Meniu Închide

WILLIAM MARRION BRANHAM – ILIE ȘI ELISEI

04 Martie 1954 – Phoenix, Arizona

Bună seara, prieteni. Sunt foarte fericit pentru că în seara aceasta sunt din nou aici ca să vorbesc poporului Domnului Isus Hristos, în Numele Său.

Vreau să-mi exprim recunoştinţa pentru corul spaniol, care a cântat acel cântec minunat. Vedeţi voi, poate că nu înţelegeţi întotdeauna cuvintele, dar înţelegeţi duhul în care cântă.

Tot aşa, când citeşti o carte sau o predică, nu o înţelegi la fel de bine ca atunci când îl auzi pe cel ce rosteşte predica, deoarece duhul merge cu el.

Le mulţumesc celor tineri pentru bunătatea lor. Le suntem recunoscători pentru că au venit să ne ajute. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Rugămintea mea este ca El să fie cu voi şi să vă dea tot ce are mai bun în Împărăţia Lui.

Eu cred că El va face aceasta pentru fiecare din voi.

Ne bucurăm de fiecare dată când veniţi să ne cântaţi ceva deosebit, împreună cu ceilalţi.

Îmi aduc aminte că atunci când am venit pentru prima dată la Phoenix, m-am rugat într-o singură după-amiază pentru două mii cinci sute de persoane. Acesta este cel mai lung rând de rugăciune pe care l-am avut vreodată: 2.500 de oameni într-o singură după-amiază. Eu am zis că mă voi ruga pentru toţi, dar când terminam cu unii, veneau alţii şi tot aşa, toată ziua.

Mai târziu, am fost foarte fericit să aflu ce rezultate minunate a avut acea după-amiază, căci mulţi au fost vindecaţi şi mântuiţi, iar mărturiile unora dintre ei mai dăinuie şi acum.

Desigur, cu ocazia aceasta mă gândesc din nou la Madison Square Garden. Ultima dată când am fost aici, m-au dus acolo, sub luminile acelea.

Am înţeles că mâine seară vor veni la adunare şi indienii, aşa că mi-ar face plăcere să pot merge sus în rezervaţie, dacă sunt aici misionarii. Aveam de gând să fac aceasta oricum, dar timpul meu este foarte limitat, deoarece fiecare zi îmi este ocupată cu diferite probleme. Adevărul este că-mi trebuie cinci zile ca să ajung acasă. Astfel, vin într-o după-amiază şi în dimineaţa următoare plec la Columbus, Ohio, la Coloseum. De acolo plec după-amiaza şi mă duc la Louisville, Kentucky, aşa că merg dintr-un loc în altul şi nu mai am timp de nimic.

Îmi amintesc că le-am promis indienilor că mă voi întoarce în mijlocul lor, aşa că vreau să fac aceasta cât mai curând posibil.

Poate că am să vin şi, în loc de o zi, am să stau patru sau cinci zile sus în rezervaţie, ca să mă rog împreună cu ei şi să-i ajut.

Am înţeles că acum au o mare adunare acolo sus. Unele dintre biserici sunt acolo, ceea ce este foarte frumos din partea lor. Am auzit că un frate s-a dus acolo ca să le vorbească despre vindecarea divină, ceea ce este minunat. Dacă este pe aici vreunul dintre ei, aş vrea să ştiţi că omul acela are acelaşi drept să se roage pentru bolnavi, ca şi mine, sau ca oricare altul.

Aşa este. Dacă el crede şi predică acest lucru, şi dacă o pune pe seama Jertfei lui Hristos, atunci are tot dreptul s-o facă.

Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru că aud că este cineva, acolo sus, ca să-i ajute.

Noi suntem chemaţi pretutindeni. De peste tot vin invitaţii: „Veniţi şi ajutaţi-ne!”

Abia aşteptăm să ne întoarcem la cei de peste hotare.

Mă auziţi bine acolo, sus, în balcoane? Se aude? În ordine.

Mă gândeam la remarca pe care am făcut-o data trecută când am fost aici: „Acesta este un ring în care oamenii se iau la trântă şi se luptă.” Şi eu am practicat acest sport greu, dar mai mult m-am ocupat de box. Am câştigat campionatul în trei state fără să fiu învins măcar o dată, dar apoi am renunţat pentru a predica Evanghelia.

Adevărul este că acum duc o luptă mai grea decât oricare alta din viaţă, deoarece acum nu mă mai lupt cu camarazii mei, ci cu Diavolul.

Mereu îmi aduc aminte diferite tehnici, modalităţi de observare şi de apărare în box. Fără îndoială, trebuie să fii cu picioarele pe pământ când te lupţi cu acest vrăşmaş puternic pe care-l avem noi acum.

Eu n-am nimic împotriva practicării sporturilor, căci cât timp sunt decente, totul este în ordine. Odinioară aveam sportul în sânge, aşa că acum mă ţin departe de el. Astăzi am de dus o luptă mult mai grea decât atunci, deoarece am un vrăşmaş de temut. El nu este camaradul meu, ci este Diavolul. Totuşi sunt foarte recunoscător Domnului pentru că am reuşit să mă antrenez foarte bine, căci acest vrăjmaş se poate învinge numai prin credinţă, iar Domnul mă ajută să-l pot birui.

Domnul să vă binecuvânteze. Pornim din nou în această seară, poate puţin încurcaţi, dar sunt convins că Domnul va purta de grijă dacă vom citi din Cuvântul Său şi dacă vom crede că El este aici ca să ne ajute. El o va face, nu credeţi la fel ca mine?

În această dimineaţă doresc să citesc din 2 Împăraţi, apoi vom discuta despre textul citit vreo cincisprezece minute înainte de a chema rândul de rugăciune.

Mâine, vor să pună nişte stâlpi de sprijin aici, dedesubt, căci nu poate ţine prea multă greutate. Vom găsi totuşi o modalitate de a ne ruga pentru bolnavi.

Sincer vorbind, nu este nevoie să veniţi aici sus, ci trebuie să credeţi oriunde aţi fi, căci Dumnezeu se va ocupa de restul, nu-i aşa?

Rugaţi-vă pentru mine în seara aceasta, căci am într-adevăr nevoie de rugăciunile voastre. Nu vă cer să vă rugaţi pentru că aş fi bolnav, ci pentru că am nevoie de aceste rugăciuni atunci când încerc să-i ajut pe alţii. O, dacă aţi şti ce împotrivire întâmpin adesea! Sunt puteri supranaturale care se adună în jurul celor care aduc Cuvântul şi îl fac viu şi lucrător în faţa poporului, încercând să le zădărnicească lucrarea.

Cu puţin timp în urmă, am fost într-o sală unde predica altcineva, un bărbat religios şi lustruit, un frate bun, un învăţător priceput, o persoană foarte cunoscută, dar care era împotriva vindecării divine. De atunci el şi-a schimbat convingerile. În acea după-amiază însă, el a vorbit în faţa a o mie cinci sute sau o mie șapte sute de oameni, predicându-L pe Hristos ca Mântuitorul lumii, după care i-a întrebat dacă doresc să meargă în faţă ca să-L primească. A fost o femeie care s-a dus în faţă şi a dat mâna cu el. Nimic mai mult.

Apoi, el a ieşit, căci adunarea se terminase. Oamenii se îndreptau spre ieşire, toţi frumoşi, bine îmbrăcaţi şi intelectuali. Totul era în ordine.

Ieşind, predicatorul şi-a înclinat capul în faţa oamenilor şi s-a depărtat cu un mers studiat şi demn. Văzând toate acestea, mi-am zis: „O, ce frumos!”

Uitaţi-vă însă la adunarea mea. Oamenii vin aici în cârje, în scaune cu rotile, în cămaşă de forţă, etc. O, aceasta este prea de tot!

Dacă mântuirea constă numai în a spune: „Vino în faţă şi primeşte-L pe Hristos, căci atunci vei fi mântuit!” nu este chiar aşa de rău. Dar când trebuie să dovedeşti ceea ce spui, este cu totul altceva. Aşa este.

Şi eu vă spun: atâta timp cât Evanghelia Lui conţine anumite făgăduinţe, ele vă aparţin, de aceea nu lăsaţi să treacă pe lângă voi, căci El va face tot ceea ce a făgăduit. Acesta este adevărul. Da, domnilor. De aceea singurul lucru pe care trebuie să-l faceţi, este să-L credeţi, să-L rugaţi să vă ajute şi să credeţi că poate face ceea ce a promis, căci de restul se va îngriji El însuşi.

Rugămintea mea este ca Dumnezeu să ne ajute pe fiecare în seara aceasta, fiindcă vom citi Cuvântul Său, vom vorbi puţin despre El, iar după aceea ne vom ruga pentru bolnavi.

Vom citi din Cuvântul Său, din 2 Împăraţi 3.14-15.

Procedura de acum este ceva nou pentru mine, deoarece voi ştiţi că de obicei când sunt aici, organizatorii sunt cu mine şi ei vorbesc, predică Cuvântul şi fac chemarea la altar, deoarece eu vorbesc foarte, foarte rău.

