SEMNUL

Bună dimineața tuturor. Sunt foarte fericit să știu că în dimineața aceasta mă aflu din nou în slujba Domnului. Nu știam dacă ne vom întoarce sau nu, dar Domnul a pregătit o cale și astfel suntem din nou aici pentru serviciul de astăzi. În dimineața aceasta, așteptăm un timp măreț, în Cuvânt, la această școală duminicală. Deseară vor fi iarăși servicii de vindecare, iar după aceea vom avea serviciul de împărtășire.

Acum,
vom avea o dedicare de bebeluși… Fratele Neville tocmai mi-a spus
că cineva și-a adus bebelușul pentru dedicare. Fratele nostru sau
cineva, va rămâne la orgă, în timp ce aduceți bebelușul sus,
apoi vom merge cât putem de repede, la Cuvânt.

Nouă
ne place să stăm pe Cuvânt, iar lucrul cel mai important este să
dăm timpul nostru Cuvântului Domnului. Astfel, noi suntem foarte
mulțumitori pentru oportunitatea de a ne întâlni astăzi cu voi
toți aici… la acest serviciu.

Fiecare
se simte bine? (Adunarea spune: „Amin”). Lăudat să fie
Dumnezeu!

(Fratele
Neville spune: „Iată-i că vin sus”). Oh, da, micuții copilași
sunt aici. În ordine. Vrei să vii, prezbitere? („Da, domnule”).

Păi,
cele două fetițe minunate cu ochi căprui! Ah? Cum o cheamă?
Uitați-vă aici! (Mama spune: „Jennifer Lee”). Jenny? (Jennifer
Lee). Care este prenumele? (Serept). Serept. De unde ești, soră
Lee? („Versailles, Illinois). Ce frumos!

Noi
nu credem în botezul copiilor pentru că ei nu au păcătuit. Dar
credem în dedicarea lor Domnului, așa că prezbiterul și cu mine
ne vom pune mâinile peste bebeluș. Îi spuneți Jenny? (Fratele
Neville spune: „Jennifer”). În ordine.


ne plecăm capetele.

Tată
ceresc, în dimineața aceasta o aducem la Tine pe Jennifer, pe care
mama ei și cei dragi au adus-o de departe, ca să fie închinată
Domnului. Noi știm că Tu ți-ai pus mâinile peste cei micuți, în
zilele Tale, și ai zis: „Lăsați copilașii să vină la Mine,
și nu-i opriți, căci a celor ca ei este Împărăția cerurilor.”
Astfel, Ți-o dăm pe această
fetiță, Ție, pentru o viață de slujire, în Numele lui Isus
Hristos. Amin.

Care
este numele celeilalte fetițe? (Mama spune: „Connie Linn”). În
ordine, micuță Connie, tu mă faci să mă simt cam mic. Ți-e
frică? Oh, mă tem că nu va merge, mamă! În ordine.


ne plecăm capetele.

Doamne
Isuse, în dimineața aceasta, mama o aduce pe micuța Connie la
Atotputernicul Dumnezeu, în acest serviciu de dedicare. Tu i-ai dat
acest copilaș să-l crească, iar ea ți-l aduce Ție, alături de
surioara ei. Tată ceresc, Te rog să fii îndurător. Binecuvântează
familia și pe fetiță. Noi ne punem mâinile peste ea și Ți-o dăm
Ție pentru o viață de slujire. Amin.

Dumnezeu
să vă binecuvânteze pe voi și copilașii voștri.

Doamne,
avem o mulțime de bebeluși!

Cum
se numește băiețelul? (Mama spune: „Joel Lee Watson”). Ce
băiat minunat, cu ochi mari și albaștri! Doamne! De unde sunteți?
(„Eastman, Georgia”). Din Georgia. („Da”). Mă gândeam că
sunteți din Sud. („Păi, mama mea este de lângă Tifton.”). Oh,
da! Este minunat! Deci, avem un băiețel din Georgia. În ordine,
domnule. El poate vorbi, așa-i?


ne plecăm capetele.

Tată
ceresc, noi îl aducem la Tine pe băiețelul acesta drăgălaș,
rodul unirii dintre mama și tatăl lui. Tu li l-ai dat să-l
crească, iar ei Ți-l aduc înapoi Ție. Ce scenă frumoasă este
aceasta, ca Ana din vechime, care s-a rugat pentru un copil; și
Dumnezeu i-a dar copilul cerut, iar ea l-a adus în Templul lui
Dumnezeu și l-a închinat Domnului. Doamne, îngăduie ca băiețelul
acesta să fie slujitorul Tău, și fă ca tatăl și mama lui să
fie binecuvântați cu sănătate și putere ca să-l crească.
Îngăduie ca el să trăiască o viață lungă și fericită și să
fie slujitorul Tău, fiindcă ți-l predăm în Numele lui Isus
Hristos. Amin. (Te binecuvântez!). Fă-l un om minunat, poate un alt
micuț profet Samuel.

Aici
sunt doi băieței finuți. Doamne! Sunt trei? Păi, este întreaga
familie! Cum te cheamă? (Băiatul spune: „Michael”). Michael. Și
tu cum te numești? („Paul”). Paul. Ce nume minunat! Și al tău?
(Fetița spune: „Debbie”). Acesta este într-adevăr minunat.

Michael,
Paul și Debra. Și care este numele de familie? (Tatăl spune:
„Ellis”). Păi, aceasta este o familie foarte frumoasă!

Când
văd copilași micuți ca aceștia, mă duc cu gândul înapoi, la
vremea când eram și eu un băiețel. Voi știți vechea zicală:
„Ei te calcă pe picioare acum, și pe inimă mai târziu”, dar
cred că dacă îi închinăm Domnului nu va fi așa. Noi avem o
responsabilitate aici, iar Dumnezeu a pus-o în mâna ta, fiindcă El
a făcut din tine un predicator. Eu am vorbit întotdeauna despre
femeile predicatoare, dar fiecare mamă este o predicatoare. Aceasta
este adunarea ei, vedeți, să-i crească pe acești micuți, în
timp ce tăticul lucrează. Și voi aveți o responsabilitate.
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe amândoi.

Tată
ceresc, venim la Tine cu micuțul Michael, care pare întâiul
născut, și ne punem mâinile peste el în timp ce îl închinăm
lui Isus Hristos. Familia lui îi aduce pe micuții lor deoarece Tu
ai pus aceasta în grija lor, iar ei știu că nu pot face nimic fără
ajutorul Tău, așa că își aduc familia, ca să fie dedicați.

Eu
Ți-l dau pe Michael, pentru o viață de slujire, în Numele lui
Isus Hristos. Tot așa, ne punem mâinile peste micuțul Paul și îi
închinăm viața lui Isus Hristos, pentru o viață de slujire
pentru slava lui Dumnezeu. Ne punem mâinile și peste micuța Debra.
Tată, facem aceasta în amintirea lui Isus Hristos, care Și-a pus
mâinile peste copilași și a spus: „Lăsați-i să vină
la Mine, și nu-i opriți!”

Fie ca viața acestei fetițe să fie binecuvântată în Împărăția
lui Dumnezeu.

Binecuvântează-i
pe tatăl și pe mama lor, și fie ca ei să trăiască o viață
lungă și fericită, ca să-și vadă copiii în slujba lui
Dumnezeu. Te rugăm aceasta pentru slava lui Dumnezeu, în timp ce-i
închinăm în Numele lui Isus Hristos. Amin.

Te
binecuvântez! Te binecuvântez! Voi sunteți o familie minunată.
da.

Știți
la ce mă gândesc? Acum, fetițele sunt mai drăguțe decât în
vremea când eram eu copil. Da, domnilor! Ce ochi mari și frumoși!
Care este numele ei? (Mama spune: „Joanna”). Joanna. Și numele
de familie? „(Tatăl spune: „Blair”). Joanna Blair. Pare puțin
rușinoasă. O micuță drăgălașă.


ne plecăm capetele.

Tată
ceresc, familiei Blair i s-a dat ca semn al unirii lor, micuța
Joanna. Noi știm că zilele sunt rele, iar Satan este pe tot și le
ia cu asalt, mai ales pe fetițe. Ei știu că singuri nu pot s-o
crească corect, dar vor să facă aceasta și să fie o slujitoare a
Ta. Vor s-o crească spre slava Ta, de aceea o aduc și Ți-o închină
Ție. Noi ne punem mâinile peste ea, în Numele lui Isus Hristos și
Ți-o închinăm pe micuța Joanna Blair pentru Împărăția lui
Dumnezeu și pentru slava Lui. Amin.

Te
binecuvântez, frate Blair. Domnul să fie cu tine.

Bună
dimineața, domnule! Ce băiat drăguț! Ce faci? Ai un cap micuț și
drăguț și o față frumoasă. Cum se numește? („Mark Harden”).

Din
zonă, frate Harden? („Din Melkerk”). Da, domnule. De unde ești?
(„Mă trag din statul New York”). Un yankeu. („Da”). Ei
bine, acesta este un stat grozav. Unchiul meu locuiește în
Plattsburgh. Următoarea mea adunare va fi la New York City, la
biserica de piatră de acolo. În ordine.


ne plecăm capetele.

Doamne
Isuse, noi îl aducem la Tine pe micuțul Daniel Mark și Ți-l
închinăm Ție. Tu ai pus acest copilași în mâinile tatălui și
mamei lui, ca să-l crească în frică de Dumnezeu. Dar ei știu că
nu pot s-o facă singuri, așa că-l aduc la Tine, ca Tu să-i
binecuvântezi viața, fiindcă știm cu toții că trăim într-o zi
rea. Noi îi privim pe micuții aceștia și nu știm ce aduce ziua
de mâine, dar oricum ar fi aceasta, îi încredințăm în mâna Ta.
Ne punem mâinile peste acest băiețel și îi închinăm viața
Ție, pentru o viață de slujire în Împărăția lui Dumnezeu, în
Numele lui Isus. Amin.

Dumnezeu
să te binecuvânteze, frate. El este un băiat drăguț. Te
binecuvântez și pe tine, micuțule Mark.

Oh…
aduceți-i înăuntru,

aduceți-i
înăuntru din câmpurile păcatului;

Oh,
aduceți-i, aduceți-i înăuntru,

Aduceți-i
pe cei micuți la Isus.

Aceasta
este minunat! Îți mulțumesc, soră. Câți din cei pentru care s-a
făcut rugăciune duminică, simt că sunt vindecați? Ridicați
mâinile cei pentru care ne-am rugat. Oh, Doamne, aproape toți!

(Fratele
Neville spune: „Aleluia! Nu-i minunat? Laudă lui Dumnezeu! Eu am
auzit vorbindu-se despre aceasta toată săptămâna”).

Da,
domnilor. Și eu am auzit. Mie îmi place să stau și să ascult,
înțelegeți?

Vedeți,
se întâmplă ceva despre care am să vă spun mai târziu. Acest
lucru este glorios și minunat… dar vom vorbi despre aceasta într-o
altă adunare. Acest lucru chiar începe să se întâmple, iar noi
suntem foarte mulțumitori pentru aceasta.

Eu
am fost jos în Kentucky, așa cum fac în fiecare an. Am mers
împreună cu câțiva dintre prietenii mei, dar nu o fac doar pentru
vânătoarea de veverițe, voi știți aceasta.

Astfel,
noi am avut un timp minunat și Îi suntem mulțumitori Domnului
pentru aceasta.

După
întâlnirea aceasta, eu trebuie să plec acasă, apoi voi pleca la
New York pentru o adunare, iar dacă vom putea ne vom opri și aici
pentru o adunare în Tabernacol. Apoi, trebuie să merg la
Shreveport, iar de acolo înapoi acasă; dar gândul nostru este să
fim din nou aici în timpul sărbătorilor, și dacă va fi voia
Domnului, să-mi aduc familia înapoi.

În
ianuarie, la Phoenix este adunarea anuală a Oamenilor de Afaceri
Creștini, dar cu o săptămână sau cu zece zile înainte de
aceasta, voi încerca să închiriez acel mare… Fratele Garcia și
fratele spaniol, au acolo un loc minunat, care a fost construit de
curând. Adunarea lor este foarte mică, dar în locul acela vor
putea merge câteva mii de persoane și este nou-nouț. Mi-au spus că
pot să-l închiriez oricând vreau. Astfel, în loc să merg în
jur, de la o biserică la alta, mă gândesc că îmi voi concentra
toată lucrarea într-o singură adunare mare de uniune.

Atunci,
putem închiria templul. Noi vom afla acum dacă putem, apoi avem
Convenția Oamenilor de Afaceri Creștini. Apoi, până când se
rezolvă plecarea peste ocean, vom încerca să stabilim adunări jos
în ținuturile din Sud, în ianuarie, februarie și martie…
Vedeți, timpul Crăciunului, pentru ei, este ca patru iulie. Este o
vreme rea și ploioasă și nu poți ajunge acolo în timpul acela,
așa că cel mai bun timp să mergi acolo este mai târziu. Atunci am
vrea să mergem în Norvegia și în alte țări, iar dacă va fi cu
voia Domnului, la final să mergem în Africa.


vă rugați pentru noi. Voi știți că vă iubim. Astfel, așteptăm
ca Domnul să depășească belșugul de binecuvântări la care
ne-am putea aștepta sau gândi.

În
seara aceasta, credem că va fi un serviciu măreț de vindecare. Nu
voi vorbi prea mult, pentru că vom avea și serviciul de
împărtășire. Voi vorbi cam douăzeci sau treizeci de minute, apoi
vom chema rândul de rugăciune și imediat după aceea, vom avea
Cina, așa că sunteți bineveniți să stați cu noi, deoarece noi
nu avem o împărtășire închisă, ci este pentru fiecare
credincios.

Înainte
de a citi din Biblie, aș vrea să ne plecăm capetele pentru câteva
minute și îl
vom ruga pe bunul nostru prieten, fratele Vayle, să ne conducă în
rugăciune. Vrei să faci aceasta, frate? (fratele se roagă). Amin.
Îngăduie aceasta, Doamne. Da, Doamne. Amin.

Acum
ne vom apropia de Cuvânt cât se poate de atenți și de smeriți.

În
dimineața aceasta aș vrea să citesc din Exod 12, versetele 12 și
13. Fiți atenți, vă rog.

În
noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului, și voi lovi pe
toți întâii născuți din țara Egiptului, de la oameni până la
dobitoace; și voi face judecată împotriva tuturor zeilor
Egiptului: Eu, Domnul.

Sângele
vă va sluji ca SEMN pe casele unde veți fi. Eu voi vedea sângele,
și voi trece pe lângă voi, așa că nu vă va lovi nici o urgie,
atunci când voi lovi țara Egiptului.”

Fie
ca Domnul să binecuvânteze sfântul Său Cuvânt.

Titlul
predicii mele este format din cinci litere: SEMNUL (în
engleză: „Token”).Astfel, aș vrea să vorbesc sau să
învăț despre SEMN ca într-o școală duminicală, pentru că în
textul citit, Biblia spune: „Sângele
vă va sluji ca Semn.”
Astfel, noi vrem să folosim
cuvântul „SEMN”…

Noi
nu am venit aici numai ca să ne vedem unii pe alții, nu-i așa?
Cred că nu am venit nici ca să vedem cu ce haine suntem îmbrăcați
ci, așa cum a spus și fratele nostru în rugăciunea sa, noi suntem
aici ca să ascultăm Cuvântul, pentru că Cuvântul este singurul
care înseamnă ceva pentru noi și care ne poate ajuta cu adevărat.

Noi
suntem un popor muritor și toate ființele umane sunt îndreptate
spre veșnicie. Astfel, noi toți avem un anumit timp în care ne
putem decide în ce direcție vrem să mergem. Calea este chiar în
fața noastră, iar noi putem alege oricare parte pe care vrem s-o
alegem. Acesta este felul în care El i-a pus să aleagă pe Adam și
pe Eva, și acesta este felul în care suntem puși să alegem și
noi.

Noi
trebuie să ne amintim că indiferent cât facem sau cât succes avem
în viață, fără Hristos am pierdut totul. Astfel, dacă El este
tot ce există și spre care merită să privim, am fi cei mai nebuni
oameni dacă nu L-am iubi și sluji. Dar nu ajunge doar să-L
accepți, ci trebuie să faci mai mult de atât. După ce L-ai
acceptat, nu-L așeza pe raft, ci pune-L în lucru.

Este
ca și cum te-ai duce la un doctor, iar acesta ți-ar da un
medicament, dar în loc să-l iei, tu îl pui pe raft. Dacă te duci
să-ți dea medicamentul, folosește-l. Dacă suferi de o boală și
se spune că acel medicament te poate ajuta, ia-l așa cum spune
doctorul, pentru că de multe ori câteva minute pot însemna foarte
mult în modul de administrare.

Dar
în acest caz, astăzi, un singur moment pierdut în luarea deciziei
tale, ar putea determina destinația ta veșnică. Ia Remediul
întocmai cum Ți-l dă El!

Un
semn: „Sângele vă va sluji
ca Semn.”

Dar
mai întâi de toate, ce este un semn? („Token” în engleză).
Cuvântul „Semn” este foarte folosit printre vorbitorii de
limba engleză mai ales aici în America.

Conform
dicționarului, cuvântul „semn”înseamnă simbol,
însemn, dovada că prețul cerut a fost plătit, ceva care dovedește
că biletul de călătorie a fost plătit.
De exemplu, biletul de
călătorie pe calea ferată sau cu autobuzul dovedește că prețul
cerut a fost achitat. Tu mergi la casă și în momentul când dai
banii primești un însemn care îți dă dreptul să călătorești
pe ruta respectivă. Dar acest însemn, acest bilet, nu poate fi
folosit nicăieri în altă parte, ci este valabil doar pe acea linie
de tren sau de autobuz. Aceea este dovada prin care poți dovedi că
ți-ai plătit călătoria. Este un însemn pe care-l poți folosi
numai în scopul pentru care a fost cumpărat; nu este valabil
nicăieri în altă parte, pe nici o altă linie, pe nici un alt
mijloc de transport.

Noi
am început citirea textului din momentul în care Dumnezeu îi spune
lui Israel: „Sângele mielului
este un semn pentru voi.”
Deci, sângele mielului ucis
era un Semn pentru Israel; era semnul cerut de IaHVeH. Ei trebuiau să
aducă sângele mielului, pentru că acesta era Semnul dat de
Dumnezeu, ceea ce înseamnă că nimic altceva, nici un alt semn nu
era valabil; nu era recunoscut.

Pentru
lume este o nebunie, dar pentru Dumnezeu este singura cale. El cere
un singur lucru: Semnul acela. Trebuie să fie acolo, dar tu nu-l
poți avea până nu este plătit prețul. Abia în clipa în care îl
ai primești dreptul de liberă trecere.

Când
voi vedea Semnul voi trece pe lângă tine.”
Ce
timp! Ce privilegiu, să știi că-L porți înăuntrul tău!
Permisul! „Când
voi vedea Sângele, voi trece pe lângă tine.”
Acesta
este singurul lucru pe care-l va recunoaște El. Nimic altceva nu
poate să-I ia locul; nici un înlocuitor, nici o denominațiune sau
altceva. Se cere Sângele, pentru că Dumnezeu a spus: „Numai
după Acela voi privi!”

Aceasta
înseamnă că nu a contat cât erau de drepți, cât erau de buni,
câtă educație aveau, cum erau îmbrăcați: semnul
era singurul lucru care conta: „Când
voi vedea Semnul, voi trece pe lângă tine.”
Sângele
era Semnul că cerința lui IaHVeH a fost îndeplinită, înțelegeți?

Dumnezeu
îi spusese omului: „În ziua în care vei mânca din el, vei
muri.”
(Geneza
2.17).Acolo a fost o viață înlocuitoare care a fost luată pentru
viața credinciosului. În marea Sa îndurare, Dumnezeu a acceptat un
înlocuitor în locul vieții credinciosului pângărit. Când fiul
Său s-a pângărit prin păcatul necredinței Cuvântului, Dumnezeul
cel plin de îndurare a făcut un înlocuitor, ceea ce însemna că
ceva trebuia să moară în locul lui. Nimic altceva nu o putea face.
Acesta este motivul pentru care merele, perele şi celelalte roade
aduse de Cain nu au făcut-o. Trebuia o viață; viața din sânge;
viața jertfei sacrificate. Astfel, sângele
era Semnul că porunca lui Dumnezeu a fost îndeplinită.
Deci, ce a cerut Dumnezeu? Viața,
iar sângele era Semnul că viața a fost dată; că
ceva a murit.

Dumnezeu
cerea o viață, iar sângele vărsat a fost semnul că acea viață
a fost dată; sângele dovedea că viața animalului a ieșit, iar
credinciosul se identifica cu jertfa lui prin acest semn.

