduri și își lasă părul să crească ca și cum ar fi un grup de golani, ca să arate la fel ca și Elvis Presley? Dumnezeu să-l binecuvânteze pe decanul acelei facultăți care zilele trecute a spus: „Ori vă îndreptați și vă îmbrăcați ca bărbații, ori veți părăsi această facultate!” Acesta este un american adevărat. El a spus că atunci când se îmbracă astfel, ei se comportă așa cum se îmbracă. Și acesta este adevărul. Astfel, când voi vă îmbrăcați ca o curvă, vă comportați ca o curvă. Aceasta arată ce fel de duh este în voi. Cu siguranță, vă determină să vă comportați în conformitate cu ceea ce este în voi, vă determină să vă îmbrăcați, să vă comportați și să trăiți astfel. Ceea ce este în voi, vă conduce. Cu siguranță.

Împăratul a ridicat paharul. Oh, cum zâmbea cu gura largă și ce spectacol avea să facă în fața oamenilor!  Acesta nu este decât un program de televiziune bun. Nu ar fi mers Hollywoodul la aceasta? El a spus: „Oh, vă voi spune ce vom face! Îi știți pe acei holly-rollers pe care obișnuiam să-i avem pe aici?” Vedeți? Și în clipa în care a luat o înghițitură, a aruncat o privire spre perete. Știți că în grădină exista un sfeșnic mare suspendat, iar peretele avea o tencuială albă, luminile reflectând-se pe el. În clipa aceea, ochii i-au ieșit din orbite și s-a cutremurat din cap până în picioare. Biblia spune că oasele sale au ieșit din încheieturi și că s-au bătut unele de altele.

Da, într-una din aceste zile, această națiune va fi scuturată, cu siguranță! Oh, da. Ei au spus că acei holly-rollers, acei vindecători divini, aceasta și aceea, cu toții sunt… O clipă! Dumnezeu este drept. El Își trimite Mesajul. El a făcut-o în toate celelalte epoci și o face și acum, iar trezirea este aproape încheiată. Vă amintiți că eu am spus prin Așa vorbește Domnul că America a luat decizia ei finală în anul 1946. Priviți, de atunci, ea s-a dus și nu a mai rămas nimic decât judecată și haos. Priviți ce s-a întâmplat în acest timp. Fiți atenți cum aceasta avansează din ce în ce mai repede. Suntem la sfârșit. Noi trăim în umbra venirii Sale. „Vor fi semne în soare, în lună și în stele. Și pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri”. (Luca 21.25).

Oamenii vor fi mândri și trufași, fiicele Sionului, biserica va umbla mândră și trufașă, și va păși mărunțel în timp ce umblă. Unde suntem noi? Suntem la marea petrecere rock-and-roll al lui Belșațar, iar biserica a fost prinsă în flux prin televiziune și radio, prin Hollywood. Femeile creștine își taie părul, poartă machiaj și se îmbracă cu acele haine murdare pentru că oameni stricați la minte le-au spus că nu este nimic rău în aceasta.

Zilele trecute, o femeie predicator creștină a trimis aici o fată care arăta ca și cum ar fi fost turnată în hainele sale. Ea mi-a zis: „Oh, frate Branham, tu ești învechit. Păstorul nostru eliberează femeile”.

„De unde le eliberează?”, am întrebat-o eu.

Le eliberează de Hristos și de decență. Oh, foarte celebru, femeia este… cu siguranță. Dar oricine face aceasta, este un copil al iadului! „Prin roadele lor îi veți cunoaște”. (Matei 7.16). În ce zi trăim! Cu siguranță, eu nu cred că știi ce fel de haine porți, dar femeie, îți dai seama ce faci? Te faci o unealtă sexuală pentru fiecare vagabond care trece pe lângă tine. Tu îți dorești eliberarea, dar aceasta arată ce duh este în tine. Tu vrei să fii liberă de biserică, de Hristos, de Duhul Sfânt ca să poți trăi ca restul fetelor. Aceasta nu-l exclude pe tabernacolul Branham, ci îl include. „Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu.” (Romani 3.23). Iată-ne aici. Oh, ce zi, ce timp!

El era zdruncinat. A privit spre perete, iar acolo era o bucată de mână care scria pe perete: „Mene, Mene, Tekel, Upfarsin.” Oh, cu toții au început să se uite la acest Godfrey modern, care era atât de popular! Care era problema cu el? El era cu siguranță zdruncinat. Stătea în picioare, iar Biblia spune că genunchii i s-au bătut unul de altul. Se întâmplase ceva. Ce anume? El nu putea înțelege. Credea că nimeni nu putea ajunge la el, dar Dumnezeu poate ajunge la voi. Nu contează unde sunteți, El vă cunoaște. El cunoaște faptele voastre. Așadar, el a spus: „Există un singur lucru de făcut, să-l chemăm pe predicator.” A fost adus predicatorul, cardinalul, arhiepiscopul și papii bisericilor. El i-a adus pe toți înăuntru și i-a întrebat: „Ce înseamnă aceasta?”

Acum, vom vedea o Americă modernă. Ei nu știau nimic despre supranatural, așa că nu au putut înțelege. Binecuvântat să fie Numele Domnului!

Vă mai puteți îndoi că ei ar numi Duhul Dumnezeului celui viu un ghicitor sau un diavol? Ei nu știu nimic despre supranatural. Toți sunt învăluiți în denominațiunea lor și nu știu nimic despre aceasta, așa că spun: „Oh, aceasta este doar o mică telepatie mintală!” Dar scrisul de mână este pe perete. El a făcut acel semn înaintea evreilor și l-a făcut înaintea samaritenilor, dar nu înaintea neamurilor. De ce? Pentru că a trebuit să aștepte până când păcatele amoriților aveau să ajungă la apogeu. Dar acum, scrisul de mână este pe perete pentru noi.

Ce fac ei, Îi dau atenție? Nu, domnilor. Ei doar merg înainte cu Arthur Godfrey, Elvis Presley, Pat Boone și cu restul. Moderni, tineri, adolescenți, violenți… Exact același lucru s-a întâmplat acolo. Împăratul a adus înaintea sa toți pastorii, iar ei au spus: „Noi nu știm ce este aceasta. Poate… Oh, poate există undeva o umbră!” Împăratul a avut o judecată mai bună decât aceasta și a spus „Îi voi da oricărui bărbat o parte din împărăția mea, îl voi îmbrăca și îi voi pune un lanț de aur la gât dacă poate tălmăci aceasta”. Dar ei nu aveau darul tălmăcirii, nu știau nimic despre el. Ei credeau că zilele minunilor au trecut. Nu sunt aceștia predicatorii noștri moderni? Nu sunt aceștia supraveghetorii noștri generali sau episcopii? Ei nu știu nimic despre supranatural, de aceea, numesc Duhul Dumnezeului Celui viu ceva pus la cale. O, Doamne, ai milă de această generație adulteră și murdară, care piere de pe fața pământului!  

Iată-l! Genunchii lui se băteau unul de altul. Ceva era în neregulă, el știa că ceva nu era în regulă. Oh, acolo era un semn supranatural! „Cum a ajuns acolo? De unde a venit?” A venit de sus, jos, acolo unde nu existau pereți. A putut intra înăuntru.

 Astăzi, noi ne-am dus copiii la programe televizate, la programe necenzurate. Am îngăduit ca mesele noastre să fie pline de povești de dragoste murdare și sexy în loc să aducem Cuvântul lui Dumnezeu. Nu există un copil în acest oraș care să nu știe mai multe despre Arthur Godfrey, Elvis Presley, Pat Boone sau David Crockett decât despre Isus Hristos. Am spus aceasta direct, dar oh, este atât de adevărat! Nu este de mirare că există o decădere. Știu păstorii ceva? Ei nu știu care este cauza acestor lucruri, dar ei sunt cauza lor.

Iată-l că stătea acolo, dar Belșațar a fost cauza acelor lucruri pentru că el a îngăduit ca împărăția sa să ajungă într-o asemenea stare. Astăzi, în toate aceste lucruri prin care trecem, noi credem că suntem fortificați, credem că suntem cea mai bună și cea mai mare națiune de pe pământ și că avem toată știința aici. Dar Belșațar nu știa că el nu avea toți oamenii de știință.

Acolo era o națiune care se numea mezii și perșii, și ei aveau descoperiri științifice. Mezii și perșii de astăzi sunt indienii, hindușii din India așa cum tocmai a spus fratele nostru. În cele din urmă, ei s-au retras în India. Științific, ei au găsit o cale prin care să ocolească râul Eufrat. Ei nu au putut găsi o cale de a trece de ziduri, dar au ocolit râul și au intrat pe sub porți. Știința lucrează undeva, iar acolo era o mare națiune neduhovnicească, păgână. Iar Dumnezeu a pus pe perete un semn ca să le aducă la cunoștință că zilele lor se încheiaseră. Dumnezeu a pus și pe peretele nostru și pe marea noastră petrecere rocl-and-roll un semn. Și există un satelit care zboară pe cer. Oh, noi credeam că aveam totul, nu-i așa? Noi credeam că știm totul. Dar, potrivit științei noastre, Rusia este cu cinci ani înaintea noastră, iar când îi vom ajunge din urmă în cinci ani, ei voi fi cu zece ani mai în față.  

Dumnezeu lăsa o națiune neduhovnicească, un popor neduhovnicesc, care i-a luat pe acei oameni de știință evrei de acolo… și sunt mult înaintea noastră. Noi acordăm timpul nostru femeilor, vinului și  petrecerilor, iar ei lucrează zi și noapte la cum să ne arunce în aer. Nu există nici măcar un lucru care să-i împiedice să facă aceasta chiar acum. Priviți la starea în care ne aflăm, la starea care se află întreaga națiune. Vă amintiți de acel ofițer de armată… Fratele Robertson și cu mine vorbeam ieri… Ei l-au intervievat. Unul dintre oamenii mari de știință a spus: „Nu vreau să-i sperii pe oameni, dar vreau să ne spui adevărul. Există vreun pericol?”

„Se poate întâmpla în orice clipă. Singurul lucru este că noi doar ne amuzăm unul pe seama celuilalt. Am lansat rachetele noastre, dar au eșuat, s-au ridicat doar trei picioare de la pământ. Acum, am lansat alta, dar și ea eșuează”. De ce? Pentru că ne-am otrăvit mințile cu țigări, femei, whisky și petreceri, iar aceasta L-a supărat pe Dumnezeul cerului. Și Scriptura spune că Rusia o va face.

Unde suntem noi? La sfârșit. Fiecare națiune este speriată de moarte. Cred că ei pot lansa chiar acum o rachetă și să distrugă întreaga națiune în cinci minute; ea nu va deveni altceva decât praf, se va întoarce la aburul de la început. Ei o pot face. Oh, noi am avut o petrecere rock-and-roll și L-am uitat pe Dumnezeu. Ne uităm prea mult la televizor, ne dedicăm prea mult lumii, iar ei s-au pregătit tot timpul, la fel ca mezii și perșii. Acum a venit supranaturalul, iar scrisul de mână este pe perete, nu pe perete, ci pe cer. Acum, suntem cu toții zguduiți. O, da, știința noastră modernă este zguduită; națiunea noastră este zguduită, și se poate întâmpla înainte de încheierea acestui serviciu.   

Dar aș vrea să observați altceva. Vreau să vă amintiți că în timp ce ei încă erau în acea condiție, în acea stare de beție, acolo exista o împărăteasă micuță. Ea nu fusese la petrecerea rock-and-roll. Probabil că stătuse afară citind profeția lui Daniel. Ea nu era acolo sus, nu se dezmăța în păcatul lor, și a venit alergând. Când împăratul nu a știut ce să facă, ea a alergat la el și a spus: „Să trăiești veșnic împărate! Știu că ești zdruncinat. Știu că ești necăjit. Pastorul și niciunul dintre sfătuitorii tăi, papa sau cardinalii tăi sau vreunul dintre oamenii tăi distinși și supraveghetorii tăi, niciunul nu poate tălmăci acest scris pentru tine. Dar în împărăția ta există un bărbat care cunoaște supranaturalul. Oh, slăvit să fie Numele Său! Biserică, astăzi există în mijlocul nostru un Bărbat și El poate citi supranaturalul. El poate scrie supranaturalul. Există un Bărbat. Oh, nădăjduiesc că-L veți întâlni! Nădăjduiesc că El va intra în inimile voastre chiar acum. El vă va vorbi vouă, femeilor. El vă va vorbi vouă, bărbaților, și vă va îngădui să vedeți starea în care ați ajuns. El este singurul care poate citi starea voastră. Eu pot predica până  rămân fără glas, pot plânge până când lacrimile vor săpa șanțuri pe obrajii mei; aceasta nu ar fi de folos pentru că eu sunt doar un om. Dar există un Bărbat. Numele Lui este Isus și El vă poate spune ce înseamnă aceasta. Nu vreți să veniți și să vorbiți cu El puțin?

Care este însemnătatea acelor sateliți pe cer? Care este problema? Ce este acest Babilon modern în care încercăm să construim o mașină care să ne ducă pe lună? Nu veți izbuti niciodată! Despre ce sunt toate acestea? Știința nu știe; ei sunt într-o alergare nebună după ceva, însă nu știu ce este. Dar există un Bărbat. Există un Bărbat care știe despre ce este vorba, pentru că El este Cel care a scris aceasta aici. El știe cum să citească acest Cuvânt. Oh, El știe ce înseamnă pentru că El Îl are pe „Așa vorbește Domnul”! El a făgăduit că „Lucrările pe care le fac Eu, le veți face și voi. Dacă pe mine, Domnul casei, M-au numit Beelzebul, cu atât mai mult îi vor numi pe cei din casa Sa?”

Scrisul de mână este pe perete. Satelitul este pe cer, pretutindeni sunt cutremure, vulcanii erup, refluxurile rup malurile mării… Ce este aceasta? Scrisul de mână, nu numai pe cer, ci și pe pământ. „Vor fi semne în cer și pe pământ, oamenii își vor da sufletul de groază („Oh, noi nu știm ce să facem”), nedumeriți din pricina timpului, necazuri…” Ce este necazul? Nenorociri între națiuni, între toate națiunile. Lăsați doar o rachetă să zboare, și aceasta va face totul. Ce este aceasta? Există un Bărbat care poate tălmăci aceasta. Împărăteasa a mers și l-a adus pe acest bărbat. Doamne, dă-mi putere în dimineața aceasta! Doamne, dă-mi putere să-L aduc astăzi pe acel Bărbat la nevoile voastre, să-L aduc la voi. El este Cel care poate tălmăci cazul vostru. El este Cel care vă poate spune unde ați greșit; El este Cel care vă poate spune unde v-ați oprit; El este Cel care vă poate spune de unde să începeți.  

Ea a mers și l-a adus pe Daniel, reprezentantul lui Dumnezeu, iar el a mers acolo sus. Vă puteți imagina un profet sfânt spunând: „O, împărate, sunt onorat să mă aflu aici. Oh, dacă aș putea spune cuvintele potrivite, voi avea acel lanț de aur!” Puteți vedea unde au ajuns lucrurile azi? „Dacă aș putea gâdila urechile poporului meu, dacă aș putea păstra aceste lucruri în felul… Mie nu-mi pasă ce fac ei. Ei contribuie mult la tezaur, fac aceasta, aceea sau…”

„Vom construi o biserică mare și vom pune o turlă mare pe ea. Vom face aceasta, aceea sau cealaltă”. O, Dumnezeule, fii milos cu asemenea oameni. Dă-mi Adevărul. Da. „Oh, frate, dacă vorbim așa, poporul nostru se va ridica și va pleca”. Nu o vor face dacă-L iubesc pe Dumnezeu, ci  se vor bucura când vor auzi aceste lucruri. Un adevărat om a lui Dumnezeu nu privește încoace și încolo. El nu privește să vadă dacă cineva spune: „Este bine, faci bine”. Nici ca să vadă dacă cineva spune: „Oh, nu ar fi trebuit să faci aceasta!” Lui nu-i pasă ce spune cineva, ci se bucură de prezența Duhului Sfânt și privește numai înainte și în sus. Lui nu-i pasă ce spune predicatorul sau alți oameni, ci se bucură de prezența Celui ce l-a trimis. Așa este. El trebuie să fie numai pe placul Cuiva.  

Priviți la aceasta! El a spus: „Oh Belșațar, ar fi trebuit să știi mai mult decât atât. Nu știi că tatăl tău, Nebucadnețar (care de fapt fusese bunicul său) a spus: „Nu știi că tatăl tău…” (care era succesiunea împăraților), „Belșațare, nu ai știut să faci mai bine? Tu ai avut chiar aici un exemplu, a ceea ce i-a făcut Dumnezeu tatălui tău pentru că a devenit încăpățânat și trufaș, și și-a lăsat împărăția să meargă înainte așa cum a mers. Tu ai avut un exemplu a ceea ce a făcut el”. Astfel, ai avut un exemplu a ceea ce a făcut Dumnezeu celor ce nu au umblat drept înaintea Sa. Acestea nu sunt lucruri tainice, nu este un mesaj greu; este adevărul. Tu ai avut un exemplu și știi ce le-a făcut femeilor care au dansat înaintea idolilor. Tu știi ce le-a făcut bărbaților care au mers după femei stricate, știi ce le-a făcut bețivilor, homosexualilor și stricaților din Sodoma. Nu este ceva ciudat, pentru că știi aceste lucruri. El a spus: „Ar fi trebuit să le știi. Iată exemplul tău, în bunicul tău. Dar acum, iată care este însemnătatea scrisului de mână: „Dumnezeu a numărat zilele împărăției tale, pentru că ai fost cântărit pe cântar și ai fost găsit ușor”.

Oh, dacă a fost vreodată un timp în care metodiștii, baptiștii, prezbiterienii, luteranii, penticostalii… Ei au fost cântăriți pe cântar, pe cântarul lui Dumnezeu și au fost găsiți ușori. Ei au numit Duhul Dumnezeului Celui viu ceva neduhovnicesc. Au făcut aceasta în pofida lucrării harului, și  s-au gândit la biserici și organizații mari. Voi, Adunările lui Dumnezeu, voi, Biserica lui Dumnezeu și voi, unitarienilor, trinitarienilor, baptiștilor, prezbiterienilor, catolicilor, voi știți că v-ați întors în Babilon. Ați avut un exemplu al acestui lucru, iar tabernacolul Branham știe că ați fost avertizați în legătură cu aceste lucruri cu ani în urmă. Dar acum ați fost cântăriți și ați fost găsiți ușori. Vă certați, vă agitați, țineți dușmănie și fierbeți. Credeți că Dumnezeu ar putea lucra într-un astfel de loc? Niciodată! Iată-vă. Indiferenți, neduhovnicești, fără dragoste firească, neînduplecați, neînfrânați, aceasta este ziua în care trăim. 

Țineți minte că el a spus: „Dar tu știai aceasta!”, și chiar în timpul în care Daniel aducea profeția sa și îi spunea acelui împărat… Vă puteți imagina că Daniel s-ar fi lingușit pe lângă el ca să obțină un lanț de aur? Vă puteți imagina un om al lui Dumnezeu făcând compromis cu diavolul pentru a fi popular? Niciodată! Voi puteți avea televizoarele voastre, programele voastre, bisericile voastre mari, puteți avea orice doriți, dar eu nu vreau să fiu faimos, Doamne, ci îngăduie să fiu sincer cu Duhul Sfânt și să spun Adevărul. Mie nu-mi pasă ce vine sau ce pleacă. Noi avem un singur lucru de făcut acesta fiind să ducem mai departe însărcinarea binecuvântatului nostru Domn. Dar, iată-ne. Ne aflăm în timpul de astăzi, iar aceste lucruri se regăsesc asupra noastră. Nimic nu mai poate fi făcut acum. Noi am trecut linia. Ce stare!

Națiunea este aglomerată în păcat și nebunie. Scrisul de mână este pe perete. Duhul lui Dumnezeu Se descoperă pe El Însuși, iar oamenii se întorc și spun: „Beelzebul”. Dar Isus a spus: „Ați vorbit împotriva Mea, și Eu vă iert, dar când va veni Duhul Sfânt și veți spune un cuvânt împotriva Lui, aceasta nu vă va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel ce va veni”. Un exemplu bun sunt Rusaliile; apoi după Rusalii, după ce au respins Mesajul, a venit Titus și a dărâmat zidurile Ierusalimului. Cu siguranță, suntem aici.

Și ce s-a întâmplat chiar în timp ce era dată profeția (ascultați acum în încheiere)? Ce s-a întâmplat? În timpul în care era rostită profeția, mezii și perșii intrau pe sub poartă. Gărzile templului fuseseră măcelărite. Gărzile palatului au fost împrăștiate pe străzi. Ascultați! Zece minute mai târziu, acele fete moderne și frumoase, acele femei moderne care erau departe de bebelușii și copiii lor… ce s-a întâmplat? Ce a avut loc? Ele urmau să fie ucise pe străzi. Au fost siluite de soldați. Pântecele lor a fost spintecat și asupra lor a fost adusă ocara pentru că au eșuat să asculte. Ajunseseră prea departe.  

Ascultați prieteni! Există posibilitatea ca, chiar în acest ceas sau în următoarele zece sau douăzeci și cinci de minute, Rusia să trimită un satelit și să-l prăvălească chiar aici, peste această națiune, să-și pregătească trupele și să spună: „Predați-vă sau în câteva minute nu veți fi altceva decât praf!” Ei o pot face chiar acum. Gândiți-vă la aceasta. Ei o pot face chiar acum. Ce s-ar întâmpla? Avioane încărcate după avioane încărcate, vase încărcate după vase încărcate cu soldați comuniști neduhovnicești ar înghiți pământurile noastre, ar lua fetele noastre, le-ar târî pe străzi și le-ar trata ca pe vite, ar trece o sabie prin ele, ar intra în casele noastre, ar lua soțiile noastre, lovind capetele copiilor de perete și le-ar necinsti. Nu veți putea spune nimic pentru că totul le-ar aparține lor.

 Voi ziceți: „S-ar preda Pentagonul nostru?” Cu siguranță că da. Acesta ar fi singurul lucru pe care l-ar putea face. Va fi nevoit să-l facă. Dacă nu o va face, nu am fi nimic decât praf în câteva minute. Poate am mai avea câteva ore de viață, dar ce măcel! Cum? S-ar putea ca ei să urce chiar acum în avioane. Navele lor ar putea fi în porturi. În curând, aceste lucruri despre care vorbim ar putea deveni realitate. Conform profeției, nu mai există nici măcar un lucru care ar putea împiedica împlinirea acestor lucruri. Iată! Voi nu știți în ce condiții ați putea fi săptămâna viitoare pentru că am fost cântăriți pe cântar și am fost găsiți ușori

Dacă aceste lucruri sunt adevărate, iar voi vedeți că ele sunt adevărate, cât de aproape este venirea Domnului? În seara aceasta, doresc să merg mai departe. Unde va fi biserica atunci când se va întâmpla aceasta? Voi, care ați fost întotdeauna învățați că biserica va trece prin necaz, veniți să aflați! Dacă aceasta este atât de aproape, dacă distrugerea este atât de aproape, cu cât mai aproape este venirea Domnului? Înainte ca o rachetă să lovească această țară, biserica va fi în brațele lui Hristos și va fi plecată. Suntem la sfârșit. Se poate întâmpla oricând. Să ne rugăm.

Vreau gândirea adâncă a oamenilor aici, îi vreau pe aceia care știu că El v-a vorbit în ultimele câteva minute… „Da, am fost greșit și vreau să fiu în ordine cu acest Bărbat care ne-a vorbit, pentru că El este Singurul care poate citi acest scris de mână. Vreau să fiu în ordine”. Vreți să ridicați mâna și să spuneți: „Roagă-te pentru mine, frate Branham”?

Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă, și pe tine, și pe tine, așa este. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Dumnezeu să te binecuvânteze, tânără. Dumnezeu să te binecuvânteze, tinere. Dumnezeu să te binecuvânteze, fetițo. Dumnezeu să te binecuvânteze, pe tine, cel din spate, pe adolescenta aceea și pe băiețelul acela. Dumnezeu să te binecuvânteze, sunteți exact în clipa în care dați piept cu viața.

Oh, s-ar putea întâmpla și se va întâmpla. Se va întâmpla. Scumpo, acest fir de ață fragil pe care umbli, se va rupe. Ce se va întâmpla cu sufletul tău sărman?

 Timpul nu va mai fi pentru că atunci se va contopi cu veșnicia. Scrisul de mână de pe perete… o dovadă științifică. Ei încearcă să ajungă pe lună așa cum au încercat să o facă și în Babilon. Totul se repetă. Dumnezeul cerului nu mai poate sta pe loc. Este timpul. Eu nu știu când, dar este timpul.

Profeții falși mint, negând Adevărul lui Dumnezeu,

Că Isus Hristos este Dumnezeul nostru.

Zilele Neamurilor sunt numărate,

Cu nenorociri presărate,

Întoarceți-vă, voi cei risipiți, la ai voștri!

Ziua răscumpărării este aproape,

Inimile oamenilor se prăbușesc de teamă.

Umpleți-vă cu Duhul, candelele voastre să fie pregătite și curate, și priviți în sus pentru că răscumpărarea voastră este aproape. Este mai târziu decât credeți. Dacă simțiți că ați fost greșiți, mie nu-mi pasă de cât timp aparțineți acestui tabernacol, nu-mi pasă de cât timp aparțineți de biserica voastră, de câte ori ați vorbit în limbi, de câte ori ați dansat în Duhul, dacă încă puteți vedea că lumea atârnă de voi, veniți pentru o clipă aici. Veniți aici, oilor pierdute! Întoarceți-vă, voi cei risipiți, la ai voștri.

Vreți să veniți aici pentru o clipă și să mă lăsați să vă strâng mâna? Stați aici și haideți să ne rugăm împreună. Vă invit. Ridicați-vă chiar acum de pe scaunele voastre și veniți aici. Sunteți interesați de rugăciunea mea? Vă invit să veniți. Așa este. Domnul să te binecuvânteze, scumpul meu frate. Veniți aici la altar pentru câteva minute. (Fratele Branham se îndepărtează de microfon).

Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, fratele meu. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate. Veniți aici… (Spațiu gol pe casetă)

…Dacă suntem străini unul pentru altul, ridicați mâna. Aceasta este în neregulă cu tine, nu-i așa? Tu ai credință. Tu ești din Kentucky. Dumnezeu să te binecuvânteze. Duhul Sfânt… Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze. Ziua răscumpărării. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze… (spațiu gol pe casetă)

…Citirea minții… Dacă acesta nu este Duhul lui Hristos, eu nu știu unde este El. De ce zăboviți și așteptați acolo? Nu puteți vedea că este El? „Lucrările pe care le fac Eu, le veți face și voi”. Acesta a fost semnul de la sfârșitul timpului. Ascultați-L în seara aceasta și veți vedea că este semnul din timpul sfârșitului.

Veniți, voi cei care credeți că Dumnezeu a vorbit inimii voastre în dimineața aceasta și v-a spus: „Ar trebui să-ți fie rușine pentru că ai făcut lucrurile pe care le-ai făcut!” Veți pleca? Voi spuneți: „Nu-mi place că mă vede sora mea”. Dar Domnul vostru? Oh, voi doriți să fiți salvați! Nu vreți să mergeți în iadul diavolului, dar nu-L primiți ca Domnul vostru. Domnul este un Conducătorul, El preia totul, dar voi vreți să aveți propria voastră viață privată; vreți să trăiți viața de creștin așa cum vreți voi, și nu cum vrea El. Lăsați-L să vină în inima voastră!  

„Oh, Isuse, Te-am lăsat să vii în inima mea, ca Salvator al meu, dar nu Te-am lăsat niciodată să ai controlul pentru că am dorit să acționez așa și așa, pentru că vreau să fiu modernă”. Oh, El nu este încă Domnul vostru! Duhurile lui Elvis Presley și Godfrey vă au încă, diavolul. Cu siguranță. Nu vreți  să veniți acolo unde Se mișcă Hristos? Vedeți Duhul Lui?

Dulce Duh, vino în sufletul meu. Nu vreți să vă rugați? Eu știu că voi credeți că ceva nu este în regulă cu mine, dar când văd biserica și pe cei nepăsători ai bisericii… ce credeți că s-ar fi întâmplat dacă George Washington în zilele sale, ar fi văzut întâmplându-se același lucru care s-a întâmplat aici? Ce credeți că ar fi făcut oamenii neprihăniți și oamenii mari ai anilor care au trecut? Când Charles G. Finney striga un singur cuvânt: „Pocăiți-vă sau veți pieri!”, oamenii leșinau pe străzi, dar astăzi, Duhul Sfânt poate pune scrisul de mână pe perete și să Se arate prezent, fiindcă bărbații și femeile vor sta acolo privind în jur. Oh, ce răceală!  

Amintiți-vă că „Așa cum a fost în zilele lui Noe (când au fost salvate opt suflete), la fel va fi și în zilele venirii Fiului omului”. El vă cheamă: „Vino!” Vă invit la altar cu restul de aici. de ce nu vreți să veniți dacă știți că ați păcătuit?

Stați aici și arătați-I lui Dumnezeu că sunteți dispuși să faceți un efort. Dar dacă Duhul Sfânt nu poate să vă miște, știu că nici eu nu pot. Așadar, să ne plecăm capetele acum.

Doresc să mă rog pentru femeia aceasta care și-a pus mâna aici sus, de pe marginea patului. Sora mea, Isus Hristos îți poate salva viața și nu numai aceasta. Crezi că El poate? Ești conștientă de aceasta? Dacă sunt slujitorul Său, El a spus în Cuvântul Său: „Spune acestui munte: „Mută-te!”, și nu te îndoi, ci crede că ceea ce ai spus se va împlini, și vei avea lucrul cerut”. Îl vei sluji toată viața ta? Dă-I slavă tot restul zilelor tale.

Doamne Dumnezeule, în timp ce țin mâna acestei femei, care stă aici pe moarte, mă gândesc că poate nu va mai rezista până la serviciul din seara aceasta, dacă Tu nu o ajuți. O văd prea slabă ca să se poată ridica. A trebuit să se așeze jos, dar Tu ai spus că „Rugăciunea credinței îl va mântui pe cel bolnav și Dumnezeu îl va ridica.” Mă rog ca Tu s-o vindeci pe această femeie acum, iar în inima mea sărmană, deoarece știu că duhul ei este aici, îi spun bolii trupului: „Pleacă în Numele lui Isus Hristos pentru ca sora noastră să poată trăi!” Fie ca din ceasul acesta, suferința și slăbiciunea să plece de la ea! Fie ca ea să fie bine pentru slava lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. Cuvântul a fost spus. Din punctul meu de vedere, obiectivul și motivul meu, sunt drepte, dar nu sunt eu, ci este El.

Acum, du-te și bucură-te. Uită totul despre boală. Ridică-te, ia-ți patul, du-te acasă și bucură-te. Rămâi la serviciul din seara aceasta. Priviți la Domnul Dumnezeu!  

O Doamne, stăm în mijlocul acestui ceas al morții, moartea față de păcat, moartea față de indiferență, față de boală, plecarea bolilor… Marele Tău Duh care îmi spune starea lor este aici… Mă rog pentru cei care stau aici la altar și știu că scrisul de mână de pe perete este sigur. Ei nu trebuie să ia cuvântul meu pentru aceasta, fiindcă acum au Cuvântul Tău. Ei au cuvântul ziarelor, au cuvântul oamenilor de știință, iar noi știm că Tu, care ești un Dumnezeu drept, nu puteai lăsa Babilonul să meargă în starea în care era, fără să-l judeci. Și mai știm că Tu nu ne vei lăsa nici pe noi să mergem fără să primim judecata Ta, de aceea, Te rugăm, Tată, să îngădui ca cei care stau aici, să scape de acea judecată, pe măsură ce vin în siguranță sub brațele lui Isus, în timp ce vin să asculte Omul care poate tălmăci supranaturalul, lucrurile duhovnicești.

Ei au auzit Glasul Tău vorbind și au venit să Te asculte pe Tine. Iar când ai vorbit, ei s-au ridicat de pe scaunele lor și au venit. Ei nu se rușinează. Doamne, unii dintre ei au fost creștini de mult timp și nu le este rușine să mărturisească că au greșit. Iar Tu ai spus că „Dacă cineva Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Eu îl voi mărturisi pe el înaintea Tatălui și a Îngerilor sfinți”. Fii îndurător, Dumnezeule veșnic și dă-le Viață veșnică celor care o caută. Fie ca inimile lor scumpe să fie umplute cu bunătatea lui Dumnezeu, pentru că îi aduc înaintea Ta, Doamne.

Chiar acum, ei au făcut ceva ce sfidează legile științei: s-au ridicat de pe scaunele lor și au venit aici. Mâinile lor s-au ridicat, ceea ce arată că în ei este un duh care se mișcă, iar acel duh care se mișcă i-a convins prin Cuvântul lui Dumnezeu că sunt greșiți. Acțiunile lor au dovedit că ei recunosc că sunt greșiți și au fost îndeajuns de respectuoși și de supuși încât au venit la altar să-și mărturisească greșelile și să ceară milă. Tu nu-i vei respinge cu niciun chip. Îngăduie Doamne, ca fiecare să fie umplut cu Duhul Tău, în Numele Fiului Tău, Domnul Isus.

Acum, în timp ce avem capetele plecate, mă întreb dacă

voi, cei care stați în această dimineață aici și simțiți că ați făcut ceea ce trebuia, ați venit la chemarea marelui Dumnezeu sfânt, și nu a fratelui vostru. Voi ați făcut aceasta pentru că Duhul Lui v-a chemat să recunoașteți că ați fost greșiți, și pentru că doriți să fiți drepți, v-ați rugat Celui care spune: „Dacă unui om îi lipsește înțelepciunea, să o ceară de la Dumnezeu. Cereți Tatălui orice în Numele Meu, iar Eu vă voi da.” Voi ați venit cu o inimă sinceră, credința voastră fiind bazată în mod solemn pe Cuvântul lui Dumnezeu, deci credeți că veți primi ceea ce ați cerut? Dacă credeți, doriți să ridicați mâinile spre Dumnezeu și să spuneți: „Acum cred.”? Dumnezeu să vă binecuvânteze. Aceasta este bine. „Acum cred că am primit ceea ce am cerut”.

Fie ca harul lui Dumnezeu să îmbogățească pentru totdeauna sufletele voastre și să vă binecuvânteze făcându-vă pentru veșnicie ai Lui în Împărăția și în Lumea care va veni. Fie ca harul Lui veșnic să nu vă părăsească niciodată. Fie ca El să vă țină în ceasul ispitei, iar dacă marea bombă va lovi și marele timp va veni, fie ca voi să fiți luați sus în răpirea binecuvântatei Sale biserici, ca să fiți cu El pentru totdeauna.

Voi, cei care stați în audiență cu capetele plecate, ați dori să fiți amintiți în rugăciune, deși nu ați venit aici sus? Vreți să ridicați mâna? Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Priviți, sunt ridicate o mulțime de mâini, 90% din audiență. Realizați că acesta este un timp al căutării? Acesta este un timp în care trebuie să fim căutați și s-ar putea ca acesta să fie ultimul Mesaj al Evangheliei care va fi predicat. Acea bombă poate lovi pământul înainte să înceapă Mesajul din seara aceasta.

Nu există nimic să o împiedice. Ele sunt pregătite, sunt gata. Tot ce trebuie sunt câteva pahare de vodcă și vor veni. Singurul lucru care le reține acum este harul lui Dumnezeu, care încearcă să-Și adune Biserica împreună. Nu vreți să mă ascultați ca frate al vostru? Ascultați Scripturile, ascultați-L ca Salvator al vostru și lăsați-L pe Hristos să fie Conducătorul suprem al vieții voastre. Faceți aceasta în timp ce ne rugăm.

Rugați-vă fiecare dintre voi în felul vostru. Dacă sunteți baptiști, rugați-vă în felul în care o fac baptiștii. Nu este nicio diferență. Doar rugați-vă pentru că nu este timpul să ne disputăm denominațiunile acum. Am trecut de epoca aceea.

În timp ce stăm aici, nu ar fi drept dacă în urma evanghelizării ar fi și un serviciu de botez? În duminica de Paști doresc să fiu aici pentru un mare botez, iar dacă nu L-ați primit niciodată pe Hristos și nu ați fost botezați în Numele Domnului Isus Hristos, dar tânjiți să fiți botezați prin scufundare, vă invităm să veniți. Noi suntem pregătiți s-o facem chiar și acum. Păstorul are ceva de spus. Îl voi ruga să se roage el acum în timp ce așteptăm. În regulă, frate Neville…

-Amin-