După ce termină ei, vin eu în faţă şi încerc să fac totul cât se poate de bine, apoi mă rog pentru bolnavi.

De data aceasta s-a anunţat însă că nu va fi niciun serviciu de vindecare, ci vor fi servicii de evanghelizare. Aceasta se datorează faptului că doresc să mă odihnesc puţin înainte de a pleca în străinătate, unde voi avea numai campanii de vindecare.

Să ştiţi că nu este uşor să mergi acolo. Când te afli în faţa a 75.000-100.000 de oameni şi vezi că unii dintre ei nu ştiu nici care este mâna dreaptă şi care este stânga, este cu adevărat foarte, foarte greu. Foarte mulţi sunt goi, mai ales în Africa.

Poate părea ciudat, dar, odată, o doamnă a născut chiar în timp ce vorbeam. Ea şi-a ridicat copilaşul nou-născut, l-a luat în braţe şi a ascultat mai departe ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Era o femeie foarte puternică.

Acolo este suficient să le arăţi un singur lucru supranatural şi nu le trebuie altceva. Ştiţi ce fac imediat după aceea? Se ridică, îşi pun într-un colţ scaunele cu rotile, cârjele, sau ce mai au, îşi ridică paturile sau saltelele de paie şi pleacă acasă fericiţi, primindu-L pe Domnul şi fiind vindecaţi de bolile lor.

Vedeţi? Nu este greu, totul durând doar cam zece minute, apoi totul este gata. Acolo, am nevoie cam de 15-20 de traducători. Eu spun de exemplu: „Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu”, iar traducătorul de lângă mine repetă: „Cloc, cloc, cloc, cloc”, aceasta însemnând exact ceea ce am spus eu: „Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.”

Când îi auzeam pe penticostali vorbind în limbi, spuneam: „Nu ştiu ce este cu aceasta, căci ei nu rostesc cuvinte care să pară corecte!” Aceasta era înainte de a şti ceva despre vorbirea în limbi, dar acum ştiu un lucru: nu poţi să auzi sunete care să nu însemne nimic. Este doar o limbă dintr-o altă ţară. Du-te în acele triburi şi vei vedea că cuvintele lor au un înţeles. Nu contează cum sună – murmure, mormăieli, sau orice altceva, deoarece ei se fac înţeleşi prin ele.

Când vorbeşti în faţa lor, tu spui un lucru, după care poţi merge liniştit să bei apă, să te întorci, să stai jos, etc., pentru că ei n-au terminat încă de tradus. Poate că spui: „Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu”, dar până când toţi traducătorii traduc în limba lor aceste cuvinte, trebuie să stai şi să aştepţi minute în şir.

Dar imediat după ce ţi-ai încheiat mesajul foarte scurt, doar câteva minute, îi provoci spunând: „Acum, dacă Isus Hristos a înviat din morţi (nu vorbim decât pe baza Cuvântului Său) şi a promis că lucrările pe care le-a făcut El le vom face şi noi, înseamnă că şi aici, în locul acesta, va proceda întocmai cum a procedat atunci când a fost pe pământ.”

Tu le ceri să creadă aceasta şi fiecare dintre ei îţi spune că va crede dacă va vedea. Atunci iau un băştinaş, indiferent din care loc şi îl aduc sus. Eu nu vorbesc limba lui, iar el habar n-are ce am spus mai înainte. Eu nu l-am văzut niciodată până atunci, n-am auzit niciodată despre el, dar Duhul Sfânt este acolo şi îi descoperă omului viaţa personală. O, fiecare dintre ei va primi acest lucru! Fiecare va crede chiar în momentul acela, de aceea este nevoie de o singură rugăciune.

Toţi îl cunoaşteţi pe fratele Bosworth, care după părerea mea este un om minunat. Este vorba de Fred Bosworth. Câţi dintre voi îl cunosc? Desigur, aproape toţi oamenii Evangheliei depline îl cunosc pe acest bărbat.

El mi-a spus: „Frate Branham, fără nici o umbră de îndoială, au fost cel puţin 25.000 de vindecări într-o singură după-amiază, după o singură rugăciune.”

După ce s-a întâmplat ceva pe platformă, m-am dus la microfon şi m-am rugat, iar el a zis: „Frate Branham, stăteam acolo şi plângeam. Mi se rupea inima când îi vedeam cum se ridicau şi îşi aruncau cârjele şi toate celelalte lucruri, până când se strângeau câteva grămezi mari, iar oamenii plecau pe deplin vindecaţi.” „Da”, spunea el, „au fost cel puţin 25.000 de oameni vindecaţi.”

Aşa ar trebui să-mi fac lucrarea şi în America. Ţineţi minte că eu sunt american şi îmi iubesc ţara. După părerea mea, America este cea mai frumoasă ţară din lume şi vă spun aceasta nu ca să fac impresie asupra voastră, ci pentru că aşa gândesc.

Când am fost în Franţa, sau în alte locuri, probabil că am trecut peste morminte care aparţineau Branhamilor care au murit pentru această naţiune. Şi dacă mi-ar veni şi mie rândul, aş face-o la fel de bucuros cum au făcut-o ei. Dar, frate, avem nevoie de ceva care să dea putere acestei ţări. O spun cu dragoste şi din inimă: eu am fost peste tot în lume, dar, dacă există vreo ţară despre care ştiu că are într-adevăr nevoie de un misionar, aceea este SUA. Acesta este adevărul.

Este mult mai greu să ai de-a face cu un păgân educat, decât cu unul needucat. Cel cu educaţie ştie prea multe şi va da înapoi, dar cel lipsit de învăţătură va vedea lucrarea Duhului Sfânt şi va crede.

Cei învăţaţi vor spune: „Este vorba de telepatie. Individul acesta este un vrăjitor, în realitate nu este nimic deoarece zilele minunilor au trecut. Acest lucru ni l-a spus dr. Jones.”, sau altcineva bine văzut.

Nu este de mirare că bieţii americani sunt atât de dezorientaţi şi nu mai ştiu ce să creadă, căci unul spune una, altul spune altceva. Nu este adevărat? Bieţii oameni! Nu trebuie deci să vă mire faptul că vom vorbi în câteva seri despre un astfel de subiect, fiindcă americanii sunt cei mai dezorientaţi oameni – din  punct de vedere religios – pe care îi cunosc. Aşa este.

Când am fost la hotentoţii din Africa, ei ar fi putut să vină şi să ne înveţe ce înseamnă să trăieşti moral.

Când vorbeam în India despre misionari, băştinaşii îmi spuneau: „Ce vreţi să ne învăţaţi? Cum să ne lăsăm nevestele, să bem whisky şi să ne comportăm ca voi, iar apoi să spunem că suntem un popor creştin?”

Voi ştiţi că ei nu fac astfel de lucruri.

O, moralitatea celor de acolo este atât de departe de noi! Da, este atât de departe încât moralitatea noastră este doar o umbră a moralităţii lor. Acesta este adevărul. Cea mai mare rată a divorţurilor – din toată lumea -, o avem noi, America.

Ei spuneau: „Veniţi să ne învăţaţi cum să divorţăm şi apoi să spunem că aceasta este creştinism? Cum să ne facem cârciumi la fiecare colţ de stradă, să ne îmbătăm şi să facem multe alte lucruri de felul acesta?

Aceasta numiţi voi creştinism? Păi, atunci mai bine să rămânem mahomedani!”

Da, din punct de vedere moral, este mai bine să rămână aşa.

Creştinismul este cel mai pur, cel mai sfânt lucru, o umbră a cerurilor, dar cei care-l reprezintă strică această imagine a lui. Acesta este adevărul. De vină sunt cei care îl reprezintă. Noi ne numim un popor creştin dar în realitate nu suntem mai creştini decât ceilalţi. Aşa este. Noi ne spunem creştini, dar creştinismul este o experienţă individuală; creştinul fiind un om născut din nou din Duhul lui Dumnezeu. Creştinismul nu înseamnă o spovedanie rece, nici a merge la biserică, ci roadele tale arată cine eşti. Este adevărat? Desigur.

Pot să se tot înfăptuiască semnele şi minunile lui Dumnezeu în America! O, dacă s-ar fi întâmplat la Bombay, India, ce s-a întâmplat aici, într-una din aceste seri, o sută de mii de suflete ar fi fost câştigate pentru Isus Hristos. Dar aici, oamenii vin la adunările acestea, iar când pleacă spun: „Ei, ce crezi despre aceasta?”

„O, este numai un ghicitor lustruit, sau ceva de genul acesta!” Da, ei spun: „Este vorba numai de telepatie. Este cel mai bun psiholog al lui Dumnezeu.”

Aşa vorbesc oamenii educaţi. Adevărul este că educaţia – chiar la cel mai înalt nivel – a fost cel mai mare blestem pe care l-a avut vreodată creştinismul. Aşa este. Oamenii sunt educaţi până când ajung să ştie despre ceva mai mult decât ştie Dumnezeu. Înţelegeţi? Aceasta înseamnă că au ajuns într-un punct în care nu mai ştiu nimic.