Închinătorul
credincios trebuia să se identifice cu jertfa lui, prin semn. Dacă
jertfa era dată undeva afară, omul trebuia să se identifice cu
jertfa lui. Mai clar, el trebuia să-și pună cel dintâi mâinile
peste jertfă, să se identifice pe sine cu ea. Apoi, în timp ce
sângele mielului se scurgea, credinciosul trebuia să stea sub acel
sânge, sângele trebuia să fie peste el. Acela era semnul că se
recunoaște vinovat și că este conștient că un înlocuitor
nevinovat i-a luat locul.

Ce
tablou minunat! Oh, un închinător răscumpărat! Vedeți, dreptatea
a fost făcută, cerința dreptății sfinte lui Dumnezeu a fost
îndeplinită, deoarece El spusese: „Pentru că ai păcătuit, cer
viața ta!”, dar în mila Sa, tot El a pregătit un înlocuitor
nevinovat care trebuia să ia locul păcătosului căzut. Și acest
înlocuitor era sângele unui animal nevinovat, nu un măr sau o
pară.

Aceasta
ar trebui să clarifice complet problema seminței șarpelui,
deoarece este clar că era vorba de sânge, iar acest sânge nu putea
ieși din fructe, ci a ieșit dintr-un înlocuitor nevinovat. Viața
animalului a ieșit în locul vieții păcătosului, iar sângele era
semnul că animalul a murit.

Astfel,
prin faptul că aplica sângele peste el însuși, închinătorul
arăta că a fost identificat în răscumpărare; arăta că s-a
identificat cu jertfa adusă, sângele fiind semnul.

Ce
minunat! Ce tablou! Acesta este un tip desăvârșit pentru Hristos.
Stând sub Sângele vărsat, credinciosul de astăzi se identifică
pe sine însuși cu Jertfa. Este cum nu se poate mai desăvârșit.

Vedeți,
atunci trebuia să moară un animal, iar cel mai nevinovat animal pe
care îl avem este mielul. De aceea, când Dumnezeu a vrut să-L
identifice pe Hristos, a făcut-o printr-un miel; iar când a vrut să
Se identifice pe Sine, a ales o pasăre, un porumbel. De ce? Pentru
că porumbelul este cea mai nevinovată și mai curată pasăre, iar
mielul este cel mai nevinovat și mai curat animal.

Astfel,
când Isus Hristos a fost botezat de Ioan în râul Iordan, Biblia
spune: „Și el a văzut Duhul lui Dumnezeu coborându-Se peste El,
ca un porumbel.” (Matei 3.16).

Dacă
ar fi fost un lup sau orice alt animal, natura porumbelului nu ar fi
putut să se unească cu natura lupului. Nu, porumbelul nu s-ar fi
putut uni cu nici un alt animal, decât cu mielul. Aceste două
naturi au venit împreună și au putut să fie de acord una cu
cealaltă.

Vedeți
acum alegerea dinainte? El era un Miel când a venit acolo.
Înțelegeți? El era un Miel când a fost adus; El a fost născut ca
Miel și a crescut ca Miel. Înțelegeți?

De
aceea, acesta este singurul fel de Duh care poate primi Cuvântul;
care-L poate primi pe Hristos. Restul vor încerca, dar nu vor reuși.
Ei au încercat să-L primească, au încercat să pună Duhul lui
Dumnezeu peste un lup mânios, rău și mârșav, dar Duhul Sfânt nu
va sta acolo, ci va pleca imediat pentru că nu Se poate uni cu așa
ceva.

Ce
s-ar fi întâmplat dacă atunci când a venit jos, Porumbelul ar fi
găsit un alt animal în loc de acel Miel? Ar fi zburat imediat
înapoi. Înțelegeți? Dar a găsit exact natura cu care se putea
uni, așa că au devenit Unul.

Apoi
Porumbelul L-a călăuzit pe Miel la măcelărie. De ce? Pentru că
Mielul a fost supus în toate lucrurile, Porumbelului. Înțelegeți?
Nu contează unde L-a condus Porumbelul, El voia să meargă.


întreb, astăzi, când Dumnezeu ne conduce la o viață de predare
și de slujire totală pentru El, duhul nostru se supune sau se
răzvrătește? Și dacă se răzvrătește, mai suntem miei?
Înțelegeți? Mielul este supus.

Mielul
este supus, se jertfește pe sine și nu pretinde ce-i al lui. Poți
să-l pui jos și să-i tunzi toată lâna pentru că nu va spune
niciodată nimic, deși acesta este singurul lucru pe care-l are. El
sacrifică tot ce are; dă totul de bună voie. Acela este un miel.
El dă totul, se dă pe sine și tot ce are.

Acesta
este felul de-a fi al unui creștin adevărat; el este gata să se
sacrifice pe sine însuși; nu iubește nimic din lumea aceasta, ci
dă tot ce are lui Dumnezeu. Înțelegeți?

Hristos
a fost Mielul desăvârșit. În
Egipt s-a cerut jertfirea unui miel natural, iar sângele lui a fost
aplicat și a stat acolo ca un semn. Atunci Sângele Mielului lui
Dumnezeu ce este? Vedeți? El este Semnul că suntem morți față de
noi înșine și identificați cu Jertfa noastră. Astfel, Mielul,
Sângele și persoana sunt identificate împreună. Jertfa și
credinciosul. Vedeți, voi sunteți identificați în viața voastră,
prin Jertfa voastră. Aceea te face ceea ce ești.

Atunci,
sângele a fost un semn de recunoaștere dovedind că închinătorul
a omorât mielul, l-a acceptat și a aplicat semnul pentru sine
însuși. El a aplicat semnul, prin aceasta arătând că nu se
rușinează, că nu-i pasă ce spun alții. Mai mult, voia să fie
văzut de toți, de aceea Semnul era plasat în așa fel încât să
fie văzut de oricine trecea pe acolo.

Vedeți,
mulți oameni doresc să fie creștini, dar în secret, astfel ca
nimeni să nu știe de ei. Ei își zic: „Păi, eu vreau să fiu
creștin, dar vreau ca Cutare și Cutare să nu știe aceasta.”
Vedeți?

Acesta
nu este creștinism! Creștinul
trebuie să-și expună Semnul în public: în viața publică, la
serviciu, pe stradă, când problemele și necazul bântuie, în
biserică sau oriunde s-ar afla. Semnul este Sângele și
trebuie aplicat, pentru că dacă nu face aceasta, Legământul nu
are nici o valoare. Sângele a fost semnul sau dovada că persoana
respectivă a fost răscumpărată.

Poate
cineva îmi va spune că ei au fost răscumpărați înainte ca să
se întâmple ceva, şi că au aplicat sângele prin credință. Așa
este. Ei au aplicat sângele prin credință, înainte ca mânia lui
Dumnezeu să treacă prin țară, deoarece ar fi fost prea târziu
s-o facă după căderea mâniei Lui.

Aici
avem o pildă pe care ar fi bine s-o punem la inimă. Semnul trebuia
aplicat înainte. De ce? Pentru că urma un timp când nu se mai
putea aplica nici un sânge.

Astfel,
mielul a fost ucis în timpul serii, după ce fusese păstrat timp de
paisprezece zile. Ați înțeles?

Semnul
nu a venit mai repede, ci a apărut în timpul serii, iar timpul
serii este acum, în epoca în care trăim noi. Acesta este timpul
serii pentru biserică; acesta este timpul serii pentru mine; este
timpul serii pentru Mesajul meu. Eu mor, eu mă duc; eu mă mut afară
în timpul de seară al Evangheliei.

Noi
am venit sus prin neprihănire, prin sfințire și așa mai departe,
dar acum este timpul când trebuie aplicat Semnul.

Duminica
trecută v-am spus că am avut ceva despre care vreau să vorbesc cu
voi. Aceasta este. A sosit timpul când nu te mai poți juca, ci
trebuie aplicat Semnul. Dacă a fost nevoie vreodată de acest Semn,
atunci acel timp este astăzi, este acum, pentru că vedem cu toții
că mânia lui Dumnezeu este gata să treacă prin țară și tot ce
nu este sub Semnul cerut de El, va pieri. Sângele te-a identificat.

Observați!
Viața animalului nu putea veni înapoi peste ființa umană.
Desigur, când sângele acelui animal a fost vărsat, viața a ieșit
din el deoarece viața era în sânge. Viața
nu era sângele, ci era în acel sânge. Sângele este partea
chimică, iar viața este ceva diferit, deși se află în sânge.
Viața animalului jertfit nu putea veni înapoi peste închinător.
Când vărsa sângele mielului, închinătorul trebuia să aplice
partea chimică, pentru că viața plecase și nu se mai putea
întoarce înapoi.

Nu
putea veni peste o ființă umană deoarece animalul nu are suflet.
Animalul nu știe că este gol; nu știe ce este păcatul, nu
cunoaște niciunul. El este o ființă vie, dar nu un suflet viu.
Viața aceea animală nu putea să vină înapoi pentru o viață
umană, pentru că animalul nu are suflet. Priviți! Există o viață
a sângelui; o viață și un suflet al acelei vieți, sufletul fiind
natura vieții.

De
aceea, viața animalului nu avea nici o natură, el era un animal,
iar sângele era semnul care dovedea că o viață a fost dată
pentru închinătorul păcătos.

Dar
în acest loc slăvit, sub acest
Legământ, există o diferență între Sânge și Viață. Astăzi,
Semnul pentru credincios este Duhul Sfânt.Nu un
sânge, nu partea chimică, ci Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Acesta
este Semnul pe care-L cere Dumnezeu de la Biserică astăzi. El
trebuie să vadă acest Semn în fiecare dintre noi.

De
aceea, acum când apar umbrele serii, mânia lui Dumnezeu este gata
să fie turnată peste națiunile păcătoase, peste cei
necredincioși, peste toți acești profesori fără cunoștință,
peste aceste lucruri! În
ce mă privește, eu am încercat să trăiesc cât mai corect și
sincer printre aceștia, să văd unde stau înainte de a spune
aceste lucruri. Noi trăim în umbrele serii, în timpul când mânia
lui Dumnezeu este gata să lovească, și Dumnezeu cere o dovadă că
ai primit Semnul Lui, pe Duhul Sfânt. Acesta este singurul Semn pe
care-L va recunoaște Dumnezeu, pentru că este Viața lui Isus
Hristos care S-a întors înapoi în cel credincios.

Viața
animalului nu a putut să se întoarcă înapoi, de aceea a trebuit
să fie aplicat acel sânge pe ușă, pe pragul de sus și pe stâlpii
ușii, astfel ca fiecare trecător, toți oamenii care treceau pe
lângă casa aceea, să vadă și să știe că pe ușa aceea era un
Semn, de sânge, care dovedea că o viață a fost dată pentru cei
ce locuiau acolo. Amin.

Așa
ar trebui să fie și fiecare credincios umplut cu Duhul Sfânt
astăzi; un Semn că Sângele vărsat al Mielului, Viața care era în
Miel, S-a întors înapoi și este sigilată acolo public, astfel ca
oricine trece pe lângă tine, vorbește cu tine sau se asociază cu
tine, să vadă că Sângele a fost aplicat și Semnul care a fost în
Sângele acela este peste tine. Tu ești în siguranță; mânia lui
Dumnezeu va trece pe lângă tine, dar acest lucru îl face Sângele
Lui, nu faptul să ești membru undeva. Nu, domnule!

Viața
animalului nu putea veni peste credincios pentru că era doar un
animal, dar arăta că va veni o Jertfă desăvârșită. Și vă
întreb: Ce jertfă putea fi mai desăvârșită decât ca Dumnezeu
Însuși să devină Ispășirea? Când Dumnezeu S-a făcut trup,
prin propria Sa putere creatoare, aceasta era singura posibilitate ca
Viața Lui să se poată întoarce peste noi.

Pentru
că toți ne-am născut prin sex, viața care este noi este din lume
și nu va rezista. Este un lucru judecat și condamnat deja. Tu nu o
poți cârpi; nu există nici o cale de a o cârpi. Nu există nici o
cale s-o netezești, nici s-o faci mai bună, ci trebuie să moară,
iar Înlocuitorul, Viața lui Isus Hristos, Duhul Sfânt, Semnul lui
Dumnezeu, trebuie să vină în tine ca dovadă că ai acceptat
Sângele Fiului Său, Isus Hristos.

De
aceea, în zilele lui Luther se cerea să crezi. În zilele lui
Wesley era suficient să crezi în partea chimică a sângelui, dar
acum este ziua din urmă, timpul când este cerut Semnul, pentru că
numai El poate aduce totul în unitate, pregătind Biserica pentru
Răpire. Înțelegeți?
(„Amin!”).

Când
femeia naște un bebeluș, vin apa, sângele și duhul. Primul lucru
care apare la o naștere normală este apa; apoi urmează sângele și
pe urmă vine viața.

Tot
așa, din trupul Domnului Isus a ieșit: apă, sânge și Viață. Și
întreaga Biserică adevărată, Mireasa, a trecut prin neprihănire,
sfințire și botez cu Duhul Sfânt, care este Semnul.

Referitor
la înaintașii noștri, în Evrei 11 scrie: „…au pribegit
îmbrăcați cu cojoace și în piei de capră, lipsiți de toate,
prigoniți, munciți… Dar cu toate aceste lucruri pe care le-au
făcut, nu au fost făcuți desăvârșiți fără noi.” (
v.
37,39,40).

Biserica
Mireasă de astăzi a primit Semnul, botezul cu Duhul Sfânt, ca
dovadă că Sângele Mielului a fost vărsat și că Duhul Sfânt
este peste Ea; fără noi, ei nu pot învia. Ei depind de noi, pentru
că Dumnezeu a promis că El va avea Aceasta și cineva va fi acolo
să-L primească. Eu nu știu cine sunt cei care vor fi, dar cineva
Îl va primi. În ce mă privește, singurul lucru de care sunt
responsabil eu, este să-L predic pe El; mai departe este treaba lui
Dumnezeu să caute sămânța hotărâtă mai dinainte. Ei vor fi
acolo cu toții: cei din epoca apei; cei din epoca Sângelui și cei
din epoca Semnului, a Duhului Sfânt.

Amintiți-vă
că Israelul a trecut prin multe lucruri, dar în timpul de seară
le-a a fost cerut Semnul. Vedeți, Semnul nu le-a fost cerut
dimineața, nici în timpul celor patru zile de pregătire cât
trebuia ținut mielul.

Israel
știa că urma să vină ceva, așa cum au știut și reformatorii;
Luther, Wesley, Knox, Calvin, Finney și toți ceilalți. Ei știau
că va veni un timp când Stâlpul de Foc se va întoarce în
Biserică; știau că va veni un timp când se vor întâmpla toate
aceste lucruri și cu toate că nu au trăit să le vadă, le-au
așteptat.

Israel
știa că vine ceva, dar cu toate că mielul fusese deja pregătit
pentru sacrificare, sângele mielului, Semnul a fost aplicat pe ușă
numai în timpul serii.

Mielul
a fost în toate timpurile: Mielul a fost în zilele lui Luther,
Mielul a fost în zilele lui Wesley, dar acum este timpul când
trebuie aplicat Semnul, când fiecare casă trebuie să fie
acoperită de Semn. Fiecare casă a lui Dumnezeu trebuie să fie
acoperită de Semn. Toți care sunt înăuntru trebuie să fie
acoperiți de Semn. Și Casa lui Dumnezeu este Trupul lui Isus
Hristos, și printr-un singur Duh noi toți suntem botezați în
acest Semn și devenim parte din El, pentru că Dumnezeu a spus:
Când voi vedea Semnul voi
trece pe lângă tine!”
În
ce ceas trăim! Oh!

Sângele
îl identifica pe credincios arătând că viața a părăsit trupul
mielului jertfit, dar pentru că acea viață nu se putea întoarce
peste închinător, trebuia să aibă partea chimică, sângele, care
arăta că viața a ieșit din sânge.

Acum
Semnul este Duhul Sfânt Însuși,
nu Sângele. Într-adevăr,
Sângele a fost vărsat la Calvar, însă el s-a descompus în
elementele din care a fost format. Dar vedeți, în interiorul
celulei de Sânge era o Viață care a pus-o în mișcare. Dacă
această Viață n-ar fi fost în ea, celula de Sânge n-ar fi avut
Viață în ea însăși și ca urmare nu s-ar fi putut mișca, dar
când Viața intră în partea chimică a sângelui, se formează
celula. Apoi, celulele se divizează, iar în cele din urmă apare
copilul. Acest Copil era Dumnezeu, Emanuel, în trup de carne. Semnul
este Duhul Sfânt peste Biserică pentru ca ei să-L vadă pe
Hristos.

Așa
trebuie să fie. Prin unirea lor, bărbatul și femeia devin unul,
așa cum Hristos și Mireasa Sa devin Unul. Astfel, slujba Miresei
este slujba lui Hristos, adică este aceeași.


amintiți ce scria Pavel? „Prea alesule Teofil, ți-am
scris despre tot ce a început Isus să facă și să învețe ș
i
continuă să le facă.”

Moartea
nu L-a putut opri. Nu, domnule. El S-a întors din nou. Nu o a treia
persoană, ci S-a întors aceeași Persoană în forma Duhului Sfânt,
ca să continue lucrarea mai departe, pentru că „Isus Hristos
este Același ieri, azi şi în veci.”
(Evrei
13.8).

Când
Petru și Ioan au trecut pe la poarta numită „Frumoasă”, acolo
stătea un om olog din naștere, care cerșea, dar Petru i-a zis:
Argint
și aur nu am, dar ce am, îți dau.
În
Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă.”
(Fapte
3.6). Vedeți? Cei care vorbeau cu ei știau că sunt oameni fără
școală, dar și-au dat seama că au umblat cu Isus. Vedeți, Semnul
era expus acolo.

Ce
am îți dau…”
Când l-au văzut pe acel frate sărman, olog
și desfigurat, nu au putut trece nepăsători pe lângă el ci,
pentru că aceeași Viață care fusese în Hristos era acum în ei,
i-au zis: „…ce am îți dau…”

În
Numele Meu veți scoate draci…”
(Marcu 16.17-18). Nu „Eu
voi scoate draci” ci:
Voi
v
eți scoate
draci
.” De
asemenea scrie: „Dacă veți zice acestui
munte”
, nu: „Dacă
voi zice Eu”.

O,
fraților, ceasul în care trebuie expus Semnul este aproape. Noi
putem vedea aceasta și știm că suntem aproape de sfârșit. Noi am
adus tot felul de mesaje ca să arătăm semne și minuni, iar acum
iată-ne că venim înapoi pentru ceea ce are de făcut Biserica,
pentru că Semnul trebuie să fie expus.

Când
voi vedea sângele, voi trece pe lângă tine.”
Nimic altceva
nu va lucra. Acesta trebuie să fie Sângele. Acum, Duhul
Sfânt este Semnul nostru de la Dumnezeu.

Nu
demult a venit la mine un mare teolog, un frate baptist, un bărbat
fin și cu caracter plăcut, și mi-a zis:

„Frate
Branham, de ce vorbești tot timpul despre Duhul Sfânt? Pentru noi
nu este ceva nou, pentru că am învățat tot timpul Aceasta, de-a
lungul epocilor.”

„Este
adevărat, dar eu…” însă el m-a întrerupt şi a continuat:

„Noi
am primit Duhul Sfânt.”

„Când
L-ați primit?” l-am întrebat eu, deoarece știam care este
învățătura baptistă referitor la această problemă. Ei susțin
că primesc Duhul Sfânt atunci când cred.

„Când
am crezut”, a răspuns el. Atunci am zis:

„Ce
le-a spus apostolul Pavel, în Fapte 19, acelui grup baptiști care
aveau un predicator baptist care era unul din convertiții lui Ioan
Botezătorul și care dovedea cu Biblia că Isus era Hristosul?”

Când
a trecut prin părțile de sus ale Efesului, el a găsit un grup de
ucenici pe care i-a întrebat: „Ați primit voi Duhul Sfânt de
când ați crezut?”

Și
ei au răspuns: „Nici nu știm că a fost dat un Duh Sfânt.”

Atunci,
Pavel i-a întrebat cum au fost botezați, și astfel a aflat că nu
fuseseră botezați în Numele Domnului Isus Hristos, Mielul Jertfit
al lui Dumnezeu. Ei nu au fost identificați deloc cu El. Ei doar au
crezut în El, dar aceasta era ca și cum ar fi primit un medicament
și nu l-au luat.

Astfel,
Pavel le-a poruncit să fie botezați din nou, în Numele lui Isus
Hristos, iar când au făcut aceasta, Semnul a venit peste ei,
legitimându-i prin lucrările și semnele Duhului Sfânt care-i
însoțeau, fiindcă vorbeau în limbi, proroceau și-L slăveau pe
Dumnezeu. Ei erau identificați cu Jertfa lor.

Identificarea
noastră, Semnul, este Duhul Sfânt. Aceasta este ceea ce ne
legitimează pe noi ca și creștini. Nu faptul că suntem membri
într-o biserică, nu înțelegerea noastră cu privire la Biblie,
nici cât de bine cunoaștem Biblia, ci cât de mult Îl cunoști pe
Autor (înțelegeți?), cât de mult locuiește Autorul în tine.
Atunci tu însuți nu mai exiști, ești mort. Te recunoști pe tine
însuți mort, iar Cel ce trăiește în tine este Semnul. Dar Semnul
nu este viața ta, ci este El Însuși în tine.

