Mulțumesc, frate Neville.
Să rămânem în picioare și să ne plecăm capetele pentru un moment de rugăciune.
Tată ceresc, Te slăvim pentru tot ce au văzut ochii noștri și au auzit urechile noastre. Îți mulțumim, Doamne, pentru că astăzi știm că ești același IaHVeH Dumnezeu mare care ai fost întotdeauna și vei fi în veci.
Îți mulțumim pentru Isus Hristos care a făcut posibil să fim aduși înapoi în părtășia cu Tine prin Sângele Lui nevinovat pe care L-a vărsat, prin Ispășirea acelui Sânge făcându-ne fiii și fiicele lui Dumnezeu. Încă nu se arată ce vom fi la sfârșit, dar știm că vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este. Tată, nouă ne ajunge aceasta pentru că suntem făcuți după chipul Lui.
Tată, noi nu vrem să ne asemănăm cu lucrurile acestei lumi, ci dorim să fim transformați prin înnoirea duhului nostru, prin Duhul Sfânt, pentru ca El să poată veni în viața noastră și să ne ia sub ocrotirea Lui, ca să ne ocrotească și să ne călăuzească în toate zilele pe care le mai avem pe pământ și să slăvim Numele Lui cel mare.
Îți mulțumim pentru toate aceste lucruri, iar în seara aceasta așteptăm cercetarea Ta și credem că Te vei întâlni cu noi după cum ai făgăduit, în Numele lui Isus. Amin.
Vă puteți așeza.
Cred că David este cel care a spus: „Mă bucuram când mi se zicea: „Haidem să mergem la casa Domnului!” Noi Îi suntem într-adevăr foarte recunoscători pentru că ne aflăm în seara aceasta aici, iar pentru mine este un privilegiu să vă pot vorbi.
Eu fac câteva benzi, așa că m-am uitat în cameră ca să văd dacă se înregistrează și am văzut că frații sunt acolo. Benzile sunt pornite, funcționează. În ordine. Ei fac aceasta pentru că am promis că voi înregistra aceste Mesaje în tabernacol, ca să fie trimise pretutindeni.
Aș vrea să vă spun ceva despre azi dimineață. Când s-a încheiat adunarea de dimineață, s-a întâmplat ceva despre care cei care nu au fost prezenți nu au auzit. În timp ce încheiam adunarea de dimineață și vorbeam de aici de pe platformă, am observat un frate care stătea acolo și dădea mâna cu oamenii: este fratele Way. Așa îl numim noi aici. Soția lui este soră medicală.
Fratele Way este un slujitor al lui Dumnezeu. El are un serviciu pământesc dar de mulți ani are pe inimă o chemare pentru câmpul misiunii. Astfel s-a simțit călăuzit de Dumnezeu în locul acesta pentru a primi indicații înainte de a porni pe câmpul misiunii. Cu câteva zile în urmă, eu am avut o discuție cu el și cu soția lui.
Azi dimineață când am mărturisit că am un complex, m-am referit și la fratele Way, care are și el un complex, ceea ce este normal pentru toți oamenii. O clipă mai târziu, fratele Way a făcut un infarct și a căzut jos mort. Eu am văzut-o pe soția lui și… eu am fost lângă mulți oameni care erau pe moarte, așa că nu mai este nevoie de explicații. Dorința mea este să mă laud cu Hristos și cu puterea Lui. Dacă nu ar fi făcut nimic în timpul acesta, nu am avea nici un motiv să ne lăudăm cu El, dar eu am văzut că Isus Hristos a înviat o mulțime de morți cercetați și confirmați în mod incontestabil de doctori.
De exemplu, nu demult, într-o adunare din Connecticut care s-a ținut într-un auditoriu vechi, mare și cunoscut, dr. Barton, un doctor creștin, a stat pe platformă alături de mine. Acolo era o femeie creștină fină, bogată și bine văzută, iar în timp ce chemam rândul de rugăciune am observat-o dintr-o dată. Când inima încetează să mai bată și omul moare, poți să-i închizi ochii, dar dacă moartea survine brusc, printr-un șoc, ochii se dau paste cap, adică rămâne vizibilă partea albă a lor. Și eu am observat cum femeia aceea s-a lăsat în jos, iar cei de lângă ea au chemat un doctor. El a alergat la femeie, i-a luat pulsul și i-a ascultat inima cu urechea. Era moartă. Când a înțeles aceasta, fiica ei a țipat, întrerupând adunarea, dar eu am continuat pentru că nu aveam nimic de la Domnul pentru acea femeie.
Cineva a spus: „Să fie chemat fratele Branham!” dar un altul a răspuns: „Nu vrem să-l întrerupem în timp ce cheamă rândul de rugăciune, pentru că este sub darul deosebirii.”
„Atunci chemați-l pe micuțul Branham”, acesta fiind Billy, dar el nu a vrut să meargă pentru că femeia era moartă.
Voi știți că oamenii sunt superstițioși când cineva este mort, dar trupul acesta este numai învelișul. Persoana însăși nu mai este prezentă acolo, este plecată, dar oamenii au gânduri ciudate cu privire la lucrul acesta. Astfel, lui i-a fost frică să se apropie de ea, pentru că era moartă, dar Duhul Sfânt mi-a vorbit și m-a trimis la femeie. M-am întors imediat, am coborât scările și m-am îndreptat spre locul unde se afla moarta; și chiar când eram aproape de ea, Duhul Sfânt a vorbit prin mine și a spus: „Maria!”
„Da, frate Branham”, a răspuns ea și totul a revenit la normal. Ea nu mă mai văzuse niciodată până atunci și era pentru prima dată în adunare.
Cu vreo patru sau cinci ani în urmă, eu am vorbit la Shawano. S-a adunat o mulțime mare de oameni și printre ei era și un bărbat de vreo optzeci de ani împreună cu soția lui drăgălașă. Amândoi erau luterani și mergeau la biserica aceea renumită, i-am uitat numele, dar este cea mai mare adunare luterană din America în ce privește numărul membrilor. În regiunea aceea cei mai mulți sunt luterani. Și în timp ce vorbeam, am observat cum capul bătrânului a căzut în spate așa; mâinile i s -au lăsat în afară și el s-a aplecat înainte, mort pe scaun. Soția lui a început să strige disperată: „Să mă ajute cineva! Să mă ajute cineva!”
Eu am privit într-acolo și am spus: „Rămâneți liniștiți pe loc!” Înțelegeți? Eu așteptam un cuvânt de la Domnul. Știam că cel ce a făcut aceasta era Satana, pentru că tocmai eram pe punctul să-i chem pe oameni la altar; și aceasta se întâmplă atunci când el vrea să se arate. Ați observat vreodată că atunci când se face chemarea la altar, copiii mici încep să țipe și alte lucruri asemănătoare? Acesta-i Satana, iar voi, cei care sunteți duhovnicești, înțelegeți. Domnul mi-a făcut cunoscut numele bărbatului mort, iar când l-am chemat pe nume, a venit din nou la viață.
Vedeți? Eu am văzut adesea cum Domnul Isus i-a înviat pe morți. Bebelușul acela din Mexic a murit la ora nouă dimineața și a revenit la viață între zece și unsprezece în seara aceea. Un doctor a confirmat prin certificatul de deces că copilul a murit la ora nouă dimineața în cabinetul lui, din cauza unei aprinderi de plămâni. Din câte știu, copilul trăiește și astăzi. Aceasta s-a întâmplat în prezența a treizeci sau patruzeci de mii de oameni.
În dimineața aceasta l-am văzut pe fratele Way în timp ce cântam „Glorie, glorie, aleluia!” și dădeam mâna unul cu altul. Am văzut cum parcă a fost săgetat de ceva și capul i-a căzut pe spate. Fratele Way nu leșină ușor, dar de data aceasta am văzut cum s-a lăsat pe spate, iar soția lui, care este soră medicală calificată, i-a luat pulsul și a început să țipe pentru că el era dus.
Atunci, sora Nash, o doamnă de culoare care vine la adunare aici și alții, au început să alerge în față, în timp ce sora Way îmi făcea semn cu mâna să cobor de la platformă. Eu am spus însă: „Rămâneți pe scaunele voastre și stați liniștiți.” În asemenea situații să nu vă neliniștiți, pentru că aceasta este ceea ce vrea să producă Satana. Înțelegeți? Stați liniștiți și așteptați să vedeți ce spune El, iar dacă cineva trece în veșnicie, nu uitați că noi toți trebuie să trecem odată. Și eu cred că nu există un loc mai potrivit în care se poate întâmpla aceasta, ca adunarea, casa Domnului.
Bărbatul era acolo fără viață, iar eu mă gândeam: „Poate i s-a făcut numai rău sau ceva de felul acesta.” Dar când am privit într-acolo, și capul i-a fost întors spre mine, am văzut că ochii îi erau dați peste cap. Lucrul acesta se întâmplă numai atunci când inima încetează brusc să mai bată. M-am dus la el și am observat că cineva, o persoană amabilă, îi pusese ceva sub cap. Mâinile, picioarele, trupul îi erau țepene. Fața îi era întunecată ca haina mea, iar ochii îi erau dați peste cap. Eu știu cum se manifestă infarctul, de ce este cauzat și care este urmarea lui. I-am luat pulsul, dar n-am simțit nimic. (Fratele Branham bate în amvon). Aici este soția lui, o soră medicală calificată, care i-a luat de asemenea pulsul și nu a simțit nimic.
Acum câteva zile, când am fost aici cu fratele Way, am văzut prin Duhul deosebirii că are o inimă șovăitoare, de aceea m-am gândit: „Aceasta este!” Apoi mi-am pus mâinile peste el și am spus: „Dumnezeule scump, eu chem înapoi sufletul fratelui meu, viața lui, în Numele lui Isus Hristos!”, și Domnul IaHVeH știe, și Biblia Lui este în fața mea, că în clipa aceea i-am simțit pulsul… Eu știu că în ziua judecății voi răspunde dacă ceea ce spun este greșit. La început părea că bate mai repede: pomp, pomp, pomp, pomp, pomp; apoi a devenit normal: pomp, pomp, pomp, pomp.
Fratele a încercat să-mi spună ceva, dar s-a auzit doar un zgomot slab, însă după câteva clipe a șoptit: „Frate Branham…” Se părea că va adormi din nou, de aceea i-am controlat pulsul din nou și am constatat că era normal. L-am privit atent și mi-am dat seama că nu știa unde se află, dar inima îi bătea normal. Dumnezeu adusese viața înapoi în el.
Eu spun aceasta spre slava lui Isus Hristos, care este același Dumnezeu. În dimineața aceasta am predicat mai mult și am depășit timpul. Astfel, puteau să fie doar două lucruri care i-au provocat infarctul: ori s-a obosit, ori a fost afectat când am vorbit despre complexe, deși nu am vrut să spun nimic în defavoarea fratelui meu, deoarece eu însumi am mărturisit că am un complex. Mai mult, cred că dacă întreb în seara aceasta adunarea: „Câți de aici știți că aveți un complex?”, fiecare va ridica mâna. Ca să știi că am dreptate, frate Way, și că mi-a fost arătat prin darul deosebirii, aș vrea să ridice mâna toți cei care au un complex. Priviți! Eu nu știu dacă fratele Way a fost șocat când am spus aceasta despre el și a luat-o ca un reproș, iar apoi a căzut în acea stare, dar știu că Domnul Isus l-a adus înapoi.
Eu cred că în mijlocul nostru se află același Dumnezeu mare, pe care sfântul Pavel L-a reprezentat în zilele lui. Într-o seară, el a predicat până noaptea târziu, iar un bărbat a căzut de la etaj și a murit. Dar Pavel s-a așezat peste om, prin harul lui Dumnezeu, apoi i-a spus adunării: „Viața este din nou în el.” Poate nu ați văzut-o niciodată, dar mă gândesc că aceasta ne dovedește că Isus Hristos este Același ieri, azi și în veci.
Mă gândesc că poate lucrul acesta s-a întâmplat și dintr-un alt motiv: Eu v-am povestit despre complexul meu, l-am recunoscut deschis și v-am spus să vă rugați pentru mine ca interiorul meu să fie schimbat pentru poporul Lui, ca să pot face așa cum a făcut Domnul. Și să confirme că El mă va mai trimite pe câmpul misiunii, că El a lăsat să se întâmple lucrul acesta pentru a arăta că încă vindecă bolnavii și învie morții. Eu cred că a fost doar o confirmare pentru ceea ce am predicat și o mărturie despre Împărăția lui Dumnezeu, pentru că este în conformitate cu ceea ce le-a spus El fratelui Roberson și celorlalți frați.
Noi Îl iubim pentru aceasta și Îi suntem recunoscători pentru că fratele Way este în seara aceasta aici. Cu siguranță, Dumnezeu nu Și-a încheiat lucrarea cu fratele nostru, pentru că altfel în dimineața aceasta ar fi trecut dincolo. Și vreau să știi, frate Way, că în seara aceasta ne vom ruga ca Dumnezeu să-ți arate planul Său pentru viața ta și a soției tale, și îndată ce aceasta s-a materializat, te va plasa înăuntru.
Eu sunt sigur că El va face aceasta, iar noi toți, ca creștini, vom fi mulțumitori pentru fratele Way. Este adevărat, biserică? (Adunarea spune: „Amin!”) Noi ne vom ruga ca el și sora Way să își găsească locul în Domnul pentru slujba lor în viață. Eu am venit mai devreme pentru că am dorit să vorbesc cu fratele Way despre ceea ce i s-a întâmplat, dar el nu știe. Vedeți, viața a ieșit afară, iar el a căzut și a plecat. Aceasta-i tot.
Fratele Way vrea să știe dacă în clădire este cineva care merge marți sau în altă zi în Arkansas. Poate va avea loc o adunare mică. Acolo este o frățietate mică, însă cred că este izolată ca în junglă. Poate nu vor veni prea mulți la adunare, pentru că oamenii nu știu că merg și eu. Vedeți? Prietenii mei din împrejurimi vor afla cu două sau trei zile înainte. Nu știu dacă prietenii mei din Arkansas vor fi la acea adunare, dar dacă merge cineva și are loc în mașină, fratele Way ar fi bucuros să meargă cu ei. Fratele m-a rugat să vă spun că nu va fi o povară pentru nimeni pe timpul călătoriei și că va plăti. Dacă merge cineva, acesta ar fi pentru el un semn că Dumnezeu îl iubește și că este voia Lui să meargă acolo. Voi îl cunoașteți cu toții pe fratele Way, așa că dacă cineva are loc și poate să-l ducă, el va fi bucuros să meargă.
Dacă va fi cu voia Domnului, duminica viitoare voi fi din nou aici, iar după ce fratele Neville va încheia școala duminicală, vreau să înregistrez o altă predică. Este vorba despre tema: „Este viața ta vrednică de Evanghelie?”
Pentru seara aceasta am anunțat că voi înregistra pe bandă. Cred că păstorul nu a predicat deloc, ci m-a chemat pe mine să vorbesc. Dacă se înregistrează, iar voi obosiți și vreți să plecați, aș vrea s-o faceți cât se poate de încet, deoarece microfoanele sunt foarte sensibile și înregistrează și cel mai mic zgomot. Noi încercăm să facem aceste înregistrări pentru o lucrare internațională.