Celui care se va smeri însă înaintea lui Dumnezeu, El îi va purta de grijă. Trebuie doar să credeţi în Dumnezeu.

Eu am două fetiţe, dar aş prefera mai bine să nu ştie să citească şi să-L cunoască pe Dumnezeu, decât să aibă toată educaţia pe care ar putea s-o dea lumea şi să nu ştie nimic despre Isus Hristos. Aşa este. Aş prefera să-L cunoască pe Hristos. Amin.

Ei bine, acum haideţi să citim din Scriptură din 2 Împăraţi 3.14-15:

„Elisei a zis: „Viu este Domnul oştirilor, al cărui slujitor sunt, că, dacă n-aş avea în vedere pe Iosafat, împăratul lui Iuda, pe tine nu te-aş băga deloc în seamă, şi nici nu m-aş uita la tine.

Acum aduceţi-mi un cântăreţ cu harfa.” Şi pe când cânta cântăreţul din harfă, mâna Domnului a fost peste Elisei.

Să ne plecăm capetele un moment, căci doresc să ne rugăm şi pentru aceste batiste.

Bunul nostru Tată, care eşti în ceruri, Autorul acestui Cuvânt, în această seară Îţi mulţumim din adâncul inimii, că L-ai trimis pe Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ca să ne răscumpere vieţile din păcat şi murdărie şi pentru minunatul Duh Sfânt prin care umblăm acum. Îţi mulţumim şi pentru credinţa cu care oamenii au adus aceste batiste aici.

Tată scump, eu îmi aşez mâinile peste ele şi Te rog să le binecuvântezi, pentru vindecarea trupurilor bolnave.

Tată, îmi dau seama că mulţi dintre aceşti oameni, poate mame şi taţi bătrâni, aşteaptă îndurarea Ta, căci aceasta este singura nădejde care le-a mai rămas. Doctori cumsecade au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-i salva, dar problemele i-au depăşit, de aceea Tu eşti singurul care poţi să-i vindeci.

Îţi mulţumesc Tată, pentru că oamenii au suficientă încredere ca să trimită aceste batiste aici. Îţi sunt recunoscător pentru rugăciunile acestor creştini şi pentru încrederea pe care o au în Tine.

Te rog, Tată, ca niciunul dintre ei să nu fie lăsat la o parte, ci fiecare să fie vindecat. Dă-ne aceasta, Doamne.

Lasă ca Duhul Sfânt să ia Cuvântul lui Dumnezeu şi să taie împrejur buzele celui care vorbeşte, precum şi inima celui care ascultă. Fă aceasta, pentru că Te rugăm în Numele lui Isus. Amin.

Sunt puţin obosit în seara aceasta şi am fost cam nervos. Sunt în starea aceasta pentru că am parcurs cam 130 de mile (cam 210 kilometri), în vreo două ore. Am încercat să mă odihnesc puţin, dar adunările ţin mult şi din cauza aceasta îmi este foarte greu.

Voi vorbi numai câteva minute, iar dacă este posibil, la ora 9.00 voi chema rândul de rugăciune.

Ceea ce am citit din Scriptură, se întâmpla în vremea când, după mulţi ani de domnie peste seminţia lui Israel, Ahab a murit, iar în locul lui a domnit fiul său.

Împăratul lui Iuda era Iosafat, un om cu frică de Dumnezeu şi drept. Nişte popoare străine au năvălit împotriva lui Israel, iar împăratul s-a dus la Iosafat împăratul lui Iuda, să-l roage să se alieze cu el şi să meargă împotriva împăratului invadator.

Ce greşeală mare a făcut acest om drept, Iosafat! O, el a mers împreună cu necredincioşii, iar despre orice om care se întovărăşeşte cu un necredincios, Isus a spus:

Merg oare doi oameni împreună fără să fie învoiţi?” (Amos 3.3).

Cu nici un chip să nu mergeţi vreodată cu necredincioşii! Biblia spune: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit.” (2 Corinteni 6.14).

Aşa a fost şi în timpul ultimului Război Mondial, când noi ne-am aliat cu Rusia. Văzând aceasta, eu m-am întrebat tot timpul ce va urma.

Asta este. Dacă n-am primit crucea Domnului, vom primi alte două cruci.

Încă ceva! După ce ai stat cu un necredincios, este foarte uşor să apuci pe căile lui dacă nu eşti atent.

Împăraţii aceştia au pornit la drum şi au mers şapte zile prin pustie fără să-L întrebe pe Domnul. Da, ei au plecat la luptă fără să ceară sfatul Domnului.

Iosafat ar fi trebuit să stea mai întâi şi să cugete asupra a ceea ce vrea să facă, nu să se înflăcăreze imediat. Ar fi trebuit să ceară mai întâi sfatul Domnului.

Fraţilor, eu cred că în seara aceasta, sau în orice altă seară de adunare, când vezi Duhul Sfânt mişcându-Se prin sală, înainte de a judeca pripit lucrurile, ar fi mai bine să stai liniştit şi să ceri mai întâi de toate sfatul Domnului. Spune: „Doamne, ce este aceasta? Te rog spune-mi, eşti Tu?” iar Dumnezeu te va lămuri.

Ei au mers deci şapte zile fără să facă niciun fel de pregătiri şi iată că au rămas fără apă, fiind la un pas de moarte.

Pentru că era un om drept şi cu frică de Dumnezeu, Iosafat a avut prezenţa de spirit să se gândească: „Oare nu este nimeni care să se poată ruga cu credinţă pentru noi?”

Aşa procedează un creştin, nu? Când dă de necaz, începe să se gândească la rugăciune, sau la cineva care să-l ajute.

Chiar dacă era puţin cam târziu, fiindcă ar fi trebuit să se gândească la aceasta în urmă cu şapte zile, înainte de a pleca la drum, Iosafat a zis: „Nu este aici niciun proroc al Domnului, prin care să putem întreba pe Domnul?” (2 Împăraţi 3.11). Iar Dumnezeu S-a îndurat de el. Astfel, unul din slujitorii împăratului, a zis: „Este aici Elisei, cel care turna apă pe mâinile lui Ilie.

Cu alte cuvinte, el a avut de-a face cu un profet adevărat, fiindcă Ilie a fost un profet adevărat, iar Elisei era acum îmbrăcat cu mantaua lui.

Ce tablou minunat reprezintă aceşti doi proroci. O, dacă am avea timp în seara aceasta să clarificăm importanţa acestor lucruri!

Ei sunt un simbol desăvârşit spre Hristos şi Biserica Sa.

Ilie, profetul atotputernic al lui Dumnezeu, este o imagine a lui Hristos. Observaţi, el ştia că urma să plece şi nu a lăsat poporul fără un om care să depună mărturie despre aceasta. Da, el a pregătit un om care să îi ia locul şi să fie astfel martorul lui Dumnezeu.

Cât de minunat a făcut Hristos acelaşi lucru! Înainte ca El să plece, ca Martor al lui Dumnezeu, a pregătit o Biserică, pe ale cărei mădulare le-a trimis să fie martori în toată lumea, în tot timpul epocii Bisericii, până la sfârşitul lumii.

Ilie şi-a aruncat mantaua peste Elisei, iar acesta şi-a părăsit boii cu care ara şi şi-a luat rămas bun de la părinţi, a adus o pereche de boi ca jertfă Domnului, după care l-a urmat pe profet.

Vedeţi, şi creştinii de îndată ce primesc ungerea, încep să fie ispitiţi.

După o vreme, Ilie i-a zis lui Elisei:

Rămâi aici, te rog, căci Domnul mă trimite la Ierihon.” Dar Elisei i-a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.” (2 Împăraţi 2.4,6).

Îmi place aceasta, căci Elisei hotărâse să stea numai cu Ilie, aşa că s-a ţinut tot timpul de el.

Noi cântăm un cântecel:

„Voi porni la drum cu cei câţiva

Dispreţuiţi ai Domnului.

Am început cu Isus şi acum merg înainte.”

Aţi auzit vreodată acest cântec vechi? O, eu îl auzeam mereu când eram la începutul drumului.

Apoi s-a dus cu el într-o cetate şi a zis:

„Domnul mă trimite sus, la şcoala prorocilor, aşteaptă-mă aici, te rog.”

Dar Elisei i-a răspuns: „Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.

Vedeţi? El mergea la şcoala prorocilor – cea de-a doua etapă a călătoriei.

Fiţi atenţi, căci dacă treceţi prea repede peste aceste lucruri, vă scapă esenţialul.

Dacă ei reprezintă un simbol, înseamnă că trebuie să urmeze întocmai planul lui Hristos cu Biserica din această epocă.

În a doua etapă a călătoriei, ei au mers la un grup de oameni mai învăţaţi, mai religioşi, decât cei din Ghilgal.

Da, ei s-au dus la proroci, la şcoala prorocilor, la cei educaţi, deşi eu nu am crezut niciodată că pe acolo erau cine ştie ce proroci.

Unul dintre acei proroci s-a dus într-o zi să culeagă verdeţuri şi s-a întors cu un curcubete sălbatic. Eu nu ştiu dacă omul putea sau nu să deosebească verdeţurile de curcubetele sălbatic, dar el a adus curcubete.