Pavel
a spus: „Viața pe care o trăiesc acum…” El
trăia o viață diferită de cea pe care o trăise înainte.
Acesta nu sunt eu, ci Hristos locuiește în mine.”
(Galateni 2.20). Acesta
este Semnul cerut de Dumnezeu, identificarea cu Jertfa noastră.
Viața Mântuitorului nostru în noi, Duhul Sfânt. O, cât este de
clar! Ce Semn sigur! Nu poate fi altul.

O,
Doamne, dacă ați putea prinde gândul acesta! Dacă aș avea în
dimineața aceasta putere să exprim în cuvinte și să pun în
sufletul vostru; nu în urechile voastre, ci în sufletul vostru, să
puteți vedea siguranța pe care v-o dă El. Aceasta ia orice
îngrijorare și îți aduce liniște.

Ce
s-ar întâmpla dacă ai comite o crimă și urmează să fii dus în
fața unui Tribunal Federal? Tu știi că dacă te găsesc vinovat,
te vor condamna la moarte și te așteaptă scaunul electric, camera
de gaze sau orice altă execuție publică vor hotărî pentru tine,
poate spânzurătoarea sau orice altă pedeapsă. Tu știi că ești
vinovat și trebuie să mori dacă nu îți iei un avocat care să te
reprezinte și care poate să te scoată din situația în care te
afli. Ai vrea cel mai bun avocat pe care l-ai putea găsi, iar dacă
l-ai găsi, te-ai simți un pic mai liniștit, pentru că ai un
avocat bun.

Totuși,
în inima ta va persista întrebarea, dacă acest avocat va reuși să
schimbe hotărârea juraților și a judecătorului în favoarea ta.
Dacă el va fi destul de abil în vorbire și va cunoaște bine
legile, va putea pleda în așa fel încât toți să ajungă la
concluzia că ar trebui să trăiești.

Cu
renumele pe care-l are, cu abilitatea de a-și ține discursul și cu
impresia pe care ar putea s-o facă asupra juriului, prin argumentele
aduse în favoarea ta, ți-ar putea da o oarecare liniște. Dar cu
toate acestea, în gândul tău va rămâne o întrebare: „Va reuși
să-i convingă?”

În
ceea ce ne privește pe noi, Judecătorul Însuși devine Avocatul
nostru. Dumnezeu a devenit Om. Nu a existat nici un avocat care să
poată face aceasta. Nu am putut găsi niciunul. Moise și Legea,
profeții, nimeni și nimic nu a putut face aceasta. Astfel,
Judecătorul a devenit și Juriu, Avocat și Judecător, El Însuși;
a luat dreptatea Legii Sale în propriile Sale mâini și a plătit
El Însuși prețul cerut.

Poate
exista o altă siguranță mai mare decât aceasta, când a trimis
înapoi propria Sa Viață ca dovadă că ne-a primit? Ce siguranță!

Chiar
dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de nici
un rău, căci Tu ești cu mine.”
(Psalmul
23.4).

El
a devenit Judecătorul, Juriul și Avocatul și a pledat pentru cazul
nostru. Legea Lui ne-a găsit vinovați, dar El a venit și a luat
locul omului vinovat; a luat păcatul nostru asupra Sa și a plătit
prețul vărsându-Și Sângele pentru noi, murind în locul nostru,
apoi ne-a trimis Semnul care dovedea că suntem primiți, pe Duhul
Sfânt, propria Sa Viață.

Păi,
noi suntem desăvârșiți! Cazul este încheiat pentru că nu mai
există nici un păcat care să-l acuze pe credincios.

O,
Dumnezeule, ai milă de oamenii care nu pot vedea că nu mai este
nici o vină!

Cine
ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis, are viața
veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.”
(Ioan 5.24). Iată cazul! A fost
închis. Nu mai există nici un caz. Amin!

Apoi,
când moartea începe să bată la ușă, credinciosul nu mai are
nici o teamă de ea; este în siguranță pentru că Semnul este
aplicat. Acum numai Semnul este recunoscut. Vedeți, El a făcut
aceasta ca să poată veni Semnul. Semnul este Viața lui Dumnezeu.

Când
l-a creat pe primul om, Dumnezeu Și-a făcut un fiu, dar fiul a fost
atât de ușor influențabil încât a ascultat de soția sa, în loc
să asculte de Dumnezeu; în timp ce femeia a ascultat de șarpe, în
loc să asculte de soțul ei. Și când au făcut aceasta, aceasta
i-a întinat pe amândoi și i-a pângărit. Dar Dumnezeu a știut că
în urma acestui fapt ei vor trebui să aducă copii în lume. Pomul
din mijlocul grădinii nu trebuia atins, iar când au făcut-o au
păcătuit ducând întreaga rasă umană în păcat și în
despărțire de Dumnezeu. Acolo nu era nici o cale de ieșire, iar
atunci a venit Dumnezeu jos.

Aceasta
era singura cale de a-l aduce pe om înapoi; de a-l așeza din nou în
poziția de fiu. Cum îl putea salva când propria Sa Lege spunea că
este condamnat?

Atunci
Tatăl Însuși a devenit unul
dintre noi.El a fost adevăratul Miel. Acesta a fost
Planul pe care l-a avut în gândul Său; acesta este motivul pentru
care Mielul a fost simbolizat încă din grădina Eden. El știa că
într-o zi, Porumbelul se va întâlni cu Mielul, când Mielul și
Porumbelul vor fi împreună. El știa că prin aceasta, noi toți
putem fi împreună, și a vrut să facă un astfel de sacrificiu,
iar acum, când Semnul a putut fi aplicat, noi nu mai suntem străini,
ci suntem fiii și fiicele lui Dumnezeu. Astfel, Adam și Eva,
bărbatul și femeia, uniți împreună, sunt fiii și fiicele lui
Dumnezeu, în Hristos Isus, prin marea Sa jertfă.

Ca
să nu fie nici o neînțelegere, sămânța acestei vieți trebuie
însămânțată în pământul acestui trup, dar dacă viața
aceasta este o viață pervertită, piere o dată cu sămânța. Dar
El a pus Viața veșnică în acea sămânță și a identificat-o cu
propria Lui Viață, că El o va învia din nou în înviere și nu
va fi pierdută. Înțelegeți ce vreau să spun? ( Adunarea spune:
Amin!”).

Iat-o
acolo! Această sămânță nu poate pieri pentru că Viața este
peste ea. Semnul, Duhul Sfânt, este acolo și stă peste acel trup
micuț, peste sufletul acelei persoane, dovedind că-i aparține lui
Dumnezeu, că este al Lui.

Când
voi vedea Semnul, voi trece pe lângă tine.”

Un
semn sigur. Semnul nostru este
Duhul Sfânt, de aceea, când Îl
primești, ai trecut de la moarte la Viață. Asta-i tot. Viața Lui
este în tine și nu mai poți pieri.

Biblia
spune: „Oricine este născut din Dumnezeu, nu păcătuiește,
pentru că sămânța lui Dumnezeu rămâne în el.”
(1
Ioan 2.9). Amin. Cum ar mai putea păcătui când Dumnezeul cel fără
păcat este în el?

Indiferent
ce a făcut în trecut, Sângele Lui a acoperit totul, făcând din
el o făptură nouă. Înțelegeți? Dorințele și ambițiile lui
sunt din cer, pentru că a fost schimbat dintr-un scaiete în grâu.
Toate faptele și dorințele lui arată că nu mai este ceea ce a
fost odată.

Poate
ziceți: „O, eu cred Aceasta!” Și încă păcătuiești? Dacă
faci aceasta, ești amăgit. Înțelegeți? Tu nu poți afișa nimic
altceva decât Semnul. Lui Israel i s-a poruncit să stea sub acel
sânge până când primeau porunca de plecare. „Nu ieși afară de
sub Acesta!” Câtă vreme erau sub acel Semn, ei erau pecetluiți
și erau în siguranță. „Nu părăsiți Semnul!” Ei au stat
acolo până când a bătut miezul nopții și au sunat trâmbițele.
Și când au sunat trâmbițele, cornurile vechi de berbec, fiecare
și-a luat proviziile și au pornit în marș spre țara făgăduită.

Așa
face și bărbatul și femeia care sunt umpluți cu Duhul Sfânt. Ei
sunt pecetluiți deoparte și scutiți de pericole și vătămare.
Întreaga viață a unui astfel de om arată cine este el, oriunde
umblă, orice face și cu oricine vorbește. Când vine în contact
cu femeile, cu asociații sau cu orice lucru, Semnul este acolo.
Amin! Iar când ajunge în pragul morții, spune: „Nu mă tem de
nici un rău, pentru că Tu ești cu mine!”,
pentru
că Semnul este acolo. Apoi, când vine învierea, el va fi acolo,
pentru că Dumnezeu îl va învia în ziua de apoi. Așa a spus Isus!

Când
voi vedea Sângele, Semnul, voi trece pe lângă tine.”
Oh!

Țineți
minte! Dacă Semnul nu era aplicat, legământul era anulat, nu mai
avea valoare. Dacă Semnul nu era aplicat, nu exista nici un Legământ
pentru că Semnul stătea ca Legământ.

Dumnezeu
a făcut cu ei un legământ, da, domnule, dar pentru ca acel
Legământ să fie valabil, trebuia aplicat Semnul. Legământul nu
avea nici o valoare dacă nu era acolo Semnul.

Acolo
erau mulți iudei care puteau spune: „Vino aici! Eu nu am sânge pe
ușă, dar vreau să-ți spun ceva: eu sunt evreu și sunt tăiat
împrejur!” Aceasta nu însemna nimic (Fratele Branham pocnește
din degete), pentru că El a spus: „Când voi vedea sângele,
Semnul, voi trece pe lângă tine.”

Tu
ai putea spune: „Eu sunt baptist!”, „Eu sunt prezbiterian!”,
„Eu sunt asta sau cealaltă”, dar El a spus: „Când Eu voi
vedea Semnul!”

Poate
zici: „Eu sunt credincios. Mama mea a fost membră a acestei
biserici și la fel tatăl meu. Ei sunt membru acolo încă din
copilărie.” Este frumos, dar nu acesta este Semnul. (Fratele
Branham pocnește din degete).

„Eu
nu mint, nu fur, nu fac aceasta sau cealaltă…” Foarte frumos,
dar nici aceasta nu este Semnul.(Fratele Branham pocnește din
degete).

„Eu
aparțin Tabernacolului Branham, cred tot Cuvântul și fac aceasta
și cealaltă.”

Iudeii
aceia puteau spune: „Eu Îl cred pe IaHVeH!” dar li se cerea
Semnul.

El
a ascultat Mesajul din ceasul acela. Desigur. Ei au avut o mulțime
de mesaje, dar acesta era Mesajul din ceasul acela. Înțelegeți? Eu
cred Mesajul acestui ceas. Da, Sângele a fost aplicat în timpul
serii.

Ei
au spus probabil: „Eu sunt iudeu”. Iar oamenii de astăzi spun:
„Eu sunt creștin și pot să-ți dovedesc că sunt membru demult.
Vreau să-mi arăți un singur lucru pe care l-am furat, când am
curvit vreodată sau arată-mi ceva de care pot fi acuzat.” Aceasta
nu înseamnă nimic. Nu, nu. Vedeți, Legământul nu avea nici o
valoare dacă nu era aplicat Semnul.

Poate
zici: „Eu sunt un student al Bibliei.”

Nu-mi
pasă ce ești! Fără acest Semn, mânia lui Dumnezeu este peste
tine. Înțelegeți? Așa este. Te va ajunge din urmă pentru că
păcatele tale te vor da de gol.

Ce
este păcatul? Necredința. Tu nu ai crezut Mesajul; nu ai crezut
Cuvântul; nu ai crezut mărturia Semnului Însuși, când El Însuși
S-a identificat în mijlocul nostru. Dar dacă L-ai crezut? Dacă da,
nu uita că nu contează cât de mult L-ai crezut, fiindcă Semnul
trebuie aplicat. Dacă spui: „Îl
cred; cred că acesta este Adevărul și Îl
primesc din toată inima mea”, este foarte bine, dar nu uita:
trebuie aplicat Semnul.

Poate
unul dintre iudei a luat sângele mielului și a spus: „Acesta este
IaHVeH”, iar unul dintre preoți i-a zis: „Da, domnule, acesta
este Adevărul”, dar nu l-a fi aplicat pe casa lui, pentru că nu
voia să se identifice cu grupul acela de fanatici. El nu voia acea
identificare. Vedeți? Nu conta cât de preot era el, cât de bine
cunoștea Cuvântul, cât de bine a fost crescut, ce lucrări a
făcut, cât a dat la săraci, el nu era identificat.

Pavel
a spus: „Chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars; dacă mi-aș
da toată averea pentru hrana celor săraci; dacă aș avea credință
să mut munții; dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești
ș
i toate celelalte lucruri, nu sunt nimic până când nu
aplic Semnul.”

Acesta
este Semnul despre care vorbesc eu în seara aceasta. Dragostea.
Înțelegeți? „Până când Semnul acesta nu este aplicat, nu sunt
nimic.” Înțelegeți?

Mie
nu-mi pasă, poate ai scos draci; poate ai vindecat bolnavi prin
rugăciunea făcută cu credință, poate ai făcut toate aceste
lucruri, dar dacă nu ai aplicat Semnul, te afli sub mânia lui
Dumnezeu. Poate ești credincios. Poate stai la amvon și predici
Evanghelia, dar nu uita:

Mulți
vor veni în ziua aceea și vor zice: „Doamne, Doamne! N-am
prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău”
Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?”
Aceia
sunt metodiști, baptiști și penticostali.

Atunci
le voi spune
: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă
de la Mine toți lucrătorii fărădelegii.”
(Matei
7.22-23).

„Dar,
când voi vedea Semnul, voi trece pe lângă tine.” Aceasta este
cerința lui Dumnezeu pentru ceasul acesta; acesta este Mesajul
din timpul serii: să aplicăm Semnul.

Satana
a ridicat tot felul de semne și imitații, ca strângerea mâinii,
evidențe și alte lucruri de felul acesta. Dați-le uitării, pentru
că a sosit timpul când trebuie aplicat Semnul Însuși. Nu un
înlocuitor, nu ceva fals, prefăcătorie sau altceva.

Ceasul
când El Însuși Se identifică pe Sine în mijlocul nostru ca fiind
Același ieri, azi și în veci; dovedind că este Cuvântul viu,
este aici. Semnul trebuie aplicat. Cum este posibil ca un om care
spune că are Semnul, să nege acest Cuvânt? Nu este posibil! Semnul
trebuie să fie acolo: „Sângele va fi un Semn pentru tine!”

Duhul
Sfânt, Viața care era în Sânge, este Semnul pentru tine.Ajungem la aceasta imediat.
Duhul Sfânt este Semnul Cazul este închis.

Acum
țineți minte! Nu contează ce ești, cât ești de bun, cât ai
sărit în sus și-n jos, în câte biserici te-ai înscris, câte
fapte bune ai făcut, toate acestea nu vor însemna nimic, nu-ți vor
fi de nici un folos dacă nu ai Semnul aplicat, pentru că noi trăim
în timpul de seară; în timpul când se cere Semnul. În
zilele lui Luther și în zilele lui Wesley se putea fără acest
Semn, dar acum nu.

Păstrarea
mielului era în ordine atunci, iar cei ce au murit înainte de
aplicarea Semnului au trecut fără acesta. Da, domnilor. Ei au mers
înainte din pricină că aveau o conștiință bună… Dacă au
fost hotărâți mai dinainte, ei au văzut aceasta, iar dacă nu, nu
au văzut. Aceasta este tot. Numai Dumnezeu o poate face pentru că
El socotește neprihănit și are milă de cine vrea, și
condamnă pe cine vrea.”
El
este Dumnezeu. Aceasta-i tot. „El are milă de cine vrea,
și condamnă pe cine vrea.”

Un
evreu putea dovedi că este credincios, prin tăierea împrejur. Tot
așa, astăzi sunt o mulțime de fundamentaliști care pot lua Biblia
în mână și să spună: „Eu sunt credincios, iar Isus a spus că
mântuirea se primește prin credință.” Este adevărat, dar dacă
acel om spune: „Sunt credincios”, iar după aceea adaugă: „însă
botezul cu Duhul Sfânt este un nonsens!” dovedește că nu are
Semnul aplicat. Atunci totul este anulat indiferent cât de mult
crede.

Este
întocmai ca tăierea împrejur a iudeului. El putea zice: „Eu sunt
iudeu. De ce trebuie să merg acolo și să acționez ca grămada
aceea de fanatici?”

Moise
a ieșit pe străzi și a zis: „Mesajul timpului de seară este
aici! În
seara celei de-a paisprezecea zi a lunii acesteia trebuie să vă
adunați și să jertfiți mielul. Toată adunarea lui Israel trebuie
să omoare mielul, să-și pună mâinile peste el, identificându-se
pe ei înșiși cu jertfa adusă. Sângele să fie stropit pe ușciori
și pe pragul de sus al ușii, iar „Când voi vedea sângele, Eu
voi trece pe lângă tine, pentru că acesta este Semnul că ai
acceptat moartea mielului pe care l-am pregătit pentru tine.”

Atunci,
Semnul a fost sângele, dar acum Semnul este Duhul Sfânt. „Nu
peste multe zile, veți fi umpluți cu Duhul Sfânt.”
După
ce a fost vărsat Sângele, în ziua Cincizecimii a fost trimis jos
Semnul, Duhul S-a coborât peste ei ca un vâjâit de vânt puternic.

Acela
a fost subiectul fiecărui apostol: „Ați primit voi Duhul Sfânt
de când ați crezut? Pocăiți-vă, și fiecare din voi să fie
botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor
voastre, apoi veți primi darul Duhului Sfânt, căci acesta este
Semnul (Amin) că ați trecut de la moarte la Viață” Acolo
sunteți.

Cu
aceasta s-a sfârșit epoca Bisericii ebraice, iar acum este strânsă
rămășița Bisericii dintre neamuri, Mireasa Sa. Înțelegeți
ce vreau să spun? Înțelegeți
despre ce vorbește Scriptura aici. Dacă nu era aplicat Semnul,
Legământul nu avea nici o valoare. Vedeți? Așa trebuie să fie
pentru că dacă tu spui că crezi, dar nu urmezi instrucțiunile
Cuvântului, dovedești că nu crezi. Înțelegi?

Poate
ești tăiat împrejur; poate te-ai alăturat la o biserică și
te-ai botezat, poate ai făcut tot ce ți s-a cerut, dar toate
acestea nu sunt Semnul, nu sunt Duhul Sfânt.

Odată
am fost vizitat de un teolog, de un om fin, care mi-a zis:

„Billy,
Avraam L-a crezut pe Dumnezeu și această credință i-a fost
socotită neprihănire. Ce poate face omul mai mult decât să-L
creadă pe Dumnezeu?”

„Așa
este, doctore”, i-am răspuns. „Biblia spune că el L-a crezut pe
Dumnezeu, ceea ce înseamnă că până aici ai dreptate, dar fii
atent! Cât timp cele douăsprezece iscoade, care au fost trimise să
meargă să iscodească țara Canaan, au mers înainte, au câștigat
teren, dar când au ajuns la linia de graniță, ei au respins totul.
Voi, baptiștii, sunteți în ordine cât de departe ați venit, dar
ați primit voi Duhul Sfânt de când ați crezut?” Și am
continuat: „Adu-ți aminte că Dumnezeu a recunoscut credința lui
Avraam. El l-a crezut pe Dumnezeu, iar lucrul acesta i-a fost socotit
ca neprihănire, dar după aceea Dumnezeu i-a dat ca Semn pecetea
tăierii împrejur, un semn pentru el. Tăierea împrejur a trupului
lui nu avea nimic a face cu sufletul lui, dar era un Semn că
Dumnezeu i-a recunoscut credința.

El
ne dă și nouă Semnul, pe Duhul Sfânt, ca dovadă că ne-a
recunoscut ca și credincioși. Deci: „pocăiți-vă și fiecare
din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea
păcatelor voastre, apoi veți primi darul Sfântului Duh.

Căci
făgăduința aceasta este pentru voi…”
Ați prins esența?
Nu conta cât de mult puteau să dovedească iudeii că ei erau
tăiați împrejur; era nevoie să aplice Semnul. Dacă Semnul nu era
acolo, Legământul nu avea nici o valoare, era nul, iar astăzi este
la fel.

Astfel,
nu contează ce faci, nici cât de bine știi să explici Biblia.
Poate ești un student al Bibliei și spui: „O, eu sunt
credincios!” Totuși, se cere Semnul, trebuie să aplici Semnul!