Tema din seara aceasta este din Matei 24.32-36:
„De la smochin învățați pilda lui: Când îi frăgezește și înfrunzește mlădița, știți că vara este aproape.
Tot așa, și voi, când veți vedea toate aceste lucruri, să știți că Fiul omului este aproape, este chiar la uși.
Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta până nu se vor împlini toate aceste lucruri.
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Despre ziua aceea și despre ceasul acela, nu știe nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului.”
În prima parte a capitolului din care am citit, observăm că El S-a dus cu ucenicii Săi pe Muntele Măslinilor, iar ei L-au luat deoparte și I-au zis: „Care va fi semnul sfârșitului lumii? Care va fi semnul venirii Tale? Și când va veni un timp când nu va mai rămâne piatră pe piatră din Templu?” , iar El a început să le răspundă. Să citim de la primul verset:
„La ieșirea din Templu, pe când mergea Isus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-I arate clădirea Templului.
Dar Isus le-a zis: „Vedeți voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.”
El a șezut jos pe muntele Măslinilor. Și ucenicii Lui au venit la El la o parte, și I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Și care va fi semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului acestuia?” (v. 1-3).
Vedeți, ei au pus trei întrebări, iar El a răspuns la trei întrebări:
1. Când va veni timpul când nu va mai fi piatră pe piatră care să nu fie dărâmată?
2. Care este semnul venirii Tale? și:
3. Cum este cu sfârșitul acestui veac?
Eu cred că mulți dintre noi frații, facem o greșeală prin faptul că încercăm să punem toate acestea la venirea Lui. Dar El a răspuns la trei întrebări diferite: Când nu va mai fi piatră pe piatră? Care va fi semnul venirii Lui și ce va fi la sfârșitul lumii? Vedeți, trei întrebări diferite, și El începe să răspundă la întrebarea referitoare la timpul când nu va mai fi piatră pe piatră, iar când termină cu aceea, începe să vorbească despre „semnul venirii Lui”, și la urmă merge la „sfârșitul lumii.”
Aici este unul din lucrurile despre care vreau să vorbesc în seara aceasta, despre „Strălucirea luminii roșii este semnul venirii Lui.” Astfel, în seara aceasta vom stărui asupra zilelor lui Noe, pentru că „așa va fi la venirea Fiului omului.” Lucrul acesta m-a atins zilele trecute, și m-am gândit că voi încerca să vorbesc despre aceasta și s-o pun pe bandă. Mi-am notat și câteva Scripturi la care mi-ar plăcea să mă refer și poate le voi citi.
Domnului nostru I s-a pus această întrebare, iar El le-a dat semnul venirii Lui și a spus: „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece”, după care a zis: „De la smochin învățați pilda lui: Când îi frăgezește și înfrunzește mlădița, știți că vara este aproape.
Deci, când vedeți aceste lucruri venind la împlinire sau manifestându-se, să știți că timpul este aproape.
Tot așa, generația aceasta nu se va sfârși până când toate aceste lucruri vor veni la împlinire.” Care generație? Generația care vede lepădarea de credință despre care vom vorbi în seara aceasta.
Când mă gândesc la textul meu, „Strălucirea luminii roșii ca semn al venirii Lui”, îmi amintește de așteptarea dintr-o gară, unde un om sau mai mulți așteaptă să vină trenul. Deși încă nu vedeți trenul și nici nu-l auziți, voi știți că este timpul să sosească. Poate impiegatul spune: „Va fi o mică întârziere; plecarea nu va fi la ora stabilită. Nu știm exact când, dar trenul va sosi curând.” În timpul acesta, noi ne plimbăm pe peronul gării cu mâinile în buzunare, ne așezăm pe valiză, ne cumpărăm o pungă cu alune sau vorbim cu cineva de pe partea cealaltă. Dar deodată observăm că se întâmplă ceva: pe linie se aude un zgomot, iar când se întâmplă aceasta, semnalul este lăsat în jos și strălucește lumina roșie. Ce înseamnă aceasta? Că trenul are intrare liberă în gară. Chiar dacă nu îl vedeți și nu îl auziți încă, strălucirea luminii roșii și semnalul lăsat în jos ne arată că el vine, iar dacă vreți să plecați cu trenul acela, este bine să aruncați punga cu alune, să încetați conversația, să vă luați valiza și să fiți gata, pentru că altfel veți fi lăsați jos, deoarece el se oprește numai pentru câteva minute, apoi pleacă. Dacă vei continua să vorbești cu vecinul de pe partea cealaltă, vei rămâne jos.
Cu atât mai mult trebuie să fim atenți când vedem strălucirea SEMNALULUI care ne arată că EL are intrare liberă! Vechiul tren al Evangheliei trece pe aici destul de curând. Din textul pe care l-am citit în seara aceasta, pentru subiectul acesta mare, Semnalul strălucitor, am văzut că Domnul a șezut pe munte cu ucenicii Săi și le-a vorbit despre lucrurile care se vor întâmpla: „Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului…” (Matei 24.37).
Acum aș vrea să mergem puțin înapoi ca să vedem dacă timpul nostru se aseamănă într-adevăr cu zilele lui Noe, pentru că atunci putem să ne dăm seama dacă suntem în timpul despre care a vorbit Domnul nostru. Pentru aceasta, cred că ar trebui să mergem în Geneza, la zilele lui Noe. Dacă vreți, deschideți Bibliile la Geneza 6, pentru că vom citi despre zilele potopului, despre morala și starea din ziua aceea, apoi le vom compara cu ziua aceasta. Fiți atenți!
„Când au început oamenii să se înmulțească pe pământ…”
Încă de la primele cuvinte vedem strălucirea absolută a luminii roșii, care ne arată că ziua este aproape, pentru că niciodată în istorie nu a existat un timp în care oamenii să se înmulțească atât de mult ca astăzi, încât este foarte greu să îți găsești un domiciliu stabil. Populația se înmulțește atât de mult încât știința spune că dacă se continuă în ritmul acesta, în douăzeci de ani nu va mai fi suficientă hrană pentru toți oamenii de pe pământ. Dacă nu mă înșel, cred că acest lucru era scris în revista Reader’s Digest: „Nu va mai fi hrană pentru oameni, pentru că se înmulțesc atât de repede.”
Noi putem vedea cu toții aceasta, pentru că locurile care odinioară erau sălbatice s-au transformat în orașe, deși controlul nașterilor este tot mai sever. La Chicago s-a publicat de curând o statistică – cred că cifrele sunt corecte – conform căreia în oraș se înregistrează treizeci de mii de avorturi la fiecare șaizeci de zile. Acestea sunt înregistrate, dar cum rămâne cu avorturile neînregistrate? Vedeți? Atât de multe într-un oraș cu patru milioane de locuitori. Cum este atunci în întreaga lume? Și cu toate acestea pământul este atât de supra-populat încât nu mai poate fi controlat.
În India vor să sterilizeze bărbații ca să nu se mai nască copii, deoarece se înmulțesc foarte mult. În prezent numărul populației din India este de patru sute șaptezeci de milioane de locuitori. Cum este cu China unde rata înmulțirii este și mai mare, cu Rusia și cu toate celelalte țări ale lumii?
„Când au început oamenii să se înmulțească pe pământ…” Vedeți, noi suntem transpuși înapoi în timpul de dinaintea potopului.
„…și li s-au născut fete,
fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; și din toate și-au luat de neveste pe acelea pe care și le-au ales.
Atunci Domnul a zis: „Duhul Meu nu se va strădui întotdeauna cu omul, căci și omul nu este decât carne păcătoasă: totuși zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.
Uriașii erau pe pământ în vremurile acelea, și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și ele le-au născut copii: aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni puternici, cu nume.” (Geneza 6.1-5).
Oh, ce temă avem aici! Vedeți? Primul lucru care trebuie observat este că fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase. Ei bine, nu vreau să spun că… Eu vorbesc aici despre întreaga lume, dar din câte știu, nu a mai existat un timp în care femeile să fie atât de frumoase ca astăzi.
Cred că femeile și bărbații mai în vârstă își amintesc că în urmă cu câțiva ani găseai foarte rar o femeie frumoasă, dar astăzi nu veți găsi niciuna care să nu fie frumoasă. Este din cauză să ele își scurtează părul, folosesc machiaje, se îmbracă cu haine sexy și ies așa pe stradă. Vedeți? Conform Scripturii, pe parcursul timpului ne-am întors la început, iar unul dintre semne este că femeile devin tot mai frumoase.
Îmi amintesc de timpul când eram un băiețel de școală, și mă întorc și privesc la copiii mici de astăzi, la fetele în creștere. Apoi, mă gândesc cum erau femeile când eram tânăr și privesc fetele de astăzi. Îmi amintesc că era o fată renumită pentru frumusețea ei și toți băieții doreau să iasă cu ea pentru că era regina din grup. Aceasta s-a întâmplat cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă. În tot orașul erau doar două sau trei fete frumoase, dar acum toate au devenit frumoase. Aceasta este strălucirea luminii roșii care arată că timpul este aproape; este împlinirea Scripturii.
Ei au inventat rujul și machiajele pentru ca o femeie care nu este așa frumoasă, să se poată face frumoasă. Fabricile de cosmetice Max Factor lucrează zi și noapte pentru aceasta și într-un an, în America se cheltuiește pe cosmetice mai mult decât se cheltuiește pe alimente, ca să le facă pe femei frumoase. Așa este. Am uitat câte miliarde de dolari se cheltuiesc în fiecare an pentru cosmetice, ca să le înfrumusețeze pe femeile noastre.
Eu nu spun nimic împotrivă la aceasta, dar vreau să vă arăt că este strălucirea luminii roșii care arată că timpul este aproape, pentru că Isus Însuși a spus: „Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului…” (Matei 24.37). Vedeți, este același lucru.
Observați! „Când oamenii au început să se înmulțească, când erau mulți oameni, fetele oamenilor erau frumoase, iar fiii lui Dumnezeu s-au luat la ele și și-au luat neveste dintre ele.”
Acestea nu sunt cuvintele mele, ci Isus este Cel care ne spune să mergem înapoi la Geneza și să comparăm cele două timpuri: înmulțirea oamenilor și frumusețea femeilor, care este un semn mare.
În versetul 6 citim avertizarea dată de IaHVeH:
„Atunci Domnul a zis…”
Gândiți-vă că Cel care a scris Biblia este Duhul Sfânt, iar în Isus locuia plinătatea aceluiași Duh Sfânt. El a vorbit numai prin Duhul Sfânt care a scris Scripturile. Astfel, Cel care a scris Geneza 6, ne-a spus în Matei 24 să comparăm cele două timpuri ca să știm când este timpul aproape.
Înmulțirea oamenilor pe pământ. Controlul nașterilor și toate lucrurile care se petrec, nu pot s-o controleze. Totul merge la fel, pentru că suntem în timpul sfârșitului. Și observați, imediat a venit un timp când s-a spus că femeile erau foarte frumoase, foarte drăguțe. Noi comparăm aceste lucruri și putem dovedi că este adevărul.
Nu demult, am văzut niște fotografii cu strămoșii noștri, când au traversat câmpiile. Nu pot să vă spun numele femeii, dar era cunoscută din San Francisco până la Boston, pentru că era considerată cea mai frumoasă din țară. Cred că se numea Pearl White și a fost ucisă de iubitul ei, Scott Jackson. Dacă ați vedea poza femeii care era considerată cea mai frumoasă din țară în zilele acelea, nici nu v-ați uita la ea. Dacă ar ieși pe stradă, ar arăta ca ceva antic, pentru că aproape fiecare femeie pe care o întâlnești pe stradă este de trei ori mai frumoasă decât ea; orice femeie de pe stradă. Vedeți, este o creștere a frumuseții femeilor.
Mă întreb dacă femeile noastre își dau seama de aceasta și pot… Acesta este motivul pentru care vreau ca această bandă să fie difuzată: pentru ca voi să nu faceți așa. Noi vrem să fiți frumoase, dar dorim să fiți naturale. Nu vă vrem artificiale. Dacă le-ați lua pe unele din aceste femei frumoase, le-ați scufunda într-o vană de spălat și le-ați spăla, ar arăta altfel; apoi să le îmbrăcați cum trebuie să fie îmbrăcate. Dar ele nu o fac și voi nu puteți să le spuneți altfel. Aceasta este strălucirea luminii roșii.
Gândiți-vă! Când oamenii au început să se înmulțească pe pământ și femeile au devenit tot mai frumoase, a fost timpul când Dumnezeu a zis: „Duhul Meu nu se va strădui întotdeauna cu omul…” Puteți vedea intervenția, mâna lui Dumnezeu, „Duhul Meu”?
Fetele oamenilor erau frumoase și ei le-au luat de neveste. Dar când s-a întâmplat aceasta, Dumnezeu a spus: „Duhul Meu nu se va strădui întotdeauna cu omul (în traducerea noastră: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în Om”); îi voi scurta zilele.”
Acum versetul 4:
„Uriașii erau pe pământ în vremurile acelea, și chiar și după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, și le-au născut ele copii: aceștia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume.”
Ați observat că nu s-a spus nimic despre căsătorie? Priviți: „Fiii lui Dumnezeu au venit la fiicele oamenilor”, dar nu scrie nimic despre căsătorie.
Dacă luați originalul în greacă, cuvântul are următoarea însemnătate (mi-am notat aici undeva). În traducerea noastră, în versetul 2 scrie că ei și-au luat „neveste”, dar în greacă nu scrie că „și-au luat neveste”, ci scrie că „și-au luat femei”, nu neveste. Puteți verifica și voi… luați Diaglottul Emphatic și vedeți dacă nu este așa. „Si-au luat femei”, nu neveste. Ei le-au luat ca iubite libere, concubine, cum sunt numite acum. Ei au trăit cum au vrut și și-au luat orice femeie au putut.
„…când fiii lui Dumnezeu…” Mulți spun că acești fii ai lui Dumnezeu erau Îngerii căzuți și așa mai departe care s-au împreunat cu fetele oamenilor, ca bărbați. O asemenea învățătură este greșită, total greșită, pentru că Biblia nu spune nicăieri că îngerii sunt bărbați sau femei. Pe deasupra, nu există nici un loc în Biblie unde să se vorbească despre o femei- înger. Dacă vreți o dovadă Biblică pentru ceea ce spun, citiți Matei 22.30: „…la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.”
Nu există nici un înger-femeie. Acesta este motivul pentru care nu există nici femei predicatoare. Îngerul este un mesager.Da, îngerul este un mesager, dar voi vedeți că ei au schimbat și astăzi este la fel ca atunci. Eu mi-am notat puncte istorice despre care vreau să vorbesc pentru câteva minute.