Tot aşa este şi cu unele şcoli de proroci de astăzi, nu credeţi aceasta? Ei nu pot să deosebească lucrurile spirituale de lucrurile spiritiste. Aşa este. Observaţi.

Apoi, după ce au fost la şcoala prorocilor, Ilie a zis: „Acum rămâi aici, căci Domnul mă cheamă la Iordan.

Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi.”, a răspuns Elisei din nou.

Acum, dacă observaţi, după ce Ilie şi-a aruncat mantaua peste Elisei, acolo pe câmp, i-a zis să meargă cu el, ceea ce este o binecuvântare pe care Hristos i-a dat-o şi bisericii Sale: „Vino după Mine!”

Aici sunt două pilde, dar în seara aceasta, voi vorbi numai despre una din ele.

Observaţi, locurile prin care au trecut, sunt etapele călătoriei. Când Biserica a ieşit din epoca întunecoasă, prima etapă a călătoriei a fost Luther – Ghilgal.

A doua etapă a fot epoca metodistă, epoca lui Jonh Wesley – cea de-a doua mare reformă.

Urmează a treia etapă, căci Biserica merge tot înainte – Elisei îl urmează pe Ilie, jos, la Iordan.

Iordanul înseamnă despărţire, moarte. Aţi auzit adesea expresia: „Când am coborât la Iordanul îngheţat.”

Iordanul înseamnă moartea.

Epoca luterană a mers înainte şi la fel cea metodistă, dar iată acum o altă epocă, epoca sfârşitului, cu toate aceste plăceri lumeşti.

Dumnezeu trebuie să facă ceva cu voi înainte de a vă da Duhul Sfânt. Tu trebuie să te sfârşeşti, să mori, deoarece viaţa nu poate veni decât prin moarte. Desigur, sămânţa trebuie să moară, ca să poată răsări noua plantă, acest lucru fiind valabil pentru orice altceva. Tot aşa, din moartea lui Hristos, a ieşit Viaţa.

Şi singura cale de a fi viu, cu credinţă în Dumnezeu, este să mori faţă de tine însuţi, faţă de simţurile tale, faţă de tot ce este în jurul tău şi, apoi să înviezi. Da, trebuie să mori faţă de simţuri, faţă de împrejurări, faţă de orice altceva, şi să fii viu în Hristos.

Când au coborât la Iordan, venise vremea ca Ilie să treacă dincolo deoarece îşi încheiase călătoria.

Trecând pe partea cealaltă (epoca bisericii Duhului Sfânt), Elisei a zis: „Vreau să îţi cer ceva.”

„Ce vrei?” l-a întrebat Ilie.

Să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău.”

Aşa trebuie să cerem şi noi, aşa că, nu vă temeţi, ci cereţi totul, în întregime.

Isus a spus: „Voi nu aveţi pentru că nu cereţi.” (Iacov 4.2). Şi de ce nu cereţi? Pentru că nu credeţi. Cereţi, şi El vă va da din belşug pentru ca bucuria voastră să fie deplină.

Cereţi fără frică! Nu spuneţi: „Doamne, ajută-mă să mă simt puţin mai bine”, ci ziceţi: „Doamne, fă-mă perfect sănătos!”

Nu mă lăsa să am atâta religie, cât să devin un netrebnic, ci omoară-mă faţă de păcat, ca să pot trăi în Hristos. Aşa este.

Nu mă lăsa să stau în spate şi să-mi plec capul din când în când, ci fă-mă să strig!

Fă-mă să-mi deschid gura şi să cânt, să-L laud pe Dumnezeu. Dă-mi totul din belşug şi lasă-mă să primesc botezul. Omoară-mă faţă de lucrurile lumii, faţă de oamenii din jur, iar când merg la biserică, ajută-mă să mă închin fără ruşine înaintea Ta. Da, să nu mă intereseze ce gândesc ceilalţi, ajută-mă să mor pentru lume.

De aceasta avem nevoie în seara aceasta, de o experienţă a Iordanului, este adevărat? Mulţi dintre noi au fost ca cei de la şcoala prorocilor, au stat pe partea cealaltă a dealului şi s-au uitat ca să vadă ce se va întâmpla. Haideţi însă să trecem râul în seara aceasta.

Voi spuneţi: „Ei, doamna Cutare a fost vindecată. Ea avea cancer.” sau: „Domnul Cutare era în scaunul cu rotile şi a umblat.”

Dar eu vă întreb: Cum rămâne cu voi?

Haideţi să trecem dincolo în seara aceasta. Amin.

Observaţi, după ce au trecut dincolo, Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea când voi fi răpit de la tine, aşa ţi se va întâmpla.” (2 Împăraţi 2.10).

Vă puteţi imagina cum arată un om cu un singur ochi? Acesta este necazul cu creştinii de astăzi. Ei sunt cu un ochi la Hristos şi cu unul la lume, de aceea nu pot să ajungă nicăieri.

Parcă îl văd pe Elisei urmărindu-l pe Ilie, orice mişcare ar fi făcut, deoarece aceasta era singura cale de a primi binecuvântarea.

Ţineţi-vă şi voi ochii aţintiţi asupra lui Hristos. Nu vă uitaţi la faptul că sunteţi foarte bolnavi, nici la ceea ce a spus medicul. Uitaţi-vă la ce a spus Hristos. Ţineţi-vă ochii aţintiţi la El, şi credeţi ceea ce spune în Cuvântul Său, căci Cuvântul Domnului este adevărul.

Ţineţi-vă privirile aţintite acolo, căci El a spus: „Dacă mă vei vedea plecând…” iar Elisei a mers cu el urmărindu-l peste tot. Voi ştiţi că apoi a coborât din cer un car cu cai de foc şi l-a răpit pe Ilie. Şi, în timp ce se înălţa, el şi-a scos mantaua cu care despărţise râul şi i-a dat drumul jos, iar Elisei a ridicat-o.

O imagine minunată a Bisericii. Când Isus a fost pe pământ, El a făcut lucruri mari şi minunate, aşa cum a făcut şi Ilie când a fost pe pământ. Ilie a făcut opt minuni, iar Elisei, care avea o dublă măsură din duhul lui, a făcut şaisprezece minuni – o măsură îndoită – ceea ce este o imagine desăvârşită a Bisericii.

Odată, o femeie L-a rugat pe Isus: „Porunceşte ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta.” (Matei 20.21-23), dar Isus le-a răspuns:

Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei.”, dar Isus a continuat:

 „Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea, nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.

Botezul Duhului Sfânt era asupra lui Hristos. El a fost luat la cer, iar în ziua cincizecimii, o sută douăzeci de oameni s-au dus în camera de sus şi au stat acolo cu ochii aţintiţi către ceruri. Aşa se face că atunci când El a aruncat jos mantaua Duhului Sfânt, Biserica a primit o îndoită măsură din Duhul lui Dumnezeu, deoarece Isus spusese:

Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.” (Ioan 14.12).

Şi Biserica Dumnezeului celui viu, care posedă Duhul Sfânt – acelaşi Duh care era şi peste Isus Hristos – posedă aceeaşi putere şi a gustat din paharul sfinţeniei Lui, de aceea mă întreb cum de putem sta liniştiţi în timp ce puterea Sa lucrează în felul acesta în mijlocul nostru? O, Doamne!

Mă întreb dacă nu putem ridica şi noi mantaua şi să spunem: „Unde este Dumnezeul care L-a condus pe Isus Hristos din biruinţă în biruinţă?” Amin. Da, domnilor.

Acolo era un om care avea o îndoită măsură, iar ei au zis (cei doi împăraţi): „Să mergem la el.”

Aceasta este şi problema cu lumea de astăzi.

Ei sunt loviţi de lepră şi de toate celelalte boli, de aceea trebuie să meargă undeva, iar Dumnezeu vrea ca Biserica Lui, care a primit o îndoită măsură, să strălucească.

Oamenii încearcă s-o acopere cu baniţa, dar ei vor răzbi şi vor străluci iarăşi. Aşa este. Staţi lângă El. Voi îl aveţi pe Dumnezeu de partea voastră şi atunci, cine vă va putea sta împotrivă?

Ei au zis deci: „Să mergem la acest Elisei.” El l-a văzut pe Ioram venind în faţa lui Iosafat, ceea ce l-a cam indignat.

Acest lucru este cam tare pentru voi, legaliştii, dar vă spun, până şi acel proroc s-a înfuriat puţin. Nu sunteţi de aceeaşi părere? Şi el s-a enervat. Sau, dacă asta sună mai bine, s-a umplut de o mânie sfântă. Ceva l-a întors pe dos.

Elisei a păşit în faţă şi i-a zis: „Dacă n-aş avea în vedere în Iosafat…” apoi i-a zis lui Ioram: „De ce nu te duci la prorocii tatălui tău şi la cei ai mamei tale? Du-te la Baal, de ce vii la mine? Pleacă!

Dar el a răspuns: „Nu! căci Domnul i-a chemat pe aceşti împăraţi ca să ne omoare.