Poate
cineva va spune despre acest student: „O, frate Branham, nu știu
cum sunt alții, dar omul acesta este deosebit; nu l-am văzut
niciodată făcând ceva rău.” Aceasta nu are de-a face cu
Dumnezeu (Fratele Branham pocnește din degete), pentru că există o
singură cerință, iar tu nu o poți împlini de la tine însuți.
Sângele, Semnul nu putea fi pus pe pragul ușii fără să moară
mielul. Astfel, sângele era un Semn sigur că mielul a murit. Nu era
o imitație, ci era dovada că mielul a murit!

Tot
așa, Duhul Sfânt este un Semn sigur că Mielul tău a murit , iar
prin faptul că ai primit Semnul, dovedești că Viața Lui este în
tine. Înțelegeți? Acolo nu este o credință prefăcută, nu este
prefăcătorie, nu este imitație. Semnul este acolo, iar tu știi
aceasta. Tu o știi și lumea o știe pentru că Semnul este acolo.

Nu
contează cât de bună era persoana. Putea să fie un student al
Bibliei, putea să fie un membru bun al bisericii, un cap
denominațional; poate fi în ierarhia din Roma, dar aceasta nu-l
face nimic. Orice cititor al Bibliei știe că Israel este un tip
spre Biserica aflată în călătorie spre Țara făgăduită.

Dar
când a venit timpul serii, chiar înainte de a porni în călătorie,
trebuia îndeplinită cerința lui Dumnezeu. Atunci n-a contat cât
de bun era iudeul acela, nici cât de mult îşi iubea vecinii sau
cât de bun membru era, câtă zeciuială a dat, desigur, toate
acestea erau în ordine, dar dacă nu îndeplinea cerința lui
Dumnezeu, dacă nu aplica Semnul sângelui, pierea.

O,
Dumnezeu să mă ajute să fixez atât cât pot acest lucru, încât
să fie înțeles atât de cei ce stau aici, cât și de cei ce vor
asculta banda.

Poate
ai predicat Evanghelia, poate ai scos draci, poate ai vorbit în
limbi, ai strigat și ai jucat în Duhul, dar fără Semn nu-ți sunt
de nici un folos.

Poate
zici: „Pot eu să fac ceva?”

Pavel
a spus că poți: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și
îngerești; chiar dacă mi-aș împărți averea pentru hrana
săracilor sau mi-aș da trupul să fie ars ca jertfă, nu sunt
nimic.”
Nu te baza pe aceasta, fiindcă se cere Semnul! Nu
contează cât de multe ai făcut, nici cât de bun ești, pentru că
atunci când va izbucni mânia lui Dumnezeu, va recunoaște un singur
lucru: Semnul cerut de El. Acesta este Semnul că a fost plătit
prețul cerut, iar prețul plătit a fost Viața lui Isus Hristos. El
Și-a dat Viața pentru salvarea ta, iar Duhul Lui vine înapoi peste
tine, ca Semn că ești primit. Astfel, porți Semnul cu tine, zi și
noapte, nu numai duminica. Îl ai tot timpul; tu ai Semnul. „Sângele
va fi un Semn pentru tine.”

Poate
zici: „Eu cred, sunt un om credincios.”

Bine,
este în ordine, dar cum poți spune că ești credincios și apoi să
refuzi Semnul? Aceasta vorbește împotriva ta; împotriva mărturiei
tale. Din momentul acela nu contează cât ești de bun, nici
mărturia frumoasă a celor din jur, nici faptul că ești membru al
bisericii sau un student al Bibliei: tu te afli sub judecată.

Poate
tatăl tău este predicator, iar mama ta o sfântă. Este foarte
frumos, dar ei vor răspunde pentru ei înșiși. În
ce te privește, nu te ajută cu nimic.

Cum
am mai spus, oamenii încearcă să facă din Dumnezeu un bunic mare,
gras și bun, în timp ce ei sunt nepoțeii, întocmai ca micuții
Ricky și Elviși, dar așa ceva nu există.

Dumnezeu
nu are nepoți! El este Tatăl, iar tu trebuie să te naști din nou
ca să fii copilul Său. Dumnezeu nu este un bunic bătrân, ramolit
și molâu, ci este un Dumnezeu al judecății, iar judecata Lui este
gata să înceapă. Să nu crezi cumva că poți călca Cuvântul Său
în picioare, iar apoi să aștepți ca în bunătatea Lui să te ia
la cer, pentru că nu se va întâmpla așa ceva. Dacă ar face
aceasta cu tine, ar trebui să-i ierte pe toți și pe Eva, așa că:
ori crezi tot Cuvântul, ori vei pieri. Iar când crezi Cuvântul,
Semnul este peste tine.

Moartea
urma să lovească Egiptul chiar în noaptea aceea; era un timp
înfricoșător. În
pofida tuturor ceremoniilor lor, a posturilor și a zilelor deosebite
pe care le țineau, Dumnezeu i-a cercetat și le-a arătat marile Lui
semne și minuni ca să-i ajute. Ce era aceasta?


ne oprim puțin aici. Dumnezeu le-a arătat harul Său, le-a dat o
șansă, iar ei n-ar fi trebuit să-L refuze și să zică: „O,
aceasta nu este nimic; este un nonsens! Cu siguranță s-a întâmplat
ceva în părțile de sus ale Nilului, la cascade; a fost o furtună
puternică sau o erupție de noroi roșu, de aceea au apele culoarea
aceasta.”

A
urmat grindina; apoi au venit broaștele și toate celelalte.
Dumnezeu a pregătit un proroc și a pus Cuvântul Său în gura lui.
Ce a vorbit el s-a împlinit întocmai, și ei au văzut aceasta, așa
că nu puteau să nege. Moise a chemat ceea ce i-a poruncit Dumnezeu,
pentru că rostea numai Cuvântul lui Dumnezeu. El îi spusese: „Voi
face din tine un dumnezeu.” Și aceasta a fost pentru ei: un
dumnezeu. Înțelegeți?

Ei
nu știau altceva, de aceea Dumnezeu a zis: „Tu vei fi un dumnezeu,
iar Aaron va fi profetul tău. Vezi, tu vei fi un dumnezeu, pentru că
te voi lua pe tine, voi lua glasul tău și voi crea prin tine. Eu
voi vorbi prin tine, iar poporul nu va putea nega, pentru că va
vedea împlinindu-se sub ochii lor tot ceea ce vei spune.”

O,
Doamne! „Eu îți arăta toate aceste lucruri!” Doamne! Și
Egiptul le-a văzut. Ei au văzut aceasta chiar în timpul de seară.
Chiar în timpul de seară, El le-a arătat bunătatea Sa, le-a
arătat că poate vindeca și salva.

Dar
imediat s-au ridicat vrăjitorii, imitatorii, și au încercat să
facă aceleași lucruri. Voi îi găsiți întotdeauna. În
Egipt erau Iane și Iambre, dar când s-a ajuns la lucrul real, au
constatat că nu-l aveau. Acesta este adevărul. Ei au mers o vreme,
dar după aceea nebunia lor s-a manifestat, a fost dată pe față.

Nu
spune Biblia că același lucru se va întâmpla în zilele din urmă:
„După cum Iane și Iambre s-au împotrivit lui Moise?” Dar
nebunia lor a fost manifestată, și așa va fi din nou. Vedeți?
Aceștia sunt „oameni cu mintea pervertită, care resping
Adevărul. Ei pot avea adunări și lucruri mărețe, o lucrare
înfloritoare, dar vine ceasul când se va vedea. Stați statornici
cu Semnul, pentru că aceasta este ceea ce vrea Dumnezeu să facem.
Țineți Cuvântul Lui și nu vă mișcați de la El! Stați drept cu
Cuvântul pentru că aceasta vă cere Biblia! Moartea urma să
lovească pentru că refuzaseră să primească îndurarea lui
Dumnezeu care le fusese arătată prin semne și minuni.


ne oprim puțin și să privim la ceasul acela, și să ne gândim la
ceea ce a făgăduit El pentru aceste zile din urmă. Mă întreb
dacă noi ne-am verificat sau nu. Vedeți?

Ei
a făcut toate aceste lucruri și totuși ei nu au vrut să se
pocăiască și să creadă Mesajul din ziua aceea. Ei nu au vrut s-o
facă, deși Mesajul a fost expus înaintea lor și le-a fost făcut
cunoscut.

Când
vezi că au loc astfel de lucruri, știi că acesta este un semn al
judecății care vine. După acele lucruri va urma judecată.
Întotdeauna a fost așa și nu va face excepție nici acum.
Înțelegeți? După milă urmează judecată. Când oamenii
disprețuiesc mila, acolo nu mai rămâne nimic decât judecată.

Orice
lucrare duhovnicească este un semn de la Dumnezeu. Fiți atenți!
Observați aceasta, înțelegeți! Fiecare întâmplare
duhovnicească, fiecare lucru care se întâmplă, este un Semn. Noi
nu suntem aici din întâmplare. Aceste lucruri nu se întâmplă
accidental, ci totul este un Semn. Este un Semn să mergi repede la
Adăpost.

Noe
a fost un semn pentru generația lui; Ilie a fost un semn pentru
timpul lui și la fel Ioan Botezătorul, iar Mesajul
acestui ceas este tot un Semn.Urmăriți-L și veți
vedea că totul are o însemnătate.

Niciun
alt timp nu ar fi putut să aibă acest fel de Mesaj. Nu putea veni
în ziua lui Luther, nu ar fi putut veni în ziua lui Wesley, nu ar
fi putut veni nici chiar în ziua penticostalilor. Nu era posibil.
Înțelegeți? Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva și totuși
nouă ni s-a promis în Biblie. Înțelegeți? Noi suntem la sfârșit,
iar acest lucru nu se putea întâmpla până în timpul acesta. Da,
iar acum se întâmplă ca un semn. Vă întrebați ce este Semnul?
Oh, popor micuț, frate și soră, intrați repede sub acel Semn!
Înțelegeți? Nu luați nici un înlocuitor! Să nu faceți aceasta!
Înțelegeți? Stați acolo până când știți cu certitudine că
Semnul este aplicat; până când în voi este gândul care era în
Hristos; până când tot nonsensul lumii este dus, vedeți, până
când toată dorința inimii voastre este El. Abia atunci știți că
s-a întâmplat ceva.

Isus
a spus: „Aceste semne îi vor urma pe cei ce cred…” nu
pe cei care pretind sau se prefac că cred, ci pe credincioșii
adevărați. Desigur, noi nu încercăm să tâlcuim aceste lucruri,
dar Mesajul acestui ceas este un Semn pentru biserici; este un Semn
pentru popor. Ați înțeles? (Adunarea spune: „Amin”). Nădejdea
mea este că și cei care vor asculta aceste benzi în alte părți
ale lumii, vor înțelege. Vedeți, Semnul acestui ceas este aici;
este Semnul care trebuie aplicat și care nu putea veni în nici o
altă vreme.

Observați
pregătirea pe care a făcut-o Dumnezeu în timpul acela. Și așa
cum știm, Biblia spune: „Toate lucrurile acelea s-au întâmplat
ca exemple pentru noi.”

Observați,
când Dumnezeu a fost gata să judece Egiptul, mai întâi a făcut o
pregătire. Ce a făcut pentru aceasta? El nu Își schimbă
niciodată ordinea.

Astfel,
mai întâi, când a
făcut pregătirea, a trimis un profet cu un Mesaj.
Primul lucru pe care l-a făcut pentru poporul Său
a fost să trimită un profet cu un Mesaj.

Următorul
lucru pe care L-a făcut, a fost să-și legitimeze profetul prin
Stâlpul de Foc, iar al
treilea lucru pe care L-a trimis, a fost Semnul.
Cât este de desăvârșit! Ce însemna Semnul? Asigurarea, chezășia!

Deci,
mai întâi a venit profetul cu Mesajul Său. În
felul acesta, Dumnezeu S-a legitimat pe Sine în mijlocul poporului,
prin Stâlpul de Foc care însoțea profetul. Apoi a trimis Semnul ca
dovadă că închinătorul a acceptat moartea mielului înlocuitor.
Astfel, sângele era Semnul că mileul a fost jertfit. Ei au auzit
Mesajul, au crezut în Stâlpul de Foc și au acceptat moartea
înlocuitorului dat de El, intrând astfel sub Semn; aplicând partea
chimică conform cerinței lui Dumnezeu.

O,
cât este de desăvârșit! Acum, voi sunteți sub Semn, sub Duhul
Sfânt. Înțelegeți? Voi credeți Mesajul acestei zile, credeți
puterea, Stâlpul de Foc. Voi credeți aceasta.

Dar
nu este suficient doar să-L credeți; nu este suficient doar să
mergeți acolo unde este El. Aceasta vă face mai răi, pentru că
este scris: „Cel ce știe să facă binele şi nu-l face,
păcătuiește.”
(Iacov
4.17). Înțelegeți?
Isus a vorbit despre acești credincioși de graniță care merg
numai până la un loc.

Biblia
vorbește despre ei în Evrei 6.4-6 și 10.26-27:

Căci
cei ce au fost luminați odată, și au gustat darul ceresc, și s-au
făcut părtași Duhului Sfânt,

și
au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului
viitor –

și
care totuși au căzut, este cu neputință să fie înnoiți iarăși
și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru
ei, pe Fiul lui Dumnezeu, și-L dau să fie batjocorit, și pângăresc
Sângele legământului cu care au fost sfințiți.”
Atunci,
partea chimică sfințea, dar acum nu aceasta este Semnul. Acum nu
Sângele este Semnul, ci Viața din Sânge, Duhul Sfânt, este
Semnul.

Când
au jertfit mielul în Egipt, viața nu putea fi Semnul pentru că era
doar sângele unui animal, de aceea Semnul era partea chimică,
sângele. Atunci Semnul trebuia aplicat pe ușă, dar acum Semnul
este Duhul Sfânt. Vom dovedi imediat aceasta. Semnul este Viața,
Duhul Sfânt.

Viața
ta s-a dus, ești mort; viața ta este moartă. Tu ești ascuns cu
Hristos în Dumnezeu și pecetluit acolo prin Duhul Sfânt, de aceea,
gândul care era în Hristos este acum în tine. Hristos, Biblia și
Cuvântul, este Același: „La început era Cuvântul, și
Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.”
(Ioan
1.1). Înseamnă că tu și Cuvântul, Hristos, care este Dumnezeu,
sunteți Același.

Dacă
rămâneți în Mine, și dacă rămân în voi cuvintele Mele,
cereți orice veți vrea și vi se va da.”
(Ioan
15.7). Înțelegeți?

Dumnezeu
a pus Puterea chiar pe buzele lui Moise, ca să meargă afară cu
Cuvântul Lui și să vorbească, iar când a făcut aceasta, au
venit broaștele; a vorbit din nou și broaștele au plecat. A vorbit
și au apărut păduchii; a vorbit iarăși și păduchii au plecat.
Amin. Dar după aceea a fost cerut Semnul pentru tot Israelul. Toți
au trebuit să aplice Semnul. „Când voi vedea Semnul, voi trece
peste tine!”
Oh, Doamne! Ce
Asigurare!

Ieșirea
Israelului din Egipt a fost un tip pentru timpul acesta. În
simbolul acesta, Egiptul era biserica, iar Israelul a reprezentat
Mireasa, pentru că așa cum a ieșit Israelul din Egipt, iese și
Mireasa din biserică. Înțelegeți?
Ea trebuie să iasă de acolo.

Deci
dacă este un simbol, înseamnă că biserica este în Egipt, în
lume și în păcat și nu-i pasă deloc de Semn. Nici măcar nu-L
crede, dar Israelul L-a iubit pentru că era salvarea lor. Oh! Oh!
Aceasta ar trebui să ne facă fericiți, dar trebui să ne facă
inimile să tresalte.

Biserică,
aplică Semnul! Nu te teme că vei greși făcând aceasta! Nu lăsați
să apună soarele și nu vă odihniți nici zi, nici noapte. Nu
lăsați nici o portiță pentru că dacă o veți lăsa nu mai aveți
nici o șansă. Voi trebuie să aveți Semnul!

Voi
ziceți: „Dar eu cred Mesajul!” Este în ordine; este foarte
bine, dar trebuie să ai Semnul. Ai auzit ce am spus, Tabernacolul
Branham? Voi trebuie să aveți
Semnul expus, pentru că fără El toată credința voastră
este degeaba. Înțelegeți? Voi trăiți o viață bună, ascultați
ce spune Cuvântul; mergeți la biserică, încercați să trăiți
corect, ceea ce este bine, dar nu acesta este Semnul. „Când voi
vedea sângele…”
Acesta a fost Semnul pe care l-a cerut
Dumnezeu atunci.

Dar
Semnul de astăzi este propria Lui Viață care era în Sânge.
Atunci, partea chimică era numai un Semn că viața plecase din
animalul jertfit, dar astăzi, Semnul este Însăși Viața, pentru
că fără tăiere împrejur, fără Semn, voi nici măcar nu sunteți
în Legământ, pentru că totul lucrează împreună. Dacă
spuneți că sunteți tăiați împrejur în Cuvânt, veți crede
numai Cuvântul, iar dacă credeți Cuvântul, trebuie să vină
Semnul, pentru că El a spus: „Pocăiți-vă
și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre
iertarea păcatelor voastre, apoi veți primi darul Duhului Sfânt.”
(Fapte
2.38). Acolo sunteți. Oh, Doamne!

Observați
cum Și-a pregătit Dumnezeu poporul pentru a-l duce în țara
făgăduită. Mai întâi, a avut un popor pentru care a pregătit o
țară. El a pregătit o țară pentru ei. Apoi a făcut o pregătire
pentru poporul țării promise. Aceasta era numai pentru cei hotărâți
mai dinainte să ajungă în țara făgăduită. Și cum a făcut
aceasta? El a trimis un profet cu un mesaj, l-a legitimat printr-un
Stâlp de Foc și a dat un Semn pentru ca ei să fie încredințați
că totul este corect. Acesta-i adevărul. Semnul era mângâierea
lor.

Ieșirea
Israelului din Egipt este un simbol pentru timpul când Mireasa iese
afară dintre denominațiuni. Înțelegeți? Unii oameni independenți
sunt la fel de răi ca cei din denominațiuni, uneori fiind chiar mai
răi decât ei. Spun aceasta cu referire la Semnul care trebuie
aplicat. Semnul este de acord cu fiecare Cuvânt. Înțelegeți?
Trebuie să fie pentru că El este Cuvântul, Viața Cuvântului:
Cuvintele Mele sunt Duh și Viață.” Înțelegeți?

Când
Moise și-a început slujba în mijlocul Israelului, fiind urmat de
semne și minuni, poporul s-a adunat repede în jurul său de pe
toată întinderea ținutului Gosen, deoarece știau că urma să se
întâmple ceva. O, ce simbol!

Ei
vin din Est și din vest,

Ei
vin din țările îndepărtate,


cineze cu Împăratul și cu ai Săi.

Ce
binecuvântați sunt acești pelerini!

Ei
văd slava Feței Lui,

Strălucind
de dragoste divină.

Binecuvântați
părtași ai harului Său,

Ca
nestemate în coroana Lui să strălucească.

Oh,
Isus vine-n curând!

Ispitele
noastre atunci se vor sfârși.

Oh,
ce-ar fi ca Domnul nostru să vină acum

Pentru
cei eliberați de păcat?

Oh,
atunci aceasta va aduce bucurie,

Sau
tristețe și-amară disperare?

Când
Domnul nostru vine în slavă,

Noi
în văzduh Îl
vom întâlni. Arătându-i Semnul.

Și
Eu îi voi învia în ziua de apoi.”
Desigur, noi suntem în
acele zile.

Poporul
adunat în Gosen era pregătit. Ei știau că era pe cale să se
întâmple ceva și erau gata așa cum, de exemplu, sunt gata rațele
când vine vremea migrării. Atunci ele se strâng împreună. La fel
fac albinele și celelalte insecte și păsări. De ce? Pentru că au
un instinct care le adună. Așa îi atrage Duhul Sfânt pe oameni.
Oh, când va veni timpul ca marea mânie a lui Dumnezeu să cadă,
fiecare… Acolo (la arca lui Noe) au venit două rațe, mascul și
femelă; două gâște, mascul și femelă; doi cai, mascul și
femelă; Ceva i-a atras acolo pe cei aleși mai dinainte, în timp ce
restul au pierit. Oh! (Fratele Branham bate din palme). Restul au
pierit. Dar cei care au simțit acea atracție s-au dus înăuntru.
Ei știau că acea arcă era pregătită; era un Semn că se apropia
potopul. Nu conta ce făceau sau ce gândeau alții, ei știau că în
inima lor era Ceva care le spunea: „Intrați repede acolo!
Grăbiți-vă să intrați pentru că este singurul loc sigur!”

Vedeți?
Dumnezeu a pregătit un profet. El a dat corabia ca Semn și a zis:
„Intrați acolo!” Astfel, când era pe cale să vină ploaia,
animalele au venit acolo două câte două. Nu conta ce făceau
restul, ele trebuiau să intre. Și tot ce a fost înafara corăbiei,
a pierit

La
fel a fost în Egipt: tot ce a fost în afara Semnului, a sângelui,
a pierit. Și tot ce se va găsi în afara Semnului, a Duhului Sfânt,
va pieri!