Priviți! Femeile din zilele lui Noe au fost desigur în centrul atenției. Vedeți, fiii lui Dumnezeu, fiii lui Set, au văzut că fiicele lui Cain erau frumoase. De ce? Pentru că ele erau rele, fără Dumnezeu; erau fiicele lui Cain. „Când fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase, și-au luat femei”, iar când au făcut aceasta, au căzut din starea lor cu Dumnezeu și au devenit afemeiați. Dacă acesta nu este tabloul de astăzi, nu știu ce este. Este exact la fel. Omul! Uitați-vă la bisericile noastre de astăzi, uitați-vă la orice doriți și veți vedea. Peste tot este ca în zilele acelea. Istoria spune că în zilele acelea femeile erau foarte frumoase, iar bărbații au devenit sclavii lor. Da, bărbații au devenit într-adevăr sclavii femeilor pentru că erau frumoase. Din pricina aceasta le-au construit altare și li s-au închinat. Gândiți-vă numai! În zilele acelea, ei s-au închinat cărnii și sângelui femeiesc. Aceasta o spune istoria.
Comparați aceasta cu astăzi. Este același lucru, fratele meu. De fapt, bărbații se închină la femei. Chiar și în țara noastră, doamna Kennedy este de două ori mai respectată decât președintele. Așa este. Dacă voi vorbiți despre un bărbat, că are o femeie atrăgătoare, aceasta este.
În ce privește conducerea mașinilor se spune că femeile sunt cele mai bune șoferițe. Eu vă spun însă că nu este adevărat și am să vă spun de ce. Eu am călătorit împreună cu Billy prin Statele Unite și în mașină avem un carnețel mic pe care am scris: „bărbat” și „femeie”. De fiecare dată când a greșit o femeie, noi am făcut un semn la rubrica „femeie”, iar când a greșit un bărbat, am făcut un semn la rubrica „bărbați”. Veți fi surprinși să aflați că din trei sute de „bube”, cum le numit noi, două sute optzeci au fost provocare de femei și doar nouăsprezece de bărbați. Dar știți care este problema? Femeile nu sunt amendate. Poliția nu ar aresta o fată drăguță; poate una dintr-o mie. Sigur, îi ia numărul de telefon, dar nu o arestează. Așa se întâmplă. Acesta este motivul pentru care evidențele arată altceva. Vedeți? Bărbații de astăzi sunt la fel ca cei din zilele lui Noe: ei se închină la altarul femeilor frumoase. Așa este. O, Doamne!
Ce îngrozitoare au fost zilele acelea, să se închine la femei care se arătau într-un fel atât de atrăgător! Și dacă ele erau mai bune în a face aceasta, decât o fac acum, sunt bucuros că nu am trăit atunci. Gândiți-vă la aceasta… că femeile de atunci acționau la fel ca acum.
Observați! Biblia spune: „Au mâncat și au băut”, ceea ce este normal. Sigur. Căsătoria este un lucru onorabil. Este în ordine ca un bărbat să se căsătorească cu o femeie, este ceea ce a stabilit Dumnezeu. Dar dacă se întâmplă ca un bărbat să rupă legământul de căsătorie și ia soția altui bărbat sau o femeie tânără, o femeie oarecare, indiferent cine este ea, face ceva pe dos și este păcat în ochii lui Dumnezeu. Biblia vorbește aspru împotriva acestui lucru.
Observați. Este scris că Dumnezeu a stabilit căsătoria în grădina Eden, dar El a condamnat categoric curvia. Totuși, acești bărbați și femei, au deviat în ziua aceea de la Legile lui Dumnezeu și au lucrat împotrivă.
Acum, comparați ce s-a întâmplat atunci cu astăzi. Priviți la aceasta. Dacă vreți să vedeți că trenul este la macaz, gândiți-vă cât se poate de serios, pentru că Cel ce a spus aceste cuvinte este Infailibilul Isus Hristos. Vedeți?
Observați că Biblia spune aici: „Au mâncat și au băut”, desigur, cu femeile lor frumoase. Noi ne dăm seama că este în regulă ca oamenii să mănânce și să bea. A mânca și a bea este una din legile naturii, a vieții. Dar când aveți numai aceasta în minte… Astăzi oamenii devin nesătui și bețivi, iar femeile beau în restaurant. Dacă mergi într-un loc unde se servește whisky cu sifon și cocteiluri, vei vedea că femeile îi întrec pe bărbați la băut.
Isus a zis: „Cum a fost în zilele lui Noe, când ei mâncau, beau și au renunțat la căsătorie…” Cu alte cuvinte, ei trăiau cu femeile fără să fie căsătoriți cu ele. Păi, astăzi este la fel ca atunci! Pe vremuri, în orașul Reno (din statul Nevada), puteai să te căsătorești și să divorțezi, și să te căsătorești din nou în aceeași zi. Dar aceasta este deja depășit acum. În orașele mari, așa numiții soți și soțiile, au chei pentru diferite camere. Eu călătoresc mult prin diferite orașe și știu că este adevărat. Soțul are întâlnirile lui și soția pe ale ei. Este o acumulare de stricăciune și de murdărie, iar aceasta a dus la nașterea unei generații leneșe, rea și molatecă, îndreptată spre iad.
Priviți unde a ajuns omul firesc. Priviți unde a ajuns prin lucrurile pe care le-a făcut. Știința încearcă tot timpul să producă hrană mai bună: porumb hibrid, roșii hibride, vite hibride, deși lucrul acela nu este deloc bun. Aceasta-i omoară pe oameni, dar ei nu-și dau seama. Păi, în câțiva ani vor ajunge ca o grămadă de moluște!
În urmă cu cincizeci de ani am avut jocuri cu mingea, la fel ca acum, dar atunci nu ați auzit niciodată că cineva a fost rănit, dar acum ele omoară o duzină sau două pe an. Dacă un bărbat este lovit în plin de minge, nu este nimic să-l mai salveze. El este ca un cobai, iar dacă îl lovești, este atât de moale, este mort.
Când a boxat Bob Fitzsimmons și Corbett, s-au luptat cu pumnii goi și meciul a avut o sută douăzeci și cinci de reprize. Bărbații din vremea aceea aveau așa putere mare în brațe încât puteau rupe o scândură de doi sau patru țoli. Ei dormeau cu mâinile în oțet ca să le întărească pumnii, iar o rundă nu dura trei minute, ca astăzi. Ei nu purtau mănuși căptușite, dar nu s-a întâmplat niciodată ca cineva să fie ucis în ring. Ei credeau că o rundă trebuie să se încheie cu o doborâre la podea, iar, învinsul trebuia să nu se mai ridice de jos. Astfel ei s-au bătut o sută douăzeci și cinci de doborâri la podea, pentru că erau bărbați adevărați. Astăzi, ei vor trebui să oprească arta boxului pentru că deși au mănuși căptușite, abia rezistă să se bată două sau trei reprize. Care este cauza? Avem o generație de slăbănogi și de molateci, niște hibrizi care se îndreaptă spre moarte.
Nu spune Biblia că oamenii vor fi mai slabi și mai deștepți? Păi, în generația următoare vor înghiți o pastilă în loc de mâncare la prânz. Nu sunt decât o grămadă de fumători de țigări, băutori de whisky, party de cocteiluri, un grup de toxicomani, de drogați, iar criminalitatea juvenilă s-a extins și în școli. Nu este de mirare că s-a ajuns aici, dacă mama este pe stradă și se comportă așa cum se comportă, aruncând copilul în același lucru.
Frumusețea femeilor este în creștere, iar viața socială este tot mai stricată. O, vai, în ce timp trăim! Ce fac ei? Exact ce au făcut atunci, făcând din poruncile lui Dumnezeu o batjocură. Dumnezeu a zis: „Să nu comiți curvie!”, dar ei o fac și merg mai departe. Se gândesc că vor trece și dacă fac aceasta, dar nu vor reuși. Poate nu ar fi trebuit să veniți să ascultați aceasta. Dar Dumnezeu a spus că acesta este timpul când va străluci lumina roșie. Așa a spus Isus.
Ei păcătuiesc și apoi râd! Lucrurile pe care Biblia le numește imorale, lumea de astăzi le numește virtuți. Astfel, permiteți ca fetele voastre să se dezbrace și să iasă pe stradă cu pantaloni scurți sau lungi, și ele se gândesc că nu greșesc cu nimic prin faptul că își expun trupul privirilor bărbaților, deși Biblia spune că este un păcat oribil! Dar lumea o numește virtute. Vedeți, ei fac Poruncile lui Dumnezeu… iar biserica nu spune nimic despre aceasta. Este timpul să se ridice cineva în numele neprihănirii, în Numele lui Isus Hristos și să pună o ștampilă pe aceasta, pentru că într-o zi, în Ziua judecății, va trebui să răspundem pentru aceasta.
Dacă cineva este de părere că ceea ce spun este demodat, cercetați cum a fost în trecut, ce se întâmplă astăzi și apoi imaginați-vă viitorul. Dar nu va exista nici un viitor în afară de venirea Domnului.
Comparați femeile de dinaintea potopului cu țanțoșele de astăzi. Cercetați cum au fost ele, ce au făcut fiii lui Dumnezeu și apoi priviți ce fac ei astăzi.
Nu demult am fost la o conferință și aproape mi s-a făcut rău când… Eu stăteam într-un colț și se părea că toți se bucură de discursul unui predicator care era pe platformă, iar la un moment dat a intrat o femeie tânără. Mergea prin biserică unduindu-se, cum spune Biblia, așa mers avea. Și fiecare predicator de pe platformă și adunarea și-a întors capul și s-a uitat după ea. Când am văzut aceasta, mi-a venit în minte textul biblic care spune că „fiii lui Dumnezeu s-au uitat la fiicele oamenilor”, femei frumoase păcătoase și neevlavioase. O, aceasta a sfâșiat multe biserici în bucăți! Aceasta a luat Duhul lui Dumnezeu la o parte. Observați: „S-au uitat la fiicele oamenilor.”
Amintiți-vă că Isus Hristos cel Infailibil a spus că în această zi va fi la fel ca atunci. El a spus: „Când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că timpul este la ușă.”
Acum nu mai sunt mulți oameni care să spună aceasta; există mulți predicatori care nu pot spune aceasta, pentru că dacă o fac, adunarea i-ar da afară. Acesta este adevărul.
Dar aici este o problemă. Dacă un bărbat este chemat de Dumnezeu, el va sta cu Biblia aceasta, indiferent ce are de făcut. Voi trebuie să țineți minte că acesta este Adevărul, iar Adevărul vă leagă sau vă eliberează. Exact aceasta a spus Isus Hristos.
„Fiii lui Dumnezeu au căzut din cauza formelor și a fețelor frumoase ale fiicelor oamenilor”, iar astăzi se întâmplă exact același lucru.
Comparați ziua aceea cu ziua aceasta: înmulțirea oamenilor; femeile devin mai frumoase; fiii lui Dumnezeu decad; oamenii se căsătoresc și divorțează; se despart și trăiesc în preacurvie, și așa mai departe.
Voi ziceți: „Păi, un moment, frate Branham! Eu nu știu.” Frate, înainte de a spune ceva, ascultă la aceasta. Isus Hristos a spus că „Oricine se uită la o femeie ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui.” (Matei 5.28). Și când tu vezi… Când un bărbat pășește afară din biroul lui, din biserică sau din casă și ajunge în stradă, ceea ce vede este o expunere, pe fiecare parte, de carne și sânge feminin, corpuri bine scoase în evidență și fețe frumoase, să fie ispitit. Aceasta este ceea ce a spus Dumnezeu că va avea loc. Și când aceasta a avut loc atunci, timpul era la ușă. „Cum a fost în zilele lui Noe, când fiii lui Dumnezeu au văzut fiicele oamenilor, și au început să-și ia femei.” Înțelegeți? Ia te uită!
Acum, priviți! Noi aflăm că astăzi este la fel. Istoria spune că ele aveau o asemenea atracție sexuală, încât fiii lui Dumnezeu au zidit altare în cinstea lor: Venus și așa mai departe. Înțelegeți? Ei le-au făcut altare și s-au închinat la ele. Voi ziceți: „Frate Branham, noi nu avem așa ceva astăzi, deci nu poți compara ziua aceea cu timpul nostru!” Îmi cer scuze, dar cred că astăzi este mai rău decât a fost atunci.
Ce vedem noi la televizor? Nu poți lua nici un ziar în mână fără să vezi peste tot numai femei: femei frumoase pe fiecare cutie de whisky, în reviste, peste tot sunt numai femei atrăgătoare, îmbrăcate imoral. La TV, în fiecare reclamă este o femeie frumoasă îmbrăcată atrăgător. Pe reclamele pentru țigări, peste tot sunt numai femei atrăgătoare. Nu puteți privi nici măcar o reclamă pentru ciorapi de mătase fără să vedeți vreun picior suplu. Dar ce este aceasta? De ce este aceasta?
Îmi amintesc că pe vremuri am lucrat, aici sus la colț, pentru un om care se numea Chris Meisner. Cred că mulți vi-l amintiți pe Chris Meisner. Soția lui se numea Lillian, dar i se spunea Lily, iar numele ei fusese Ellinger. Ea era o fată foarte frumoasă. Într-o zi, când era încă necăsătorită, un om a vrut să primească permisiunea tatălui ei, ca să-i pună poza, profilul ei, pe o cutie cu bomboane. Când a auzit aceasta, acel bătrân luteran german s-a ridicat și a zis: „Pentru mine este o insultă să puneți poza fiicei mele pe cutiile de bomboane ți s-o trimiteți prin toată țara!” Cum este astăzi, când fiecare reclamă, televizorul, totul, arată numai femei fără Dumnezeu, imorale, vulgare, atrăgătoare, femei cu arătare păcătoasă? Ce este aceasta? Că vechiul tren este chiar acum în macaz! Biblia spune că el va veni destul de curând, iar noi îi auzim sunetul.
Noi vorbim despre alte lucruri referitoare la aceasta, dar amintiți-vă că aceasta este o altă strălucire a Luminii roșii, una dintre sclipirile care strălucesc astăzi înaintea noastră. O, noi vedem starea națională, vedem dezordinea politică, vedem starea bisericii și predicăm despre toate acestea! Dar aceasta este ceva nou, este ceva despre care nu este foarte popular să vorbești, însă trebuie să se facă, pentru că trebuie să fie un glas care să strige. Țineți minte că chiar cuvintele pe care le spun în seara aceasta vă vor întâmpina acolo la Judecată. Înțelegeți?
Nu demult, am avut o viziunea în care Domnul mi-a arătat că această femeie moare. Eu nu-mi amintesc niciodată numele ei, este vorba de Marilyn Monroe. Nu am văzut-o niciodată pentru că eu nu merg la filme. Dar am văzut-o (în vedenie) și era foarte atrăgătoare. Ea încerca să ajungă la ceva, dar murea pentru că a avut un atac de inimă. Și Domnul mi-a zis: „Să spui că a murit la ora patru dimineața și că nu s-a sinucis. Poți să spui că a murit la ora patru, pentru că mai erau doar câteva secunde până la fix.” Am văzut chiar și locul unde a fost găsită și am spus lucrul acesta lui Billy, familiei și celor care erau cu mine. Câteva zile mai târziu, s-a întâmplat întocmai: Marilyn Monroe a murit.
Acum câteva zile am fost în Canada, iar copiii mi-au povestit tot timpul că doamna care ne-a închiriat casa are un televizor și au zis: „Acolo va fi o piesă, intitulată Râul fără întoarcere”. Acela este râul în care pescuiesc eu, iar John Smith, unul din prietenii mei se plimbă pe el. Și copiii mi-au spus: „Tată, s-a făcut un film despre râul acela. Nu vrei să-l vezi și tu, pentru că s-ar putea să fie și domnul Smith în el.”
„Păi, dacă ajung la timp, mă voi uita când mă întorc din Canada.” Când a început filmul, m-am dus să-l văd și eu. Și când am mers, cine a jucat în el? Marilyn Monroe. Acolo era ea, la un an sau mai mult de la moartea ei și era îmbrăcată foarte atrăgător. Acolo era vocea ei; și va fi pentru ani și ani pe banda magnetică. Dacă banda aceea magnetică păstrează faptele ei și ea ar putea privi de unde este în seara aceasta… Nădăjduiesc că este mântuită, dar eu nu știu aceasta, depinde de Dumnezeu. Dar dacă ea ar putea privi înapoi, nu poate tăgădui aceasta, pentru că noi o avem înregistrată. Cu cât mai mult are Dumnezeu fiecare mișcare, fiecare acțiune, pe marea Lui bandă supremă, ceea ce înseamnă că nu ne putem eschiva pentru că totul este chiar acolo.
Gândiți-vă că dacă s-ar instala un microfon chiar aici unde este acesta și s-ar transmite în toată lumea, oamenii din întreaga lume ar putea să-mi asculte vocea. Da, electronica face posibil lucrul acesta.
Voi știți că glasul acela nu moare niciodată. El nu va muri niciodată. Știința pretinde că dacă se dezvoltă în ritmul acesta, peste douăzeci de ani vor putea prinde Glasul lui Isus Hristos din vremea când a umblat pe pământ. Este ca și cum ai arunca o piatră într-un lac. Vouă vi se pare că valurile mici care se formează, dispar, dar știința pretinde că ele nu mor niciodată. Ea spune că valurile oceanului merg de la un mal la altul, încolo și încoace și nu mor niciodată. Tot așa este și cu cuvintele pe care le exprimați: vă vor întâlni în ziua judecății și ele vă vor salva sau vă vor judeca. Niciodată nu veți putea scăpa de vreunul din ele. Noi suntem foarte conștienți că aceasta vine chiar acum prin încăperea aceasta, sunt poze ale oamenilor. Dacă nu credeți, porniți televizorul și veți vedea. Acolo sunt glasuri de oameni, deși simțurile noastre nu le pot percepe.
Ei au o stație de transmisie și un pol magnetic, un tub sau un detector de cristal care percepe glasurile acelea și le redă. Dar Biblia are ceva în plus: cuvintele exprimate de Isus Hristos sunt vii, ca fiecare alt cuvânt spus astăzi în lume.
Acum, dacă inima ta a fost curățită de Sângele lui Isus Hristos și devine o stație de primire de la Stația de Transmitere, El este Același ieri, azi și în veci, și face aceleași lucruri pe care le-a făcut El, pentru că Cuvântul Lui nu poate muri. El trăiește pentru totdeauna. El nu trebuie să ridice o stație acum sau peste douăzeci de ani, pentru că noi Îl primim chiar acum. Ia te uită!
În ziua aceasta măreață în care trăim noi, aproape de venirea Fiului omului, vedem peste tot strălucirea Luminilor care mărturisesc venirea Lui. Noi o vedem în politică; o vedem în biserică; o vedem în timp; o vedem oriunde ne uităm. Noi vedem că soarele nu mai arată ca înainte. Lumea este afară din ordine. Mi s-a spus că la Polul Nord marea este mai adâncă decât înainte. Strâmtoarea Bering putea fi trecută înainte, dar acum este cu multe, multe, multe picioare mai adâncă. De ce? Pentru că pământul de umflă în mijloc. Astfel, ea devine mai mică aici unde a fost adâncă și devine adâncă unde era mică. Lumea este complet ieșită din ordine, se clatină, se leagănă; toată natura și tot ce putem vedea, cedează, iar în seara aceasta, vedem că natura aduce la suprafață semnul venirii Lui chiar prin rasa umană, pentru că fiicele oamenilor devin tot mai frumoase iar fiii lui Dumnezeu își iau dintre ele femei. O, în ce ceas trăim! O, vai, este la fel ca în ziua aceea!
Istoria ne arată acest lucru mare și șocant, că bărbații venerează femeile, iar noi vedem cu toții că astăzi este o lume a femeii.
Nu demult am fost în Elveția și am vorbit cu cineva… Eu nu spun nimic împotriva femeilor noastre creștine, nu, domnule, pentru că ele sunt nestemate. Eu mă refer la mersul lumii. Acolo am fost însoțit de o femeie, de fratele Guggenbuhl și de prietena lui. El este un bărbat aproape de vârsta mea și nu a fost căsătorit niciodată, un burlac bătrân și umbla cu o doamnă tânără. Una din fetele de acolo, mi-a zis:
„Frate Branham, povestește-ne despre America. Din câte am auzit, este o țară a femeilor.”
„Așa este”, am răspuns eu.
„Eu am vrut întotdeauna să merg acolo”, a spus ea.
Atunci am început să-i explic, iar ea a zis: „Ce?”
„Da, așa este.” Aceasta i-a schimbat imediat părerea.
„Păi, cum ai putea să trăiești o viață creștină într-un loc ca acela?”, a spus ea. Gândiți-vă la aceasta!
Când am mers la Roma și am fost la San Angelo, la catacombe, a fost șocant. Când am mers de la hotel, jos, în locul care este numit „Trei monede într-o fântână”, am văzut cât de imorale erau femeile pe stradă. Ele umblă pe stradă de diferite mărimi și soiuri și te întreabă dacă vrei să mergi cu ele. Am uitat câte ne-au întrebat pe mine, pe Billy și pe fratele Baxter, înainte de a ajunge la bazin. Când am mers prin oraș, i-am întrebat pe bărbații de la TWA (asociația aviatică), care ne însoțeau prin oraș:
„Este corect ca femeile acestea să trăiască așa?”
„Nu”, au răspuns ei, „dar de când au fost soldații aici, s-au obișnuit să facă lucrul acesta, și cu toate că acum au slujbe bune, continuă să facă aceasta. Când am ajuns însă la San Angelo, am văzut un afiș mare pus de Vatican. Pe el scria: „Un apel pentru femeile americane: „Înainte de a intra, vă rugăm să vă îmbrăcați decent, în memoria morților!”
La Paris, locul de unde vine de fapt moda noastră, am văzut o tânără americană. Era în compania părinților ei, însă era atât de imoral îmbrăcată, încât soldații care lucrau în apropiere au aruncat lopețile și târnăcoapele și au alergat să vadă cum trece acea fată americană.
Noi stabilim pasul modei. Înainte era Parisul, dar acum vin ei aici să ia murdăria vulgară și josnică a acestei națiuni, peste care tocmai a trecut o trezire a botezului Duhului Sfânt, fiindcă iubitul nostru Domn Isus ne-a dovedit iubirea și îndurarea Sa prin semnele și minunile făcute în mijlocul nostru, și ne vorbește arătând cum a fost în zilele lui Noe și cum Lumina strălucește de la o margine la alta. Un Dumnezeu care îl poate învia pe cel mort din patului lui; un Dumnezeu care îi poate vindeca pe bolnavi; un Dumnezeu care poate spune lucrurile înainte să vină la împlinire și o face perfect, de fiecare dată fără greșeală. Dar tu poți predica oricât la femeile noastre din America, fiindcă ele devin tot mai rele cu fiecare an care trece.
Când am fost în Durban, Africa de Sud, la o singură adunare au participat cam două sute de mii de băștinași, iar când Dumnezeu a făcut o minune, am văzut treizeci de mii de băștinași aproape goi care s-au predat Domnului. Femeile stăteau acolo doar cu un șirag de mărgele lat de patru țoli (zece centimetri) care atârnau în jos în față, iar bărbații erau fără haine pe ei, tot cu o fâșie de zece centimetri în față. Goi! Ei dorm pe o piele de capră doar de la o anumită vârstă; dorm pe ea, se înfășoară în ea, mor și sunt îngropați în ea, undeva într-un țarc.
Le-am privit pe femeile acelea atât de primitive, iar una dintre ele a născut la aproximativ o jumătate de metru de mine. Ea nu a fost dusă la spital, ci a fost ajutată de o altă femeie și în cinci minute totul a fost gata. Apoi și-a luat copilul în brațe și l-a alăptat. Atât de primitivi! Dar când au văzut că puterea Atotputernicului Dumnezeu a venit peste un băiat suferind și anormal, și l-a vindecat pe deplin, așa încât s-a ridicat și a început să Îl laude pe Dumnezeu, treizeci de mii de băștinași cu pături, L-au primit pe Isus Hristos ca Salvatorul lor personal. Ce s-a întâmplat? Țineți minte, de zece ori mai mulți decât la Cincizecime! Treizeci de mii.
Eu le-am observat foarte atent pe acele femei, cum s-au aruncat la pământ, și-au spart idolii și și-au predat viețile lui Isus Hristos. Ei nu știuseră nimic despre El; probabil că mulți dintre ei nu auziseră niciodată de Numele Lui, dar când au căzut pe genunchi, le-am spus că dacă sunt sinceri, să-și spargă idolii. Și ei și-au spart idolii. Când au căzut în genunchi și și-au predat viața lui Hristos, în timp ce mă rugam pentru ei, de îndată ce Viața lui Hristos le-a atins viețile, femeile acelea care stăteau cu brațele în jos, fără să știe că sunt goale, și-au încrucișat mâinile și au pășit afară din prezența bărbaților. Dacă simpla atingere a lui Isus Hristos a avut un asemenea efect asupra acelor băștinași goi, ce ar trebui să se întâmple în mijlocul unei națiuni care a auzit Evanghelia de sute de ani? Eu am văzut aceasta. Nu mi-a povestit cineva, ci am văzut personal. Înțelegeți? Este ciudat că deși ne numim creștini, noi ne dezbrăcăm în fiecare an tot mai mult, iar bisericilor nu le pasă de aceasta.
Programele TV ne arată numai carne și sânge feminin. Ele nu sunt zeițe, dar aceasta așază America în ordine exactă să împlinească Scriptura. Numărul Americii este treisprezece, iar idolul ei este întotdeauna o femeie. Ea este pe banii noștri; ea este pe fiecare lucru și cu siguranță nu va trece mult și vom avea o zeiță americană. Voi puteți vedea scrisul de mână de pe perete.
O, ce vom face? Voi nu puteți merge pe stradă, nu puteți privi în jur, nu puteți merge în oraș fără să le vedeți pe femei expunându-și trupurile privirilor bărbaților. Cu adevărat, la o femeie ar trebui să-i fie rușine să stea și în camera ei cu o asemenea îmbrăcăminte, dar ea merge și afară pe stradă cu haine strâmte și micuțe; și la plajă merg cu acei bikini mici, sau cum se numesc, și nu știu că în ele este un duh rău, deși multe dintre ele cântă în cor. Aceasta-i ceea ce a spus Isus că se va întâmpla.
Carne femeiască! Ele sunt carne și sânge, nu zeițe. După părerea mea… Dumnezeu să mă ierte dacă greșesc, aceasta este o dezgolire la scară mare. Tu nu poți să-l blamezi pe un bărbat, dacă nu-i creștin, care este expus ispitei și face ceva greșit. Vedeți, el nu se poate abține. Este de mirare că nu se întâmplă mai multe nenorociri, pentru că de cele mai multe ori, este din cauza femeilor. Nu este adevărat ceea ce spun? Atunci de ce-i acuzați pe bărbați? Dați vina pe cine este vinovat!
O femeie spune: „Frate Branham, eu sunt tot atât de morală…” Fără îndoială că este așa, dar tu știi, sora mea, că în ziua judecății vei răspunde pentru comiterea curviei, pentru felul în care te îmbraci și atragi privirea bărbaților?
El a spus: „Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui, și va trebui să răspundă pentru aceasta.” (Matei 5.28). Poate nu ai săvârșit actul, dar tu lași ca Satana să pună duhul acela peste tine, deși chiar și firea te învață că ceea ce faci este greșit. Chiar dacă nu ai Duhul lui Dumnezeu peste tine, ar trebui să te învețe natura că este greșit.
Eu prezic că în curând vor ajunge să poarte doar o frunză de smochin. Eu v-am spus lucrul acesta acum treizeci de ani. Vedeți, deși este o batjocură la adresa Bibliei, totuși o fac. Ele o vor face. Aceasta-i dezbrăcare publică.
Astăzi, diavolul le face la fel fiilor lui Dumnezeu. Așa este. Priviți la întreprinderile noastre. Cele mai multe dintre ele sunt controlate de femei. Așa este. Priviți la bisericile noastre, priviți la națiunea noastră, priviți cum fiii lui Dumnezeu se pleacă în fața acestor lucruri, a acestor femei, care pentru mine nu sunt decât niște stricate publice. Știu că este îngrozitor să spui așa ceva, dar acesta este adevărul. Știu că oamenii mă vor judeca atunci când vor asculta aceste benzi, dar cum poți umbla așa, știind că ești privită de un bărbat? Isus a spus că ai comis preacurvie cu el. Și când acest bărbat este chemat să dea socoteală pentru preacurvie, cine a provocat-o, cine este vinovat? Femeia care s-a dezbrăcat în felul acela și s-a oferit sau s-a prezentat așa în fața păcătosului. Așa este.
Ce fel de semn este acesta? Al sfârșitului; este lumina roșie.
Sentimentul matern nu mai există; națiunile se dezbină. Dacă vreți să știți unde scrie lucrul acesta, citiți Matei 5.28. Cine a cauzat aceste lucruri? Viața imorală a femeii. Căderea pe panta înclinaților sexuale a adus ruinarea. Dacă vreți să priviți în urmă, istoria amintește câteva națiuni care au decăzut și s-au prăbușit din pricina femeilor: Egiptul, Asiria, Roma, și câte altele au căzut prin puterea femeilor.
Totuși, cel mai prețios lucru pe care Dumnezeu l-a dat bărbatului, exceptând mântuirea, este o soție plăcută. Nimeni altcineva nu poate mângâia un bărbat obosit și îngrijorat cum o face soția lui. Cât sunteți de binecuvântați, fraților, care aveți o soție plăcută, iubitoare, sinceră și decentă, și puteți merge acasă, iar dacă sunteți îngrijorați și obosiți, primiți alinare și pace discutând cu soția voastră. Ea vă poate alina mai mult decât orice altă persoană. Așa este. Ea este un giuvaier, o împărăteasă.
Dar nu uitați că „femeia a fost făcută pentru bărbat și nu bărbatul pentru femeie.”Bărbatul a fost ultima creație a lui Dumnezeu, iar femeia a fost luată din bărbat, ea este un produs secundar. „Ea a fost făcută pentru bărbat și nu bărbatul pentru ea.” Cu toate acestea, ei au întors-o invers și bărbații cad la picioarele femeii. Aceasta s-a întâmplat încă de la început. Satana nu a putut să-l ispitească pe Adam, fiul lui Dumnezeu, să facă ceva rău, așa că s-a dus la Eva, în șarpe, care era ca un bărbat, și acolo a început totul, pentru că Eva a ieșit din spatele Cuvântului lui Dumnezeu, iar lucrul acesta a cauzat fiecare necaz, fiecare cimitir. Fiecare păcat care a fost comis vreodată, a început chiar acolo.
Iată-l aici din nou! Cum? Femeia este aceea care a cauzat prima cădere și o va face și la sfârșit. Ea l-a început și tot ea îl sfârșește. Nu-i de mirare că Biblia spune: „Cei care au scăpat din Sion, vor fi plăcuți înaintea ochilor Domnului.”
În Isaia 3 scrie despre imoralitatea femeilor din ultimele zile: că vor avea multe haine, își vor face părul și toate celelalte lucruri. Tot în Isaia 3, Biblia spune că ele vor merge cu pantofi cu toc înalt și vor păși de parcă ar dănțui, își vor rula ciorapii în jos și toate celelalte lucruri. Mai mult, Biblia spune că i se va lua totul și va rămâne numai putoarea imoralității, iar șapte femei vor apuca un singur bărbat și vor zice: „Vom mânca pâinea noastră înșine, și ne vom îmbrăca cu hainele noastre înșine; numai fă-ne să-ți purtăm numele și ia ocara de peste noi.” (Isaia 4.1).
Dar El a zis: „Cât de glorioasă va fi mlădița care va scăpa de toate lucrurile acelea! Aceasta va fi „sfințenie pentru Domnul” în ziua când femeile adevărate, născute din nou, își cunosc locul și acționează ca o femeie, ca o doamnă, chiar dacă sunt batjocorite și numite proaste și de modă veche. Ele stau ca o femeie, se îmbracă, vorbesc și trăiesc ca o femeie, ca o doamnă. Da. Amin, adică „așa să fie!” Să nu vă speriați pentru că aceasta nu vă vatămă. În ordine.
Propriul Cuvânt al lui Isus spune că va avea loc această mare expunere a femeilor.
De asemenea, El a spus: „Cum a fost în zilele lui Lot…” Dacă vreți să vă notați, este Luca 17.28: „Ei mâncau, beau, cumpărau și vindeau.” La prima vedere sunt lucruri normale, dar priviți: ei erau atât de preocupați de aceste lucruri încât le luau tot timpul.
În zilele lui Lot, femeile erau atât de josnice în ce privește morala, încât bărbații au schimbat întrebuințarea firească a femeii și au ajuns să trăiască bărbat cu bărbat. Perversiunea femeilor a dus la această stricăciune, pentru că au ajuns să se vândă la un preț de nimic, au devenit foarte ieftine.
Acum câteva zile am fost la Tucson și m-am dus să cumpăr o pâine. Când am intrat, am văzut o mașină în care erau doi băieți mai mici și unul mai mare, iar al patrulea a venit și a cerut un pachet de țigări. Bătrânul domn cu părul cărunt s-a uitat la el și a zis:
„Pentru cine sunt țigările acestea, pentru mama ta?”
„Nu”, a răspuns el, „sunt pentru băiatul acela.”
„Este destul de mare pentru a fuma?”
„Da, domnule.”
Bărbatul l-a privit sceptic, apoi i-a dat pachetul de țigări zicând: „Bine, în ordine.”
Eu stăteam și priveam scena cu pâinea și laptele în mână. După ce a plecat băiatul, bărbatul m-a privit și a zis:
„Mă îndoiesc că băiatul acela este destul de în vârstă.”
„Eu nu sunt nici acum destul de în vârstă pentru a începe să fumez… iar el nu ar trebui să înceapă niciodată să fumeze, indiferent ce vârstă are”, am răspuns eu.
„Sunt de acord cu tine”, a spus bărbatul acela, apoi m-a întrebat: „Ai un timp greu încercând să te lași de fumat?”
„Eu n-am început niciodată”, am răspuns eu, apoi am adăugat: „Părinții mei au fumat și au folosit tutun, dar pe mine Domnul Dumnezeul meu m-a ținut departe de aceasta.”
El s-a întors și m-a privit cumva ciudat, apoi a zis:
„Ei bine, eu cred că este o rușine să vezi ce se întâmplă astăzi. Înainte, bărbații respectau femeile. Noi le-am onorat, iar când le întâlneam pe stradă, ne ridicam pălăriile în prezența lor și le salutam. Noi umblam pe jos pe străzi, iar dacă domnii ar fi auzit pe cineva făcând o remarcă despre o anumită femeie, l-ar fi pălmuit.” Vedeți? „Ei au stimat femeile, dar cred că ele sunt vinovate pentru că au pierdut respectul bărbaților. Acum nimeni nu se ridică să le ofere locul. Dacă urca o femeie în tramvai, fiecare bărbat își ridica pălăria și o lăsa să stea jos, dar acum le împing în aglomerație. Ele au cauzat aceasta.” Și acesta-i adevărul.
Acea groapă de drac din Hollywood! Acolo le-a prezentat la televizor și în reviste, până când totul a devenit o oală mare plină de murdării. Așa este. Eu știu că ceea ce spun nu este popular, dar este adevărul. Acesta-i adevărul. Acesta-I Cuvântul Domnului și un semn de avertizare că Hristos va veni în generația aceasta. El a spus: „Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta până se vor întâmpla toate aceste lucruri.
Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Matei 24.34-35). Acesta-i un avertisment că suntem în timpul sfârșitului. Lumina roșie strălucește; căderea cortinei.
Noi vedem semnele Domnului Isus, cum vindecă bolnavii, învie morții, scoate afară duhurile rele; vedem că oamenii sunt vindecați și sfințiți prin Duhul Sfânt. Vedem vieți schimbate; vedem semne mari, vedem semne misterioase în cer, ca farfurii zburătoare, iar Pentagonul a informat despre aceste lucruri la televiziune. Ei nu știu ce să creadă despre ele. Sunt tot felul de semne misterioase! Domnul Isus a venit jos în forma unui Stâlp de Foc, iar ei L-au fotografiat. El locuiește printre noi și dovedește că este Același ca și ieri…
Noi vedem întâmplându-se toate aceste lucruri; vedem răceala bisericii. Vedem înmulțirea denominațiunilor. „Când vedeți smochinul și ceilalți copaci înmugurind…” Iudeii, „smochinul”, se întoarce în patria lor, iar prezbiterienii, metodiștii, baptiștii, luteranii, penticostalii și toate celelalte biserici, înfrunzesc, au treziri. Și El a spus: „Fiți gata, pentru că acela este timpul!” Când vedem aceste lucruri venind la împlinire, Dumnezeu Se pregătește să-Și cheme aleșii. Atunci când voi…
Un alt semn. El a zis: „Când vedeți că femeile devin extrem de frumoase, iar fiii lui Dumnezeu își iau femei și fac aceasta, aceea și cealaltă, să știți că acela-i timpul!” Aici suntem noi.
Eu mi-am mai notat ceva. Țineți minte cele două fiice ale lui Lot. Noi ne amintim aceasta, erau jos în Sodoma, iar Isus a spus în Luca 17: „Cum a fost în zilele Sodomei…” (v. 28). Amintiți-vă că bărbații au folosit greșit femeile și nu au mai dorit actul natural al vieții. Este îngrozitor să spui aceasta de la platformă, dar acesta este adevărul… Dacă a existat vreodată Adevăr, acesta se cuvine să meargă de aici. Astăzi este atât de rău încât sunt de zece mii de ori zeci de mii și sunt în creștere peste tot: perversiune, sodomiți, la fel ca atunci. Deoarece calea naturală pentru înmulțirea vieții omenești a fost și continuă să fie pervertită, s-a ajuns ca dorința firească normală să scadă rapid. Cred că dacă se va continua în ritmul acesta, în zece sau cincisprezece ani această dorință nu va mai exista deloc.
Eu am o carte de Edgar Hoover, iar bărbatul acesta face niște remarci interesante cu privire la lucrul acesta (am crezut că o am la mine, dar nu este aici). O, vai!
Apostolul Iuda vorbește despre aceasta în micuța lui Carte mare, cum o numesc eu, și spune că bărbații și femeile rup legământul căsătoriei și poftesc după trupul altora… Ascultați ce scrie în Iuda 7: „
Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altora, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic.” „Foc veșnic” înseamnă „până sunt nimiciți complet și terminați.”
Nu demult am fost în Los Angeles și în timp ce mergeam cu mașina pe stradă, am văzut o tânăra mică și foarte frumoasă. Privind-o, mi-am zis: „Sigur merge la spectacol.” Era îmbrăcată cu strictul necesar: avea câțiva centimetri de volănașe și sus o pată mică, numai cât să faci din ea un tampon mic de vată pe care poți să-l cuprinzi în mână, o pălărie de cowboy și o pereche de cizme cu ciucuri. Foarte atrăgătoare… Eu pot să-l înțeleg pe un bărbat tânăr care calcă frâna brusc și oprește s-o privească în timp ce trece pe stradă cu pași mici, dansând parcă. Voiam să merg în parcare, dar m-am gândit cum ar fi dacă m-aș întoarce și i-aș spune: „Tânără doamnă, aș vrea să vorbesc cu tine în Numele Domnului Isus Hristos. Fără îndoială, ești o fată foarte frumoasă și poate vrei să auzi scârțâitul frânelor, dar înțelegi oare că duhul care te împinge să faci asta, te va duce în iadul Satanei, unde vei suferi prin toate epocile care vor veni?
Îți dai seama că micuțul tău trup frumos și obrajii aceștia bine așezați, părul și buzele roșii pot fi mâncate peste șase luni de viermi în țărâna pământului, iar sufletul care locuiește astăzi în acest trup va fi în chinul unui diavol?
Dar Ceva m-a oprit să fac acesta. Parcă Dumnezeu îmi spunea: „Dacă îi vei vorbi așa, te vor băga la închisoare.” Vedeți? Așa este. Atunci l-am văzut pe Billy ieșind și făcându-mi semn că se cântă: „Crede numai!” și că a sosit timpul meu.
O, Doamne! Cum pot fi vrăjiți oamenii de astfel de lucruri? Pentru că nesocotesc Cuvântul lui Dumnezeu. O altă cauză sunt lucrătorii din spatele platformei, care sunt asociați în aceste organizații, care citesc și știu cum stau lucrurile, dar li se interzice să spună ceva despre Aceasta, pentru că vor îndepărta adunarea de ei. Bisericile caută membri, dar Dumnezeu caută sfinți născuți din nou din Dumnezeul cel viu, care vor străluci ca stelele. Dumnezeu să ne ajute să fim cinstiți și să spunem Adevărul așa cum L-a spus Isus Hristos. Aceasta-i ziua în care trăim noi și acestea sunt semnele care au fost vestite de Isus, iar noi le vedem împlinindu-se sub ochii noștri.
Priviți din nou la Iuda 7, pentru că acolo sunt amintite Sodoma și Gomora. O, vai, ce lucru îngrozitor! Ei nu se căsătoresc cu femeile și „poftesc după trupul altora.” Un bărbat care este căsătorit cu soția lui, nu mai sunt doi, ci ei sunt unul. Astfel, un om care aleargă afară după o altă femeie, se separă automat de soția lui, iar o femeie care merge cu un alt bărbat, este moartă față de bărbatul ei. Ea își necinstește propriul trup și este tăiată la o parte din el. Așa este. Iar în ziua judecății va trebui să răspundă pentru aceasta.
Dar ei nu vor să audă un Mesaj ca acesta. Oamenii nu vor să audă aceasta, ci vor să fie gâdilați la urechi. Exact lucrul acesta mi l-a spus Duhul Sfânt când am așezat piatra de temelie:
„Propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra Lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura.
Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere învățătura sănătoasă; ci îi vor gâdila urechile să audă lucruri plăcute, și își vor da învățători după poftele lor.”
Își vor întoarce urechea de la adevăr, și se vor îndrepta spre istorisiri închipuite.” (2 Timotei 4.2-4).
El mi-a spus atunci: „După ce se va termina vedenia, citește 2 Timotei 4. Nu uita, 2 Timotei 4.” Stăteam pe strada 7 și aveam doar nouăsprezece ani, iar Glasul lui Dumnezeu mi-a vorbit în cameră și mi-a zis: „Citește 2Timotei 4, căci va veni timpul când ei nu vor suferi învățătura sănătoasă.”
Oamenii vor altceva. Penticostalii vor ceva care îi bate ușor pe umăr și îi lasă să trăiască cum vor. Ei cântă la pian, sar în sus și în jos și dansează, deși femeile fac ce vor și la fel bărbații. Prezbiterienii, metodiștii, luteranii și baptiștii au mulți oameni sinceri în organizațiile lor, dar sistemul acela îi ține atât de legați încât cred că atâta timp cât aparțin la biserica aceea și au numele scris în registrele acelea, au siguranța intrării în cer. Numele vostru scris într-un registru nu înseamnă nimic pentru Dumnezeu. (Fratele Branham pocnește din degete). Numele vostru trebuie scris în Cartea Vieții Mielului, prin Sângele lui Isus Hristos care arată că păcatele voastre sunt iertate. Așa este.
Dar ei vor felul acela de viață și felul acela de păstori. Ei nu vor nimic altceva. Dar în aceste zile din urmă, Dumnezeu a folosit fiecare dar divin despre care vorbește Biblia, fiecare dar promis de Isus Hristos, fiecare dar și fiecare semn hotărât pentru timpul sfârșitului. Din câte pot să văd eu, tot ce a fost promis în Biblie a fost deja revărsat înaintea națiunii, dar ea plonjează cât poate de repede spre iad. Să le spui? Ei vor alerga oricum tot așa.
Înainte de încheiere, aș vrea să mai iau câteva Scripturi. În ordine. O, ei sunt hotărâți pentru pierzare veșnică, așa cum spune Biblia! Această națiune zace în aceeași putrefacție. În această seară, această națiune zace în acest putregai social, iar voi știți că este așa. Aceasta nu-o o erezie, ci este adevărul. În Geneza 6.12 scrie: „…tot pământul era stricat, căci orice făptură își stricase calea pe pământ.” Oamenii umblau după propria lor gândire și nesocoteau Legile lui Dumnezeu, exact așa cum fac și astăzi. Oamenii nu vor să mai audă Cuvântul lui Dumnezeu, ci merg în propriile lor căi.
Izabela a refuzat să asculte Cuvântul Domnului. Ea nu a vrut să îl primească pe predicatorul acela bătrân și păros, pe Ilie, care era păstorul ei. Dar el era oricum păstorul ei. Așa este. Dumnezeu l-a trimis și el și-a vestit Mesajul. Deși nu avea nici o școală și ei nu știau de unde a venit și unde a mers, el a venit în scenă cu Cuvântul Domnului. El și-a vestit Mesajul și a condamnat tot ce era păcat. Ilie a stat singur acolo sus pe munte, pentru că acea Izabelă modernă, a vrăjit poporul cu puterea vrăjilor ei și a dus întreaga națiune în rătăcire. Dar Dumnezeu i-a zis slujitorului Său: „Nu gândi așa, Ilie, pentru că mai am acolo jos șapte mii de bărbați credincioși care sunt sinceri în inimile lor.” Aceea a fost a doua fază, și în a treia a mers înapoi pentru ei.
Gândiți-vă la faptul că Dumnezeu era plin de îndurare. Mesajul lui Ilie a condamnat generația aceea necredincioasă, iar mesajul lui Noe a făcut același lucru, aducând judecata peste cei care au refuzat să-l asculte, și salvare pentru cei care l-au crezut. „Cum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și în zilele când va veni Fiul omului!”
În Geneza 6, ei au refuzat să asculte Legile lui Dumnezeu și au zis: „Poruncile lui Dumnezeu?” Același lucru este valabil și pentru astăzi. Ascultați-mă, pentru că nu vorbesc pentru o persoană, ci mă adresez tuturor, deoarece sunt răspunzător ca frate al vostru. Eu sunt răspunzător să vă spun tot adevărul, la fel ca marele apostol Pavel, care a zis înainte de plecarea sa: „Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.” (Fapte 20.27).
Biblia spune și astăzi că femeile nu au voie să își taie părul. Pe mine nu mă interesează câți predicatori spun că este în ordine; este greșit! Nu mă interesează câte biserici sunt pentru aceasta; Biblia spune că este greșit. „Este o rușine ca ea să facă aceasta”, și totuși o fac. De ce fac aceasta? Pentru că se gândesc numai cum să se facă frumoase și cred că sunt frumoase. Cuvântul lui Dumnezeu avertizează ca ea să nu facă lucrurile acelea: „Să nu îmbrace îmbrăcăminte bărbătească, pantaloni sau cu orice haină care aparține unui bărbat”, dar cu toate acestea continuă s-o facă. Să încerci s-o oprești?
Voi spuneți: „De ce faci atâta caz din aceasta, frate Branham? Până când continui cu aceasta? Oamenii te-ar accepta mai ușor dacă nu…” Nu mă interesează ce spun oamenii. Să nu mă înțelegeți greșit, dar sunt foarte interesat de ceea ce gândește Dumnezeu, și Acesta este Cuvântul Său.
Da, tu le spui femeilor că ceea ce fac este greșit, și totuși continuă s-o facă oricum. De ce? Femeile din întreaga creștinătate fac aceste lucruri și totuși bisericii nu-i pasă. De ce este așa? Pentru că fiii lui Dumnezeu au decăzut din cauza poftei firești după femei și L-au tăgăduit tocmai pe Dumnezeu și Sângele care i-a cumpărat, ca să-i separe de lucrurile acelea murdare. Amin. Acesta-i adevărul. Dumnezeu să mă ajute.
Încercați s-o opriți! Credeți cumva că propovăduirea lui Noe era greu de înțeles? Nu, domnule! Dar ce este acesta? Acesta este un glas, Glasul. Și când noi toți suntem chemați la Judecată, tocmai Mesajul pe care vi-L predic în seara aceasta, mă va întâlni chiar acolo, Cuvânt cu Cuvânt. Și atunci ce o să faceți voi? El este o Lumină roșie strălucitoare.
Este o vreme în care femeile sunt foarte încăpățânate.Spun lucrul acesta pentru că este adevărat. Voi vă întrebați de ce strig mereu împotrivă, de aceea am să iau mai multe texte biblice și am să vă arăt de ce. Acesta este motivul pentru care trebuie să rămân credincios acestui Cuvânt. De fapt, fiecare slujitor al lui Dumnezeu ar trebui să rămână credincios Cuvântului. Tu trebuie să stai tare pentru că undeva trebuie să fie un glas care să strige împotriva păcatului. Mie nu-mi pasă ce fac ceilalți; tu ești răspunzător pentru ei. Tu răspunzi ca persoană, nu ca metodist, baptist sau penticostal. Tu răspunzi înaintea lui Dumnezeu personal, pentru propria ta viață. Noi vedem semnele acestea, și totuși ele continuă s-o facă. Spune-i că este greșit ce face și vezi ce-ți va zice. Încăpățânată! Aceasta este exact ce a făcut Eva. Ea a știut bine că nu trebuie să facă aceea. A știut? Sigur că da, pentru că avea Cuvântul lui Dumnezeu care spunea: „În ziua în care veți mânca de acolo, veți muri.” Atunci de ce a făcut-o? Pentru că a vrut propria ei cale. De ce își taie femeile părul? De ce vor purta hainele acestea? Pentru că Biblia spune că trebuie să facă exact aceasta. Și ele sunt condamnate chiar pentru lucrurile pe care le fac. Exact. Atunci de ce face femeia aceasta? Pentru eul ei personal. Da, domnule. Pentru că vrea să aibă propria ei cale. Iar biserica nu spune nimic despre aceasta. Biserica nu spune nimic despre aceasta deși se pretinde a fi Mireasa lui Isus Hristos?
Știți ce spun, dacă îi spuneți uneia dintre ele despre aceasta? „Biblia aceasta veche nu va putea să stea în calea mea ca să nu mă distrez puțin!” Poate nu va spune chiar cuvintele acestea, dar aceasta va da de înțeles. Ați auzit vechea zicală: „Faptele vorbesc mai tare decât cuvintele”? Păi, atunci, o face? Faptele vorbesc mai tare decât cuvintele. Nu contează ce spui, viața ta vorbește atât de tare încât ei pot să-ți audă mărturisirea. De aceea, așa cum am spus azi-dimineață, să săriți doar atât de sus cât trăiți. Vedeți? Faptele voastre vorbesc mai tare decât cuvintele voastre. Voi puteți ieși afară și să spuneți ce vreți, pentru că faptele voastre sunt mai puternice decât cuvintele pe care le spuneți. Indiferent ce spui, faptele tale arată ce ești cu adevărat, iar dacă vorbești ceva diferit de ceea ce ești cu adevărat, aceasta este fățărnicie. Isus a spus: „Fățarnicilor, cum ați putea voi să spuneți lucruri bune, când voi sunteți răi? Căci din prisosul inimii vorbește gura.” (Matei 12.34). Vedeți, ei spuneau dinadins ceva ce nu era, iar voi, femeile ziceți: „Am propria mea distracție!”
Ce se întâmplă? Ce devine căsătoria? Cu privire la aceasta, este un alt citat din Biblie: „supusă”. Supusă? „Să se îngrijească de casă, să fie curată, să facă fapte bune.” Totuși, ea îți râde în față, merge în biroul cuiva și zice: „Soțul meu…” O, eu mă îndoiesc de ceea ce spune ea!
O altă mare rușine din zilele noastre este să pună femei în forțele de poliție. Dacă acesta nu este un semn al stricării minții oamenilor, nu știu ce este! Sunt atâția bărbați fără locuri de muncă, și ei pun femeile acelea acolo afară, deși Biblia spune clar că „ea trebuie să stea acasă și să se îngrijească de casă.” Dar ea ține toate registrele voastre și ale șefului. Da, așa este. Eu nu vorbesc despre femeile bune, nu arunc aceasta asupra femeilor care sunt cu adevărat corecte, ci spun că la una bună sunt o mie cinci sute care nu vor să asculte de Cuvânt și spun: „Ține-ți Biblia! Predic-o pentru tine, pentru că noi nu vrem s-o auzim!” Supusă? Oh!
Ea ar putea zice: „Spune altcuiva povestirile tale biblice! Ține-ți Dumnezeul pentru altcineva și lasă-mă în pace! Despre ce strigi la mine? Lasă-mă în pace, pentru că nu te-am rugat să-mi spui aceste lucruri!” Așa este, dar Dumnezeu a făcut-o! Vedeți? Asta-i tot! Dar ele continuă să corupă calea, făcând și astăzi exact ce au făcut în zilele lui Noe și în zilele Domnului. Nu s-a schimbat, nu se schimbă și nu se va schimba nimic.
Copiii lor cad pradă criminalității, iar o mare parte din femei și bărbați ajung în închisoare și sunt înghițiți de iad. Acesta este adevărul. Toți sunt înghițiți de iad. Se pare că propovăduirea trece pe deasupra capetelor lor, pentru că nu vor să primească nimic. Ele vor să aibă calea lor și nu poți să le spui că Biblia spune aceasta, fiindcă vor zice: „Ține-ți Biblia! Noi alegem distracția!” Eu pot să vă aud pe unele dintre voi, surorilor, spunând, poate nu chiar acum, dar vă aud zicând: „Ce! Să mă supun bărbatului meu? Ha! Dimpotrivă, îl fac pe el să mi se supună!” Acesta este punctul în care ești greșită. „Să stau acasă și să fac curat? Lasă-mă în pace, pentru că mie nu-mi pasă ce spune Biblia!” Ascultă-mă, soră! Cuvântul acesta nu a fost valabil numai în epocile întunecoase, ci este Glasul de astăzi! Aceste lucruri nu s-au întâmplat doar în zilele de dinainte de potop, ci se întâmplă și astăzi. Este același lucru.
Ele mai spun: „Eu sunt o femeie modernă, trăiesc în America!” Păi, aceea nu-i mai mult decât să trăiești într-un coteț de porci! Înaintea lui Dumnezeu nu cotează unde ai trăit, ci cum ai trăit, pentru că tu ești ceea ce ești în inima ta. Așa este. Soră, să nu te gândești că ești așa modernă, că ești una dintre femeile acelea moderne, cum vrei să spui, pentru că conform acestei Biblii, ești departe în urmă, în epocile întunecoase, în timpul de dinainte de potop. În timpul lui Noe, ele au făcut același lucru, așa că nu ești chiar așa modernă! Înțelegi? Ele au acționat la fel în lumea de dinainte de potop. Vedeți? Și acesta este felul în care acționează astăzi, ceea ce înseamnă că acesta trebuie să fie din nou o epocă întunecoasă, înapoi în marele întuneric de acolo.
Și voi, bărbaților, care vă lăsați nevasta să facă aceasta, nu mai sunteți fii de Dumnezeu. Nu! Voi ați căzut cumva în Sodoma, pentru că vă lăsați nevestele să vă dirijeze. O, vai!
Poate ar fi mai bine să nu spun aceasta, dar trăim într-un timp îngrozitor! Vedeți strălucirea Luminii roșii? (Adunarea spune: „Amin”).
Trâmbița Domnului va suna
Și nu va mai fi timp,
Când sosi-va dimineața veșnică, luminoasă și clară;
Atunci aleșii Lui se vor aduna (din pulberea pământului),
La Casalor de dincolo de cer.
O, ce zi va fi aceea! (În ordine. O, da!).
Merg înapoi în Sodoma? Nu vă îngrijorați, există o bombă care așteaptă să curețe întreaga lume. Ea o va face, iar atunci totul va fi înnoit din nou, așa cum am văzut sub Pecetea a șasea, pentru un grup de oameni răscumpărați care L-au acceptat pe Domnul Isus, care au devenit creștini, care și-au părăsit grijile și moda acestei lumi, au venit la Isus Hristos, și privesc la El și numai la El, în Programul Lui umil și simplu, și primesc Viața veșnică. Dacă spuneți că aveți Viață veșnică dar nu sunteți de acord cu această Biblie, înseamnă că viața pe care o aveți voi nu este Viața veșnică pe care o dă Dumnezeu.
Voi sunteți amăgiți de moarte și nu aveți Viață. Așa este.
Temeți-vă de Dumnezeu și țineți Cuvântul Său, pentru că aceasta-i porunca Lui. Luminile roșii strălucesc, și timpul este aproape. „Cum a fost în zilele lui Noe.” Vedeți, ei au luat lucrurile corecte și le-au pervertit. Ei au luat mâncatul, băutul, ziditul și le-au pervertit. Acum, Isus Se așteaptă ca noi să zidim o casă, vedeți; dar priviți ce s-a întâmplat în continuare.
El știe că trebuie să mâncăm, dar unde s-a ajuns apoi? Noi trebuie să bem apă, dar oamenii nu se mai mulțumesc doar cu atât, ci au băuturi alcoolice, lichioruri și cocteiluri, și și-au adus și femeile înăuntru. Înțelegeți?
Cum este cu creșterea populației, așa cum a fost în zilele lui Noe? Cum este cu frumusețea femeilor care crește constant, la fel ca în zilele lui Noe? Vedeți? Lumina roșie! Dar dacă comparăm femeile de astăzi cu cele din zilele acelea? Îngâmfate, încăpățânate și așa mai departe, și nu poți să le spui nimic. Le predici Cuvântul, iar ele vor merge drept înainte făcând aceleași lucruri. Vedeți? Ce se va întâmpla? Exact ce s-a întâmplat în zilele lui Noe: într-o zi se va închide ușa harului.
Scriptura spune că din sfânt locașul se va ridica fumul, ceea ce înseamnă că Mijlocitorul a plecat de acolo. Câtă vreme Mielul este încă acolo să facă mijlocire… așa cum am spus și azi dimineață, mai este har. Dar ce siguranță avem când vedem că trenul este deja la macaz, când vedem venirea Domnului, strălucirea Luminii roșii? Aș putea să vă vorbesc despre atât de multe lucruri pe care știm că El a promis să le facă aici în ultimele zile! Le vedem chiar înaintea noastră. Și atunci vedem subiectul din seara aceasta, despre o altă lumină roșie care strălucește, despre ce se petrece printre femeile noastre și despre lucrurile pe care le fac ele. Noi vedem că aceasta indică fiecare indicator, fiecare ac, fiecare busolă, totul este fixat drept pe venirea Lui. Noi suntem la sfârșit. Nu mai există nimic altceva de care știu că trebuie să se întâmple decât venirea Domnului.
Și dacă așa stau lucrurile, ce gândești despre aceasta, dragul meu prieten care ești afară din Hristos? Pe ce te odihnești? Vreau să-ți pun o întrebare sinceră: Te odihnești doar pe o mică senzație pe care ai avut-o cândva, sau pe ceva de felul acesta? Poate ai fost bucuros și ai dansat, așa cum au făcut mulți din oamenii sfințeniei, penticostalii, nazarinenii și sfinții pelerini. Ei cred că dacă sunt destul de fericiți încât să danseze, Îl au pe El, dar după aceea își taie părul și poartă pantaloni scurți. Cum ar putea fi conduși de Duhul Sfânt să facă aceste lucruri, când El le condamnă în Biblie?
Cum este cu cele care spuneți: „Eu aparțin la biserică. Eu sunt penticostală. Eu sunt metodistă (sau altceva). Eu sunt un membră a bisericii! Mama mea este o membră privilegiată a bisericii. Eu sunt o membră privilegiată.”? Vedeți? Duhul care este peste tine te îndeamnă să faci lucrurile pe care Biblia le condamnă.
Voi spuneți: „Eu am vorbit în limbi, frate Branham!” Nu te baza pe aceasta! „Eu am vorbit în limbi, iar acesta este dovada Duhului Sfânt.” Dacă viața ta… Dacă încă îți tai părul și faci lucrurile pe care Biblia le condamnă, poți vorbi zi și noapte în limbi, pentru că aceasta nu are nimic a face cu Dumnezeu. Pomul se cunoaște după roadele lui.
Eu îmbătrânesc și în fiecare zi am alte și alte dureri. Fiecare din noi le avem. Spuneți adevărul! Eu m-am gândit: „Dumnezeule, să nu mă lași…
Unul din cele mai îngrozitoare lucruri este să vezi un bărbat sau o femeie care nu l-a primit niciodată pe Hristos și trăiește ca un vechi membru conservator al bisericii, mai rău decât Satana însuși. El stă acolo afară cu acea îmbufnare veche și spune: „Păi, îți spun că eu nu cred…” Aceea este cea mai oribilă coroană cu care poate încorona Satan o viață. O femeie bătrână și morocănoasă, în vârstă de șaizeci sau șaptezeci de ani, cu grăsimea atârnând pe brațe, cu fața plină de zbârcituri, cu părul scurtat și vopsit în patru sau cinci culori diferite, mergând pe stradă cu o pereche de pantaloni scurți. Dacă aceea nu este încoronarea Satanei, nu am văzut-o niciodată. Sau să vezi un bătrân morocănos. O, Dumnezeule, dă-mi har să nu mă plâng niciodată! Doamne, vreau viața mea și viața poporului meu…Îngăduie ca viața noastră să poată fi încoronată, indiferent cât suferim, câți sunt împotriva noastră sau ce se întâmplă. Îmi dau seama că îmbătrânesc și că în curând cursul vieții mele se va termina, este mai îngust și mai îngust, așa că merg în jos. Mai mult, știu că în curând nu va mai veni nimeni la mine să-mi ceară un sfat, iar cei care mă cunosc din tinerețe, vor fi duși, dacă voi mai trăi. Așa cum îmbătrânesc, prietenii mei vor deveni tot mai puțini.
Eu știu că într-o zi trebuie să mor. Nădejdea mea este că Dumnezeu nu va îngădui ca Satana să mă încoroneze ca un bătrân morocănos, nemulțumit și indiferent, și nici pe soția mea ca o femeie bătrână și cicălitoare. Rugăciunea mea, frate, este ca viața noastră să fie încoronată cu roadele Duhului Sfânt: dragoste, bucurie, răbdare, îngăduință, bunătate, îndelungă răbdare, Adevăr, credință în Duhul Sfânt. Viața mea trece. În urmă cu treizeci și cinci de ani stăteam pe podiumul acesta ca un bărbat tânăr, dar în seara aceasta sunt bătrân, cărunt, chel și cu umerii încovoiați. Sunt zdrobit. Viața mea se apropie de sfârșit și firul pe care umblu devine tot mai șubred. În timp ce mă mișc înainte pe curs în jos, prietenii mei devin tot mai puțini, și poate voi ajunge într-un punct în care nu mă voi mai putea bucura nici de cântări ca înainte, iar nepoții mei vor spune: „Nu-l enervați pe bunicul!” S-ar putea ca într-o zi să ajung așa, dacă voi mai trăi.
Atunci voi fi atât de slăbit încât nu mă voi mai putea ridica din scaun; iar într-o dimineață, ceața va veni în camera mea, și eu îi voi face un semn morții, de dincolo de graniță, să vină să mă ia. Ea poate numai să mă ia de mână și să mă conducă dincolo la Stăpânul meu. Eu nu sunt sclavul ei, ci ea este sclava mea, pentru că Hristos a biruit moartea pentru mine. Astfel, ea poate face un singur lucru: să mă ducă în prezența Făcătorului meu: „Când casa aceasta pământească se desface…”
Indiferent cât de josnică și de rea este o femeie, atunci când este însărcinată și mai are puțin până să nască, devine blândă. De ce este așa? Când mușchii aceia mici ai copilului încep să se miște și să zvâcnească, acolo este un trup ceresc care îl așteaptă. Și când iese din mamă, doctorul, moașa sau oricine este acolo, trebuie să-l ridice în sus, să-l lovească, să-l scuture sau ceva, ca să prindă răsuflarea de viață. Astfel, micuțul spirit îngeresc vine în el, răsuflarea vieții, și el devine un suflet viu. Tot așa, când noi Îl avem pe Hristos în inima noastră, și El devine real în ea, suntem ca un copil mic. „Când cortul acesta pământesc, se desface…”
În încheiere, voi spune aceasta. Isus a zis în Ioan 14:
„Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine.
În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.” „Când cortul acesta pământesc se desface, noi avem unul…” „Eu Mă duc să vă pregătesc un loc, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi.” (v. 1-3).
Eu știu că așa cum plânge acest copil mic, pentru că a avut loc nașterea, când viața aceasta trecătoare, viața aceasta muritoare este dusă, este nevoie de ceva care să mă lovească, și este necesară moartea. Când te lovește, ea îți provoacă șocul, dar aceasta te duce de fapt într-o Împărăție nouă, pe partea cealaltă unde nu există boală, întristare, bătrânețe sau ceva de felul acesta. Dumnezeu să ne ajute.
Prietene, cum poți refuza un lucru ca acela, când știi că în lume nu există nici o altă nădejde în afară de Isus Hristos? Luminile roșii strălucesc.
„Națiunile se prăbușesc, Israelul se trezește,
Semnele pe care le profețește Biblia;
(femeile își taie părul, poartă pantaloni scurți; Lumina roșie strălucește, o puteți vedea?)
Zilele neamurilor sunt numărate, cu chinuri împovărate;
„Întoarceți-vă, o , risipiților, la ai voștri!”
Ziua eliberării este aproape,
Inimile oamenilor cedează de frică.
Fiți plini de Duhul, aveți-vă candela curată și clară,
Priviți sus, căci răscumpărarea voastră este aproape!
Eu Îl iubesc și vreau să-L iubiți și voi. În timp ce ne plecăm capetele pentru rugăciune și ne apropiem de încheiere, Luminile roșii strălucesc, semnalul este aprins; venirea Domnului este aproape. El vorbește națiunii, poporului, prin semne și minuni. Noi am privit timpul Sodomei și am arătat cum a venit Îngerul la Avraam, și semnele pe care le-a făcut El, chiar înainte de căderea focului. Credem aceasta, nu-i așa?
El a spus: „În zilele lui Lot, oamenii zideau și vindeau…” Priviți ce se întâmplă astăzi. „Cum a fost în zilele lui Noe…” Femeile au devenit frumoase, iar fiii lui Dumnezeu au decăzut atât de mult încât au început să le venereze, să le zidească altare și toate celelalte lucruri despre care am vorbit în seara aceasta. Lumina roșie strălucește; venirea Domnului este aproape. Ești încă doar un membru de biserică? De unde știi că vei trăi până la capătul nopții?
Uitați-vă la fratele Way, care a stat azi dimineață aici, iar când s-a întors să dea mâna cu cineva, a căzut mort. Dumnezeu ar putea să nu fie așa de bun față de tine ca să-ți dea o altă șansă. Tu nu știi clipa în care inima ta va bate pentru ultima dată. Gândiți-vă la aceasta! Venirea lui Hristos lasă să strălucească semnele. Priviți la ele! Vedeți dacă ceea ce v-am spus în seara aceasta… S-ar putea să nu fie pe placul multora, dar este Adevărul. Este ce a spus Dumnezeu, și iată-ne aici.
Femeile nu vor să stea acasă. Ele nu vor să aibă grijă de familiile lor, ci își angajează o îngrijitoare pentru copil și se duc afară la o petrecere. Delicvența juvenilă este în continuă creștere; femeile își scurtează părul, poartă pantaloni scurți, machiaj, iar rezultatul este că devin tot mai frumoase, iar bărbații, fiii lui Dumnezeu, cad. Aceasta-i capcana folosită de Satan, ca să-i facă pe fiii lui Dumnezeu să cadă și trebuie să se întâmple întocmai cum a spus Isus. El a spus că așa va fi, și iat-o aici. „Când lucrurile acestea vin la împlinire, această generație nu va trece”. Aceștia sunt patruzeci de ani: „până când se împlinesc toate lucrurile acestea.” Gândiți-vă la aceasta. Încă sunteți doar un membru al bisericii? Ați făcut rău? Bărbați și femei, cercetați-vă toată viața în seara aceasta. Uitați-vă la voi, uitați-vă la greșelile voastre. Cum era starea voastră actuală, dacă era Hristos pe pământ și predica aceasta? Voi spuneți: „Dacă ar fi predicat El, dacă L-aș fi auzit predicând aceasta, m-aș fi pocăit.” Dacă ați fi făcut-o la predica Lui, ați face-o și în seara acesta, pentru că Acesta este Cuvântul Lui. Dacă sunteți fără Dumnezeu, și știți aceasta…
„O”, ziceți voi, „Eu aparțin la biserică! Eu am vorbit în limbi. Eu nu…” Puneți aceasta deoparte și uitați-vă la voi înșivă, verificați-vă viața cu Cuvântul lui Dumnezeu. Nu cumva sunteți dintre aceia care pleacă zicând: „Mie nu-mi pasă ce spune Biblia. Frate Branham, eu cred că ești greșit.”? Eu nu sunt greșit, iar dacă spui că sunt, faci greșit Cuvântul. Tu nu Îl cunoști încă pe Dumnezeu și nu ești sigur că dacă Isus ar veni în ceasul acesta, ai fi gata să te duci. De ce să iei lucrurile ușuratic, când vezi că moartea este atât de aproape, când vezi că sfârșitul este atât de aproape?
Dacă este cineva care dorește să fie amintit în rugăciune în timp ce stăm cu capetele plecate, ridicați mâna și spuneți: „Frate, roagă-te pentru mine.”
Dumnezeu să te binecuvânteze, soră.
Dumnezeu să te binecuvânteze, frate, soră. O, pretutindeni în sală. Aceasta este. Să ne facem un mic inventar. Voi, surorilor, gândiți-vă la aceasta cu toată credința și nădejdea. Spuneți: „M-am supus de fapt lui Dumnezeu? Ce doresc de fapt? Frate Branham, eu mai fac încă lucrurile acestea și mă simt bine, mă simt fericită.” Știți că păgânii se simt la fel de fericiți? Știți că la fel de fericit se simte un om beat? Dacă voi sunteți fericite sub ceva ce este contrar Cuvântului lui Dumnezeu, acela-i diavolul. Dacă spuneți: „Eu sunt mulțumit în biserica mea”, și auziți Cuvântul lui Dumnezeu predicat, dar nu vă potriviți cu El, sunteți inspirați de lucrul greșit, indiferent care este inspirația voastră. Eu i-am văzut cum țipau, săreau, urlau, beau sânge dintr-un craniu de om și-l chemau pe diavolul, la fel de fericiți ca voi. Păgânismul produce la fel de multă psihologie ca orice altceva, psihologi ai minții, dar experiența lui Hristos este în inimă și schimbă totul, schimbă persoana într-o făptură nouă. Gândiți-vă foarte serios la aceasta.
Cercetați-vă pe voi înșivă. Gândiți-vă că stați în fața unei oglinzi și vă vedeți pe voi înșivă: „Sunt eu sincer? Sunt cinstit? Îl slujesc cu adevărat pe Domnul în inima mea?”
Voi ziceți: „Eu Îl slujesc!” dar cercetați-vă! Voi, femeilor cu părul scurtat și cu pantaloni scurți, priviți în inima voastră și vedeți ce este acolo. Cercetați-vă și voi, bărbaților care le lăsați pe nevestele voastre să facă aceste lucruri. Ar trebui să vă întrebați sincer: „Sunt un fiu al lui Dumnezeu sau sunt un sodomit?” Voi, femeilor, spuneți: „Sunt eu o femeie modernă sau sunt de fapt una de dinainte de potop, despre care Isus a spus că va din nou în aceste zile din urmă?” Priviți-vă și constatați singure. Vedeți, propria voastră ființă exprimă ceea ce sunteți, iar dacă nu sunteți bine, veți fi destul de cinstite încât să… Fiți cinstite, ridicați mâna și spuneți: „Hristoase, eu nu-mi ridic mâna spre fratele Branham sau spre un alt om, ci către Tine. Iartă-mă. Fratele Branham a promis să se roage pentru mine, de aceea îmi ridic mâna spre Tine și spun: „Isuse, ai milă de mine în seara aceasta! Salvează-mă din pricina lui Hristos, fiindcă nu vreau să fiu pierdută. Tu mi-ai dăruit viața aceasta și ar fi îngrozitor dacă aș arunca-o la o parte, când Tu mi-ai dat această șansă măreață să văd în seara aceasta cu ochii mei că Luminile roșii strălucesc de fiecare parte; venirea Domnului, promisiunea că El va arăta semnele acestea, că va vindeca bolnavii, va învia morții și va scoate dracii. Acolo va fi doar un grup mic de oameni, doar o minoritate de care lumea își va bate joc, le va da nume rele și așa mai departe.”
Ei trebuie să ne dea nume rele și să numească Adevărul minciună. Isus a spus: „Cine vorbește împotriva Fiului omului, va fi iertat…” însă când se referă la lucrările pe care le vedeți, El a spus: „…dar cine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, când să facă același lucru, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.” (Matei 12.32).
Vedeți, ei trebuie să facă aceasta. Trebuie să fie un Mesaj ca Acela, ca să-i facă pe oameni să-și bată joc de El, și astfel, să Se arate dreptatea lui Dumnezeu, să condamne întreaga lume și s-o nimicească.
Prietene, n-ai vrea să-L primești în seara aceasta când ușa harului este deschisă pentru că Isus Hristos stă încă în spărtură?
De obicei veniți la altar. Aceasta este în ordine, nu am nimic împotrivă, dar Scriptura spune: „Toți cei ce au crezut, au fost botezați.” (Fapte 2.41). Astfel, dacă vă predați inima și viața lui Isus Hristos, chiar unde sunteți, chiar unde v-a vorbit El, ridicați mâna! Același Dumnezeu, care a putut să-l cheme înapoi la viață pe acest om care a căzut mort chiar în fața mea, vă dovedește că vă spun Adevărul. Cine altcineva poate învia morții în afară de Dumnezeu? Așa este. Acesta nu-i păstorul vostru micuț și zdrobit, ci este Hristos care vă iubește. Și El vă spune în seara aceasta: „Voi ați auzit și ați văzut Adevărul, Cuvântul Meu. Voi ați văzut cum Cuvântul Meu cheamă înapoi; ați văzut că Cuvântul Meu a vestit lucrurile acestea și în toți anii aceștia, El nu a dat greș niciodată, ci totul s-a împlinit întocmai cum a fost vestit mai dinainte.”
Ce veți face cu Isus, acum, în timp ce strălucește Lumina roșie? De ce nu aruncați jos sacul acela vechi cu nimicuri lumești? De ce nu aruncați revista „Povești adevărate” și tot gunoiul acesta vechi prin care vă târâți sufletul în fiecare zi? De ce nu trântiți televizorul acela într-un colț, dacă vă reține de la biserică? De ce nu aruncați la o parte fiecare greutate care vă înfășoară atât de ușor? De ce nu vă înălțați inima spre Hristos să-I spuneți: „Hristoase, în seara aceasta am terminat! Vreau să mă pregătesc pentru că văd că Tu vii. Îmi iau valiza, Biblia lui Dumnezeu care este plină cu Viață veșnică și de acum înainte voi trăi numai din Ea!” Nu vreți să faceți aceasta în timp ce ne rugăm?
Tată ceresc, nu intenționam să fiu dur, sub nici o formă, Doamne, dar Mesajul este îndreptat spre timpul acesta, nu spre peroane, nu spre o anumită persoană, ci spre timpul acesta. Este un timp în care se pare că Duhul Sfânt mă presează să înregistrez aceasta. Eu am predicat de multe, multe ori de la acest amvon și am arătat zilele lui Lot, zilele Sodomei, zilele despre care a vorbit Isus, semnele timpului, venirea Domnului, în multe feluri, iar după ce am vorbit atât de tare împotriva femeilor din ziua aceasta, peste tot în jurul țării, îmi dau seama că Duhul Sfânt este Cel care m-a împins să le spun aceasta oamenilor. Cuvântul Tău inspirat a cercetat în așa măsură inima mea, încât nu am mai putut să tac.
Tată, în toată clădirea sunt ridicate în jur de cincizeci sau șaptezeci de mâini. Aceasta se întâmplă după un Cuvânt foarte puternic și tăios, care le-a provocat un șoc, i-a trezit și le-a făcut cunoscut că fluierul sună. Sfinții sunt adunați împreună și națiunile se rup în bucăți, în timp ce semnele venirii, Luminile roșii strălucesc. Noi vedem aceste semne și în atitudinea femeilor noastre, în felul cum acționează, fără să știe că împlinesc tot ce a prorocit Biblia, și iată-le aici.
Cuvântul Infailibil al lui Isus Hristos ne-a avertizat să urmărim zilele lui Noe și să le comparăm cu ziua în care trăim, iar când vedem că se întâmplă aceste lucruri, că femeile devin frumoase și că fiii lui Dumnezeu le iau, și toate lucrurile acestea, știm că generația aceea va vedea venirea Domnului; știm că Lumina strălucitoare ne arată că venirea Lui este aproape.
Tată ceresc, Te rog să-i binecuvântezi pe toți cei ce au ridicat mâna. Te rog aceasta dintr-o inimă sinceră și smeritășşi știu că mă vei asculta. Tu ai fost atât de bun cu fratele Way, azi-dimineață, încât după rugăciunea simplă și smerită a robului Tău, ai lăsat ca inima lui să bată din nou după ce căzuse mort în brațele soției lui. Doamne, lasă ca oamenii să recunoască în seara aceasta că moartea în păcat și fărădelege este mai periculoasă decât moartea fizică, pentru că dacă treci dincolo de perdea, în păcat și fărădelege, nu mai este nimeni să te scape.
Doamne, îngăduie ca fiecare suflet care a ridicat mâna în seara aceasta și pentru care m-am rugat în Numele Domnului Isus, să trăiască o asemenea revoluție în viața lui încât să se hotărască să nu mai păcătuiască împotriva lui Dumnezeu, ci să stea numai pe Cuvântul veșnic și binecuvântat al lui Dumnezeu, și să fie hrănit și condus zi de zi de Duhul Lui cel Sfânt pe cărarea Vieții.
Tată ceresc, s-ar putea să nu-i mai văd niciodată și să nu mai am ocazia să le strâng niciodată mâna în viața aceasta, deși aș vrea s-o mai fac, dar cred că Tu, Doamne Dumnezeul meu, îmi vei asculta rugăciunea și îmi vei răspunde la ea. Tu ai spus în Cuvânt că „Cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis, are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.” (Ioan 5.24).
Doamne, eu am adus Cuvântul Tău în felul meu simplu și mulți L-au auzit în seara aceasta, iar Tu ai făgăduit că nu îi vei lăsa să piară, ci îi vei învia în zilele din urmă și nici un fir de păr ni li se va pierde.
Doamne, rugăciunea mea ca slujitor și frate al lor este să-i primești în mâinile Tale și să-i ferești de orice suferință. Satana nu-i va putea smulge din mâna lui Dumnezeu, fiindcă ei Îți aparțin ca trofee ale biruinței Tale. Sunt încredințat că le vei dărui o viață lungă, iar dacă este posibil, îi vei ține să vadă venirea Domnului Isus. Îngăduie ca din seara aceasta să fie și ei niște câștigători de suflete, să Te vestească și altora și să-i aducă la cunoașterea mântuitoare a lui Hristos. Îngăduie aceasta, în Numele lui Isus Hristos, pentru că totul este în mâinile Tale, Tată.
În timp ce stăm cu capetele plecate, mă întreb dacă este cineva care a simțit că în timpul rugăciunii s-a întâmplat ceva supranatural în inima lui și este hotărât ca de acum înainte să trăiască o viață închinată lui Hristos. Voi credeți că v-am predicat numai Adevărul despre această Lumină strălucitoare, despre felul cum sunt lucrurile și înțelegeți că Acesta-i Cuvântul Domnului, că Acesta-i Hristos, iar începând din seara aceasta, veți trăi o viață mai bună, apropiată de Hristos, din pricina rugăciunii și a mărturisirii pe care ați făcut-o. În timp ce stați cu capetele plecate, ridicați mâinile și spuneți: „Eu cred și începând din seara aceasta, voi trăi o viață diferită.”
Dumnezeu să vă binecuvânteze. Aceasta-i bine, este chiar minunat. Eu cred că cei care au ridicat mâna, au făcut-o ca să arate că L-au acceptat.
Dacă nu ați fost botezați încă în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, gândiți-vă că „nu este sub cer alt Nume în care oamenii pot fi salvați, decât Numele lui Isus Hristos.” Gândiți-vă că există numai o Mireasă, Mireasa lui Hristos, iar aceea poartă Numele Lui.
Dacă nu ați fost încă botezați prin scufundare în apă, în Numele lui Isus Hristos, iar Dumnezeu v-a dovedit prin semne și minuni și prin Cuvântul Său că v-am spus Adevărul, ca slujitor al Lui vă poruncesc să faceți același lucru pe care l-a poruncit sfântul Pavel, grupului de baptiști din Efes, în Fapte 19. Ei fuseseră botezați de Ioan Botezătorul, iar el i-a întrebat:
„Ați primit voi Duhul Sfânt de când ați crezut?”
„Nici măcar n-am auzit că a fost dat un Duh Sfânt”, au răspuns ei.
„Dar cu ce botez ați fost botezați?”
„Noi am fost deja botezați cu botezul lui Ioan Botezătorul, afară în Iordan, de același om care L-a botezat pe Isus Hristos.”
Acela a fost un botez bun, dar Pavel a spus: „Nu mai este valabil!”, apoi le-a poruncit să se boteze încă o dată în Numele lui Isus Hristos. (Fapte 19.5).
Și tot Pavel a spus:
„Dar chiar dacă noi înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie blestemat.” (Galateni 1.8). Și a repet încă o dată: „Așa cum am spus, o spun din nou. Chiar dacă noi înșine sau un înger din cer (cu atât mai mult un predicator, un cardinal, papa, un înger din cer, un heruvim sau oricine ar fi), v-ar predica o altă Evanghelie, afară de Aceasta, să fie blestemat!”
Astfel, dacă încă nu ați fost botezați în Numele lui Isus Hristos, în timp ce apa din bazin și hainele sunt pregătite, „vă poruncesc să veniți și să vă botezați prin chemarea Numelui Domnului; apoi veți primi darul Duhului Sfânt, care este pentru voi, pentru copiii voștri și pentru toți cei care mai sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.”
Tată ceresc, acum depinde de Tine. Eu încerc să-i conving pe oameni, dar nu pot să-i fac s-o facă. Nici chiar Tu nu lucrezi împotriva voinței omului; pentru că dacă un bărbat sau o femeie este destinat pentru Viață veșnică, atunci când Lumina lui Dumnezeu strălucește asupra acelei semințe, aceasta va veni la Viață. Tată, îngăduie ca acești oameni care au văzut strălucirea Luminii Tale, să vină smeriți la bazin pentru a fi botezați în Numele Fiului Tău preiubit, Isus Hristos.
Noi știm că fiecare persoană din Biblie a fost botezată așa sau a trebuit s-o facă din nou. Marele apostol care a avut cheile Împărăției, a spus în ziua de Rusalii: „Pocăiți-vă și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh.” (Fapte 2.38). Îngăduie ca Acesta să fie dat într-o măsură deplină, în seara aceasta, Tată.
Acum Ți-i predau Ție. Ia aceste cuvinte și starea inimii mele și fie ca ele să fie plăcute înaintea Ta. Ai milă de copiii Tăi și dă-le Viața veșnică. Salvează-i pe toți care sunt de salvat, vindecă-i pe toți cei care sunt bolnavi, și fie ca harul lui Dumnezeu să se odihnească peste fiecare din ei, în timp ce Ți-i predau Ție, în Numele lui Isus.
În timp ce stăm cu capetele plecate, o rog pe sora noastră să vină la pian, iar dacă este cineva care dorește să fie botezat, cineva care a făcut o mărturisire și a crezut din toată inima; care crede din toată inima că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, nu doar printr-o emoție, care este pregătit să recunoască faptul că este pe greșit și că nu stă aici pentru meritele lui, ci pentru ceea ce a făcut El; care este pregătit să pășească și să primească botezul în apă în Numele Lui și să devină un mădular al Trupului Său, prin Duhul Sfânt, vreau să știți că totul este pregătit: camera pentru femei este în partea mea dreaptă, iar cea pentru bărbați este în partea mea stângă.
În timp ce ne plecăm capetele, sora noastră va cânta la pian: „Îl pot auzi pe Salvatorul meu chemând!” Dacă poate să ne ajute și conducătorul de cântări este foarte bine. Cu capetele plecate, serviciul este în mâna Atotputernicului Dumnezeu. Oricine vrea să se boteze și dorește să meargă în camera de rugăciune pentru primirea Duhului Sfânt, acolo sunt cei pregătiți să vă arate ce trebuie sa faceți. Fie ca Cuvintele să nu fi căzut degeaba, ci să împlinească scopul pentru care au fost trimise. Cu capetele plecate vrem să ne rugăm și să cântăm. Urmați-L oriunde vă călăuzește!
„Eu pot să-L aud pe Salvatorul meu chemând
(vreau să se roage fiecare păcătos),
Eu pot să-L aud pe Salvatorul meu chemând
(L-ați putut auzi chemând azi dimineață când l-a înviat pe bărbatul acela mort?).
Eu pot să-L aud pe Salvatorul meu chemând (Îl puteți auzi chemând când auziți Cuvântul, Strălucirea Luminii roșii din timpul sfârșitului?).
Eu voi merge cu El, cu El… Vreți să mergeți tot drumul?
Unde El… (Dumnezeu să te binecuvânteze, fratele meu! Bărbații la stânga, iar femeile la dreapta).
Unde mă conduce El, vreau să-L urmez
Unde mă conduce El (Biblia spune: „Toți cei care au crezut, au fost botezați”).
…vreau să-L urmez.
Eu voi merge cu El, cu El, tot drumul.
Eu voi merge cu El prin grădină,
Eu voi merge cu El prin grădină,
Duhul Sfânt… Eu voi merge cu El prin…
Eu voi merge cu El… (dacă este cineva care vrea să meargă în cameră să se roage pentru Duhul Sfânt, unele surori…)… tot drumul.
Unde mă conduce El (Poți s-o spui cu sinceritate?)
Unde mă conduce El, vreau să-L urmez (O vei face? Cum este cu Glasul care-ți vorbește? Vei merge unde te conduce El? Fiți atenți la Lumina roșie! Vezi Lumina strălucind? Noi suntem în timpul sfârșitului).
Unde mă conduce El, vreau să-L urmez.
Eu voi merge cu El, cu El tot drumul.
Eu Îl pot auzi pe Salvatorul meu… (Cum vorbește El? Prin Cuvântul Lui. Unde? În inimile voastre. Vreți să veniți acum? Aceasta este invitația voastră. Gândiți-vă cum va fi dacă se va întâmpla înainte de a ne mai întâlni o dată? Ce veți face, pentru că ați fost avertizați?)
Eu Îl pot auzi pe Salvatorul meu chemând:
„Ia-ți crucea și urmează-Mă! Urmează-Mă!”
Unde mă conduce El… (Să meargă câțiva frați în camera din stânga mea pentru a da indicații. Frații să se pregătească pentru botez. Unii dintre frații predicatori pot veni cu noi în cameră ca să ne ajute.)
Îl voi urma, unde mă va conduce El.
(Vrei într-adevăr?) Îl voi urma.
Eu voi merge cu El, cu El tot drumul.”
Încă un moment. Dacă nu sunteți botezați în apă prin scufundare în Numele Domnului Isus Hristos, ci numai în titlurile „Tată, Fiu și Duh Sfânt”, vreau să știți că în Biblie nu a existat nici o persoană care să fi fost botezată în „Numele Tatălui, Fiului și al Duhului Sfânt”, ci toți au fost botezați în Numele Domnului Isus Hristos, până la Conciliul de la Niceea, Roma, unde a fost înființată prima organizație: Biserica romano-catolică. Abia din momentul acela Numele a fost înlocuit cu titlurile: „Tată, Fiu și Duh Sfânt”.
Dacă această bandă va fi ascultată de vreun istoric, predicator sau de o altă persoană, care susține că poate dovedi cu un text biblic sau cu istoria, că până la înființarea Bisericii romano-catolice botezul s-a făcut altfel decât în Numele Domnului Isus Hristos, acel om are datoria să-mi arate și mie acea dovadă, și atunci îmi voi cere scuze în fața tuturor. Dar așa ceva nu există! Nu! Toți cei care au fost botezați prin scufundare, dar nu în Numele Domnului Isus Hristos, au trebuit să se boteze încă o dată pentru a putea intra în slavă. Acum depinde de voi.
Nu există nici un text biblic în care cineva să fi folosit vreodată la botez formula: „În Numele Tatălui, Fiului și al Duhului Sfânt!”, cum botează oamenii de astăzi. Aceasta este o dogmă romano-catolică ce a fost preluată de Luther, de Wesley și de toți ceilalți. Biblia ne spune dinainte că așa va fi în zilele din urmă, dar totuși ușa va fi deschisă, așa cum am văzut în cele șapte epoci ale Bisericii.
Depinde de voi. Eu sunt numai un mesager al Lui. Să credem încă o dată. Ușile sunt deschise și bazinul este plin cu apă, deci nu există nici un motiv… Hainele sunt pregătite, iar în câteva minute vom fi gata pentru botez.
Dacă sunteți aici și nu ați fost încă botezați, nu ați vrea să veniți și să-l faceți, în timp ce cântăm încă o dată?
Voi spuneți: „Îl voi face și eu într-o zi, frate Branham!” Gândiți-vă că s-ar putea să vi se întâmple și vouă ca fratelui Way în dimineața aceasta și atunci nu veți mai avea harul să-L urmați. Puteți pleca în orice clipă, chiar dacă sunteți tineri. Nu riscați! Puneți-vă în siguranță! Gândiți-vă că puteți risca cu privire la alte lucruri, dar nu cu acesta. Gândiți-vă că în ziua judecății, vocea mea va fi martoră împotriva voastră, pe banda lui Dumnezeu. Gândiți-vă bine la aceasta în timp ce ne plecăm capetele încă o dată și cântăm:
Unde mă conduce El (fratele Neville), vreau să-L urmez.
Unde mă conduce El, vreau să-L urmez,
Unde mă conduce El, vreau să-L urmez
Eu voi merge cu El, cu El tot drumul.
– Amin-
Fisierul audio se poate descarca sau asculta in direct de aici:
https://drive.google.com/open?id=1T5-4EGxPPJZAj2IiQzbHFLM_PG9Vea3Y