Elisei i-a zis: „Dacă n-aş avea în vedere pe Iosafat, nici nu m-aş uita la tine.

Asta este. Aş vrea să mai spun ceva aici, dar mai bine mă abţin. În ordine.

Dacă n-aş avea în vedere pe Iosafat, nici nu m-aş uita la tine.”, a spus Elisei. Ştiţi, el se înfuriase, dar apoi a spus:

Aduceţi-mi un cântăreţ cu harfa.” (2 Împăraţi 3.13-15).

Cu puţin timp în urmă am stat de vorbă cu un om care nu era de acord cu muzica în biserică. El mă contrazicea, spunând: „O, muzica aparţine lumii!”

„Duhul lui Dumnezeu nu a venit peste acel profet furios până când nu i-au adus cântăreţul care a început să cânte un vechi cântec al Duhului Sfânt. Şi atunci Duhul Sfânt a venit peste profet.” (2 Împăraţi 3.5). Aşa este.

Dumnezeu nu Se schimbă. Şi, dacă lui Dumnezeu îi plăcea muzica în ziua aceea, înseamnă că-I place şi astăzi. Da, domnilor.

El a început să cânte…. Eu nu ştiu ce se cânta în acele zile, dar îmi închipui că era un cântec vechi şi frumos, ca acesta:

Va fi o întâlnire în văzduh,

O, ce minunat!

Chiar Fiul lui Dumnezeu ne va conduce.

„Întâlnire în văzduh”. Ceva de genul acesta, un cântec vechi al Duhului Sfânt, iar Duhul lui Dumnezeu a venit peste profet.

Îţi spun eu, frate, când vom scoate afară toate aceste legături superficiale, când Duhul lui Dumnezeu va veni din nou în cântece, când ne vom întoarce în acel loc vechi unde Duhul lui Dumnezeu poate să lucreze, atunci prorocul poate avea o vedenie şi puterea lui Dumnezeu poate veni peste noi din belşug. Atunci oamenii pot să vadă învierea lui Hristos; pot să vadă vindecarea divină, pot să vadă că El este acelaşi ieri, azi şi în veci.

Voi spuneţi: „Frate Branham, eu nu sunt proroc.” Bine, dar dacă nu eşti proroc, poţi să fii o harfă. Tu continuă deci să cânţi. Aşa este. Dacă nu ai daruri ca ceilalţi, atunci fă tot posibilul să îi ajuţi pe ei să le folosească.

Dacă nu poţi să fii proroc, atunci fii unul dintre cântăreţi. Fă ceva să aduci jos Duhul Domnului. Amin.

Prorocul n-ar fi putut să facă aceasta singur, de aceea a avut nevoie de ajutorul cântăreţului. Când prorocul şi ceilalţi intră în legătură cu Dumnezeu, prorocul începe să vadă anumite lucruri. Frate, dacă tu nu vezi vindecarea divină, dacă nu vezi botezul cu Duhul Sfânt, dacă nu vezi cât de puternic lucrează Duhul lui Dumnezeu aici, în ultima epocă, atunci intră o dată în Duhul şi vei vedea aceste lucruri, căci ele îţi vor fi descoperite.

Atunci vei începe să vezi totul cu alţi ochi decât înainte. Nu vei merge înainte batjocorind, ci te vei întoarce şi te vei smeri. Este adevărat.

O, mă simt atât de aproape de Dumnezeu în seara aceasta!

Fiţi atenţi. Când mă gândeam la aceste lucruri, am început să văd. Priviţi ce a spus el.

Este timpul să închei, de aceea am să mă grăbesc.

Vedeţi ce a zis Elisei? „Duceţi-vă; Nu veţi vedea vânt şi nu veţi vedea ploaie.” (2 Împăraţi 3.17). El avea o vedenie. Înţelegeţi?

Nu veţi vedea vânt şi nu veţi vedea ploaie, dar totuşi valea aceasta se va umple de apă. Duceţi-vă şi săpaţi gropi toată noaptea.

Da, în pustia fierbinte, unde nu exista pic de apă. Ce ştiţi despre aceasta? Unul dintre ei s-a ridicat şi a spus: „O, este ridicol!”

Frate, dacă aşa a spus Cuvântul lui Dumnezeu, atunci apucă-te şi sapă! Chiar dacă medicul a zis: „Nu este nevoie de asta!”, tu sapă înainte, pentru că aşa a spus Dumnezeu.

Ţine minte, oamenii încep să sape, dar apoi se lovesc de ceva şi spun: „Oh! Am dat de o piatră.” Ia piatra, arunc-o de acolo şi sapă mai departe.

Poate că de multe ori când sapi, te loveşti de un vecin de alături care-ţi spune că nu există vindecare divină. Înlătură-l şi sapă înainte! Aşa este.

Uneori te loveşti chiar de păstor, care îţi spune: „Doar n-ai înnebunit, să te duci la adunătura aceea de fanatici!” Dă-l la o parte şi sapă înainte! Mergi înainte pe lângă el. Chiar aşa.

Ţine minte, frate, cu cât sapi mai adânc, cu atât găseşti mai multă apă. Aşa este.

Noi nu vrem nimic superficial; nu vrem nimic la voia întâmplării, ci vrem tot ceea ce are Dumnezeu pentru noi, de acea vom săpa înainte.

Dacă te loveşti de o soră, sau de mama ta, sau de oricine altcineva, aruncă-i de acolo! Sapă înainte! Fă o groapă mare şi adâncă, pentru că cu cât groapa va fi mai adâncă, vei avea mai multă apă. O, Doamne! Aleluia.

Apa a venit din deşert. De unde venea apa aceea, predicatorule? Eu nu ştiu. Plouase? Nu. Amintiţi-vă, Israelul tocmai trecuse prin acea pustie în urmă cu câţiva ani, iar stânca pe care au lovit-o, era încă acolo. Asta a văzut prorocul. Aleluia!

Vă spun, stânca aceea este tot acolo şi acuma. Acesta este adevărul, de aceea începe să sapi şi vei vedea cum gropile se vor umplea. Aruncă afară filmele şi toate urâciunile după care ai umblat. Lasă apele să vină înăuntru. Dă-I lui Dumnezeu primul loc. Da. Amin. Îndreaptă toate acele lucruri şi atunci apa va putea veni jos, pe drumul Edomului. Aşa este.

Voi ştiţi că vrăşmaşii Israelului, care se aflau de partea cealaltă a pustiei, s-au uitat înapoi şi au zis: „Este sânge! Împăraţii au scos sabia între ei, s-au tăiat unii pe alţii; acum, la pradă, Moabiţi!” (2 Împăraţi 3.23).

Dar Israelul a mers înainte şi i-au biruit. Uitaţi-vă ce au făcut: au ars toate cetăţile, au aruncat pietre în toate ogoarele cele mai bune, au astupat fântânile şi izvoarele, au tăiat toţi copacii – într-un cuvânt au nimicit toată ţara Moabului.

Frate, începe chiar din seara aceasta şi sapă în toată inima ta! Scoate afară tot ce poţi, iar când vom ajunge în ţinutul necredincioşilor, haideţi să luăm Stânca mărturiei şi să oprim cu ea toate izvoarele superficiale din jur, care dau apa aceea stătută. Aşa este.

Cei care beau din apa aceea stătută, spun: „Zilele minunilor au trecut!” Aceste lucruri sunt însă vechi de mii de ani, de aceea lăsaţi-le să treacă! Aceste afirmaţii sunt minciuni, pentru că Dumnezeul care trăia în zilele lui Moise, este acelaşi Dumnezeu care trăieşte şi astăzi. Duhul Dumnezeului care era în Isus Hristos, este acum aici, căci Isus Hristos a înviat din morţi şi El este acelaşi ieri, azi şi în veci. Amin.

Slăvit să fie Domnul. Eu o cred.

Aduceţi-mi nişte inimi care cred în Dumnezeu. Aduceţi-mi nişte oameni ca femeia care a coborât de pe munte în acea zi, ca să se atingă de marginea hainei Lui.

Haideţi să fim cântăreţi în seara aceasta. Haideţi să-L privim întorcându-Se şi zicând: „Cine s-a atins de Mine?” Înţelegeţi?

Fie ca Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă dea har.

Iertaţi-mă că v-am ţinut atât de mult. Domnul să fie cu voi, pentru că sunteţi o adunare atât de minunată! Când porneşti în felul acesta, este greu să-ţi dai seama când trebuie să te opreşti.

Domnul să fie cu voi şi să vă ajute.

Câţi dintre voi cred din toată inima că Stânca ce era în pustie este chiar aici, în seara aceasta? Amin.

Amintiţi-vă că Moise avea în mână toiagul judecăţii şi a lovit cu el stânca, din care a ieşit apă. Aceasta este o imagine desăvârşită spre ceea ce scrie în Ioan 3.16:

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară…

Stânca din pustie i-a salvat pe cei ce erau în groapa pieririi.

Odată am văzut un tablou cu stânca din pustie şi vă spun sincer că nu mi-a plăcut, deoarece pictorul înfăţişa acolo un izvor micuţ din care abia ţârâia apa. O, dar nu aceasta era apa care curgea din acea stâncă!