Nu
contează cât sunt de buni sau de sfinți, vor pieri.

În
zilele lui Noe au fost o mulțime de oameni buni, și la fel s-a
întâmplat în zilele lui Moise, dar dacă nu au aplicat sângele
dat ca Semn, au pierit. Toți cei care nu au intrat în arcă, au
pierit; și toți cei care omit să vină în Hristos, care este Arca
noastră, vor pieri.

În
1 Corinteni 12.13, scrie: „Noi toți am fost botezați de un
singur Duh, ca să alcătuim un singur trup.”
Care trup? Trupul
tainic, nu biserica; Trupul tainic, nu denominațiunile; Trupul
tainic al lui Isus Hristos!

Printr-un
singur Duh
, cu literă
mare Duh, noi
suntem scufundați în acest singur Trup tainic
.”

Când
se întâmplă aceasta, Semnul este pe ușă, pentru că voi sunteți
în Hristos Jertfa voastră care a suportat judecată în locul
vostru. Și când privește la El, Dumnezeu nu vă poate face nimic.
Voi sunteți cât se poate de în siguranță pentru că Dumnezeu și
Hristos este una și aceeași Persoană. Duhul S-a făcut trup în
Hristos și a locuit printre noi. Acolo este Dumnezeu cu El Însuși
și voi, proprii Lui copii, înăuntrul Trupului. Iată-vă acolo, nu
cu partea chimică, ci posedând Duhul, Viața. „Eu voi trece
peste tine.”

Ei
au venit din tot Egiptul și s-au adunat într-un singur loc, ca să
poată fi sub Semnul cerut.

Astăzi,
când ei vin de la metodiști, de la baptiști, de la penticostali și
din toate celelalte, pentru a fi sub același Semn, este exact ca
atunci!

Stâlpul
de Foc a fost ca o prevestire pentru ei. Unul a spus la altul, acela
la altul și așa mai departe și ei au început să vină privind cu
atenție Semnul lui Dumnezeu, fiindcă își ziceau: „Judecata lui
Dumnezeu este aproape!”

Atunci
profetul le-a spus: „Iată ce mi-a spus Dumnezeu: acolo va fi un
Semn. El vă cere să puneți sângele pe ușă. Omorâți mielul și
puneți sângele lui pe ușă! Acela va fi un Semn pentru că moartea
se pregătește să lovească!”

Ca
slujitor al lui Dumnezeu, lăsați-mă să vă spun că dacă Semnul
nu este aplicat pe ușa inimii, veți muri duhovnicește. Acest lucru
este valabil pentru toate bisericile care sunt pe cale să se unească
în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor. Ei toți merg înapoi
în catolicism, cu excepția creștinilor adevărați, născuți din
nou.

Țineți
minte! Nu vorbesc de denominațiunile voastre penticostale, deoarece
ele sunt deja acolo, ceea ce înseamnă că sunt moarte. Ele sunt
pierdute; și-au vândut dreptul de întâi născut și s-au întors
de unde au ieșit. Ele L-au scos pe El din mijlocul lor, dar El
privește după Semn, pentru că singurul lucru pe care s-au bazat ei
este vorbirea în limbi. Să nu vă bazați nici pe vorbirea în
limbi, nici pe nimic altceva, ci lăsați să fie acolo Semnul
Însuși, Persoana lui Isus Hristos, Propria Lui Viață în voi. Nu
vă tăiați împrejur doar ici și colo, ci tăiați împrejur
întreaga voastră ființă, până când voi și Hristos sunteți
Unul. Hristos este în voi și Viața Lui trăiește în voi.

Copiii
lui Israel s-au adunat din tot Egiptul în Gosen.

Văzând
ce au făcut ei și că timpul se apropie, nouă ni se poruncește să
facem același lucru. Ați știut aceasta? Priviți ce a spus
profetul.

Vom
citi acum din Evrei 10.26-29:

Căci
dacă am păcătuit cu voia, după ce am primit cunoștința
adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate,

ci
doar o așteptare înfricoșată a judecății și văpaia unui foc
care va mistui pe cei răzvrătiți.

Cine
a călcat Legea lui Moise, este omorât fără milă, pe mărturia a
doi sau trei martori.

Cu
cât mai aspră pedeapsă credeți că va lua cel ce va călca în
picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări Sângele legământului,
cu care a fost sfințit, și va batjocori pe Duhul harului?”

Acum
ascultați-mă cu atenție! Bărbați și femei, membri ai
bisericilor, oameni buni sau slujitori, orice ați fi, ascultați-mă!

Femeilor,
voi știți că Dumnezeu v-a scăpat de fumat; a luat de la voi
dorința de a purta pantaloni scurți și de a vă tăia părul. Voi
știți că El este Cel ce a făcut aceasta, dar ce se întâmplă cu
voi dacă vă întoarceți înapoi și nesocotiți Sângele
Legământului care v-a sfințit și v-a adus atât de departe?

Sunteți
ca iscoadele care au venit până la graniță, au privit dincolo și
au zis: „Păi, țara este într-adevăr frumoasă și bogată, dar
piedicile sunt prea mari. Noi părem ca niște lăcuste!” Ei au
pierit în pustie. Credincioși îndoielnici! Să nu veniți doar
atât de departe încât să ziceți: „Eu cred Mesajul!”, ci
supuneți-vă Mesajului! Veniți în Hristos!

Voi
ziceți: „Păi, eu cred fiecare Cuvânt spus, frate Branham!”
Este bine, dar aceasta arată doar că știți să citiți.

Luați
Mesajul, primiți-L în inimă pentru că trebuie să arătați
Semnul. Viața care a fost în Hristos trebuie să fie în voi
pentru că El a spus: „atunci când voi vedea Semnul, voi trece
pe lângă tine.”

Noi
vedem semnele timpului sfârșitului și știm că Mesajul este
corect. Eu am dorit mult să predic Mesajul acesta. Înțelegeți? Și
voi ați văzut semnele timpului sfârșitului. Eu v-am predicat ți
v-am arătat aceasta prin fiecare lucru pe care l-a spus Hristos.
Este adevărat? („Amin”). Sunteți de acord cu aceasta?
(„Amin”). Noi suntem în timpul sfârșitului, nu văd nimic
rămas.

Voi
ziceți: „Cum este cu semnul fiarei?” Cei care resping Duhul
Sfânt sunt deja însemnați de către fiară, dar pedeapsa va veni
mai târziu. Înțelegeți? În Israel, când suna trâmbița
Jubileului, fiecare om… Ați observat ce s-a întâmplat când
Hristos a citit despre aceasta? El a citit doar jumătate din
verset, pentru că numai jumătate se aplica acelui timp. Înțelegeți?

„…El
M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor
slobozenia și prinșilor de război izbăvirea;


vestesc anul de îndurare al Domnului.”
(Isaia 61.1-2). Restul
versetului nu l-a mai citit, ci a pus sulul jos, deoarece aparținea
pentru ziua aceasta. El a citit doar partea care se împlinea în
ziua Lui. Partea a doua este ceea ce urmează să facă El astăzi.
Aceasta este ceea ce vorbește El, prin Duhul Său bisericii de
astăzi. Acum este timpul; acesta este ceasul! Primiți-L, oamenilor!
Nu pierdeți șansa!

Fiți
atenți! Noi vedem marile semne ale sfârșitului, luminile roșii,
avertizarea, strălucind peste tot. Noi vedem natura reflectând
lumina: „Timpul este aproape!” Noi o vedem peste biserică; ea
este condamnată. „Timpul este aproape!” Ea este în lume.
Pretutindeni vedem semne: în cer, pe mare, printre neamuri, în
lună, în soare și printre stele.

Noi
vedem semnele Duhului Sfânt reîntors peste oameni în timpul
sfârșitului. În zilele lui Lot, Duhul Sfânt a lucrat printr-un
trup omenesc, acel Bărbat fiind Dumnezeu manifestat în trup.
Aceasta arăta că Dumnezeu Însuși va locui în om, El Însuși în
Mireasa Sa și va aduce la suprafață același Semn. Isus a spus că
în zilele din urmă va fi același lucru, iar noi vedem aceasta.
Vedem același Stâlp de Foc. Chiar și știința L-a fotografiat.

Semnul
timpului de sfârșit este aici, de aceea, dacă nu mă credeți pe
mine (Fratele Branham bate în amvon), credeți semnele, credeți
Cuvântul, pentru că ele vorbesc despre ceea ce vă spun eu. Dacă
nu v-aș spune Adevărul, semnele nu ar veni să depună mărturie,
pentru că Dumnezeu nu va legitima niciodată o minciună. El
vorbește numai Adevărul, iar aceste semne sunt dovada că v-am spus
Adevărul. Ele mărturisesc despre Mesajul pe care-L predic. Acest
lucru nu-l face doar Îngerul
care a coborât la râu în ziua aceea și a spus: „Mesajul
tău va merge înaintea celei de-a doua veniri a lui Hristos
”,ci și lucrările însele. Dacă nu puteți crede că Îngerul
a spus Adevărul, credeți lucrările, deoarece Biblia spune că ele
se vor întâmpla în timpul sfârșitului. Aceste lucrări vorbesc
mai tare decât cuvintele mele sau orice altceva arătând, fără
putință de tăgadă, timpul în care trăim. Acesta este Cuvântul
Lui.

Cu
toții putem vedea groaznicele semne ale sfârșitului de peste
pământului și strâmtorarea dintre neamuri.

Vedem
că Israelul este în patria lui și are propriul drapel, steaua cu
șase colțuri a lui David, cel mai vechi steag din lume. Israelul
este o națiune; are propriul guvern, propria armată, este membru
ONU și are propria monedă națională.

Aceasta
ne amintește de cuvintele lui Isus care a spus: „Această
generație nu va trece până când nu se va împlini totul” (Matei
24.34). Și țineți minte că
în aceeași noapte în care Israelul a devenit națiune, a venit
Îngerul
Domnului la mine.
Așa este. Acolo suntem noi toți. Nu v-am
mințit niciodată, ci v-am spus numai Adevărul, iar Dumnezeu a
dovedit aceasta.

Țineți
minte că eu sunt fratele vostru. Eu sunt doar un om, înțelegeți,
dar cineva trebuia să se ridice și să spună aceste lucruri.
Aceasta nu a fost alegerea mea, ci a Lui. El a hotărât aceasta. Eu
v-am spus Adevărul, iar El a mărturisit că Acesta este Adevărul.
(Adunarea spune: „Amin!”).

O,
poporule, acesta este timpul din urmă. Primiți Semnul cât se poate
de repede, sau mai bine zis: veniți sub Semn, pentru că tot ce se
întâmplă este un avertisment. „Timpul este aproape!” Luați-l
în serios!

Prieteni,
să ne iubim unii pe alții. Oh, Doamne! Noi ar trebui să fim atât
de îndrăgostiți! Să nu spuneți niciodată lucruri rele unul
împotriva celuilalt. Dacă cineva face o greșeală, rugați-vă
repede pentru el și nu-l vorbiți de rău pentru că noi suntem
frați și surori și toți stăm înaintea lui Dumnezeu. Oh, trăiți
în evlavie. Trăiți ca fiice ale lui Dumnezeu, trăiți ca fii ai
lui Dumnezeu! Trăiți plăcut, smeriți și umili. Nu lăsați să
vă vină nici un gând rău în minte, ci înlăturați-l! Dacă
acesta bate la ușa voastră, alungați-l și arătați-i Semnul,
apoi pășiți mai departe zicând: „Eu sunt sub Semn!”

Țineți
minte că acolo au fost mulți care au venit în noaptea aceea la
acele femei (Fratele Branham bate în amvon) și au zis: „Gertie,
Lillie, veniți afară pentru că mergem la o petrecere!”

„Eu
sunt sub sânge, sunt sub Semn și stau aici! Iubirea mea este pentru
Făcătorul meu. În seara aceasta, moartea este în țară.”

Moartea
este în țară și astăzi, iar judecată este gata să lovească.
Bombele atomice, bombele cu hidrogen și tot felul de dezastre sunt
gata să atingă neamurile, dar Dumnezeu Își conduce Biserica
înainte și i-a arătat totul. Noi am ținut Mielul destul de mult
sus, am văzut ce face El, am urmărit natura Lui și totul, dar acum
trebuie aplicat Semnul. Este singurul lucru care ni se cere.

„…dacă
un om nu se naște din apă și din Duh, nu poate să intre în
Împărăția lui Dumnezeu.”
(Ioan
3.5).

Credincioșii
să se separe de lume! Iubiți-vă unii pe alții! Să nu luați
aceasta în chip ușuratic, iar cei care ascultați această bandă,
fiți atenți! Dacă m-ați crezut vreodată, credeți ceea ce vă
spun!

Este
timpul să încetați să vă mai certații unul cu altul! Credeți
Mesajul Bibliei! Credeți-L pe Isus Hristos, iubiți-vă, onorați-vă
și respectați-vă unul pe altul. Bărbaților, respectați-le pe
soțiile și familiile voastre! Aduceți-vă familia împreună,
pentru că Mielul a fost junghiat pentru întreaga familie, nu numai
pentru unul. Toată casa trebuia adusă sub sânge, totul. Să ne
iubim unii pe alții! Toți credincioșii trebuie să se separe de
lume!

Observați!
Ei nu s-au adunat împreună numai ca să vorbească despre Mesaj, ci
ca să aplice Semnul.

Aceasta
trebuie să faceți și voi.

Frate
Neville și adunare, comitetule și voi, diaconilor, este timpul să
punem deoparte toată prostia lumii și orice altceva! Am văzut deja
destule lucruri ca să fim siguri că trebuie aplicat Semnul. Fără
El, veți pieri, nu aveți nici o șansă! Semnul este singurul care
contează.

Oh,
nu veniți împreună să ziceți: „Eu cred Aceasta!”, ci intrați
repede sub Semn!… Cum o puteți face? „Printr-un singur Duh,
noi toți suntem botezați într-un singur Trup,
în Trupul lui
Isus Hristos”. Fiecare să creadă din toată inima și să intre
repede sub Semn pentru că Dumnezeu este răspunzător numai pentru
cei aflați sub Semn.

Credeți
și intrați sub Semn!

Israel
nu s-a adunat împreună ca să zică: „Astăzi mergem cu toții în
Gosen. Vin cu noi și familia Jones și Goldberg. Voi mergeți cu
cămilele, iar noi luăm carul cu boi. Și știți ceva? Astăzi va
vorbi Moise.” Nu aceasta era. Nu, domnilor. Ei s-au dus acolo ca să
intre sub sânge! Da, într-adevăr. Nu să vorbești despre El, ci
să intri sub El!

Unul
dintre ei zice: „Știi ceva, domnule Goldberg, eu știu că acesta
este Adevărul.”

„Da,
frate, eu cred că acesta este Adevărul. Eu știu că acesta este
Adevărul.”

„Tu
ce părere ai despre aceasta, domnule Lewinski?”

„Este
Adevărul absolut. Cred aceasta pentru că am văzut cu ochii mei
Puterea lui Dumnezeu IaHVeH. Am văzut cum au venit acele broaște și
știu sigur că au apărut numai după ce le-a chemat el. Știu sigur
că Acesta este IaHVeH Dumnezeu.

„Ești
tăiat împrejur?”

„Da,
domnule.”

„Ești
credincios?”

„Bineînțeles,
domnule.”

Apoi
l-au auzit pe păstorul Moise spunând: „Trebuie să intrați sub
sânge pentru că Dumnezeu a zis: „Sângele este Semnul.” Vedeți,
era un Semn. Nu conta cât de mult credeau, nici cât erau de tăiați
împrejur; acela era legământul pe care l-a făcut Dumnezeu cu
Avraam. Dar ei trebuiau să intre sub sânge pentru că acela era
Semnul: „Când voi vedea sângele, voi trece pe lângă voi.”

Evreu
sau nu, membrul unei denominațiuni sau fără nu, tu trebuie să vii
sub Sânge. Metodist, baptist, prezbiterian, penticostal, sau orice
ești, Aceasta este pentru fiecare individual. Tu trebuie să vii sub
Semn. Nu ajunge să vorbești despre El, ci trebuie să-L primești.

Ascultați-mă!
Ascultați-mă, în Numele Domnului! Înțelegeți? Voi trebuie să
veniți sub Sânge,
deoarece El nu este răspunzător pentru nici o persoană care
este înafara Sângele Mielului Său. Dumnezeu a spus clar că
oricine nu va fi găsit sub Sânge, va pieri. Folosind Cuvintele Lui,
pot să vă spun că toți cei găsiți afară din Hristos vor pieri.
Cum ajungi tu în Hristos? 1Corinteni 12.13: „Printr-un singur
Duh.”
Nu printr-o strângere de mână, nici prin apartenența
undeva și nici printr-o denominațiune, deși aceasta încearcă să
facă oamenii. Biblia spune clar că „Noi toți suntem botezați
într-un singur Trup, printr-un singur Duh”,
iar Pavel adaugă:
Chiar dacă ar veni un înger din cer și ar învăța altceva,
să fie blestemat!”
(Galateni 1.8).

Acesta
este Mesajul, veniți în Hristos! Nu uitați că Dumnezeu nu
răspunde de cei ce nu sunt sub Semn. El nu este răspunzător pentru
nici o persoană, mare sau mic, popular sau nepopular, bogat sau
sărac, rob sau liber, bărbat sau femeie care nu este sub Semnul
Legământului.

Voi
spuneți: „O, Doamne, eu am făcut aceasta și cealaltă, am scos
afară draci, am predicat Evanghelia…”

Depărtați-vă
de la Mine toți cei ce lucrați fărădelegea. Niciodată nu v-am
cunoscut!”
El recunoaște numai Semnul. Ați auzit? Spuneți:
„Amin!” (Adunarea spune: „Amin!”). Acum totul depinde de voi,
așa că: Primiți-L și puneți-L în aplicare. Dumnezeu nu va
recunoaște decât Legământul Duhului Sfânt, iar voi nu puteți
primi acest Legământ decât dacă sunteți salvați, sfințiți și
apoi botezați în Trup.

Poate
ai o imitație, poate te simți bine și sari în sus și-n jos,
vorbești în limbi și dansezi în Duhul, dar nu uita: toate acestea
nu au nimic a face cu Semnul.

Ascultați-mă,
în Numele Domnului! Dumnezeu nu vă recunoaște după aceasta pentru
că și păgânii fac aceasta. Vrăjitorii fac aceasta.

Poate
zici: „Eu sunt învățat și fac aceasta și cealaltă.”

Pe
El nu-L interesează cât ești de învățat, pentru că și
Diavolul este așa. Dumnezeu va recunoaște numai Semnul. Acesta este
Mesajul acestui ceas, al acestei zile. Primiți-L în Numele lui Isus
Hristos! Nu luați un înlocuitor, nu luați ceva ce poate pune
diavolul peste voi, o iubire falsă, să-l facă pe un bărbat să
iubească și o altă femeie pe lângă soția lui sau invers, un
lucru dezonorabil. Aceea nu este iubirea adevărată. Acela este
diavolul. Acelea sunt lucrările lui. Este ceva ce încearcă să-ți
dea el în schimb, o bucurie, să bei și să te simți bine cu
privire la aceasta, să zici: „Sunt în necaz, așa ca voi merge și
voi lua un litru de băutură ca să uit de toate.” Aceasta este
moarte. Dumnezeu este bucuria și tăria voastră. Cunoașterea
Mesajului, cunoașterea Adevărului este bogăția noastră. El este
bogăția mea; El este tot ce am nevoie, este tăria mea. „Ajutorul
meu vine de la Domnul.”

Creștinilor,
priviți la El pentru bucuria voastră, priviți la El pentru tăria
voastră, căutați-L pe El pentru fericirea voastră. El este pacea
mea; El este bucuria mea; El este iubirea mea; El este Viața mea. El
este Semnul Legământului de pe ușa inimii mele.

Dumnezeu
nu este răspunzător pentru nici o persoană care nu se află sub
Semn, indiferent cine este aceea.

Și
nu uitați: toată familia era
adusă sub Semn. Oh, Doamne! Țineți minte aceasta!

Poate
zici: „Păi, tatăl meu este predicator, iar fratele meu este
pastor.” Ceea ce spui este frumos, dar tu cum stai?

Nu
uitați că ei erau în siguranță numai dacă aveau Semnul aplicat.
Dacă un om era sub Semn, dar fiul lui era undeva pe stradă, băiatul
era în pericol. Numai sub Semn era în siguranță. Tatăl ar fi
fost mântuit, dar fiul pierea. Sau, dacă fiul era sub Semn, iar
tatăl lui era afară, tatăl ar fi pierit. „Când voi vedea
Semnul, voi trece pe lângă tine.”
Acesta era singurul lucru
care conta.

Poate
zici: „Păi, fiul meu este predicator.” Sau, poate voi mamele
ziceți: „Fiul și fiica mea sunt cei mai buni copii. Ei au fost
umpluți cu Duhul Sfânt și sunt plini de dragoste. Sunt foarte
cuminți și liniștiți. N-am văzut niciodată asemenea copii.”
Frumos, dar cum este cu tine, mamă?

Cineva
spune: „Mama mea este cea mai minunată femeie și știu că dacă
moare se va duce direct în cer pentru că are adevăratul Semn,
frate Branham.”

Dar
tu cum stai, soră? Nu uita că întreaga
familie trebuie adusă sub Semn.

Sunteți
obosiți? (Adunarea spune: „Nu!”). Voi încheia imediat. Pot
încheia acum și să continuăm deseară. („Nu”).

Semnul
trebuie expus și întreaga familie trebuie să fie sub Semn.

Tată
și mamă, știu ce simțiți pentru că și eu am copii și doresc
să-i văd mântuiți. Astăzi, îmi vorbesc mie însumi. Înțelegeți?
Eu am frați, am o soră și îi am pe cei dragi, și vreau să-i văd
salvați pe toți, dar țineți minte: dacă nu se aplică Semnul,
vor pieri.Sunt
pierduți și nu vor avea parte de prima înviere, pentru că ea este
numai pentru cei ce au Semnul.

Uitați-vă
la curva Rahav, o femeie dintre neamuri. Toată familia ei a trebuit
să intre sub acel fir cărămiziu, sub acel Semn, pentru a fi
salvată. Dacă nu intrau acolo, piereau. Ei auziseră de mânia lui
Dumnezeu care urma să vină; auziseră de semnele și minunile pe
care Dumnezeu le făcuse în mijlocul poporului Său, iar acum
trebuiau să primească Semnul pentru că se apropia îngerul
nimicitor al lui Dumnezeu. Ei știau cu toții că acel înger era
Iosua și că toți erau sortiți pieririi.

Tot
așa este sortită judecății lui Dumnezeu și pieirii fiecare
națiune de pe pământ.

Femeia
aceea micuță, o curvă, auzise de judecata ce se apropia. Vedeți,
Credința vine în urma auzirii.” (Romani 10.17). Astfel,
ea le-a zis celor două iscoade: „… toți locuitorii țării
sunt tulburați și tremură înaintea voastră.”
(Iosua 2.9).
Acesta-i adevărul.

Iscoadele
acelea s-au dus să vadă cum sunt locurile, iar ea le-a dat cinste
pentru că dorea să fie salvată. Astfel, le-a spus: „Știu că
Domnul Dumnezeul vostru este adevăratul Dumnezeu, pentru că am
auzit despre lucrările mărețe pe care le-a făcut. Știu ce i-a
făcut lui Og și celorlalte popoare și am înțeles că cei ce-L
primesc sunt mântuiți, iar cei care-L resping sunt nimiciți. În
ce mă privește, eu vreau să trăiesc.”

O,
Doamne, aceasta trebuie să fie și poziția voastră: „Vreau să
trăiesc!”

Locuitorii
Ierihonului auziseră despre lucrările lui Dumnezeu, dar nu au vrut
să primească avertizarea. Tot așa, cred că în țara aceasta nu
există nici o denominațiune care să nu fi auzit ce face Dumnezeu
în mijlocul nostru, dar nu vor să ia seama la avertizare. Puterea
Lui cea mare S-a arătat, dar ei nu vor să ia seama la avertizare.
Puterea Lui S-a arătat, dar ei nu vor să se întoarcă.

Deci,
locuitorii Ierihonului știau că Israelul trecuse prin Marea Roșie
ca pe uscat; știau că Dumnezeu crease broaște, păduchi și muște
la Cuvântul rostit de prorocul Său și știau de celelalte lucruri
mărețe care se petreceau printre ei. Dovada este că Rahav le-a zis
iscoadelor: „Am auzit de toate lucrurile acestea și nu vreau să
pier împreună cu necredincioșii aceștia.” Ea știa că se
apropia judecata pentru că ei erau chiar la rând. Astfel, iscoadele
au creat o cale de scăpare pentru ea, dar oamenii din Ierihon
credeau că marea lor denominațiune era în stare să reziste în
fața mâniei lui Dumnezeu.

Așa
gândesc și mulți dintre oamenii de astăzi: „Desigur, Dumnezeu
nu va face așa ceva!”, dar aceasta este ceea ce i-a spus Satan
Evei: „Oh, cu siguranță Dumnezeu nu va face aceasta!” El o va
face, pentru că a spus că o va face. Vedeți, acesta este Cuvântul
Lui. Da, domnilor!

El
a spus clar: „Dacă un om nu este născut din nou…”, și
„…aceste semne îi vor urma pe cei născuți din nou…”
Înțelegeți? „…Prin
aceasta, toți oamenii vor cunoaște că sunteți ucenicii Mei…”,
și așa mai departe.

Ce
s-a întâmplat? Ei erau închiși. „Aici nu va avea loc nici o
trezire! Denominațiunea noastră nu va sponsoriza așa ceva! Noi vom
accepta printre noi acel nonsens! Vă interzic să mergeți la
adunarea aceea!” Huh! Ierihonul era exact în rândul celor
condamnați!

Dar
acolo erau unii băieți cu casete care s-au strecurat înăuntru
pentru sămânța hotărâtă mai dinainte. Ei au ajuns în
casa ei și i-au pus să asculte câteva înregistrări, iar femeia a
făcut din locul acela o biserică pentru primirea Mesajului. Ei încă
le au, voi știți. Noi nu știm cum a ajuns Mesajul la acea sămânță
hotărâtă dinainte, dar important este că a ajuns, pentru că cel
neprihănit nu va pieri împreună cu cel nedrept. Dumnezeu are grijă
de aceasta și astăzi. Într-un fel sau altul Mesajul va ajunge la
sămânța hotărâtă dinainte. Deși ei nu vor să sprijine
lucrarea, Mesajul va ajunge la toți cei hotărâți mai dinainte.

Oricine
cunoaște ceva despre Biblie știe că acea curvă a fost hotărâtă
dinainte. Sigur că a fost, deoarece Biblia spune că „ea n-a
pierit cu cei care nu au crezut.”
Acesta este adevărul.

Ea
a crezut Mesajul acelui ceas, iar Dumnezeu i-a dat un Semn prin
trimișii Săi. Astfel, ei i-au spus: „Leagă acest fir cărămiziu
de fereastră, dar ține minte: „Dacă acest fir nu va fi la locul
lui sau dacă pleci din locul acesta, noi nu mai suntem răspunzători
pentru tine.” Oh, Doamne! (Fratele Branham bate din palme de trei
ori).

„Rahav,
adună toată sămânța hotărâtă dinainte, în casa ta.
Adunați-vă cu toții acolo. Ia-o pe mama ta, pe tatăl tău, căci
noi am ieșit din Egipt sub acea ispășire, și oricine nu a fost
găsit sub acel Semn, a pierit. Rahav, eu îți dau un Semn și îți
spun în Numele Domnului că are același efect dacă-l vei aplica.
Eu îl cunosc pe mesager; îl cunosc pe îngerul nimicitor, pe Iosua,
care este trimis de Dumnezeu să nimicească cetatea și știu că
tot ce vrea este să vadă Semnul. Atârnă-l acolo și te asigur,
prin jurământ, că vei fi izbăvită pentru că Dumnezeu a jurat că
toți cei găsiți sub Semn vor trăi, dar cei care nu vor fi găsiți
sub el, vor pieri.”

Prieteni,
astăzi este în vigoare același jurământ: „Nu te voi lăsa să
pieri împreună cu cei ce nu cred Mesajul.”

Rahav
auzise despre tot ce a făcut Domnul pentru poporul Său și a
crezut. Dar din tot orașul, au crezut doar ea, tatăl ei și câțiva
din familia ei. Vedeți cât sunt de puțini? Doar câte unul ici și
colo; o familie micuță va ieși din fiecare stat. Este adevărat?
(Adunarea spune: „Amin”). Exact acum, aici, noi vorbim despre
fapte. Voi trebuie să vedeți ce este umbra, iar atunci veți ști
cum arată realitatea. Înțelegeți?

Puterea
Lui fusese arătată și judecata era gata să lovească, de aceea
cei ce voiau să trăiască trebuiau să creadă. Da, domnilor.
Astfel, cei doi trimiși au intrat în casă și au prins sămânța
hotărâtă dinainte, iar femeia a făcut din casa ei o biserică în
care i-a primit pe acei trimiși. Ceilalți nu au vrut să-i
primească în bisericile lor, așa cum nu vă vor primi nici pe voi,
ci vă vor scoate afară cum veți spune ceva despre Mesaj.

Trimișii
i-au adus sub Semn pe toți cei ce au crezut mesajul lor. Vedeți,
este exact ceea ce trebuie să facem și noi astăzi. Dacă vrei să-i
vezi salvați pe cei pe care-i iubești, ai face bine să-i aduci
chiar acum înăuntru. Înțelegeți?

Apoi,
când mânia lui Dumnezeu a nimicit cetatea, Semnul a păstrat casa
ei în siguranță. Amin. Cum? Semnul era peste casa ei, în timp ce
restul cetății a fost zguduit și aruncat la pământ. Cine a făcut
aceasta? Iosua, mesagerul lui Dumnezeu. Dumnezeu Însuși a
recunoscut Mesajul mesagerului Său. Amin! (Fratele Branham bate de
două ori din palme). Aceasta a dovedit-o. Ei au recunoscut Mesajul
mesagerului și când restul cetății a fost zdruncinat, acolo a
stat Semnul roșu al lui Rahav. Toți ceilalți au pierit, dar cei
care au stat sub Semn au fost izbăviți.

Îngerii
nimicitori au distrus cetatea și tot ce era în ea; nu a mai rămas
nimic, iar Dumnezeu a spus că oricine va mai încerca s-o rezidească
vreodată este blestemat: Blestemat să fie omul care încearcă s-o
rezidească vreodată! Prețul va fi viața întâiului său născut”,
și așa mai departe. Marele Ierihon a respins Mesajul harului şi
îndurării, gândindu-se că este la adăpost în spatele zidurilor
lui.

Mulți
oameni gândesc și astăzi la fel: „Sunt în siguranță pentru că
aparțin bisericii!” Să nu credeți un astfel de nonsens! Nu
credeți o asemenea minciună, pentru că numai Semnul vă poate da
asigurarea izbăvirii, iar acest Semn este Duhul Sfânt, Viața din
Sângele Mielului.

Priviți!
Același Semn care a fost folosit de Israel în Egipt, sângele ca
Semn al vieții, este folosit ca simbol aici.

Iosua,
un tip desăvârșit spre Isus, a fost credincios Semnului predicat
de trimișii săi și a spus poporului: „Să nu vă atingeți de
casa aceea și de nimic din ce este în ea, pentru că este păstrată
pentru Domnul!” Amin!

Vedeți?
Rahav era o femeie dintre neamuri, o curvă, o femeie stricată care
făcea trotuarul, dar când a auzit Mesajul, L-a crezut și a aplicat
Semnul.

Indiferent
cât ești de căzut în păcat sau ce ai făcut, aceasta nu au nimic
a face cu Semnul. Aplică Semnul, fiindcă El este pentru tine. Dacă
simți că în inima ta zvâcnește Ceva, înseamnă că este pentru
tine, deci aplică Semnul. Și marele Iosua… Cuvântul „Iosua”
înseamnă „IaHVeH-Salvatorul”,
iar „Isus”
înseamnă „Salvatorul”.

Când
trimișii săi s-au întors, i-au spus: „Am urmat întocmai porunca
ta, iar când am ajuns în cetate am pus benzile acelea înregistrate.
Imediat s-a ridicat o femeie care a crezut, iar noi i-am spus că
toți cei ce vor veni sub Semnul roșu, vor scăpa. Ea a primit tot
ce am predicat, ceea ce înseamnă că-ți vei onora promisiunea,
nu-i așa, Iosua?”

„Desigur,
pentru că eu v-am poruncit să faceți aceasta.” Amin.

Dumnezeu
a onorat aceasta și casa ei a rămas în picioare. Când Iosua s-a
ridicat și a dat semnalul, toată cetatea a fost distrusă până la
temelii, dar Rahav și cei ce au stat pe Mesajul trimisului, au
scăpat. Amin. Tot ce aveau era în casă, în siguranță. Nici nu a
fost nevoie să privească pe fereastră, ci puteau sta liniștiți
și să citească din Scriptură, pentru că erau în siguranță.
După luptă, Rahav a fost luată în căsătorie de un general al
armatei lui Iosua, a venit sus în Betleem și a născut un fiu care
a ajuns un bărbat renumit. Acest bărbat renumit a avut un fiu
renumit și tot așa, până a venit marele Fiu renumit, Isus
Hristos, prin Obed, Isai și David. Acesta este adevărul. A venit
prin curva Rahav, pentru că această femeie a crezut Mesajul și a
aplicat Semnul. Da, curva Rahav a scăpat împreună cu familia ei,
pentru că au aplicat Semnul cerut de Dumnezeu. (Iosua, capitolele 2
și 6).

Ascultați-mă
cu atenție! Puteți recunoaște acest Semn? Toți cei aflați sub
Semn în Egipt, au fost salvați; toți cei aflați sub Semn în
Ierihon, au fost salvați; și toți cei aflați sub Semn astăzi,
vor fi salvați. Sângele legământului făgăduit, sângele
mielului jertfit, a fost un tip spre Isus Hristos.

Evrei
13.10, 12 și 20, ni se vorbește despre „Legământul veșnic”.
Sângele lui Isus Hristos este numit „Legământul veșnic”. Da,
domnilor. „Legământul veșnic”. De ce nu a fost numit „Legământ
etern”? (În limba română, cuvintele „veșnic” și „etern”
sunt sinonime). Pentru că după ce se va încheia timpul
răscumpărării, nu va mai fi nevoie de Sânge. Când timpul se va
sfârși, nu vom mai avea nevoie de nici un legământ, dar până
atunci avem nevoie de el.

Deci
țineți minte: Evrei 13.10-20, vorbește despre „un Legământ
veșnic”. Sângele lui Dumnezeu, care ne-a fost făgăduit, ne
eliberează de tot păcatul, ceea ce înseamnă că în noi nu se va
mai găsi păcat, egoism sau ceva firesc. Amin.

Slujiți-L
și arătați Puterea Lui făgăduită! Poporul Legământului se
află sub Semn, sub Sângele lui Dumnezeu, posedă Duhul lui Isus
Hristos în el și împlinește Cuvântul care spune: „Cine
crede în Mine, va face lucrările pe care le fac Eu…”
(Ioan
14.12). Înțelegeți? Semnul Legământului trebuie expus.

Noul
Testament înseamnă Noul Legământ, nu-i așa, doctore Vayle?
Vechiul Testament era Vechiul Legământ făcut în sângele mieilor,
dar viața acelui animal nu se putea întoarce peste credincios. Noul
Legământ a fost făcut însă în Sângele Mielului lui Dumnezeu,
iar Viața Lui vine înapoi peste noi. Înțelegeți?

În
Noul Legământ, Viața din Sângele Mielului vine peste noi pentru
că Dumnezeu a spus: „…după aceste zile, zice Domnul: voi
pune legile Mele în mintea lor și le voi scrie în inimile lor.”
(Evrei 8.10). Înțelegeți?
Nu pe tăblițe de piatră, ca în zilele Vechiului Legământ făcut
în sângele unui miel și când trebuia să zici: „Da, am sângele
aici. Acum ce zice acesta să fac?”, ci pe tăblițele inimilor
noastre, Legământul Duhului pe care „Îl voi face cu poporul.”
Aceasta duce la arătarea Puterii Lui, fiindcă este scris: „Cine
crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu.”

Noul
Testament este Noul Legământ, noua Viață, și arată că Isus a
împlinit fiecare cerință a lui Dumnezeu pentru a ne readuce cu
adevărat în poziția de fii și fiice de Dumnezeu, sub Sânge,
acolo unde nu mai este nici o condamnare.

În
Romani 8.1 citim: „Acum dar nu mai este nici o osândire pentru
cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile
firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.”
Înțelegeți?
Și: „Cuvintele Mele sunt Duh și Viață.” (Ioan
6.63). Este adevărat?

Nu
mai este nici o osândire; sunteți liberi de păcat, eliberați de
toate îngrijorările acestei lumi, necondamnați. De ce?
Pentru că „printr-un singur Duh ați fost botezați într-un
singur trup.”
Acolo a fost aplicat Sângele Mielului și ați
fost acceptați de Dumnezeul cerului. Astfel, Viața Lui este în voi
și sunteți fii și fiice de Dumnezeu.

Caracterul
vostru este caracterul lui Dumnezeu. Este acest lucru ceva de apucat?
Nu, domnilor! Dumnezeu este un Dumnezeu al judecății; El este un
Dumnezeu al corectitudinii, iar voi trebuie să fiți asemenea Lui.
Nimic altceva nu va merge. Acesta este felul de caracter care
sunteți, pentru că sunteți caracterul Tatălui vostru. Înțelegeți?

Ce?
În vechime, viața animalului era luată pentru sânge. Vedeți? Era
luată viața însăși. Sângele era aplicat, dar viața nu putea
veni peste credincios pentru că era viața unui animal. Din cauza
aceasta Semnul cerut a fost aplicarea sângelui.

Dar
în loc de o ființă umană, El a fost o supra, supra, supra Ființă
umană. Înțelegeți? Aceasta face ființa umană nu numai o ființă
umană, ci un fiu și o fiică a lui Dumnezeu cu supra, supra, supra
Viața care era în El. El vine peste voi și vă schimbă dintr-un
păcătos și un iubitor al lucrurilor lumii, dintr-un membru al
bisericii și un participant denominațional, într-un creștin
născut din nou, umplut cu Duhul. Astfel, din voi curge doar Viața
lui Dumnezeu, ca scânteile dintr-o nicovală și umblați plini de
sfințenie, de dragoste și bunătate, iar Duhul Sfânt Se mișcă și
vorbește prin voi. Oh, Doamne!
Iată-vă acolo. Și prin auzirea Mesajului, privind Stâlpul de Foc
și binecuvântata Asigurare, spui: „Eu am trecut de la moarte la
Viață.” De aceea,nu mai este nici o osândire. Și
dacă nu ne osândește inima, avem îndrăzneală la
Dumnezeu.”
(1 Ioan
3.21). Dar dacă în inima noastră este vreun păcat, acesta ne
condamnă și se poate la fel de bine ca noi să nu fi avut niciodată
un început adevărat. Vedeți? Voi trebuie să fiți eliberați de
păcat și singura cale de a fi eliberați de păcat este să intrați
în El. Aceasta este singura acoperitoare care există pentru păcat;
Hristos.

Țineți
minte, Sângele Legământului nu
este recunoscut fără Semn.Fără Semn, nu poți fi
în siguranță.

Poate
zici: „Am fost eliberat de toate lucrurile lumii și sfințit”,
ceea ce este foarte bine, dar nu acesta este Semnul, Semnul este
Duhul lui Hristos în voi. Cuvântul ne asigură că vom primi
această făgăduință, deoarece Semnul este o făgăduință.
Cuvântul este Dumnezeu; Cuvântul este făgăduința și Cuvântul
ne aparține. Mai mult, noi devenim Cuvântul și Cuvântul devine
noi: „Dacă rămâneți în Mine și dacă rămân în voi
cuvintele Mele”
(Ioan
15.7), atunci devenim o mare Familie. Înțelegeți? Semnul ne dă
siguranța. De ce? Pentru că Cuvântul devine parte din noi și ne
asigură făgăduința.

Semnul
este un însemn, o dovadă că prețul a fost plătit și acceptat.
Tu nu poți primi biletul de călătorie cu trenul până nu plătești
prețul. Cum plătești? O faci pur și simplu. Dar duhovnicește?
Crede și acceptă prețul plătit de El. Ascultarea deplină și
supunerea față de Cuvântul lui Dumnezeu îți dă dreptul la Semn.
Dar trebuie să te supui întregului Cuvânt, nu doar cât de departe
merge denominațiunea voastră. Deplina ascultare de Cuvântul care
este Hristos, vă aduce în Hristos.

Ce
se întâmplă dacă voi sunteți înăuntru dar mâinile vă
atârnă în lume? Ce se întâmplă dacă voi sunteți înăuntru
dar picioarele vă atârnă în lume? Sau poate inima? Vedeți? Inima
vă este încă în lume? Nu, nu trebuie să facem aceasta, pentru că
numai supunerea totală față de
Cuvânt te face una cu El.

Voi
trebuie să credeți absolut tot Cuvântul pentru că numai atunci El
va locui pe deplin în voi și Îl veți vedea lucrând prin voi. Voi
nu umblați ca o grămadă de deviați, ci sunteți creștini. Nu
contează ce spune cineva, fiindcă ei nu vă pot atinge niciodată.
Voi sunteți în Hristos, de aceea sunteți în siguranță. Când
moartea bate la ușă, nu are cu ce să vă mai ține. De ce? Pentru
că urmează doar o trecere de aici, Dincolo.