Frate, acolo erau vreo două milioane de oameni, plus animalele şi cămilele, iar Biblia spune că au băut cu toţii şi s-au săturat. Aceasta înseamnă că era apă din belşug. Probabil că curgeau milioane de galoane (un galon = 3,7 l), pe minut. Aleluia!

Aşa vine Isus Hristos, nu o picătură aici şi o picătură dincolo. El îţi umple sufletul şi inima. Aleluia! Nimic nu-I poate sta în cale, deoarece este un şuvoi deschis:

Cine crede în Mine, din inima lui vor curge râuri de apă vie, ţâşnind în viaţa veşnică.” (Ioan 7.38).

Să ne rugăm:

Tată ceresc, Îţi mulţumim pentru Isus Fântâna nesfârşită a Vieţii. Aleluia! Ce fericiţi suntem că avem rădăcinile în El în această seară! Îţi mulţumim, o, Dumnezeule, pentru roadele Duhului pe care le vedem lucrând în această zi din urmă. Noi vedem neghina crescând, devenind din ce în ce mai vizibilă, însă vedem că şi Biserica devine din ce în ce mai vizibilă.

Îţi mulţumim pentru Biserica Dumnezeului celui viu şi Te rugăm, Doamne, să o îmbraci cu veşminte albe şi curate. Te rugăm, Doamne, s-o aşezi ca o pildă vrednică de urmat. Dă-i putere şi lasă ca Duhul Tău cel Sfânt să vină şi să umple fiecare persoană de aici, sau să fie în continuare cu cei pe care i-a umplut deja, pentru ca semne mari şi minuni să fie făcute spre slava lui Dumnezeu. Îngăduie aceasta, pentru că Te rugăm în Numele lui Isus. Amin.

Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Acum, în timp ce mă voi ruga pentru voi, rugaţi-vă şi voi pentru mine.

În ordine. Ce numere aţi împărţit? Cu litera „O”? Deci în toată sala s-au împărţit cartonaşe cu litera „O”. De obicei chemăm în jur de cincizeci de oameni. Eu n-am reuşit să termin cu toţi, dar poate că voi termina în seara aceasta.

Haideţi să chemăm prima parte din ei. Să vedem cine are cartonaşul de rugăciune O-1? Ridică mâna. Găsiţi-vă cartonaşele cât mai repede, iar când vi-l strig ridicaţi mâna.

Deci cine are numărul O-1 să ridice mâna.

Mulţumesc, doamnă. Vino aici.

O-2. Cine are numărul O-2? Doamna de acolo? În ordine, vino. O-3? Cine are numărul O-3? Ridicaţi mâna, vă rog. Dumneata eşti? În ordine. O-4? Cine are numărul O-4? Tu, doamnă? Bine. Numărul O-5? Bine, domnule.

Cine are numărul O-6? O-7?

Să se uite cineva, poate că este totuşi prin sală, dar nu înţelege ce am spus. Poate că este cineva surd sau mut. O, uite aici. Mulţumesc, soră. Scuză-mă, te rog. În ordine, vino aici. O-8? Bine. O-9? Cine are numărul O-9? Foarte bine, doamnă. O-10? O-11? Mulţumesc. O-12? Cine are numărul O-12?

Vedeţi? Eu strig fiecare număr în parte pentru că s-ar putea să fie surzi, sau altfel de oameni care nu se pot ridica pentru a veni aici, sau poate că nu vorbesc engleza, etc.

În ordine. Cine are numărul O-12? Mulţumesc. O-13? Vreţi să vă uitaţi la numărul celui de lângă voi? Poate că este cineva surd. Soră, băieţelul de lângă tine nu are numărul de rugăciune? Nu are.  În ordine.

Uite şi băiatul de aici pare neajutorat. Nu are numărul de rugăciune? (A încercat să obţină.) Ce zici? O, da. Este vreun traducător să vorbească în spaniolă? Să întrebe cine are numărul O-13. Foarte bine. O-14? O-15? Da, s-u aliniat cu toţii. Foarte bine, deci vom începe cu primii 15.

Avem nevoie de un traducător indian. Este cineva care poate traduce în dialectul apaş? Desigur, vino dacă vrei. Da, şi cineva care să traducă în spaniolă? Da, lucrătorii îl caută. În ordine. Aţi găsit unul? Da, au găsit un traducător spaniol. Bine.

Avem nevoie şi de unul indian. Amin, foarte bine.

Unde este pianistul? Chiar aici. Haideţi acum să fim cât se poate de respectuoşi. Prieteni creştini, vreau să ţineţi minte cu toţii un lucru: eu sunt fratele vostru, aşa că şi eu pot să greşesc la fel ca oricare alt om. Vreau să vă spun de asemenea, că aici nu este un spectacol. În niciun caz, ci avem o adunare religioasă în care încercăm din toată inima să-L reprezentăm pe Isus Hristos, printr-un dar de la Dumnezeu şi prin Cuvântul Său. Cuvântul Lui este adevărul, iar dacă acest Cuvânt al Său este adevărat, înseamnă că El este Isus. Şi dacă El este Dumnezeul cel adevărat şi Atotputernic, înseamnă că poate să facă tot ce vrea, este adevărat? Dacă nu poate face orice, înseamnă că nu este Dumnezeul cel Atotputernic. Este adevărat? Deci fiecare să stea în respect faţă de El. Rugaţi-vă şi fiţi cu toţii cu un singur gând.

Acum, toţi oamenii din clădire care nu au număr de rugăciune, dar doresc să fie vindecaţi de Dumnezeu, să ridice mâna şi să spună: „Vreau ca Dumnezeu să mă vindece!” Da, peste tot sunt mâini ridicate.

Dacă Domnul Isus poate să vindece un om, atunci El poate să-i vindece pe toţi. Singurul lucru pe care trebuie să-l faceţi, este să credeţi că El este aici ca să vă ajute. Desigur, dacă veţi crede şi veţi primi aceasta, atunci El va putea să vă ajute. Eu cred că voi veţi face aceasta şi mai cred că fiecare din voi va sta liniştit şi Îl va crede din toată inima.

Dumnezeu L-a trimis la voi, iar El a murit pentru păcatele şi bolile voastre. Acum voi sunteţi aici. Medicul a făcut tot ce a putut ca să vă ajute, aşa că nu mai poate face nimic. Desigur, şi prin urmare, singurul care mai poate face ceva pentru voi, este Isus Hristos.

Cum ar fi dacă El ar sta acum în mijlocul vostru în trup, înviat? Ce a făcut El când a fost pe pământ? Dacă El este acelaşi ieri, azi şi în veci, ce fel de lucrări a făcut atunci când era pe pământ? El nu a avut niciodată pretenţia că ar fi un Vindecător divin, este adevărat? Dar a plătit preţul întreg pentru vindecarea noastră.

Boala vine din cauza păcatului, înţelegeţi? Ea este un atribut al păcatului, o consecinţă a lui. Înainte de a păcătui, noi nu am avut nicio boală, dar când a venit păcatul, boala l-a urmat. Poate că voi nu aţi făcut nimic, dar aţi moştenit de la rudele voastre.

Deci, de fiecare dată când avem de-a face cu păcatul, ne lovim de boală, căci ele sunt în strânsă legătură una cu cealaltă.

Când a fost aici, Hristos a plătit preţul pentru vindecarea voastră. El a făcut minuni mari, dar ştiţi ce spunea despre ele? Desigur, întotdeauna spunea că nu El, ci Tatăl Lui făcea acele lucruri. Este adevărat? Spunea că Tatăl locuieşte în El şi avea viziuni în care vedea ce nu este în regulă în viaţa oamenilor. El ştia tot ce au făcut, dar cu toate acestea a spus clar că El nu poate face nimic până când nu-i arată mai întâi Tatăl într-o vedenie. Este adevărat? El a spus aceasta.

Apoi, mai târziu El a spus că „lucrările pe care le fac Eu, le veţi face şi voi…” A spus El aceasta?

Dacă această Scriptură este adevărată – şi noi ştim că este – atunci El este acelaşi şi în seara aceasta, ca în zilele acelea. El este cu noi, iar dacă va coborî din slavă aşa cum a promis şi se va descoperi în felul acesta aici, în biserică, Îl veţi primi ca Mântuitor şi Vindecător? Îl veţi primi?

Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Bunule Tată, fie ca aceste lucruri să se întâmple întocmai. Ai milă de slujitorul Tău neputincios şi sărman, căci Te rog să faci ca aceasta să fie vremea când Domnul Isus Hristos Se va face cunoscut mulţimii de oameni de aici.

Ajută-i pe păcătoşi să-şi dea seama că se îndreaptă spre judecată şi, că înainte de venirea dimineţii, sau chiar aici în adunare, s-ar putea să nu mai iasă vii pe uşă.

Dumnezeule, fii îndurător, căci ştim că veşnicia se întinde înaintea noastră.

Te rugăm să-L descoperi pe Fiul Tău, Isus Hristos, prin slujitorul Tău, ca oamenii să ştie că Tu eşti Dumnezeu, iar eu sunt slujitorul Tău. Fă aceasta pentru că Te rugăm în Numele Fiului Tău, Isus. Amin.

Trebuie să spun că în conformitate cu legile statului, eu nu sunt răspunzător pentru nicio critică adusă, şi nici pentru un om cu păreri diferite.

Bolile sunt duhuri, aşa că ele pleacă de la un om şi merg la altul. Oricine ştie că aceasta o spune Scriptura, este adevărat? Deci eu nu am absolut niciun control asupra necredincioşilor. Da, pot să am control asupra credincioşilor, dar nu şi asupra celor necredincioşi. Vă spun aceasta ca să ştiţi cum stau lucrurile.

În Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, iau sub controlul meu orice duh de aici, spre slava Lui.

Bună seara, doamnă. Cred că suntem străini unul faţă de celălalt, este adevărat? Nu te-am văzut niciodată în viaţa mea, dar dacă Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ar sta aici într-un trup de carne, aşa ca mine, El ar şti care îţi sunt necazurile, sau dorinţele, sau orice altceva ai avea. Ar şti, nu-i aşa?

În ce priveşte însă vindecarea, El a spus: „Am făcut-o la Calvar.” Dar dacă El ar veni şi ar vorbi prin slujitorul Lui, adică prin mine, ar spune acelaşi lucru, este adevărat? Buzele mele s-ar mişca, dar nu glasul meu ar vorbi. Ar fi altceva, este adevărat?

Tu eşti creştină. Văd asta. Eşti credincioasă. Să vorbim deci, aşa cum a vorbit cu femeia de la fântână. Ai mai fost vreodată la adunările mele? (La una-două dintre ele). Aici? O, înţeleg. Acum opt ani, când am mai fost aici. A fost ca o vizită.

Eu vorbesc cu tine, aşteptând să se întâmple ceva, soră. Da, eu Îl aştept pe Duhul Sfânt, căci fără El aş fi la fel de neajutorat ca oricare alt om. Dar eu am şi ungerea Duhului Sfânt.

Se întâmplă ceva cu tine. Dacă Isus, Fiul lui Dumnezeu este aici şi îmi va descoperi necazurile tale, cum a făcut cu femeia de la fântână şi cu ceilalţi, îl vei primi ca Vindecător? Tu suferi de o boală de nervi. Eşti foarte nervoasă. Văd şi un doctor lângă tine.

Ai probleme cu gâtul, o umflătură sau altceva care se întâmplă acolo. Doctorul a făcut ceva pentru asta, o operaţie, prin care ţi-a scos ceva din gât. Este vorba de guşă. Aceasta s-a întâmplat mai demult, acum 4-5 ani, fiindcă nu erai la fel de căruntă ca acum.

Ai probleme şi cu un braţ, braţul stâng, dacă nu mă înşel, este adevărat? Este vorba de un os. Ceva nu este în ordine cu osul, iar medicul te tratează chiar acum.

Sunt adevărate aceste lucruri? (Da, sunt adevărate). Atunci crezi că El a fost chiar aici şi că este singurul care ştie toate aceste lucruri? Cel care ţi-a vorbit nu a fost glasul meu, ci este Glasul Lui.

Acum, când ungerea Lui este aici, crezi că dacă mă voi ruga pentru tine, vei fi vindecată? Vino aici.

Tatăl nostru ceresc, îndurător şi milostiv, noi stăm în prezenţa Ta dumnezeiască, ştiind că într-o zi va trebui să Te întâlnim şi să dăm socoteală pentru vieţile noastre. Te rugăm să fii îndurător, Dumnezeule.

Binecuvânteaz-o pe sora noastră şi ajut-o să plece de aici sănătoasă. Ajut-o să fie vindecată în seara aceasta. Eu îmi pun mâinile peste ea şi Te rog să-i arăţi îndurarea Ta, în Numele lui Isus, Fiul lui Dumnezeu. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Acum du-te şi Domnul să fie cu tine.

………………………………………………………………………….

Voi, care sunteţi bolnavi, El vă cunoaşte pe fiecare în parte.

Vorbeşti engleza? Crezi că sunt slujitorul Lui? Atunci, dacă eu sunt slujitorul Lui pot să te ajut, dar numai prin rugăciune, este adevărat? Este singura cale prin care pot să vă ajut.

Ascultă-mă o clipă. Tu ai ceva ciudat… te văd încercând să miroşi ceva. Da, ţi-ai pierdut simţul mirosului. Nu mai simţi mirosul, este adevărat? Crezi că Isus îţi va reda mirosul în seara aceasta? Ţi-l va da înapoi? Îl vei sluji toată viaţa ta? Vino aici.

Bunul nostru Tată ceresc, în Numele Fiului Tău iubit, Isus, Te rog să faci ca simţul mirosului pe care sora noastră l-a pierdut, să se întoarcă la ea. Îţi cer aceasta în Numele lui Isus Hristos.

Simţi vreun miros? Da, ea poate să simtă mirosuri acum. Eşti vindecată, Dumnezeu să te binecuvânteze.

El îi vindecă pe toţi cei bolnavi şi neputincioşi. Unde este bolnavul? Omul acesta? O, nu vorbeşti…. Unde este traducătorul? Aici se află un om care nu vorbeşte engleza. Cum aş putea oare să-i citesc gândurile (cum afirmă unii), dacă nu vorbeşte engleza? Am să stau puţin de vorbă cu el. Veţi vedea în felul acesta că Dumnezeu lucrează la fel şi cu aceia care nu vorbesc engleza.

Tu traduci şi atât. Ascultă ce îi spun, căci trebuie să intru în legătură cu duhul lui. Înţelegeţi?

Crezi că sunt slujitorul lui Dumnezeu? Aceasta este mărturia credinţei lui. Ne cunoaştem cumva? Eu nu te cunosc, dar Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a înviat din morţi şi a făgăduit că lucrările pe care le-a făcut El le vor face şi slujitorii Lui. Crezi atunci că eu pot face aceasta prin Isus Hristos? Crede?

Umflătura de la gâtul lui este cancer. Tu eşti catolic şi la fel soţia ta. Ea are o boală internă. Este chiar aici, jos. Întreabă-l dacă crede acum. Crede. Vino aici.

Bunul nostru Tată ceresc, în Numele Fiului lui Dumnezeu, Isus Hristos, fie ca acest duh, care-i macină viaţa, să fie condamnat! Fie ca omul acesta şi aceea pe care o iubeşte, să trăiască fericiţi până la bătrâneţe. Dă-le aceasta, Doamne! Eu mustru această boală în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Spune-i: „Crede numai!”

Tu eşti traducătorul. Îţi mulţumesc pentru ajutor. Dumnezeu să te binecuvânteze.

Pentru că eşti atât de bun, văd că şi tu ai ceva pe inimă. Tu predici Evanghelia, este adevărat? Cineva de aici din sală, are legătură cu tine. Este vorba de fetiţa de acolo, care este nepoata ta. Ea are astmă, este adevărat? Du-te, pune-ţi mâinile peste ea şi vei vedea bunătatea lui Dumnezeu. Ai credinţă în Dumnezeu. Crede din toată inima ta. Nu uita că dacă crezi, toate lucrurile îţi sunt cu putinţă şi vei vedea slava lui Dumnezeu.

Voi, cei din sală, de pretutindeni, credeţi din toată inima. Eu n-aş putea să-i vindec, deoarece sunt doar un om, dar Duhul lui Dumnezeu, care este acum aici, vă va vindeca cu siguranţă, dacă credeţi în El. Înţelegeţi?

Dacă un om spune adevărul, Dumnezeu este obligat să-l legitimeze. El a făgăduit că va face aceasta.

În Evrei 11.2 vedem că Dumnezeu a depus mărturie despre slujitorii Lui.

Tu ce crezi despre aceasta, doamnă? Fii sinceră. Crezi din toată inima? Dacă eu sunt slujitorul lui Dumnezeu, tu nu-ţi vei putea ascunde viaţa înaintea mea. Aşa este. Dacă îţi voi spune necazurile pe care le ai, vei accepta vindecarea?

Tu ai o boală de inimă, este adevărat? Ridică-te în picioare. Poţi să mergi acum acasă şi să fii sănătoasă în Numele lui Isus.

Credeţi? Staţi liniştiţi peste tot. Tu, doamnă, crezi? Vrei să scapi de diabet? Crede că Dumnezeu te va vindeca. Ridică-te şi spune: „Primesc vindecarea!” Dumnezeu să te binecuvânteze. Du-te şi fii sănătoasă.

Presupun că nu ne cunoaştem, nu-i aşa, doamnă? Crezi în Domnul Isus din toată inima? Am impresia că şi pe mine mă crezi. Ştiu că crezi. Duhul tău este blând. Ştiu că tu crezi.

Tu eşti credincioasă, iar noi nu ne cunoaştem, suntem doi străini unul pentru celălalt, însă Dumnezeu ne cunoaşte pe amândoi, este adevărat? Sigur că ne cunoaşte. El este aici, iar eu încerc să-L reprezint.