Vârsta
nu mai înseamnă nimic; ați ieșit din perimetrul ei și sunteți
în veșnicie pentru că sunteți în El, în Cel veșnic. Nu mai
contează dacă sunteți tineri, adulți sau bătrâni; nu contează
dacă sunteți urâți, frumoși, mici, mari, grași sau slabi, voi
sunteți în siguranță. Nu mai rătăciți după lucrurile
pieritoare ale lumii, ci ați trecut de ele. Sunteți morți, iar
viața voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Voi sunteți
pecetluiți acolo prin Duhul Sfânt și umblați în Hristos, de
aceea, singurul lucru pe care-l mai vedeți este Hristos. El este tot
ce doriți, este singurul în care umblați.

Oh,
Doamne! Nu-i de mirare că obișnuiam să cântăm cântecul acela
micuț:

Umple-mi
calea în fiecare zi cu iubire.

Așa
cum umblu cu Porumbelul ceresc;

Lasă-mă
să merg tot timpul, cu un cântec

Și
un zâmbet. Umple-mi…

Lasă-mă
să fiu omul pe care-L dorești! Ajută-mă să trăiesc exemplul a
ceea ce a spus Hristos că ar trebui să fie un om. Lasă-mă să fiu
frate pentru un frate, să fiu frate pentru o soră; lasă-mă să
fiu slujitor pentru slujitori, să fiu un exemplu al exemplelor.
Lasă-mă să arăt lumii că acest Cuvânt este Hristos. Singura
cale prin care pot face aceasta este să vin la El, pentru că eu
însumi nu pot s-o fac și nici voi nu o puteți face. Lăsați ca
voi și Cuvântul să deveniți Unul, fiindcă atunci trăiește El
Însuși în voi. Când El are
control deplin asupra ta şi te face supus şi ascultător fiecărui
Cuvânt, vei deveni o epistolă vie a lui Isus Hristos.

Dacă
El îți spune: „Eu vreau să fac Aceasta”, iar tu zici: „Nu,
nu, eu nu cred Aceasta”, aceasta arată că încă nu ești în
Cuvânt. Înțelegeți?

Deci,
numai o deplină ascultare și
supunere față de întregul Cuvânt ne dă dreptul la Semn.Apoi, când ne rugăm, trebuie să avem Semnul pentru a-L
prezenta împreună cu rugăciunea noastră.

Dacă
spui: „Doamne, eu mă rog dar nu am acest Semn”, ai face bine să
te oprești. Du-te mai întâi înăuntru și obține Semnul, pentru
că El va recunoaște numai acest Semn. Înțelegeți? Da, domnule!

Când
ne rugăm, trebuie să-I prezentăm Semnul: „Doamne, m-am supus
întru totul cerinței Tale; m-am pocăit de păcatele mele și simt
că m-ai iertat; m-am botezat în Numele lui Isus Hristos și Duhul
Sfânt este peste mine. Acum am nevoie de cutare lucru pentru slava
Ta și Te rog să mi-l dai pentru că știu că-mi aparține.”

Atunci
credința ta este ancorată pe Ceva și acel lucru îți aparține.
Totul s-a terminat; totul este aranjat: „Te rog să-mi dai acest
lucru spre slava Ta.” Și El ți-l dă pur și simplu. Vedeți,
credem și aplicăm Semnul. Asta-i tot.

Ce
face El atunci? Când poți prezenta Semnul împreună cu rugăciunea
ta, aceasta dovedește că ai venit în deplină ascultare și
supunere față de întregul Cuvânt al lui Dumnezeu; dovedește că
tu și Cuvântul sunteți una, iar atunci vei cere numai ceea ce ești
tu. Înțelegeți?

Dacă
spun: „Mână, tu îmi ești supusă! Întinde-te și ia batista
aceea”, o va face. Vedeți, mâna îmi este supusă pe deplin. De
ce? Pentru că este parte din mine.

Când
tu devii una cu Cuvântul, fiecare făgăduință este a ta; ți se
supune. Slavă lui Dumnezeu. Atunci ești atent la tot ce faci și
sigur nu vei merge să-ți pui mâna în foc zicând: „Să mă vadă
că o fac.” Oh, nu, nu! Vedeți? Dar dacă în focul acela există
ceva după care trebuie să mă întind, acesta mi se va supune. Așa
este corect. Vezi, tu ești atent la tot ce faci.

Acesta
este motivul pentru care Duhul Sfânt se dă cu măsură. Voi știți
ce vreau să spun. Un slujitor adevărat al lui Dumnezeu nu se arată
prin aceasta, pentru că dacă procedează așa se dă în spectacol.

Deci,
când ne rugăm, prezentăm Semnul care arată că ne-am supus pe
deplin voii Lui. Pavel spunea că „sângele vorbește”, dar
oricine știe că Sângele Însuși
nu poate vorbi pentru că este doar ceva chimic. Este adevărat? Câți
știu aceasta? (Adunarea spune: „Amin”). Dar câți din voi știu
că sângele vorbește? („Amin”). Dacă vreți să vă notați,
scrie în Geneza 4.10: „…Dumnezeu a zis: „Ce ai făcut?
Glasul sângelui fratelui
tău strigă din pământ la Mine
”. Amin.
Sângele lui Abel vorbește. Aleluia! (Fratele Branham bate de trei
ori din palme).

Dumnezeu
a întrebat: „Ce-i cu Abel?”, iar Cain a răspuns: „Ce, sunt eu
păzitorul fratelui meu?” Și Dumnezeu a zis: „Sângele lui
strigă.” (Fratele Branham bate de șase ori în amvon). Vedeți,
sângele era semnul că Abel fusese ucis; și acel sânge striga
împotriva ucigașului său.

Acum,
dacă trecem din Geneza 4.10 în Evrei 12.24, acolo citim: „Sângele
lui Isus… vorbește mai bine decât sângele lui Abel
.

Vedeți,
Abel era un om neprihănit. El a murit nevinovat, fiind ucis pentru
că venea din linia adevărată și a mărturisit descoperirea pe
care o primise, iar sângele lui nevinovat a strigat împotriva lui
Cain. Dar Sângele
lui Isus Hristos nu numai că a strigat, ci a și răscumpărat.
Amin. El vorbește mai bine; vă face fii și fiice de
Dumnezeu și vă ascunde de mânia Lui. Vedeți? Sângele lui Abel nu
putea să-l ascundă pe Cain, dar Sângele lui Isus Hristos poate.
Amin.

Cain
există și astăzi. Bătrâne Cain, dacă ești un prigonitor al
Cuvântului și spui: „Zilele minunilor au trecut. Toate acestea
sunt nonsensuri!”, și alte lucruri de felul acesta, Sângele lui
Isus Hristos strigă și-ți spune că El te-a iertat pentru toate și
că trebuie doar să crezi. Da, Sângele lui Isus vorbește mai bine;
vorbește despre lucruri mai bune.

Fugiți
în siguranță și aplicați Semnul! Iar după ce sunteți în
siguranță, aplicați Semnul pentru întreaga voastră familie.
Vedeți? Voi ziceți: „Cum pot face aceasta?” Pretindeți-L! Dacă
El a lucrat cu adevărat în tine, atunci tu și Cuvântul deveniți
Unul. Amin! Amin! Vedeți? Aceasta lucrează pentru voi amândoi. Tu
și Cuvântul sunteți Unul. Apoi, aplică-L la copiii tăi și la
cei dragi ai tăi, așa cum a făcut Rahav.

Ea
a aplicat Semnul la tatăl ei, la mama ei, L-a aplicat fraților și
surorilor ei și i-a dus pe toți înăuntru. Voi Îl aplicați
zicând: „Doamne, mă duc după fiul meu; mă duc după fiica mea.
Eu o pretind pe ea! Satan, las-o liberă!” Eu mă duc după ea și
aplic Semnul meu, pe Duhul Sfânt! O, Duhule Sfânt care locuiești
în mine, prinde-o pe fiica mea acolo, fiindcă mă duc la ea acum,
cu ungerea Ta peste mine.” Și El o va face. Amin! Aceasta au făcut
copiii lui Israel în Egipt. Aceasta au făcut ei și în Ierihon.

În
Fapte 16.31, Pavel îi spune sutașului: „Crede! Eu sunt
mesagerul din ceasul acesta. Crede în Domnul Isus Hristos
şi
vei fi mântuit tu și casa ta.” Crede pentru casa ta și adu-i pe
toți sub Semn.

„Tu
L-ai văzut pe Dumnezeul cerului făcând o minune chiar înainte de
venirea judecății. Crezi aceasta?”

„Da,
cred, dar ce trebuie să fac?”

„Scoală-te
și fii botezat”, i-a răspuns Pavel.

Vedeți,
Pavel l-a luat afară, l-a botezat și i-a spus: „Crede în
Domnul Isus Hristos și vei fi mântuit tu și casa ta
.”

Ce
trebuie să crezi? Crede-L pe Domnul Isus Hristos pentru casa ta,
apoi aplică Semnul și pentru ei. Ce
faci când aplici Semnul pentru casa ta? Dai afară tot gunoiul:
pantalonii scurți, jocul de cărți, țigările, televizorul și
toate celelalte lucruri ale lumii. Tu ești pe cale să aplici
Semnul, de aceea aceste lucruri nu mai pot rămâne în casa ta.
Scoate-le afară! Dansurile, petrecerile și rock and roll-ul,
ziarele vulgare și lucrurile care sunt din lume. Aruncă-le afară
pe ușă și spune: „Noi facem curățenie aici!”

Faceți
ca Iacov care i-a spus soției sale și celorlalți: „Spălați-vă
hainele și tot ce aveți! Aruncați toți idolii!” Amin.

Știți
ce a spus Iosua înainte de a trece Iordanul? „Spălați-vă
hainele și nu vă apropiați de nevestele voastre. Pregătiți-vă,
pentru că în trei zile vom trece Iordanul.” Amin. El se pregătea,
aplica Semnul. Amin. Aceasta este.

Fiți
gata! Aplicați-L! Credeți-L! Faceți curățenie! Lăsați copiii
voștri, familia voastră și pe cei dragi să-L vadă în voi,
pentru că aceasta va avea efect. Desigur.

Aplicați
Semnul în rugăciune, cu credință și dragoste, până când veți
ști că El Și-a ocupat locul. Amin. Aceasta este tot. Aplicați-L
cu încredere, știind că va ajuta.

Când
vorbești cu copilul tău, cu soțul tău, cu soția sau cu cei
dragi, crede că El le va ajuta. Stai pe credință și spune:
„Doamne, eu i-am pretins. Sunt ai mei și îi iau pentru Tine.”

Aplică
Semnul și creează în jurul tău o atmosferă astfel ca ei să cadă
drept înăuntrul Lui. O, dacă ai cu adevărat Semnul, vei crea în
jurul tău mireasma plăcută a unui creștin. Le vei vorbi în
dragoste, iar ei vor crede și vor iubi Cuvântul tău. Ei se vor
ține de ceea ce spui tu. Vedeți? Aceasta este.

Aplică
Semnul și umblă cu El. Pretinde-i pe cei din casa ta! Fă-o chiar
acum, pentru că suntem în timpul serii; în timpul când trebuie
aplicat Semnul. Într-una
din aceste zile va lovi mânia lui Dumnezeu, iar atunci va fi prea
târziu să mai faci ceva. Vedeți? Aplicați Semnul cu încredere.

Citiți
Efeseni 2.12, unde scrie că noi nu slujim unor crezuri moarte, ci
Dumnezeului celui viu, cu lucrări vii. Amin (Fratele Branham bate de
două ori din palme). Oh, Doamne! Cu lucrări vii și semne vii. Voi
credeți în semne vii? („Amin”). Notați-vă și Evrei 9.11-14.
Semne vii și lucrări vii. Aplicați aceasta!

Nu
crezuri moarte: „Îmi duc băiatul la biserică să-l văd că se
înrolează la ea!”

Nu
demult, a venit și s-a botezat un bun și vechi prieten de-al meu.
Când a auzit, mama lui i-a spus: „Dacă ai vrut să fii botezat,
aș fi vrut să mergi la o biserică mai mare.” Vedeți? Dar el nu
a vrut crezut vechi și moarte și alte lucruri. Noi slujim unui
Dumnezeu viu, al Cărui Sânge a fost vărsat acolo în urmă. El
ne-a aplicat Semnul ca să trăim. Amin! Da, domnilor!

Nu
slujiți unor crezuri moarte care neagă acest Semn! Ei spun: „Zilele
minunilor au trecut, nu mai există botez cu Duhul Sfânt.” De ce
să vă uniți cu un astfel de lucru? Vedeți? Nu faceți aceasta!

Aplicați
Semnul și slujiți Domnului Dumnezeului celui viu care face lucrări
vii, semne vii, semne care vindecă bolnavii, învie morții, spune
lucrurile dinainte, vorbește în limbi și le tălmăcește, de
fiecare dată totul fiind corect, prorocește și spune aceasta,
arată semne sus în cer și jos pe pământ, semne și minuni, amin,
adică exact ceea ce spune Biblia că se va întâmpla în aceste
zile din urmă. Slujiți Dumnezeului celui viu și aplicați Semnul!

Nu
mergeți la bisericile acelea și nu vă uniți cu lucrările acele
vechi și moarte, și alte lucruri de felul acela, deoarece ei nici
măcar nu cred în astfel de lucruri ca Semn. Dar noi credem. Ei zic:
„Nu există nici un Semn! Așa ceva este fără sens. Ceea ce spun
ei acolo este o nebunie, nu există așa ceva. Păi, voi, femeilor…
Ce importanță are cum vă îmbrăcați…?” Sigur că are. Așa a
spus Biblia. „Ce are părul vostru…?” Biblia spune că are.

Aceasta
face deosebirea. Vedeți? „Nu atinge, nu lua, nu gusta.” El
este Dumnezeu. Vedeți? Ei cred că aceasta este o nebunie, dar
pentru noi care credem și cunoaștem Adevărul, Aceasta este
prezența Lui vie, pentru că El face aceleași lucruri pe care le-a
făcut când a fost pe pământ. Amin!

„Oh”,
zic ei, „ei doar își închipuie că văd acel Stâlp de Foc!”
Oh, nu! Oh, nu! Noi nu ne închipuim nimic. Cei care l-au ascultat pe
Pavel, s-au gândit că el și-a închipuit aceasta, de asemenea.
Egiptenii se gândeau că Israel și-a închipuit că au văzut
Stâlpul de Foc, dar El a fost o Realitate vie și i-a dus în țara
făgăduită. Da, domnule! În
Evrei 13.8 scrie că: „Isus
Hristos este același ieri, azi și în veci”,
dar
cu toate acestea ei spun că este o închipuire.

În
ce ne privește, noi știm că este prezența Lui vie, pentru că
face aceleași lucrări, prin același Duh. Dacă acesta ar merge în
vreun crez sau denominațiune, noi știm imediat că nu este Hristos.
Este adevărat? („Amin”).

Dacă
v-aș conduce la un crez sau la o denominațiune, aș fi trimisul ei,
dar eu nu vă aduc crezuri și nu vă învăț denominațiuni, ci vă
învăț Cuvântul lui Dumnezeu care este Puterea de înviere a lui
Isus Hristos manifestată, nu numai pentru mine, ci pentru oricine
vrea. Înțelegeți? … Tu ești fratele meu. Eu nu sunt mai mare și
mai important, iar voi mai mici și neînsemnați, ci toți suntem la
fel de mici înaintea lui Dumnezeu. Noi suntem copilașii Lui și nu
știm nimic din ceea ce ar trebui să știm cu adevărat. Dar El ne
lasă să cunoaștem după cum vrea, iar noi Îi suntem mulțumitori
pentru ceea ce cunoaștem din binecuvântările Lui. În
ce mă privește, nu vreau să păstrez doar pentru mine ceea ce mi-a
dat El, ci doresc să împart totul cu voi. Înțelegeți? Eu vreau
să primiți și voi Semnul Său… Mulți dintre voi, cei mai mulți,
ați făcut-o deja, dar dacă cineva nu a făcut-o…

Vedeți,
eu vorbesc și este înregistrat pe bandă… Eu cred că aici în
biserică toți suntem ieșiți afară, dar acolo afară pot fi mii
care vor auzi banda. Aceasta este o slujbă. Vedeți? Va exista
cineva care se va strecura în Ierihon, știți voi, cu o bandă,
pentru că noi vrem să prindem Sămânța hotărâtă mai dinainte
care este acolo, pentru că vine mânia.

Noi
știm că aceasta este prezența Dumnezeului celui viu, dovada că
Dumnezeu L-a înviat pe El conform Cuvântului Său făgăduit.
Peste puțină vreme lumea nu Mă va mai vedea.” Ierihonul,
Egiptul, nu Mă vor mai vedea. „Dar voi Mă veți vedea,
pentru că Eu…”
„Eu”,
pronume personal, se referă întotdeauna la El Însuși.
Vedeți? „…
Eu voi fi cu voi.
Eu sunt Semnul, învierea Mea este Semnul. Lucrările pe care le fac
Eu, vă vor identifica pe voi, Mă vor identifica pe Mine în voi.”

Cum
a fost în zilele lui Lot va fi și în zilele când se va arăta
Fiul omului,
când Mesajul de
seară merge înainte.” Căci, „spre seară se va arăta
Lumina.”
(Luca 17.30, Zaharia
14.7). Oh, slavă lui Dumnezeu! Aceasta mă face să mă simt de
parcă aș sări peste un zid. Vedeți? „Spre seară se
va arăta Lumina.”
Acesta este
adevărul. Așa a spus profetul.

„Eu
voi fi cu voi. Eu voi fi în epoca lui Luther; Eu voi fi cu voi în
epoca lui Wesley; Eu voi fi în epoca penticostală, dar spre seară
va fi Lumină.” Denominațiunile vor muri și atunci va fi aplicat
Semnul. Toți aleșii Mei care au trăit de-a lungul veacurilor, au
fost sinceri, dar nu au putut ajunge la desăvârșire fără voi,
pentru că trupul are nevoie de toate mădularele. Nu îi este
suficient capul, ci îi trebuie și mâini, picioare, gură, inimă
și toate celelalte.

Noi
suntem în timpul când Semnul a fost aplicat pe pragul de sus și pe
ușciorii ușii inimii. „Când voi vedea Semnul, Sângele, voi
trece pe lângă tine.”
Aceasta dovedește că Dumnezeu L-a
înviat pe Hristos din morți. Credeți aceasta? („Amin”).
Astăzi, El trăiește, este viu în mijlocul nostru.

Acest
Eu voi fi cu voi” este
Hristos; acest EU este cu noi până la sfârșitul lumii, conform
făgăduinței Sale.Și
El ne-a mai dat o făgăduință: „Lucrările
pe care le fac Eu, le veți face și voi.”
Acesta nu
este un nonsens pentru noi, ci este Semnul. Prin faptul că acceptăm
acest Sânge sfânt, acest sacrificiu, Jertfa Sa, El ne dă Semnul,
Viața, ca Pecete a făgăduinței Sale.

În
Efeseni 4.30, El ne spune: „
nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu prin care ați fost
pecetluiți (puși deoparte) pentru ziua răscumpărării.”
Voi sunteți pecetluiți; sunteți un Semn, iar Duhul Sfânt
este Pecetea.

Când
ceva este sigilat, nu aveți voie să-i rupeți sigiliul. Vedeți,
voi nu puteți rupe Pecetea lui Dumnezeu. „Să nu întristați
pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți
pentru ziua răscumpărării.”
Pentru ziua când va învia
trupul. Această Pecete este Semnul că sămânța a fost germinată
cu Viața veșnică. „ZOE”
înseamnă „propria Viață a lui Dumnezeu.”„Și
Eu îi voi învia în ziua de apoi.”
Dacă aveți Semnul,
umblați liniștiți pentru că Viața lui Isus Hristos este în voi,
iar voi sunteți în El. „Printr-un singur Duh, noi suntem botezați
într-un singur trup și pecetluiți acolo prin Duhul Sfânt, până
în ziua când ne învie Isus.”

O,
Doamne! Aplicați Semnul! Noi așteptăm ca Jertfa să ne dea Viața,
și ne-o dă. Aceasta ne dă Semnul, iar noi aplicăm Semnul care
este Pecetea… și suntem părtași la Acesta. Ce lucru măreț este
să fim părtași, să fim botezați prin acest Duh, în Trupul
tainic al lui Isus Hristos.

Noi
nu avem nevoie de educație, ci de Duhul Sfânt. Trupul tainic al lui
Isus Hristos este aici, este aici la amvon și este în sală. Acesta
este El, iar în El nu este moarte; nu este tristețe; nu este
oboseală; nu este păcat, nici boală, nici moarte. Noi suntem în
El, de aceea dacă Satana vrea să-ți dea o boală, ia Semnul și
aplică-L pentru că ești un răscumpărat; ești proprietatea lui
Isus Hristos. Semnul este dovada că prețul a fost plătit.

Dacă
Satan zice: „Când mori, ești pierdut!”, nu-l crede, ci spune:
„Greșești! Eu sunt un răscumpărat al Lui și am Semnul.”

„Ce
este Semnul?”

El
știe ce este. Să nu te încurci cu el că nu poți să-l păcălești.
El știe ce este Semnul. Voi ați putea vorbi cu unii din acești
predicatori , iar ei ar începe să se certe cu voi, dar Satan nu se
va certa; el știe mai bine. Înțelegeți? Oh, da! El a venit
împotriva Lui, de două sau de trei ori, voi știți, și a făcut o
greșeală încercând să-L ispitească. Satan știe despre ce
vorbiți voi, așa că este suficient să-i arătați Semnul și va
pleca. Da. El nu poate rupe Pecetea ca să pună ceva ce nu este
corect acolo, pentru că sunteți un produs Sigilat, de aceea,
spuneți: „Ia-ți mâinile jos!Eu sunt Pecetluit!” Oh, Doamne! Un
produs sigilat! Tu ești cumpărat, de aceea, ține Semnul peste
credința ta neclintită în făgăduința Lui și privește-l cum
pleacă. „Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui
neprihănit.”
(Iacov
5.16). Vedeți? Luați Semnul, deoarece pentru aceasta v-a fost dat,
iar Satana este aici ca să vă ispitească.

Aceasta
a făcut în Egipt și în Ierihon. Pot să-mi imaginez că în ziua
aceea, câțiva soldați au râs și și-au bătut joc de Rahav
pentru că legase acel fir cărămiziu la fereastra casei ei: „Femeia
aceasta este nebună; și-a ieșit din minți! Ha, ha, ha! Ați mai
văzut vreodată așa ceva? Doctorul Jones spune că nu este nimic
din aceasta!” Dar nu era nici o prostie în ceea ce făcea Rahav,
pentru că mesagerul lui Dumnezeu le adusese Mesajul și le-a spus să
facă aceasta.

Ați
putea să vă imaginați că egiptenii au spus: „Uitați-vă la
fanaticii aceștia care-și vopsesc ușile cu sânge. Ha, ha! Le va
lua ceva timp până vor spăla jos mizeria aceea. Oh, Doamne! Casele
acelea mari și frumoase acoperite peste tot cu sânge! Oh, o astfel
de putoare! Pariez cu voi că în câteva zile va fi oribil! Aceasta
nu va însemna nimic, pentru că așa a spus sfântul părinte Așa
și așa.” Dar nu era adevărat. Lucrul acela a însemnat ceva.

Și
înseamnă Ceva și pentru noi care credem Aceasta. Vedeți? Țineți
minte! Aceasta este credința voastră neclintită pe care o aveți
în acest Cuvânt. Voi nu sunteți Eva, nu sunteți unul dintre
aceștia care se îndoiesc și fac compromis cu Satan, ci țineți cu
tărie fiecare Cuvânt al lui Dumnezeu.

Eva
a zis: „Păi, Domnul a spus așa!” Dar Satan i-a replicat: „Știi,
sigur că Domnul nu îi va face așa ceva unei ființe drăguțe ca
tine. Oh, tu ești atât de drăgălașă! El nu o va face!”

Oh,
da! El o face! El a spus că o va face. „Păi, tatăl meu a fost
lucrător, iar eu am fost lucrător.” Nu-ți ajută la nimic! Fără
Semn, ești pierdut. Mânia este peste tine. Înțelegi? El a spus că
va face aceasta și o va face.

„O,
eu cred că zilele minunilor au trecut!” Aceasta este părerea ta,
dar Dumnezeu nu a spus nicăieri așa ceva. Dimpotrivă, El spune:
„Eu sunt același ieri, azi și în veci.” iar aceste minuni
dovedesc că El este în lucrare. Ei nu le cred, dar noi le credem
pentru că știm că este Adevărul.

Și
fiind în El, noi devenim o parte din Cuvânt și primim Semnul,
Duhul, cu făgăduința că: „Eu sunt Domnul care te vindecă.”
(Exod 15.26).

Pregătiți-vă
pentru serviciul de vindecare de deseară. Luați Semnul, puneți-L
peste Cuvânt, pe credința voastră neclintită în acest Cuvânt și
veți ieși la lumină. Aceasta îl va scoate afară pe Satana,
pentru că în Hristos nu există boală.


fi vrut să vă pot mărturisi unele lucruri pe care le-am văzut
întâmplându-se în ultimele câteva săptămâni. Înțelegeți?
Oh, câte v-aș putea mărturisi!

Voi
știți că Luca a spus: „Dacă s-ar fi scris în cărți tot ce a
făcut Isus… nu ar exista destulă hârtie în lume ca să se
scrie!”

Doar
cu ceea ce am văzut că a făcut El în slujba mea, nu v-ar ajunge
platforma aceasta să puneți volumele. Dacă aș fi scris în
amănunțime ce L-am văzut făcând în slujba mea. Înțelegeți?
El a avut mai mult succes în slujba mea decât a avut în propria Sa
slujbă. Țineți minte! El a avut mai mult succes acum. Nu eu am
avut succes, ci El. Glorie! Aleluia! El a avut mai mult succes în
Jeffersonville decât a avut în Nazaret. El a făcut-o în cetatea
aceea păcătoasă și în cetatea aceasta păcătoasă. Amin!
Glorie!

Țineți
minte! „El nu a putut să facă minuni acolo”,
dar le-a făcut aici. El a reușit în sfârșit aici. Da, El a
reușit s-o facă aici. Ar fi putut să ia oameni din altă parte,
dar a făcut-o aici. Astfel, aici El a avut mai mult succes decât a
avut în Capernaum sau Nazaret. El a făcut mai multe minuni chiar
aici, în Tabernacolul acesta, decât a făcut în întreaga Lui
slujbă pe pământ. Acesta-i adevărul. El a făcut aceasta. Dar cum
este cu restul lumii? Oh, Doamne! Aceasta este ceea ce a făcut El.

Acum
țineți minte: El
a făcut. Nu s-a spus niciodată că am făcut-o eu, pentru că nu eu
am făcut-o. Eu doar L-am iubit, m-am supus Lui și am spus ce a spus
El, iar Duhul Sfânt S-a dus la ceilalți oameni și ei au crezut ce
a spus El, iar atunci El a făcut lucrarea. Aceasta este tot.

El
poate să ne facă pe toți să credem aceasta. Ce ar face El chiar
acum, dacă ne-ar putea face să credem toți? Nu ar exista nici o
persoană slăbănoagă în jurul orașului. Acesta este adevărul.
Dacă El poate să-l facă pe fiecare să creadă aceasta, totul s-ar
sfârși. Înțelegeți?

Țineți
Semnul vostru peste credința voastră neclintită în Cuvântul Lui
făgăduit, și Satana va fugi.

Acum
voi încheia.

Odată,
demult, Dumnezeu a dat un alt Semn
pentru lume: curcubeul. Vă amintiți? („Amin”). El a rămas
întotdeauna credincios acelui Semn, pentru că a fost dat de El.
Deși au trecut mii de ani de atunci, El n-a uitat niciodată să-l
arate. Este adevărat? („Amin”). De ce? Pentru că El Își
onorează făgăduința dată. El a dat făgăduința că nu va mai
nimici niciodată lumea prin ape, iar de atunci a arătat mereu acest
Semn: Curcubeul.

El
este produs de anumite elemente din aer și apare după ploaie, când
iese soarele. Soarele usucă picăturile de ploaie și El arată
curcubeul ca să ne aducă aminte că nu va mai cădea niciodată
atâta apă pe pământ încât să-l distrugă. Acesta este
Legământul Lui; este un Semn, pentru că așa a spus: „Curcubeul
Meu…va sluji ca Semn.”
(Geneza 9.13).
El Și-a onorat Semnul Lui în zilele lui Noe și încă Îl arată.
El Și-a onorat Semnul în Egipt; L-a onorat în Ierihon și Îl
onorează astăzi. El Își onorează întotdeauna Semnul când
acesta este arătat.

În
toți acești mii de ani, Lui I-a plăcut să-Și expună Semnul și
nu uită niciodată s-o facă. El nu-Și uită Semnul. Indiferent cât
se schimbă lumea, curcubeul este încă acolo. Vedeți, El Își
onorează Semnul.

Așa
face și acum. El Își onorează Semnul. Indiferent cât se schimbă
biserica, Dumnezeu Își onorează încă numai și numai Semnul Său.
Astfel, ne arată că El nu omite niciodată să onoreze ceea ce face
și spune, iar noi acceptăm și respectăm aceasta. Eu o fac.

El
așteaptă ca noi să aplicăm Semnul Său
peste credința noastră, în fața Satanei și în fața tuturor
cultelor și denominațiunilor lui necredincioase; să arătăm că
credem că făgăduința Lui este adevărată și că El va împlini
tot ce a spus. Aceasta este Biserica adevărată.

În
ce-i privește pe ceilalți, nu-i de mirare că nu pot ajunge nici la
prima temelie, cum o numim noi. Scuzați expresia. Nu-i de mirare că
nu pot ajunge niciunde, ci merg înapoi la o denominațiune și
formează o grămadă de oameni șlefuiți și bine îmbrăcați,
intelectuali și educați, care nu pot ajunge nicăieri pentru că
afișează doar niște denumiri: „Eu sunt metodist”, „Eu sunt
prezbiterian”. Aceasta este tot ce sunt ei. Dar credincioșii iau
Semnul!

Astfel,
acum Isus continuă să facă ceea ce a început în Galilea, prin
expunerea Semnului, a Duhului Sfânt înapoi peste Biserică, pentru
că acestea nu erau faptele apostolilor, ci erau faptele Duhului
Sfânt în apostoli, și Acela era un Semn.

Când
Petru și Ioan au trecut pe la poarta numită „Frumoasă”, ei au
văzut că erau necărturari. Poate au făcut tot felul de greșeli
gramaticale pentru că nu o înțelegeau, poate nu știau să
deosebească lucrurile și nu știau matematica din Scriptură, dar
toți au înțeles că fuseseră cu Isus pentru că au expus Semnul,
pentru că același Duh care a fost peste El, înainte de răstignirea
Sa, era peste ei după înviere. Amin!

Aceasta
dovedește că Evrei 13.8 este adevărat: „Isus Hristos este
Același ieri, azi și în veci.”

Așa știm că El trăiește. Dar cum știm că trăim noi? Pentru că
El trăiește și pentru că noi suntem ca El și în El. Și El a
spus: „Pentru că Eu trăiesc, și voi veți trăi.”
„Am fost mort și iată că sunt viu în vecii vecilor
.”

Dacă
murim față de noi înșine și devenim vii în El, noi suntem vii
pentru totdeauna, iar atunci Viața Lui în noi este ceva normal,
aducând la suprafață ce era El. Aceasta Îl face pe El Același
ieri, azi și în veci.

Cum
puteți crede Aceasta, când ei Îl neagă? Puteți vedea „lucrările
moarte”? Slujiți Dumnezeului celui viu prin Legământul cel
veșnic al Vieții care era în Sângele lui Isus Hristos!

Acum,
în timp ce ne apropiem de sfârșit, ne vom opri și vom aplica
Semnul harului și dragostei Lui, pentru că fără acest Semn, vom
pieri.

Ce
este un semn? Un însemn care dovedește că datoria a fost plătită,
că prețul cerut a fost achitat. Prețul mântuirii noastre a fost
moartea și nu a putut fi plătit decât de Hristos. Astfel, nu duhul
unei denominațiuni, nu duhul unui papă, nu duhul vreunui om sau al
vreunui sfânt, ci Duhul Sfânt peste Biserică este Semnul că
datoria a fost plătită, că fiecare cerință a lui Dumnezeu a fost
îndeplinită și că noi și El suntem una. În
ziua aceea veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi
sunteți în Mine, și că Eu sunt în voi.”
(Ioan
14.20).

Aplicați
Semnul! Aplicați Semnul învierii Lui, deoarece El a fost înviat
pentru neprihănirea noastră și ne-a înviat și pe noi împreună
cu El, iar acum stăm în locurile cerești, în Hristos Isus, sub
părtășia Semnului.

Priviți
Israelul! În timp ce pe străzile Egiptului se auzeau țipete și
gemete, ei stăteau liniștiți pentru că nu aveau de ce să se
teamă. Singurul lucru de care trebuiau să fie siguri era că
sângele, Semnul, fusese aplicat.

Acesta
este singurul lucru de care trebuie să ne îngrijim și noi chiar
acum. Necazul este pe cale să înceapă. Nu mai este mult și
necazul va lovi, iar voi știți aceasta. Fiți siguri că Semnul a
fost aplicat, iar Semnul este Duhul Sfânt: „Căci
printr-un singur Duh suntem botezați într-un singur Trup și făcuți
părtași slavei Lui.”
Noi am ajuns la hotarele Țării
făgăduite.

Îl
iubiți pe El? („Amin”). Credeți Semnul? Câți vor să spună:
„Frate Branham, roagă-te pentru mine ca să vin sub acest Semn.”?
(„Amin”).


ne plecăm capetele.

Doamne
Isuse, când lumea era în păcat și nimeni nu o putea ajuta, în
marea Sa îndurare, Dumnezeu a arătat printr-un model, că urma să
vină un Semn care putea să îndepărteze păcatele; nu doar să le
acopere, ci să le îndepărteze. Apoi, la timpul potrivit a venit
Isus și Și-a vărsat Sângele, propria Sa Viață făcând ispășire
pentru păcatele noastre, după care a revenit în forma Duhului
Sfânt, care este Semnul pe care Biserica trebuie să-L aibă până
vine El. „Căci”, a spus
apostolul Petru, „făgăduința aceasta este pentru voi,
pentru copiii voștri și pentru toți cei ce sunt departe acum, în
oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru.”
(Fapte 2.39).

Doamne,
prin harul și cu ajutorul Tău, îi cer pe toți cei ce vor asculta
acest Mesaj. Îi pretind pentru Dumnezeu. Te rog pentru cei ce mă
ascultă acum și pentru cei ce vor asculta benzile. Dacă undeva se
va afla o Sămânță hotărâtă dinainte care va auzi Cuvântul
pentru acest timp, îngăduie să vină acum, încet și umil și să
se așeze jos, la cruce, ca un trofeu al harului lui Dumnezeu care
l-a chemat. Ajută-i pe toți să afișeze Semnul Vieții lui Isus
Hristos, dovada învierii Sale, cât timp vor rămâne pe acest
pământ.

Doamne,
poate nu m-am exprimat corect, iar dacă este așa, Te rog să faci
ca Duhul Sfânt să ia aceste cuvinte și să le lumineze în felul
cum ar fi trebuit prezentate, pentru ca oamenii să înțeleagă că
nu am făcut-o din răutate, ci pentru că dragostea corectează. Te
rog să îi ajuți să știe că aceasta este din cauza ceasului în
care trăim și a apropiatei veniri a Domnului, fiindcă vedem marile
Lumini roșii strălucind peste toată lumea și arătând că timpul
este aproape.

Fie
ca poporul să primească Duhul Sfânt astăzi, pentru că-i aduc
înaintea Ta în Numele lui Isus Hristos. Lasă ca El să fie un Semn
pentru noi cât timp vom trăi, conform făgăduinței Tale. Este
ușor să-L cerem, pentru că Tu ai promis aceasta și știu că așa
va fi, în Numele lui Isus. Amin.

Acum,
în timp ce stăm cu capetele plecate, credeți din toată inima. Eu
m-am rugat pentru voi cu sinceritate și cât am știut de bine.

Știți
ceva? Acestea sunt zeciuielile și darurile voastre prin care
trăiesc. Acesta este suportul vostru, aici la biserică, pentru că
am cui să-i predic. Aceasta este dragostea voastră, „amin-urile”
voastre, părtășia voastră și cuvintele voastre amabile spuse
printre oameni, acolo unde mergeți, în diferite state de-a lungul
națiunii; sunt cuvintele voastre care-i ajută să ia Mesajul.
Aceștia sunteți voi. Noi suntem frați și surori, iar El este
Împăratul nostru. Vă iubesc și doresc ca acolo unde sunt eu să
fiți și voi. Eu merg de-a lungul națiunii, să vorbesc cu voi de
două ori și tânjesc să mă întâlnesc cu voi aici duminică
dimineața, fiindcă vă iubesc. V-am iubit întotdeauna, dar uneori
trebuie să vorbesc cu adevărat aspru pentru corectare. Fac aceasta
numai pentru că vă iubesc și nu vreau să pierdeți ocazia
aceasta. Cu umilință și blândețe, cu tot ce este în inima
voastră, acceptați-L pe El! Spuneți: „Doamne Isuse, ia din inima
mea tot ce nu este ca Tine, căci vreau să arunc afară toată
mândria, toată necredința și tot gunoiul acestei lumi. Îngăduie
ca în locul lor să se mute în mine, dulcele Duh Sfânt al lui
Dumnezeu, ca un porumbel, fiindcă vreau să trăiesc veșnic,
Doamne. Îngăduie aceasta chiar acum.”

În
timp ce stați cu capetele plecate, în rugăciune, vom murmura cât
se poate de încet: „Eu Îl
iubesc”. Țineți minte că Duhul Sfânt vine numai prin iubire,
pentru că Dumnezeu este dragoste.

Eu
Îl
iubesc, eu Îl
iubesc,

Pentru
că El m-a iubit întâi

(renunțați
la propria voastră viață)

Și
a plătit salvarea mea.

Pe
lemnul Calvarului.

Iubiți,
iubiți, iubiți-L! Vedeți ce a făcut El pentru voi. (Fratele
Branham începe să fredoneze: „Eu Îi iubesc”). Aceasta este prn
dragoste. Dragostea aduce ascultare; dragostea aduce îngăduință;
dragostea aduce căsătoria, iar noi ne îndreptăm spre aceasta
acum: spre Cina de Nuntă a Mielului. Eu Îl aud pe Mântuitorul meu
chemând, fiindcă El mă iubește. Simțiți cum ceva cu adevărat
dulce cuprinde inimile voastre?

Acesta
este Duhul Sfânt.

Pentru
că El m-a iubit întâi

Și
a plătit salvarea mea.

Pe
lemnul Calvarului.

Acum
îmi voi ridica mâinile împreună cu audiența… Dacă am
păcătuit, dacă am făcut ceva rău… mă voi ruga acum pentru voi
și pentru mine.

Doamne,
dacă am făcut ceva rău și îmi ridic mâna spre Tine, înseamnă
că îmi pare rău. Mâna mea ridicată spre Tine, Doamne, înseamnă
cu nu vreau s-o fac. Doamne, eu știu că mor, știu că trebuie să
părăsesc fizic această lume și vreau să Te întâlnesc pe Tine.
Mâna mea ridicată înseamnă: „Ia-o, Doamne. Umple-mă cu Duhul.
Dă-mi Semnul dragostei Tale, pe Duhul Sfânt care mă face să
trăiesc smerit și blând Viața care era în Hristos. Fă ca inima
mea să ardă pentru alții și să nu am odihnă nici ziua și nici
noaptea, până când îi pot aduce pe cât de mulți pot. Voi fi ca
mesagerii din Ierihon; voi merge la fiecare persoană la care pot ca
să încerc să-i aduc sub Legământul Sângelui, sub Sângele
Mielului, ca să poată primi Semnul.”

Vedeți,
Sângele curăță, iar Duhul este Semnul că Sângele a fost
aplicat. Vedeți? Duhul este Semnul că Sângele a fost aplicat. Până
când nu este aplicat Sângele, nu poate veni Duhul, dar când este
aplicat Sângele, Duhul este Semnul care arată că credința voastră
în curățirea Sângelui a fost acceptată și prețul plătit, iar
cazul este închis. Tu ești creștin; ești credincios; Hristos este
în tine și tu ești în Hristos.

…m-a
iubit întâi

Și
a plătit salvarea mea

Pe
lemnul Calvarului.

Stați
cu inimile plecate înaintea lui Dumnezeu, în timp ce fratele
Neville va face încheierea. Stați cu acest Mesaj și nu vă
depărtați de El.

Țineți
minte! Să nu vă abateți niciodată de la acest Mesaj! Sângele va
fi un SEMN că Viața a fost dată: „Când voi vedea sângele,
voi trece pe lângă tine.”
Duhul
Sfânt este Semnul că Sângele a a fost aplicat pe inima ta, este
Semnul cî Sângele a fost aplicat.Dacă acest Sânge
nu a fost aplicat, Semnul nu va veni niciodată. Înțelegeți?
Spuneți: „Amin”. (Adunarea spune: „Amin”). Sângele trebuie
aplicat, și atunci vine Semnul. Acesta este Semnul că Sângele
răscumpărării a fost aplicat și prețul vostru este plătit.
Dumnezeu să vă binecuvânteze. Frate Neville.


Amin –