Simţi că Isus este aici, pe platformă? Ei bine, El ştie totul despre tine şi ştie totul şi despre cei din sală, pentru că este Dumnezeu. Este la fel ca în cazul femeii cu scurgerea de sânge, care s-a atins de haina Lui, iar El s-a întors imediat. Aceasta s-a întâmplat aici, cu câteva minute în urmă. Aş vrea să te gândeşti la aceasta şi să crezi din toată inima.

Dumnezeu să te ajute, pentru că este îngrozitor de întuneric acolo unde stai. Eu aştept să văd ce-mi va spune El, deoarece eşti o fiinţă foarte bolnavă.

În primul rând, tu nu eşti din acest oraş, ci vii dintr-un loc numit Burgess sau Burgon. Nu înţeleg prea bine, şi te gândeşti să pleci acasă mâine. Vei pleca cu autobuzul, este adevărat? Te numeşti Julia Majors, este adevărat? Şi suferi de hernie. Văd că ai ceva la glezna stângă, este o excrescenţă, aşa-i? Nu se vede, dar este pe glezna ta. Te văd într-o vedenie aplecându-te şi umblând la ea. Ai şi varice pe picioare. O, ai probleme şi cu rinichii, cu inima şi cu plămânii. Ai artrită.

Du-te însă acasă şi fii vindecată în Numele Domnului Isus Hristos.

Dumnezeule Atotputernic, fă-o pe deplin sănătoasă pe această femeie, spre slava Ta.

Ai credinţă în Dumnezeu. Nu te îndoi, ci crede numai.

Bună seara, domnule. Presupun că suntem străini unul faţă de celălalt. Eu nu te cunosc, dar Dumnezeu te cunoaşte, nu-i aşa? Probabil că până în mileniu n-ai să poţi explica sau înţelege, aşa cum nici eu nu pot, ce se întâmplă acum în această clădire.

O, aş vrea să vi-L pot arăta, aş vrea să vă pot face să-l vedeţi, pentru că atunci toate umbrele ar dispărea de peste tot. El a înconjurat această clădire, aceeaşi Lumină S-a dus în jurul ei şi S-a întors. În ordine.

Dacă noi suntem doi străini, Dumnezeu ne cunoaşte pe amândoi. Eu nu te cunosc, nici nu te-am văzut vreodată şi s-ar putea ca aceasta să fie prima şi ultima dată când ne vedem, până ne vom întâlni în veşnicie. Eu sper să nu fie aşa, deşi este posibil, aşa-i?

Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt, poate să-mi arate printr-o vedenie acelaşi lucru pe care L-a făcut Isus Hristos şi despre care a făgăduit că-l vom face şi noi. Aceasta este conform Cuvântului lui Dumnezeu, crezi aceasta? Omule, tu eşti foarte bolnav. Necazul este cu plămânii tăi. Ai o boală de plămâni pe care medicii nu pot s-o vindece, este adevărat? Iar tu faci cel mai mare rău din lume pentru boala aceasta: fumezi. Văd că tutunul pe care îl fumezi îl pui într-o hârtie pe care o rulezi. Vrei să încetezi cu aceasta şi să-ţi dăruieşti viaţa lui Hristos, chiar acum? Vrei să faci aceasta?

În Numele lui Isus, Fiul lui Dumnezeu, eu condamn duhul care l-a legat pe acest om sărman, şi fie ca el să fie eliberat în Numele lui Isus Hristos. Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze. Du-te şi trăieşte, iar Domnul Isus să fie cu tine.

Tu crezi? În această clădire, toate inimile bat la fel, ca şi când ceva s-a împărţit în bucăţele şi a venit peste voi. Spun adevărul, nu mint. Dumnezeu dovedeşte că vă spun adevărul.

Prieteni creştini, eu am depus mărturie despre aceste lucruri în toată lumea, şi acesta este adevărul. Ştiu că s-ar putea să vi se pară ciudat, dar acesta este adevărul. Dumnezeu dovedeşte că acesta este adevărul.

Aveţi credinţă. Aceasta este bolnava? Crezi tu? Crezi aceste lucruri? Eşti aici pentru altcineva, nu-i aşa? Ele nu sunt aici – este vorba de două tinere. Ambele sunt dintr-o ţară estică. Sunt nepoatele tale. Una dintre ele are o boală de nervi, iar cealaltă este internată într-un sanatoriu, sau ceva de genul acesta, pentru că are o boală de plămâni, tuberculoză. Una dintre ele este în Virginia de Vest, iar cealaltă în Maryland, este adevărat?

Fie binecuvântate în Numele lui Isus Hristos şi Domnul să le vindece, spre slava Lui. Şi tu să fii binecuvântată, sora mea, pentru curajul tău, în Numele lui Isus Hristos. Du-te şi ele să fie vindecate.

În ordine. Vino, te rog, doamnă. Crezi din toată inima? Dacă am să-ţi spun ceva, ai să faci întocmai? Ascultă-mă. Du-te acasă şi mănâncă-ţi cina. Tu ai de multă vreme ulcer la stomac, dar acum du-te, mulţumeşte-I lui Dumnezeu, mănâncă şi fii fericită, căci te vei face bine.

Tu crezi din toată inima? Este după colţ şi nu pot vedea cine este.

Vrei să scapi de astmă? Accepţi vindecarea chiar acum?

O, Dumnezeule, binecuvânteaz-o şi vindec-o în Numele lui Isus Hristos, Fiu Tău. Amin.

Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Du-te şi crede din toată inima.

Dacă Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc, îmi va descoperi problema ta, dacă-ţi va vorbi exact cum a vorbit cu femeia de la fântână, vei accepta vindecarea? Ai o boală de inimă. Bine, du-te căci Isus Hristos te vindecă.

Tu crezi? Crezi din toată inima? Ştiind că suntem străini unul faţă de celălalt, dacă Dumnezeu îmi va spune exact ce te supără, vei accepta vindecarea chiar acum, ştiind că îţi spun exact ceea ce Isus Hristos îmi arată?

Cu alte cuvinte, dacă Dumnezeu îmi va spune exact necazul tău – cum face de fiecare dată – vei crede că ceea ce-ţi spun este adevărul, aşa-i? Şi iată ce-ţi spun:

Isus te-a vindecat acum o mie nouă sute de ani. Vrei să primeşti aceasta? Ai necazuri cu spatele, este adevărat? Du-te, în Numele lui Isus Hristos şi fii vindecată.

Vino. Vorbeşti engleza? Vino. Crezi că eu sunt slujitorul lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu îmi va descoperi necazul tău, vei crede şi îl vei primi pe Isus ca Vindecător? Da? Ai o boală de rinichi, este adevărat? Du-te şi fii vindecată. Isus Hristos te-a vindecat, pentru slava lui Dumnezeu.

Domnul să te binecuvânteze, doamnă.

Vorbeşti engleza? Nu vorbeşti. Este cineva care poate să traducă? Nu este nevoie. Crezi? Du-te şi mănâncă, căci Isus te vindecă.

Tată ceresc, blestem această boală de stomac, pentru ca această femeie să fie vindecată în Numele lui Hristos.

Crezi din tot sufletul? Boala de inimă te-a părăsit. Du-te în Numele lui Isus Hristos şi fii vindecată.

Vorbeşti engleza? Puţin? Eşti indian? Carlos. San Carlos. Tu ai necazuri cu plămânii, ai tuberculoză, dar Isus Hristos te va vindeca în seara aceasta. Întoarce-te şi spune tribului din care faci parte: „Isus Hristos trăieşte şi are stăpânire.”

Blestemat fie Diavolul care a făcut omului acest lucru, şi fie ca el să plece şi să fie vindecat. Amin.

Tu crezi? Ai credinţă, doamnă! Ceva nu este în regulă cu copilaşul tău. Aştept să văd ce îmi arată Domnul. Pune mâna peste copilaş. Dă-i inima lui Dumnezeu, căci nu este nevoie să îţi spun care-i este necazul deoarece se vede.

Crede numai, crede din toată inima ta. Dumnezeu te va vindeca, da, El o va face…

Ea are cancer la ficat. Ai o singură şansă de a trăi şi aceasta este să-L primeşti pe Isus ca Vindecător personal. Vrei să faci aceasta? Crezi din toată inima că Dumnezeu te va vindeca? Accepţi aceasta? Dacă da, atunci poţi să fii vindecată.

Tu, de acolo, cu bronşită. Da, vrei să crezi din toată inima? Fii vindecată.

Dacă cineva de aici vrea să fie vindecat de data aceasta, poate să fie vindecat chiar acum. Vreau să vă rog ceva. Aşezaţi-vă mâinile unul peste celălalt, pentru o scurtă rugăciune. Aşezaţi-mă mâinile unii peste alţii.

Ceea ce vine aici, este o mărturie despre ce vorbesc. E Isus Hristos Cel înviat. V-aţi pus mâinile unul peste altul? În ordine. Îngerul Domnului este aici, mustrând duhurile, îndepărtându-le, eliberând şi aducând vindecare divină. Credeţi aceasta din toată inima voastră.

– Amin –

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *