SĂMÂNȚA ȘARPELUI

…Dumnezeu, marele și puternicul Dumnezeu, Care a
făcut toate lucrurile prin puterea Duhului Său, și L-a adus pe Isus Hristos,
singurul Lui Fiu născut, care a murit de bunăvoie pentru noi păcătoșii, Cel
drept pentru cel nedrept, ca să ne împace și să ne aducă înapoi în această
minunată părtășie pe care o avem din nou cu Dumnezeu.

Cuvântul binecuvântat ne învață că noi am avut
părtășie cu El înainte de întemeierea lumii, „atunci când stelele dimineții
cântau împreună și fiii lui Dumnezeu strigau de bucurie, cu mult înainte de
întemeierea lumii.” De unde ştim noi că acela nu era același timp în care a
fost ucis Mielul; timpul când Dumnezeu ne-a văzut în gândul Său măreț strigând
și bucurându-ne de mântuirea primită prin Isus?

În seara aceasta avem numai o arvună a măreței glorii
divine care va fi descoperită la a doua Sa venire.  Atunci, se va termina cu toate bolile și
necazurile şi vom primi un trup asemenea propriului Său trup de slavă, pentru
că Îl vom vedea așa cum este El. Astăzi, privim la mâinile noastre slăbănogite,
la părul încărunțit și umerii gârboviți și suntem conștienți că suntem muritori
şi ne îndreptăm spre ţărâna din care am fost luați și spre care ne aplecăm tot
mai mult. Dar, Doamne Dumnezeule, pe cât este de sigur că Tu ești Dumnezeu,
este sigur că ai făgăduit că vom fi înviați din nou în zilele din urmă, și noi
credem aceasta.

În seara aceasta, venim înaintea Ta cu credință și cu
îndrăzneală, pentru că Isus ne-a poruncit să facem aceasta; și ne bazăm nu pe
vreun lucru bun pe care l-am făcut noi, pentru că n-am făcut nimic bun; ci
venim smeriți și mărturisim că stăpânim comoara aceasta din pricina harului
care ne-a fost dat. De aceea, venim și Te rugăm să ne binecuvântezi prin
aducerea înainte a Cuvântului Tău, pentru că este scris că „Omul nu trăiește
numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”
(Matei
4.4). Lasă ca în seara aceasta să ne vorbească gura lui Dumnezeu și Cuvântul
Tău să pătrundă adânc în inimile noastre, ale ascultătorilor și să ne umple de
Duhul Tău și de Prezența Ta. Ascultă-ne, căci Te rugăm aceasta în Numele lui
Isus. Amin.

Aseară și astăzi am vorbit despre „De ce noi nu suntem
un cult” şi am arătat de ce nu suntem o denominaţiune şi de ce nu credem în
denominaţiuni: pentru că am găsit în Biblie că denominaţiunile nu au fost
niciodată hotărâte de Dumnezeu. Ele au fost ordinate de diavolul şi noi am
dovedit aceasta cu Biblia. Am arătat şi că prin ele se produc greșeli. Desigur,
noi spunem aceasta ca să corectăm acest Tabernacol și să-l aducem într-o
părtășie în jurul binecuvântatului Cuvânt al lui Dumnezeu, pentru că nădejdea
noastră nu este zidită pe ceea ce spun denominaţiunile sau vreun om, ci este
zidită pe ceea ce a spus Domnul Dumnezeu. Aceasta este singura cale prin care
putem fi corectați ca să pășim drept.

Cred că în dimineața aceasta am enumerat cel puţin
cinci puncte care au ieșit prin denominațiuni și despre care Biblia nu vorbește
absolut nimic. Cu toate acestea, bisericile protestante le-au primit și le
învață ca doctrină; aceleași lucruri pe care le predică bătrâna lor mamă
prostituată, Biserica Catolică. Aceste doctrine au intrat în biserica
protestantă, iar noi ne închinăm la același lucru care este în întregime
contrar Cuvântului lui Dumnezeu.

În această după-amiază am privit în Istoria părinților
de la Niceea și am văzut care a fost prima biserică denominațională. După
moartea apostolilor, au venit părinții niceeni, și ei au mers înainte pentru
câțiva ani (cam trei sute douăzeci și cinci de ani), iar în final s-au adunat
la Niceea, unde au avut marele Conciliu de la Niceea. Acolo au scos acele dogme
pe care le are acum Biserica Catolică și care au fost transmise mai târziu și la
protestanți.

 Cum am spus și
în predica din dimineaţa aceasta, în nici una din aceste epoci ale Bisericii
(până în secolul bisericii Tesalonicene – o mie cinci sute de ani de epoci
întunecoase), nu a existat nici un timp în care El să nu spună: „Totuşi ai
Numele Meu”.
Pe de altă parte, ei nu mai erau în Hristos, pentru că au
venit într-un nume denominațional: „catolic, luteran, metodist, baptist,
prezbiterian, penticostal,” dar chiar înainte de încheierea epocii, El a spus:
Ți-am pus înainte o ușă deschisă.” Vedeți? Acesta este chiar timpul
nostru, timpul ușii deschise, la mijlocul ultimei epoci a Bisericii, Laodicea.
Este chiar anul 325 al Conciliului Laodicean, când ei au adoptat formele acelea
false: stropirea, turnarea apei, botezul fals, duh sfânt fals și toate
celelalte lucruri.

Când Luther, care era un preot catolic, a ieșit din
Biserica Catolică, a adus cu el aceste lucruri. După el a ieșit Zwingli; din
Zwingli a ieșit Calvin; din Calvin a ieșit Wesley, și așa mai departe, oh, și
ei doar au continuat să aducă acele dogme mai departe. Dar cum poate să-Și
conducă Dumnezeu Biserica, atunci când ei urmează căi pe care El nu le-a trasat
niciodată?

Amintiți-vă că în Apocalipsa 17 găsim o femeie
(acest lucru este scris în Biblie, de aceea cred că pot să-l spun), despre care
se spune că este o curvă. Aceasta înseamnă că este o femeie cu reputație
rea; ea spune că este căsătorită și că are un soț, dar comite adulter cu lumea.
Mai mult, este mama curvelor, deci are fiice. Noi am schițat aceasta geografic,
iar eu am cercetat Biblia și văzând doctrinele ei și fiecare lucru, cred că
Domnul a așezat aceasta perfect, așa încât femeia aceasta nu poate fi decât
Biserica Catolică. Numai ea poate fi. Și ce a născut ea? Fiice, bisericile
protestante. Exact aceasta a făcut. Biblia spune că ea are în mână un potir de
aur plin cu vinul curviei ei, pe care îl dă împăraților pământului, şi că ea
este aceea care conduce spiritual tot pământul.

Am putea merge în Daniel şi să privim chipul acela:

  • capul de aur
    este împărăția babiloneană;
  • argintul este
    împărăția medo-persană;
  • pântecele de
    aramă simbolizează împărăția greacă; Alexandru cel Mare;
  • fluierele
    picioarelor parte de fier parte de lut simbolizează Imperiul Roman: de Est și
    de Vest.

Cele zece coarne despre care am vorbit în această
dimineață sunt zece împărății care s-au ridicat și conțin fier și lut
amestecate. Fierul vine de la picioare, care este Roma. Astfel, există o
trăsătură de romanism amestecată în fiecare națiune de sub ceruri, prin
biserica catolică. Acesta este adevărul.

Și pentru că nu se puteau amesteca altfel, au făcut-o
prin căsătorie. Biblia spune că vor face aceasta, și astăzi o puteți vedea.
Băiatul vostru umblă cu o fată catolică, iar când se duc să se căsătorească, el
trebuie să promită că vor crește copiii lor catolici; vedeți, și vice-versa. Ei
fac aceasta ca să rupă puterea celuilalt. Dar ce este ea? Biblia numește toate
aceste lucruri curvie spirituală. Ce veți face acum? Cum vor fi pedepsite
păcatele poporului… Dacă mergem înapoi în Deuteronom, vedem că un copil
nelegitim, un copil bastard, nu putea nici măcar să intre în adunarea Domnului
timp de paisprezece generații. Aceasta era sub Lege, iar Hristos a venit să
împlinească Legea. Cu cât este mai mult acum?

Ce se întâmplă cu aceste femei ușuratice care umblă
astăzi pe străzi? Cu aceste fetiţe care fumează, se îmbracă sumar și umblă cu
părul tuns buby? De ce sunt așa? Pentru că și mămica lor s-a purtat așa.
Păcatul, nelegiuirea, este transmisă de la o generație la alta. Acesta este
adevărul. Noi am ajuns într-un loc care este o conglomerare de păcat murdar.

Acesta este motivul pentru care Dumnezeu a ridicat
Rusia cu o bombă atomică să o șteargă, așa cum s-a întâmplat la potop când El a
ridicat norii. Rusia, o țară atee, este instrumentul din mâna Dumnezeului celui
Atotputernic, la fel ca împăratul Nebucadnețar care a fost ridicat să distrugă
Israelul pentru că nu au vrut să umble cu Dumnezeu. Deci, Rusia se ridică „să-i
răzbune pe sfinții” al căror sânge a fost vărsat de biserica catolică. Așa
spune Biblia și totul se va împlini întocmai.

Dacă bunica a fost o curvă și mama o pierde-vară, ce
este fiica? O striptease rock and roll. 
Ce vor fi copiii ei?

Voi ziceți: „Face Dumnezeu aceasta?” Da, domnule,
Dumnezeu pedepsește păcatul în copii până la a paisprezecea generație. Şi dacă
Hristos a venit să întărească aceasta, noi putem spune „o sută sau cinci sute
de generații”, pentru că în Matei 5.27-28, El a spus:

Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu
curvești!”

Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o
poftească, a şi curvit cu ea în inima lui.”

„Ați auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi;
oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecății.”

Dar eu vă spun că oricine urăşte pe fratele său a și
ucis deja!”
(v.21). Ce
înseamnă „a întări”? „A face de multe ori mai tare.” Astfel, dacă sub lege era
vorba de paisprezece generații, cât de mult va însemna aceasta astăzi?

Tinerii, vârstnicii și oamenii căsătoriți nu mai au
respect față de legământul lor de căsătorie. Păi, ei iau femei și trăiesc cu
ele oriunde, ca și câinii. Adevărul este că un câine are mai mult respect și
mai multă morală decât unii oameni. Ştiu că ceea ce spun este îngrozitor de
tare, însă acesta este adevărul. De ce? Pentru că bisericile trec peste aceste
lucruri și nu spun nimic. De ce? Pentru că fac exact ca mămica lor. Bisericile
protestante au moștenit aceasta de la mama lor, pentru că toate au ieșit din
biserica catolică. Astfel, păcatele ei s-au transmis mai departe la
protestanți. Aceasta este sigur, așa că râde ciob de oală spartă.

Acest lucru este scris în Scriptură. Văd că în seara
aceasta nu este nici un bilețel pe masă. Spun aceasta pentru că v-am cerut
să-mi arătați un singur loc din Biblie unde scrie că Dumnezeu a hotărât
vreodată o denominațiune. Arătați-mi un singur loc din Biblie unde scrie că
Dumnezeu a ordinat vreodată o femeie predicatoare. Arătați-mi un singur loc
unde scrie că Dumnezeu a poruncit stropirea sau turnarea apei în locul
botezului? Arătați-mi un singur loc din Biblie unde scrie că cineva a botezat
în „Numele Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt”. Găsiți-mi aceste lucruri. Și
totuși noi le facem constant. Dar aceste lucruri pot fi găsite numai în acea
biserică, nu și în Biblie.

Noi nu putem fi baptiști pentru că credem în botezul
în Numele Domnului Isus Hristos. Nimeni din Biblie n-a fost botezat altfel.
Arătați-mi un singur loc din Biblie unde scrie că cineva ar fi fost botezat în
„Numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt”, și atunci mă voi declara singur un
proroc mincinos. Dar dacă Biblia spune că trebuie să fiți botezați în Numele
Domnului Isus Hristos, atunci trebuie să faceţi așa! Pavel le-a poruncit să fie
botezați din nou. Indiferent cum fuseseră botezați înainte, ei au trebuit să
vină și să fie botezați din nou. Ei erau botezați de același om care L-a
botezat pe Isus Hristos, de Ioan Botezătorul, dar el le-a spus: „Acesta nu mai
este valabil. Voi trebuie să veniți să fiți botezați din nou.” Ei au trebuit să
facă aceasta înainte de a primi Duhul Sfânt. Acesta era Planul lui Dumnezeu.

În seara aceasta aș putea merge puțin mai adânc. De
ce? Isus Își ține Cuvântul, credeți aceasta? Cred că aproape toți ați fost și
dimineață aici, dar vreau să zăbovesc puțin mai mult asupra acestui subiect.

De ce a poruncit Pavel acest lucru? El a spus: „Chiar
dacă un înger din cer ar veni să vă propovăduiască orice altceva, să fie
anatema.”
(Galateni 1.8).

Voi spuneţi: „Noi avem o lumină nouă cu privire la
aceasta.” Nu, nu aveți. Cu aceasta a venit și diavolul la Eva, cu o lumină
nouă, dar voi nu aveți nevoie de nici o Lumină nouă. Voi aveți nevoie să
umblați în Lumina pe care a pus-o deja Dumnezeu aici. Aceasta este totul!

Priviți cât de simplu este Cuvântul! Când ei au
coborât de pe Muntele Schimbării la față, Isus le-a zis ucenicilor Săi:

Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul omului?”

Ei au răspuns: „Unii zic că eşti Ioan Botezătorul;
alții: Ilie; alții: Ieremia, sau unul din proroci.”

„Dar voi,” le-a zis El, „cine ziceți că sunt?”

Simon Petru, I-a zis: „Tu eşti Hristosul, Fiul
Dumnezeului celui viu!”

Isus a luat din nou cuvântul și i-a zis: „Ferice de
tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea și sângele ți-a descoperit
lucrul acesta.”
Vedeți?
Descoperirea nu vine de la seminare și nici de la denominațiuni: „…nu carnea
și sângele ți-a descoperit lucrul acesta.
Nu l-ai învățat într-o școală
teologică, ci Tatăl Meu care este în ceruri ți l-a descoperit. Și pe
această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor
birui.”
(Matei 16.13-17). Este o descoperire duhovnicească despre Cine este
El.

Observați: „Și Eu îți spun: tu ești Petru, și Eu
Îți voi da cheile Împărăției cerurilor. Și orice vei lega tu pe pământ, Eu voi
lega în ceruri, și orice vei dezlega tu pe pământ, Eu voi lega în ceruri.”

(v. 19). El trebuia să-Și Cuvântul întocmai, pentru că altfel nu ar fi
Dumnezeu. La câteva zile după ce a spus aceste cuvinte, El a fost răstignit, a
înviat și S-a înălțat la Ceruri, iar Petru a deschis Evanghelia în ziua de
Rusalii. Este adevărat? Desigur.

Toţi își băteau joc de ei pentru că erau plini de
Duhul. I-au numit „eretici”, „holly-rollers” sau în alte feluri. Da, oamenii au
râs de ei şi au spus: „Sunt plini de must!” (Fapte 2.13), însă Petru a
luat cuvântul și a zis:

Bărbați iudei și voi toți cei care locuiți în
Ierusalim, să știți lucrul acesta, și ascultați cuvintele mele!

Oamenii aceștia nu sunt beți, cum vă închipuiți voi,
căci nu este decât  al treilea ceas din
zi.

Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel:

„În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din
Duhul Meu peste orice făptură.”
Și ce va face El peste fiii și fiicele Lui și peste robii Lui, și așa mai
departe(Fapte 2.14-17).

Când au auzit aceste cuvinte, ei au fost străpunși la
inimă pentru că știau că acel bărbat nu cunoștea nici Abecedarul, iar acum
vedeau că poseda înăuntrul lui Ceva care se revărsa afară: Duhul Sfânt. Să-L
oprească? Era ca   cum ai încerca să
stingi focul la o casă din lemn uscat, într-o zi cu vânt. Nu puteți face așa
ceva! Petru era plin de Duhul Sfânt. Și ce a făcut el?

Cei adunați au întrebat: „Fraților, ce să facem ca
să fim mântuiți?”
Acum fi atent, Petre, pentru că tu ai cheile Împărăției.
Înțelegeți? În a treia zi când a înviat, Isus nu avea cheile Împărăției
Cerurilor. Ați știut aceasta? El a zis: „…Eu țin cheile morții și ale
iadului”
(Apocalipsa 1.18), dar nu ale Împărăției, pentru că ele i-au fost
date lui Petru.

El a zis: „Petre, orice vei dezlega pe pământ, Eu voi
dezlega în cer, și ce legi tu pe pământ, Eu voi lega în cer.”  Astfel, în ziua de Rusalii, Petru a stat
acolo să deschidă cu cheile primite binecuvântarea pentru lume. El avea cheile
în mână, când oamenii au întrebat: „Ce să facem ca să fim mântuiți?” Orice
ar fi spus apostolul să facă, Dumnezeu recunoștea în cer pentru că îi dăduse
autoritatea Sa. Și Petru a spus: „Pocăiți-vă, și fiecare din voi să fie
botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi
primi darul Sfântului Duh.”
(Fapte 2.38). Este adevărat? Acesta este
motivul pentru care cheile cerului nu se răsucesc în nici un alt nume și nici
pe o altă cale sau în alt fel. S-au răsucit pe pământ și s-au răsucit și în
ceruri, pentru că Isus nu Și-a retras Cuvântul dat lui Petru. Astfel, peste tot
în Biblie, ei au fost botezați în Numele lui Isus Hristos, iar cei care au fost
botezați înainte de aceea, au trebuit să vină și să fie botezaţi din nou în
Numele lui Isus Hristos, ca să primească Duhul Sfânt. Așa este corect. El este
încă valabil și astăzi.

Astfel, dacă cineva învaţă botezul în „Tată, Fiu și
Duh Sfânt”, este o profeție mincinoasă! Nu vreau să vă rănesc, dar trebuie să
accentuez aceasta, pentru ca biserica aceasta să știe adevărul. Noi nu suntem
aici ca o grămadă de analfabeți smintiți, ci știm unde stăm în Cuvântul lui
Dumnezeu. Vedeți, noi știm. De aceea, provoc pe oricine să vină și  să-mi arate un singur loc din Biblie unde
scrie că cineva a fost botezat vreodată în „Numele Tatălui, Fiului şi Duhului
Sfânt!” Voi veți asculta de o prorocie falsă sau de Adevăr? Cercetați
Scripturile! Aceasta depinde de voi. Arătați-mi unde scrie că vreun trimis al
lui Dumnezeu a înființat vreodată o organizație. Arătați-mi unde scrie în
Biblie că ei au ordinat o femeie predicator. Unde scrie în Biblie despre așa
ceva? Ele nu sunt acolo!

 Când s-au
ridicat metodiștii, ei au predicat sfințirea. Aceasta era bună, dar  după aceea au făcut o denominațiune, iar
aceasta i-a legat. De aceea spune Biblia: „Ți-ai făcut un nume.” Tu
zici: „Eu sunt creștin.”

„Bine, dar de care denominațiune aparții?”

 „De cea
metodistă”, zici tu. Păi, ești un prostituat.

„Eu sunt baptist.” Prostituat.

„Penticostal”. Eşti un prostituat! Aparții de biserica
aceea. Tu trebuie să Îi aparții lui Hristos! N-ai făcut nimic dacă spui:
„Metodist”, „baptist” etc. Tu ești creștin numai dacă ești creștin în inimă.

În fiecare din aceste denominațiuni pot fi și copii ai
lui Dumnezeu, dar dacă te gândești că vei merge în cer doar pentru că ești
metodist sau baptist, ești greșit. Acesta este motivul pentru care noi stăm
afară din lucrul acela. De ce nu pot să vadă baptiștii? Eu am vorbit cu un
bărbat metodist despre o teză pe care a scris-o cu mult timp în urmă.

El a zis: 
„Singurul lucru pe care-l avem împotriva ta este că umbli cu penticostalii.”

„Cine sunt acești „noi”?, l-am întrebat.

„Noi metodiștii.”

„În cazul acesta, am să-ți spun ceva: am să vin în
orașul vostru, iar voi aveţi sarcina să-i convingeți pe metodiști să-mi
sponsorizeze adunările.”

„Îmi pare rău, dar nu putem face aceasta.”

„Știu, tocmai de aceea merg cu penticostalii: pentru
că ei cred și promovează aceste adunări. Ei sunt cei care beneficiază de
aceasta.”

 Câți dintre voi
au citit articolul publicat de curând de Magazinul „Life” cu privire la
Biserica Penticostală? Acesta este unul din cele mai mari fenomene din epoca
aceasta. Ei au într-un an mai mulți convertiți decât tot restul bisericilor
împreună.  De ce?  Chiar dacă au greșeli, Dumnezeu  îi mișcă înainte pentru că cred Adevărul și
merg cu El. Acesta este adevărul.

Dar ce facem noi acum? Vedeți? Acesta este motivul
pentru care noi nu suntem o denominațiune. Penticostalii s-au organizat și
și-au făcut un nume. Acum patruzeci de ani, Duhul Sfânt S-a revărsat pentru
biserica penticostală și ei au început să vorbească în limbi, unul dintre
daruri. Acesta este cel mai mic dintre cele nouă daruri enumerate de apostolul
Pavel. Ei zic: „Oh, acum Îl avem”, și au făcut o denominațiune. Mai întâi au
făcut Consiliul general, care acum este cunoscut ca „Adunarea lui Dumnezeu.”

„Dacă cineva nu vorbeşte în limbi, nu Îl are!” Dar
Dumnezeu i-a părăsit și i-a lăsat să stea acolo. Sigur.

Apoi au venit unitarienii şi au făcut botezul în
Numele lui Isus. Ei au spus: „Oh, noi Îl avem!”, și s-au organizat. Ce a urmat?
Dumnezeu i-a părăsit și i-a lăsat să rămână acolo. „Oricine vrea, lăsați-l
să vină la Mine.”
Vedeți? Unitarienii nu pot merge cu Adunarea lui Dumnezeu
şi Adunarea lui Dumnezeu nu poate merge la Unitarieni. Eu am vorbit cu unii
dintre cei mai buni oameni ai lor, printre care erau domnul Gross și dr. Pope,
și mulți alții.

Eu i-am zis: „Cum poţi nega această lucrare evidentă,
ca om învățat?”

„Păi, frate Branham”, au spus câțiva care erau
cinstiți, „noi știm că este greșit, dar ce putem face? Dacă spunem ceva acum,
întrerupem întregul program.” Așa este, și nu vei mai fi episcopul,
supraveghetorul general. Acesta este adevărul.

Frate, mai degrabă vreau să am o misiune mică la colț
sau să predic Adevărul sub un pin. Știu că acesta este Adevărul. Omul vrea
Adevărul, iar ca și creștin, tu ești obligat să porți înainte mărturia
Adevărului. Dumnezeu te va face răspunzător pentru aceasta. Dacă nu ai fost
botezat în Numele lui Isus Hristos, nu ai făcut aceste lucruri și nu ai primit
Duhul Sfânt… Voi ziceți: „Oh, eu am vorbit în limbi!” Aceasta nu înseamnă că
ai Duhul Sfânt. Eu am văzut vrăjitori, ghicitori și demoni care vorbeau în
limbi. Desigur, ei nu au Duhul Sfânt, voi știți aceasta. Ei beau sânge dintr-un
craniu de om, dansau, îl chemau pe diavolul şi vorbeau în limbi. Desigur, ei nu
au Duhul Sfânt. Astfel, dacă ai vorbit în limbi, nu înseamnă că ai Duhul Sfânt.
Singurul fel în care știi că Îl ai, este atunci când duhul tău poartă mărturie
cu Duhul Lui și ești urmat de roadele Duhului: dragostea, credința, bucuria,
pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, blândețea, smerenia, etc. Atunci știi că
ai Duhul Sfânt, pentru că El poartă mărturie despre Sine Însuși.

Vezi ce faci când te bazezi pe faptul că aparții la
Adunarea lui Dumnezeu, la baptiști sau la prezbiterieni? Pui pe tine numele
unei prostituate. Acesta este adevărul. Ieși afară din lucrul acela! Prin
aceasta nu spun să ieși din biserica ta! În privința aceasta faci ce vrei, dar ieși
afară din a te baza pe faptul că: „Eu sunt prezbiterian. Noi nu credem în
minuni!” De ce nu credeți? Biblia învață aceasta.

„O, eu aparțin Bisericii lui Hristos și noi învățăm că
zilele minunilor au trecut!” Ei sunt proroci mincinoși! Eu pot să vă arăt cu
Biblia că Isus Hristos i-a dat Bisericii putere să vindece bolnavii, să învie
morții, să scoată dracii, etc, și provoc pe oricine să-mi arate un text biblic
unde scrie că El a retras aceste lucruri din Biserică. Ce a scos-o afară din biserică? Dogmele voastre, nu Cuvântul lui Dumnezeu.
Duhul Sfânt face încă aceeași lucrare și o va face întotdeauna. Acesta este
motivul pentru care noi nu suntem o denominațiune. „Ei au o formă de evlavie
dar îi tăgăduiesc puterea. Depărtați-vă de aceștia!”
Noi nu credem în
lucrul acela.

Cum a început totul? Mă voi grăbi ca să pot spune cât
mai multe, deoarece avem o mulțime de texte referitoare la Duhul Sfânt.

Pe de altă parte, aseară am făcut o provocare cu
privire la „siguranța veșnică”, dar nu în felul cum cred baptiștii. Nu,
domnilor! Desigur, eu sunt diferit de baptiști și de teoria calvinistă, dar mă
opun categoric și doctrinei metodiste și prezbiteriene. Da, domnule. Desigur,
și unii și alții au ceva din Adevăr, dar voi trebuie să vă întoarceţi la
Adevărul absolut. Dacă fugiți de El ajungeți în pustie. Desigur.

Până astăzi, baptiștii botează prin scufundare.
Predicatorul îi botează și nouă din zece fumează țigări, merg înapoi afară,
joacă toată noaptea cărți, trișează, aleargă în jur și fac afaceri necinstite;
femeile poartă pantaloni scurți pe stradă, își scurtează părul, fumează,
bârfesc și spun glume murdare. Voi numiți aceasta creștinism și vă gândiți că
aveți siguranța veșnică? În felul acesta veți merge în iad! Voi nu v-ați simți
bine în cer. Sigur că nu. Aceea nu este siguranță veșnică. Dar când un om este
născut din nou prin Duhul Sfânt…

În ce vă privește pe voi, penticostalii, nu înseamnă
că aveți siguranța veșnică dacă săriți în sus și-n jos, vorbiți în limbi și
alergați încoace și încolo pe coridoare. Să nu vă băgați niciodată aceasta în
cap. Nu, domnule! Aceasta nu o va face, deoarece, voi știți foarte bine că
propria voastră viață poartă mărturie afară că nu sunteți în ordine cu
Dumnezeu. Aceasta este adevărul. Voi nu sunteți în ordine, deci nu puteți vorbi
despre o siguranță veșnică.

Vreau să vă întreb ceva: Există o siguranță veșnică?
Biblia spune că da. Ea spune că numele noastre au fost scrie în Cartea Vieţii
Mielului înainte de întemeierea lumii. Eu spun din nou așa cum am spus azi
dimineață. Omul care a scris cântecul: „Un nume nou a fost scris în seara
aceasta în slavă, și acesta este al meu”, a avut un gând bun, dar total greșit.
De ce? Pentru că numele voastre nu au fost scrise în seara când ați primit
salvarea! Conform Apocalipsa 13 și 17, numele voastre au fost scrise acolo
înainte de întemeierea lumii, când Isus Hristos a fost răstignit. Cum ar fi
posibil ca Dumnezeul cel infinit, care cunoaşte sfârșitul înaintea începutului,
să permită păcatului să vină pe pământ dacă nu a avut un motiv ca să facă
aceasta?

Să ne întoarcem la câteva lucruri pe care le-am spus
deja: Cine a fost mai întâi, Mântuitorul sau păcătosul? Mântuitorul, desigur.
Cine este mai puternic, Salvatorul sau păcătosul? Dacă Salvatorul poate
îndepărta păcatul, bineînțeles că este mai puternic! Dar de ce a permis să vină
păcatul? Ca să arate că El este Salvatorul.

Cine este mai puternic, Vindecătorul sau o boală?
Vindecătorul, desigur. Atunci de ce a îngăduit să vină boala? Ca să arate că El
este Vindecătorul. Acum mă simt cu adevărat evlavios. Da, domnule. Oh, Doamne!
Acestea sunt atributele Lui. De ce a lăsat să vină necazul și întristarea? Ca
să arate că El este bucurie. Cu siguranță este așa. De aceea avem noaptea, ca
să dovedească existența zilei; de aceea avem neliniște, ca să arate că există
pace. Desigur, există pro şi contra. Oh, El este minunat!

Cum a început el? Voi merge drept la el, ca să nu vă
rețin toată noaptea, pentru că există un început al tuturor lucrurilor. Aș vrea
să fiți atenți la ceea ce vă voi spune și să nu o puneți deoparte ca pe
celelalte lucruri.

Dacă ești o creatură veșnică, tu nu ai avut niciodată
un început și nu poți să ai un sfârșit, pentru că cuvântul „veșnic” înseamnă că
nu are nici început, nici sfârșit.

Cred că vă amintiți ce am spus azi dimineață când am
vorbit despre Melhisedec, care l-a întâmpinat pe Avraam pe când se întorcea de
la măcelul împăraților. Biblia spune în Evrei 7 că Levi a plătit zeciuială lui
Melhisedec pe când era încă în coapsele străbunicului său Avraam. Avraam l-a
avut pe Isaac; Isaac l-a avut pe Iacov şi Iacov l-a avut pe Levi. Au fost
tatăl, bunicul și străbunicul. Şi Biblia spune că Levi a plătit zeciuială lui
Melhisedec pe când era încă în coapsele străbuniculuisău, Avraam. Noi
vorbim despre lucrurile veșnice. Doamne, Doamne! Biblia nu a spus niciodată:
„El a făcut aceasta ca o umbră; el a făcut-o potențial,” ci scrie: „El a
plătit zeciuială.”
Amin.

Atunci, dacă noi venim prin Sămânța corectă, înseamnă
că atunci când Pavel a predicat Evanghelia, eu am fost acolo, și la fel voi.
Noi vom ajunge imediat la aceasta. Aceasta este ceea ce ne cere tot timpul
Scriptura: să ne întoarcem la Cuvânt. Gândiți-vă că erau: Levi, tatăl său
Iacov, bunicul Isaac şi străbunicul Avraam. Și pe când era încă încoapselestrăbunicului Avraam, Levi a plătit zeciuială lui Melhisedec.

Spuneți-mi, despre cine vorbește Iov în capitolul
38.4-7, când a zis: „Unde erai tu când am întemeiat pământul? Spune, dacă ai
pricepere.

Atunci când stelele dimineții izbucneau în cântări de
bucurie, și când toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?”

Cine erau acei fii ai lui Dumnezeu care scoteau
strigăte de veselie? Isus le-a zis: „Eu M-am bucurat cu voi înainte de
întemeierea lumii.” Noi nu suntem creaturi ale timpului, ci suntem creaturi ale
veșniciei.

Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage
Tatăl, Meu. Și tuturor celor ce vin la Mine, Eu le voi da Viață veșnică și-i
voi învia în ziua din urmă. Nimeni nu-i poate smulge din mâna Tatălui Meu, care
mi-i dă Mie
.”

Cum o s-o pierdeți? Vedeți, vă este frică, vă temeți,
iar aceasta este una din cele mai bune dovezi că nu ați fost nicăieri. Așa
este. Cum poate să vă mântuiască Dumnezeu dacă…

Câți din biserica aceasta vă ridicați mâinile și
credeți că Dumnezeu este infinit? Știți ce înseamnă cuvântul „infinit”? Voi nu
puteți să-l explicați. Ați luat vreodată aparatul de fotografiat și să-l fixați
la poziția „infinit”? Ei bine, aceasta înseamnă că l-ați fixat să fotografieze
departe, departe, unde nu se poate localiza. Ei bine, aceasta este  ceea ce este Dumnezeu. El este infinit. Și
dacă El este infinit, înseamnă că niciodată nu a existat ceva pe pământ: un
gândac, o muscă, un purice, un șoarece, sau orice altceva vreți, despre care să
nu fi știut Dumnezeu încă înainte de întemeierea lumii. Acesta este infinitul!

Păi, Dumnezeul cel infinit care te-a salvat, nu poate
să te piardă săptămâna viitoare, luna viitoare sau anul viitor. El nu poate să
te piardă. „…cine ascultă cuvintele Mele, și crede în Cel ce M-a trimis, are
viața veșnică, și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață.”
(Ioan
5.24). El nu poate să vă piardă.

Cine este născut din Dumnezeu, nu păcătuieşte,
pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut
din Dumnezeu.”
(1 Ioan 3.9). Cum ar putea să păcătuiască dacă acolo este o
Jertfă de păcat pentru el? Cum pot să fiu bolnav când sunt perfect sănătos? Cum
pot să fiu orb când pot să văd? Oh, Doamne! Cum pot să fiu în același timp în
clădire și afară? Cum pot să fiu beat și treaz în același timp? Nu este
posibil.

Când sunteți salvați, voi sunteți sub Ispășire și
păcatele nu vă mai sunt socotite. Nu a spus David: „Ferice de omul căruia
Dumnezeu nu-i ține în seamă păcatul”?
Dumnezeu nu ține păcatul împotriva
creaturii Lui. Aceasta este tare. Acesta nu este lapte subțiat, ci este Biblia.
Dumnezeu nu va socoti păcatul celui neprihănit.

În marea Sa îndurare, Dumnezeu nu vrea pierzarea
nimănui, ci vrea ca toţi să vină la pocăinţă; dar fiind Infinit, El știa cine
va veni și cine nu, și astfel a putut face ca toate lucrurile să lucreze după
voia Sa. Dacă nu este așa, de ce credeţi că a permis păcatul? Vedeţi? Dacă n-ar
fi existat niciodată un păcătos, El nu ar fi fost niciodată un Salvator;
atributul acesta care era în El, nu putea fi tras niciodată afară.

Cum a devenit El un Vindecător? Pentru că a permis să
vină boala, ca să Se poată descoperi ca Vindecător. Cum ar fi fost El cunoscut
vreodată? Cum putea să lucreze vreodată atributul acesta al Lui? Cum putea El
să fie un Vindecător, dacă nu ar fi existat nici o boală? El trebuia să
îngăduie boala. Nu-i de mirare că Pavel a zis în Romani 9:

Om nesocotit, nu cumva vasul de lut va zice celui
ce l-a făcut: „Pentru ce m-ai făcut așa?” Nu l-a ridicat El pe Faraon pentru
același scop, ca să-Și poată arăta slava jos în Egipt?

El are milă de cine vrea și împietrește pe cine vrea.

 Așadar nu
atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă.”

Înseamnă că voi nu aveți nimic a face cu aceasta, nu
aveți nici măcar un singur lucru de făcut. Dacă acesta este har, dacă este un
dar gratuit, nu există nici un lucru pe care să-l puteți face în schimb.
Dumnezeu ți l-a dat ție, și aceasta este voia lui Dumnezeu. Acesta este lucrul
pe care Dumnezeu ți l-a pregătit ție.

Biblia spune că noi am fost aleși încă înainte de
întemeierea lumii să fim fiii înfierii, fiii lui Dumnezeu. Atunci când Dumnezeu
a junghiat Mielul, în gândul Său, înainte de întemeierea lumii, ca să-Și
dovedească atributele Sale, ceea ce era El. Când a fost junghiat Mielul, noi am
fost junghiați împreună cu El. Când sângele Mielului a fost descoperit în
gândurile Lui, înainte de întemeierea lumii, numele meu și ale voastre au fost
scrise în Carte. Totul s-a petrecut în gândirea Lui măreață. El este Infinit,
dar de ce a permis să se întâmple toate acestea?

Aşa cum am spus, cine este mai puternic, Mântuitorul
sau păcătosul? Cine are mai multă putere? Înseamnă că Cel mai puternic l-a
îngăduit pe cel mai slab; şi a făcut aceasta numai pentru slava Sa. Când l-a
creat pe Lucifer, Dumnezeu ştia că el va fi diavolul, dar l-a lăsat să stea
acolo ca să poată arăta că El era Salvatorul, Hristos. Dumnezeu a trebuit să
lase să se întâmple așa.

Nu spune Biblia că toate lucrurile lucrează împreună
spre binele celor care Îl iubesc pe Dumnezeu? („Amin”). Atunci de ce vă este
frică? Haideți să ne trezim și să lucrăm cu inimă, orice s-ar întâmpla. Nu fiți
ca vitele necuvântătoare mânate, să trebuiască să fiți rugați și convinși! Fiți
eroi!

Îmi place aceasta. Ridicați-vă! Când eram copil, era o
povestire care mă ajuta foarte mult. Haideți să v-o spun.

În zilele Imperiului Roman era un nobil roman care l-a
auzit pe un om de nimic, pe un laș, spunând: „Este ca un brad și nu este nimeni
care să-l doboare!” Dar eroul nostru a răspuns: „Voi găsi eu o cale sau voi
face una!”

Iată-vă! Acesta este adevărul. Dacă Biblia învață că
Isus Hristos este Același ieri, azi și în veci, stați pe acesta! Nu a fost
deloc ușor în ziua când am pășit afară din Tabernacol și am pornit în lucrare.
Toți mă întrebau ce și cum se va întâmpla, iar unii ziceau: „Te vor considera
fanatic și te vor arunca în închisoare. Toate asociațiile medicale vor fi
împotriva ta!” Dar Dumnezeu mi-a zis: „Fă așa!” și eu L-am ascultat. Biblia
spune că El este Același, iar acum, focul trezirii arde în fiecare națiune de
sub cer! De ce? Pentru că am stat sus cu aceasta.

„Cum îți începi lucrul în fiecare zi?

Ți-e teamă de slujba pe care ai găsit-o?

Poți sta cu curaj în fața lucrului tău?

Ai o minte obosită și goală?

Sau stai cu curaj în fața lucrului tău?

Sau ți-e teamă chiar de el?

Dacă este așa, apucă-te de următorul lucru

Gândindu-te că mergi să-l faci.”

Stai cu aceasta! Gândește în inima ta ca Daniel și
stai cu Dumnezeu!

Unde s-au întâmplat toate acestea? Cum au avut loc? Ce
îi face pe oameni așa? De ce suntem pe cale să fim distruși? „Frate Branham, ce
te face să crezi că toate aceste lucruri vor fi șterse?” Așa se va întâmpla.
Toate aceste lucruri vor fi șterse, la fel ca la potop. Acum vom intra în
câteva lucruri adânci.

Pentru aceasta, aș vrea să vă întoarceți cu mine la
cartea Genezei capitolul 3. Dacă vreți să vedeți unde a început tot ce avem
astăzi printre noi, fiecare cult, fiecare ism sau curent, atunci mergeți în
Geneza. Câți dintre voi știu că „Geneza” înseamnă „Începutul”? Cu siguranță.
Acolo a început Biserica Catolică: Babilonul întemeiat de Nimrod. Apoi o găsim
la mijlocul Bibliei și la sfârșitul Ei. La începutul Bibliei găsim prima femeie
predicatoare și tot acolo a prins rădăcini închinarea la statui.

Câți dintre voi au citit cartea lui Hislop: „Cele două
Babiloane?” Dacă vă amintiți, chiar și Iacov l-a înșelat pe tatăl său, iar
fiica lui Laban a furat idolii și i-a ascuns sub ea. I-a dus cu ea, iar mai
târziu s-au răspândit și au pângărit totul.

Să citim în Geneza 3.1-7:

Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului
pe care le-a făcut Domnul Dumnezeu.

El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să
nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?”

Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul
tuturor pomilor din grădină.

Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii,
Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să
nu muriţi.”

Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi
muri:

Dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el,
vi se vor deschide ochii
 (Vedeţi? Căutând o lumină nouă),
şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.”

Vedeţi cum indivizii aceștia de astăzi încearcă să
scoată din Biblie? „Păi, nu este tot atât de ușor să torni apă sau să
stropești?” Nu, domnilor! Dumnezeu a scris un Îndreptar și noi trebuie să-L
urmăm întocmai! (Fratele Branham arată spre Biblia sa).

„Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut
la privit, şi că pomul era de dorit să deschidă cuiva  mintea. A luat deci din rodul lui, şi a
mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era cu ea, şi ei au mâncat.

Atunci li s-au deschis ochii la amândoi; au cunoscut
că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din
ele.”

Mi-ar plăcea să mă opresc puțin aici. Deci, trebuie să
existe un început al fiecărui lucru; și voi ați avut un început.

Aici vreau să pun baza tuturor lucrurilor despre care
am vorbit în ultimele două întâlniri. În dimineaţa aceasta, ne-am întors la
Geneza și am dramatizat puțin, arătând că atunci când a făcut pământul,
Dumnezeu a pus în el toate elementele: calciu, potasiu, etc, apoi a făcut
trupurile voastre. El Și-a așezat zidirea asemenea unui meșter zidar sau
antreprenor care își pregătește materialele necesare pentru zidirea unei case.
Dumnezeu a făcut trupul vostru și l-a așezat acolo. El știa exact, în gândul
Său, ce urma să facă.

Dumnezeu a făcut această mână în timp ce a făcut
lumea, dar duhul meu a fost făcut înainte de facerea lumii. El a făcut mâna și
trupul meu când a făcut lumea, pentru că acest trup a ieșit afară din acest
pământ și se întoarce în el. Dumnezeu a făcut aceasta. El a aşezat toate
lucrurile după marele Său Plan și după voia Sa. Şi când a creat pământul, l-a
făcut şi pe om, dar omul nu arăta chiar corect.

Noi am văzut aceasta azi dimineață când v-am povestit
cum a venit Tatăl și S-a uitat la fiul Său, făcut după chipul lui Dumnezeu, și
așa mai departe. Atunci El i-a făcut o soție, un ajutor. Amintiți-vă că toate
creaturile de pe pământ au primit numele pe care li l-a dat Adam. El a numit
vitele, fiarele și toate lucrurile.

Arheologii și mințile luminate ale științei de astăzi,
încearcă de șase mii de ani să elucideze enigma verigii care lipsește între om
și animal… Omul este un animal. Noi știm aceasta pentru că suntem făcuți…
Femeia nu a fost în creațiunea originală. Dumnezeu a încetat să mai creeze și
ani și ani mai târziu, a făcut femeia dintr-o coastă a bărbatului. Adam a pus
nume la toată creația, dar pentru el însuși nu era nimic, de aceea Dumnezeu i-a
făcut un ajutor. El a luat o coastă a lui, apoi a închis tăietura și i-a făcut
un ajutor. În duhul lui, omul era și bărbat și femeie, iar femeia este o parte
din bărbat. Astfel, când un om își ia o soție, dacă ea este nevasta corectă, o
soție dată de Dumnezeu, ea va fi doar pentru el ca o parte din el.

Acesta este motivul pentru care aveți atât de multe
probleme în căsătorie. Tu ieși afară și vezi o fată cu ochi frumoși maro sau
albaștri, sau așa ceva, un chip drăguț și cazi pentru ea. Apoi, când ea are
primul bebeluș, îi cad dinții și curând devine zbârcită și bătrână, iar atunci
vrei s-o arunci afară. Și unele dintre voi, femeilor, găsiți vreun băiat cu
părul lucios, uns cu jumătate din unsoarea mamei lui și creț, dar totul va
cădea. Vă spun aceasta din experiență. Dar ce se întâmplă? Ce este aceasta? Voi
cădeți pentru aceea. S-ar cuveni să te rogi mai întâi, pentru că femeia este
parte din tine. Dacă strângi o femeie la sânul tău și o iei de soție… ea face
o imprimare pe tine. Am să vă spun altfel ca să înțelegeți. Orice altă femeie
pe care o pui la sânul tău, nu se va potrivi cu acel tipar, iar Dumnezeu te va
face răspunzător pentru aceasta. Să țineți minte aceasta!

Tu care iei soția altuia afară… eu am auzit astăzi
despre o fetiță de aici din oraș, o sărmană mititică. A cunoscut un jucător de
cărți care i-a cumpărat tot felul de haine fine și cadouri ca s-o seducă cu
ele. Un ticălos care face așa ceva nu poate fi considerat om! Știți, un câine
nu este atât de josnic, și totuși voi numiți câinele femelă, „cățea”. Dar ea
are mai multă morală decât jumătate din femeile din Jeffersonville. Voi numiți
bătrâna femelă porc „scroafă”, dar ea este mai morală decât multe din femeile
Statelor Unite. Așa este. Știu că aceasta este spusă pe șleau, dar am vrut s-o
știți. Femeile din ziua de astăzi, nici măcar nu știu ce este morala. Ele zic:
„Nu mă mustră conștiința!” Păi, tu nici măcar nu ai vreuna, dar adevărul este
că știi ce este bine și ce este rău.

Când l-a creat pe om, Dumnezeu a separat duhul lui; El
a luat o parte din om, o coastă și a făcut din ea femeia. Aşadar, El a luat din
om duhul feminin delicat și a făcut o femeie, iar pe om l-a făcut masculin,
puternic. Când vedeți un bărbat care se poartă ca o femeie… știți, cu
manichiură, cu părul întins în jos și cu buzele vopsite, amintește-ți soră, că
este ceva greșit cu păsăroiul acela. Acolo este ceva greșit! Mai bine să ai
grijă.

Când vezi o femeie cu țigara în colțul gurii, cu o
salopetă pe ea și zicând: „Îți spun eu ce este aceasta, omule!”, ar fi bine să
fii atent la ea, frate, pentru că acolo nu este ceva în ordine. Femeia trebuie
să fie femeie; să se îmbrace și să se poarte ca o femeie. Când Dumnezeu l-a
făcut pe om, pe el l-a făcut într-un fel și pe femeie a făcut-o altfel. Și când
l-a îmbrăcat, pe om l-a îmbrăcat într-un fel, iar pe femeie a îmbrăcat-o altfel.
Biblia spune că „este o urâciune ca femeia să se îmbrace cu haine bărbătești.”

Și voi, femeilor, vă îmbrăcați cu pantaloni scurți… De
fapt, nu pantalonii sunt scurţi, ci ele au picioare lungi, merg cu bicicleta pe
stradă și poartă salopetă. Ei spun: Aceștia sunt pantaloni pentru doamne!”, dar
eu vă spun: „Nu este adevărat! Doamnele nu se îmbracă cu așa ceva. Femeile pot
face aceasta, dar doamnele, nu!” Așa este, pentru că Biblia spune clar că
femeia care se îmbracă astfel este o urâciune înaintea lui Dumnezeu; şi la fel
este bărbatul care se îmbracă cu haine femeiești.

Necazul este că pe zi ce trece, bărbații devin tot mai
feminini și femeile sunt tot mai masculine. Care este cauza? Vom vedea imediat
din Biblie. Femeile nu mai sunt femei. Desigur, nu mă refer la femeile
creștine, ci vorbesc în general. Ele vor să se poarte ca bărbații: își taie
părul ca bărbații, merg în baruri, își pun coatele pe tejghea și cântă:
„Dumnezeu să binecuvânteze America!”, cu țigara în colțul gurii.

Vreau să vă mai spun ceva, și aș vrea să fiu ascultat
cu atenție de femeile șoferițe. Eu și Billy Paul am călătorit mult în ultimele
șase luni prin țară și am notat toate accidentele pe care le-am întâlnit pe
drum. Știți câte accidente au fost provocate de femei? Din cele trei sute pe
care le-am întâlnit, numai nouăsprezece au fost provocate de bărbați, restul de
două sute optzeci și unu revenindu-le femeilor. Prin aceasta nu vreau să spun
că femeile nu sunt șoferițe bune, dar voi știți cum sunt ele: când le oprește
polițistul și le spune: „Ați comis o greșeală de circulație…”, ele sunt foarte
amabile, arată bine și sunt mieroase. Nu mai avem nici o lege! Acest lucru s-a
putut dovedi prin amenzile care se dau.

Nu este de mirare că marii lorzi din Anglia au spus:
„Democrația a fost dusă toată de vânt și nu are ancoră!” Acesta este adevărul.
Democraţia este putredă, şi are dictatori și toate celelalte rele. Totul este
putred, de aceea Dumnezeu mai are de făcut un singur lucru: să nimicească toate
lucrurile, aşa cum a promis, şi să înceapă din nou. Acum priviți cât de aproape
suntem de venirea Lui.

Când femeia… El i-a făcut lui Adam un ajutor și ea
urma să fie ajutorul lui… Eu încă nu am avut niciodată un predicator care să
fie de acord cu aceasta, fiindcă ei vor s-o prezinte în alt fel, dar pentru
mine nu are nici un sens. Ei încearcă să spună că Adam și Eva au mâncat mere.
Frate… eu nu spun aceasta ca o glumă, dar dacă mâncând mere femeile își vor
da seama că sunt goale, ar fi bine să le oferim din nou mere. Voi știți că acesta-i
adevărat. Deci nu faptul că au mâncat mere i-a făcut să-și dea seama că erau
goi. Sigur că nu. Păcatul a venit prin sex. Ei și-au dat seama că sunt goi
atunci când au luat acest rod interzis. Nu este femeia un pom roditor? Nu
sunteți voi rodul mamei voastre? Acesta este fructul de care i-a fost interzis
omului să se apropie.

Aici este un lucru mare. Știința încearcă să afle ce
este cu ființa umană… Pentru aceasta, dezgroapă oase vechi, iau fosile, iau
cranii și oase și încearcă să le facă să arate ca o ființă umană. Ei știu că
cea mai apropiată specie de ființa umană, pe care au găsit-o, este cimpanzeul.
El este cea mai apropiată specie de ființa umană, dar nu are nici o legătură cu
ființa umană, care este cea mai superioară.

Cea mai simplă formă de viață care există este
broasca, iar cea mai complexă este ființa umană. Dumnezeu a început de jos, de
la formele cele mai simple, iar în final a adus la suprafaţă imaginea Sa –
omul. El a făcut păsările și fiarele, iar la urmă a ajuns la imaginea lui Dumnezeu.
El l-a făcut pe om în acel chip și acesta este cea mai înaltă formă de viață.
Mormolocul este cea mai inferioară formă care s-a transformat în broască și așa
mai departe.

Acum ajungem la această verigă pierdută, pe care ei nu
o pot găsi. Priviți Scriptura! Mulți dintre voi nu veți fi de acord cu
aceasta… dar aș vrea s-o păstrați în minte și să nu aveți prejudecăți cu
privire la ce voi spune. Știu că mulți dintre voi l-ați ascultat pe doctorul
DeHaan, un cunoscut frate baptist și un renumit doctor în știință. El a primit
multă inteligenţă în creier şi este un om deștept, dar a luat învățătura lui
Josepus și a spus că atunci când fiii lui Dumnezeu au văzut că fiicele
oamenilor erau frumoase „au trecut în trup uman” și le-au luat de neveste;
astfel au apărut uriașii din țara Nod. Auziți? „Când fiii lui Dumnezeu, îngerii
căzuți, au văzut fiicele oamenilor, le-au luat de neveste și au trăit cu ele;
dorința lor sexuală a fost atât de mare încât, fiindcă păcătoși de la cădere,
s-au întrupat în carne umană. Păi, dacă ar face aceasta, ar distruge vindecarea
divină și toate celelalte. Dacă Diavolul poate crea înseamnă că este egal cu
Dumnezeu. Dar Diavolul nu poate crea! Vreau să-mi arătați un loc unde diavolul
poate crea. El nu poate crea, ci pervertește ceea ce a fost creat. El nu este
creator, ci este doar un pervertitor.

Atunci ce s-a întâmplat acolo? Priviți! Iată versiunea
mea despre veriga pierdută. Ei au un cimpanzeu, dar tu nu poți să împerechezi
un cimpanzeu cu o femeie și să obții un copil. Tu nu poți încrucișa o ființă
umană cu un animal. Nu se vor amesteca. 

 Când am fost în
Africa, am observat că albii îi tratau pe sărmanii oameni de culoare în așa
fel; iar cineva mi-a zis: „Păi, ei sunt doar niște animale!”

„Poftim? Ei sunt tot atât de mult umani ca voi, poate
ceva mai mult.”

Dați-mi voie să vă spun că atunci când aveți o
asemenea atitudine, mergeți înapoi către un animal.

Și am adăugat: „Indiferent dacă este negru ca
pământul, albastru ca indigoul sau galben ca un dovleac, omul acela poate să-ți
salveze viața printr-o transfuzie de sânge; dar sângele unui animal nu puteți
să-l primiți în voi!”

Nu are importanță dacă pielea este albă, galbenă,
neagră sau cafenie, Biblia spune că Dumnezeu i-a făcut pe  toți oamenii dintr-un singur sânge. Acesta
este adevărul.  Unde trăim și culoarea
pielii nu are nimic a face cu aceasta, Dumnezeu i-a făcut pe toți oamenii
dintr-un singur om, dintr-un singur sânge. Astfel, omul de culoare nu poate
spune: „Chinezul acesta este galben și ca atare nu am nici o legătură cu
el!”  El este fratele tău.

Cu ajutorul Bibliei, am să vă dovedesc că şarpele este
veriga lipsă dintre cimpanzeu şi om,pentru că, ascultați și notați
aceasta: șarpele nu era o reptilă, ci „era cel mai șiret dintre toate
fiarele câmpului.”

Am căutat în toate dicționarele de astăzi însemnătatea
cuvântului „șiret” şi am găsit următoarea explicaţie: „șiret = subtil, deștept,
viclean, înșelător”. Cea mai bună interpretare a cuvântului evreiesc „mahah”
este „a avea adevărata cunoaștere a principiilor vieții.”

Haideți să privim puțin acest lucru.

El era deștept și viclean, și totuși era numit
„șarpe”. Țineți minte că șarpele era cel mai deștept și mai apropiat de ființa
umană decât toate animalele de pe câmp. El nu era o reptilă; blestemul l-a
transformat în reptilă. Biblia spune că era cel mai frumos dintre toate
animalele și adevărul este că nici chiar blestemul nu i-a luat toată
frumusețea, deoarece şi acum culorile lui sunt frumoase. Grația mișcărilor și
abilitatea lui sunt la fel, dar Dumnezeu a spus că îi vor dispărea picioarele
și se va târî pe pântece. Oricât veți căuta, nu veți găsi nici un os care să-l
facă să arate ca un om. Acesta este motivul pentru care l-a pierdut știința din
vedere. Dar iată-l!

Dumnezeu a ascuns aceasta de ochii celor înțelepți și
pricepuți, și a promis s-o descopere fiilor lui Dumnezeu, în ultimele  zile, atunci când fiii lui Dumnezeu vor fi
făcuți cunoscuți, „fiii lui Dumnezeu care s-au bucurat chiar înainte de
întemeierea lumii.” Când măreața descoperire a Dumnezeirii și a altor lucruri
vor fi aduse jos în zilele din urmă, El va manifesta aceste lucruri prin fiii
lui Dumnezeu. Voi știți că Scriptura învață aceasta, și iată-ne aici! Acesta
este motivul pentru care Dumnezeu ne deschide aceste lucruri. Dumnezeu Își
aduce fiii în manifestare. El merge înafara limitelor oricărei cunoștințe
umane, departe în descoperirile spirituale, și aduce Aceasta jos. Nu ne învață
Biblia clar că „Aici este înțelepciunea!”? Nu ceea ce a învățat cineva
în vreun seminar, ci ceea ce a învățat pe genunchi înaintea lui Dumnezeu, și
ceea ce i-a făcut lui Dumnezeu plăcere să-i dea. Fiii lui Dumnezeu făcuți
cunoscuți!

Iată șarpele, iată cum arăta el. Am să vă dau
descrierea mea despre el. Venim înapoi de la celulă și mormoloc până la
maimuță, la cimpanzeu, apoi de la cimpanzeu sărim la om, şi ne mirăm de ce.
Știința vine și spune imediat: „Așteptați puțin! Noi putem încrucișa femeia cu
cimpanzeul și apoi invers, bărbatul cu o femelă cimpanzeu.” Dar nu va merge.
Animalele se pot împerechea între ele, dar cu omul nu merge. Sângele lui nu se
poate amesteca pentru că este total diferit.

Trebuie să fie un tip de sânge intermediar, dar
știința nu poate găsi animalul acela. Aleluia! Acum mă simt foarte bine!
Observați. De ce? Pentru că Dumnezeu a ascuns acest lucru de ei. În șarpe nu
există nici un os care să arate ca un os uman. Dumnezeu a ascuns atât de bine
acest lucru, încât nu poate fi descoperit de omul deștept. Vă voi arăta de unde
vine acest om deștept. Vedeți, el nu poate să vadă prin înțelepciune, ci
trebuie să vină prin descoperire: „Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui
viu…” „Pe această piatră voi zidi Biserica Mea; și porțile iadului nu o vor
birui.”
Descoperire spirituală.

Cum a ştiut Abel să jertfească un miel, în timp ce
Cain a oferit roadele câmpului? Abel a primit o descoperire duhovnicească. Tu
nu o obții prin seminare, nici prin denominațiuni, ci o primești din ceruri.

Acum priviți șarpele de la început! Haideți să-l
descriem. El era un individ puternic și mare, şi se situa între cimpanzeu și
om: o ființă superioară, iar diavolul, Lucifer știa că acela era singurul sânge
care se putea amesteca cu sângele uman, era singura creatură care putea face
aceasta. Nu se putea cu cimpanzeul, pentru că sângele lui nu se putea amesteca
cu al omului. Acest lucru nu era posibil cu nici un alt animal: nici cu oaia,
nici cu calul, cu nimeni. Dar cu șarpele se putea.

Haideți să-l privim și să vedem cum arăta el. Era un
individ mare și puternic, un uriaș preistoric. Ei au găsit acele oase mari, iar
eu vă voi arăta în Biblie. Să zicem că această ființă mare avea zece picioare
înălţime (aproximativ 2,5-3 metri), umeri mari și puternici, și arăta ca un om.
Mai mult, sângele lui era asemănător cu al omului. Voi puteți încrucișa
animalele; ele pot lua sânge superior, forme superioare de viață, dar nu pot trece
pe tărâmul uman, pentru că ultima legătură a fost ruptă. Câți dintre voi știu
că știința nu poate găsi veriga lipsă? Toți știți aceasta. De ce nu o pot găsi?
Pentru că este şarpele. Aici era el, un individ mare. Și diavolul vine acum jos
și spune: „Eu pot inspira.”

Astfel, ține minte că atunci când te uiți la o femeie
și flirtezi cu ea, ești uns de diavolul, pentru că aceea nu este nevasta ta.
Diavolul coborât și a intrat în șarpe, iar el a găsit-o pe Eva, care se plimba
goală prin grădina Eden, și i-a vorbit despre fructul între (din
mijloc). „Între” înseamnă „mijloc”, și așa mai departe. Suntem
într-o adunare amestecată, dar înțelegeți. Și el i-a zis: „Acesta este plăcut
ochiului.” Ce a făcut șarpele?

A făcut dragoste cu Eva, a trăit cu ea ca un soț, iar
femeia a văzut că era plăcut, așa că a mers și i-a spus bărbatului ei, dar ea
era deja însărcinată de Satan și l-a născut pe primul ei fiu, pe Cain, fiul lui
Satan. Voi ziceți: „Aceasta-i greșit!” Bine. Vom vedea imediat dacă este greșit
sau nu. „Vrăjmășie voi pune între sămânța ta și sămânța șarpelui.” (Geneza
3.15). Între cine? Sămânța șarpelui și cea a femeii.Femeia avea
o Sămânță și la fel șarpele. „…Aceasta îți va zdrobi capul, și tu îi vei
zdrobi călcâiul.”
„A zdrobi” înseamnă „a face o ispășire.” Acolo este
„sămânța” șarpelui. Observați. Aici vin afară acești doi oameni. Acest șarpe,
acest individ uriaș s-a făcut vinovat de adulter cu soția lui Adam. În ce
constă păcatul astăzi? Ce se întâmplă acum? Sunt sigur că înțelegeți la ce mă
refer.

Și când au făcut aceasta, Dumnezeu i-a strigat pe Adam
și pe Eva. Dar omul a spus: „Sunt gol.” „Cine ţi-a spus că eşti gol?”
l-a întrebat Domnul. Atunci ei au început să arunce vina, după moda armatei:

„Păi, femeia pe care mi-ai dat-o Tu, a făcut aceasta.
Ea m-a îndemnat.” La rândul ei, femeia a zis: „Șarpele mi-a dat un măr”.?

Ei bine, predicatorule, vino-ți în fire! Ea a zis: „Șarpele
m-a amăgit.”
Știți ce înseamnă „a amăgi”? „A înșela, a pângări, a murdări.”
Și așa era ea. diavolul nu i-a dat niciodată un măr. „Șarpele m-a amăgit.” Și
aceasta a adus blestemul.

Astfel, Domnul i-a zis femeii: „Pentru că ai ascultat
de șarpe și nu de bărbatul tău, ai luat Viața din lume, de aceea voi mări
foarte mult suferința și însărcinarea ta: cu durere vei naște copii, și dorințele
tale se vor ține după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.”
(v. 16).

Omului i-a zis: „Pentru că ai ascultat de nevasta ta,
în loc să asculți de Mine…, te-am luat din pământ şi te-am făcut ființa cea mai
superioară, dar  te vei întoarce înapoi
în țărână.”

„Șarpe, pentru că ai făcut aceasta, nu vei mai avea
picioare, ci te vei târî pe pântece în toate zilele vieții tale; vei fi urât de
toți și hrana ta va fi țărâna.” Iată-vă! Aceasta este veriga lipsă.

Aici vine Cain. Să îi privim natura. Cine este el? Un
om de afaceri viclean. El ară câmpiile. Este deștept, inteligent și religios,
foarte religios. Priviți atributele lui. Aici apare el. El știe că este moral
și vrea să meargă la biserică. Își zidește o biserică, își face un altar și
aduce o jertfă. El zidește un altar și pune pe el flori. Pune pe el roadele
câmpului și i le oferă lui Dumnezeu, zicând: „Iată, Doamne, știu că noi am
mâncat mere și că aceasta a cauzat…” Unele din progeniturile lui au aceeași
părere. El a cules mere de pe câmp, le-a pus pe altar şi a zis: „Acestea vor
face ispășirea.” Dar Dumnezeu a spus: „Nu au fost merele!” Dar, prin
descoperire spirituală, Abel a știut că era vorba de sânge. Acesta este motivul
pentru care a luat un miel, i-a tăiat gâtul și l-a adus jertfă, iar Dumnezeu a
zis: „Este bine. Sângele este cel ce face ispășirea.” Voi știți despre ce sânge
vorbesc. În regulă. Deci sângele a făcut-o.

Acum priviți. Când Cain a văzut că fratele lui
holly-roller a fost primit înaintea lui Dumnezeu și au avut loc semne și
minuni, a devenit gelos și a zis: „Voi opri chiar acum prostia aceasta!”
Uitați-vă la frații lui, uitați-vă la copiii lui de astăzi! „Eu sunt mai
deștept decât el”, și s-a mâniat. De unde a venit mânia? El s-a mâniat și l-a
omorât pe fratele lui, deci era un ucigaș. Puteți să-L numiți pe Dumnezeu
ucigaș? Adam a fost fiul lui Dumnezeu. Aşa spune Biblia: „…Adam, fiul lui
Dumnezeu.”
(Luca 3.38). Dacă Adam era fiul lui Dumnezeu, se trăgea din
izvorul curat, ceea ce înseamnă că invidia, gelozia și celelalte lucruri rele
nu puteau veni de la el. Toate acestea trebuiau să vină dintr-un alt izvor;
veneau de la Satana, care este ucigaş de la început. Biblia spune că „el era
mincinos şi ucigaş de la început
.” Aici avem un tip spre moartea lui
Hristos. Apoi, în locul lui Abel a fost ridicat Set. Vedeți? Moartea,
îngroparea și învierea lui Hristos.

De aici vin uriașii voștri. Atunci Cain s-a dus în
țara lui Nod. Dacă tatăl lui era un individ mare și uriaș, cum a arătat Cain?
Ca tăticul lui. El a fugit în țara Nod și s-a căsătorit cu una din surorile
lui. Era singurul lucru pe care putea să-l facă, pentru că nu existau alte
femei decât cele venite prin Eva. Se spune că ar fi avut șaptezeci de fii și
fiice. Biblia nu înregistrează nașterea fiicelor, ci doar pe a fiilor, iar dacă
Eva nu ar fi avut fiice, înseamnă că la moartea ei ar fi încetat existența
rasei umane. Ea a trebuit să aibă fiice, iar el a trebuit să se însoare cu
propria lui soră. Cain a plecat în ţara Nod, și-a luat o nevastă şi acolo au
avut copii, uriașii pe care i-au găsit ei și care erau copiii căzuți ai lui
Dumnezeu. Iată veriga voastră care lipsește.

Priviți sămânța șarpelui și amintiți-vă că sămânța
șarpelui este religioasă. S-o privim pentru câteva minute să vedem cum se
mișcă. Iată-l pe el, sămânța șarpelui. Ce li s-a întâmplat? Lăsați-mă să vă
citesc ceva ce tocmai mi-am notat în după-amiaza aceasta. Cine a venit prin
linia lui Set?

 „Mai întâi a
venit Abel, apoi a urmat Set; după Set a venit Noe; după Noe a venit Sem; după
Sem a venit Avraam; după Avraam a venit Isaac; după Isaac a venit Iacov; după
Iacov a venit Iuda; după Iuda a venit David și după David a venit Hristos, în
desăvârșire.”
(Matei 1.1-7).

Priviți cum a locuit Duhul
lui Hristos în Abel.

Uitați-vă cum a locuit în Set; priviți cum a locuit în
Iuda și în David. Priviţi acelaşi Duh care a locuit prin toate epocile în
sămânța aceea neprihănită. Indiferent ce au făcut ei, erau aleși mai dinainte.
Uitați-vă la Iacov, un murdar… Nu spun aceasta ca un sacrilegiu, dar Iacov
era un micuț necinstit care s-a agățat tot timpul de fusta mamei lui, un băiat
mămos. Apoi a pus câteva lucruri peste el, s-a dus și l-a înșelat pe tatăl său,
ca să obțină binecuvântarea; dar aceasta îi fusese dată încă înainte de întemeierea
lumii. Cu siguranță. Apoi a mers afară și l-a mințit pe socrul său; a luat ceva
bețe vărgate, bețe de plop și le-a pus în apă, ca să sperie vitele când erau
însărcinate, ca să le facă să fete viței tărcați care să fie ai lui.

 Cu toate
acestea, Dumnezeu l-a binecuvântat și a spus: „Vai de oricine spune ceva
împotriva lui Iacov.” Vă amintiţi ce a spus profetul fals Balaam; el a prorocit
corect: „Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta, și blestemat să fie
oricine te va blestema
!” (Numeri 24.9). „Te-am luat, Iacove; te-am găsit
într-o țară străină. Așa cum își scutură vulturul cuibul, te-am scuturat și
te-am scos afară.” Aleluia! „…nici prin putere, nici prin tărie, ci prin
Duhul Meu – zice Domnul.”
(Zaharia 4.6). Priviți cum vine aceasta jos în desăvârșire.
Duhul a lucrat la desăvârșirea în Hristos, a venit prin fiecare patriarh drept
în jos. Indiferent ce au făcut ei sau au zis, ei erau Sămânța Celui neprihănit.

Oh, mă simt așa de bine! Când neprihănitul Avraam  l-a întâlnit pe Melhisedec, care era Dumnezeu
Însuși… Cine era Melhisedec? „Împăratul Salemului, care este Împăratul
Ierusalimului, Domnul păcii. El nu avea nici mamă, nici tată; El nu a avut
niciodată început al zilelor, nici sfârșit al vieții
.” Oricine este El,
este încă viu. „El nu a fost născut niciodată și nu va muri niciodată. El nu a
avut nici tată, nici mamă el nu a avut nici început al zilelor, nici sfârșit al
vieții.” Spuneți-mi Cine este Acesta? Dumnezeul cel veșnic, ceea ce noi numim
teofanie. Teofanie este ceea ce este. Nu un mit, ci ceva ce a fost arătat. Voi
știți că El a venit la Avraam în cort acolo sus, ca un înger, și a profețit că
Sara va avea un fiu, iar ea a râs în sinea ei când a auzit, și așa mai departe.
Este același lucru. Avraam L-a întâlnit pe Melhisedec şi i-a plătit zeciuială
din tot, iar lucrul acesta i s-a considerat şi nepotului său Levi. Sămânța
adevărată!

Acum să revenim la sămânța șarpelui. Să nu uitați că
între cele două semințe este vrăjmășie și război. Sămânța șarpelui vine
înainte. Și ce produce ea? Haideți să luăm primii câțiva ani. Priviți ce are
loc acolo. Vom citi până jos, pentru că tocmai am verificat-o. Sămânța șarpelui
l-a produs pe Cain. El s-a dus în țara Nod, a produs uriași, care mai târziu au
mers în țara lui Noe. Ei erau oameni educați și inteligenți, este adevărat? Ei
erau constructori, inventatori, oameni de știință; nu prin sămânța celor
neprihăniți, ci prin sămânța lui Satan, șarpele. Așa spune Scriptura. Ei au
prelucrat bronzul, fierul și metalele, au construit case și așa mai departe. Așa
spune Biblia; și își băteau joc de Sămânța femeii, de neprihănitul Noe. Este
adevărat? („Amin”).

Să-i urmărim puțin mai departe. Apoi, Noe s-a urcat în
corabie şi toată  acea aglomerare de
păcate a fost nimicită. Ei erau foarte deștepți și se bazau pe inteligenți. Dar
când Dumnezeu a privit jos, a văzut că nu mai erau rămași prea mulți, așa că
l-a luat în arcă doar pe Noe și familia lui, și a plouat distrugând totul. Însă
înainte de aceasta, El l-a luat pe Enoh sus. Este adevărat? („Amin”). Acolo era
toată sămânța, aproape toată sămânța; dar scopul Lui trebuie împlinit. 

Noe și fiii săi: Sem, Ham și Iafet au venit pe linia
neprihănită. Atunci cum a trecut sămânța șarpelui dincoace? Sămânța șarpelui a
trecut dincoace în arcă; prin femeie, întocmai ca la început, prin nevestele
lor. Ele au purtat sămânța lui Satan, prin arcă, întocmai cum a purtat Eva
sămânța lui Satan, ca să dea naștere lui Cain. Și voi puneți femeile pe
platformele voastre ca predicatoare? Biblia condamnă aceasta! Pavel a spus: „Dacă
crede cineva că este proroc sau insuflat de Dumnezeu, să înțeleagă că ce vă
spun eu este o poruncă a Domnului. Și dacă cineva nu înțelege, să nu
înțeleagă.”
(1 Corinteni 14.37-38).

Acesta este motivul pentru care am ieșit din biserica
baptistă. Cred că fratele Fleeman era acolo în seara aceea. El a fost prezent
când dr. Davis mi-a spus: „Stai aici și ordinează aceste femei ca
predicatoare!”

„Nu voi face aceasta!” am răspuns eu.

„Atunci te dau afară!”

„Prefer să fiu dat afară. Acesta este Cuvântul lui
Dumnezeu, și El condamnă așa ceva. Şi dacă El îl condamnă, eu nu pot să-l fac!”
Nu, domnilor! Oricine face aceasta arată că este un învățător fals, un proroc
mincinos. Biblia spune că ei vor fi și „dacă ar fi cu putință, i-ar înșela
chiar și pe cei aleși.” Iată-vă!

Observați! În corabie a fost și Ham cu soția lui. Ham
avea pus peste el un blestem. Din Ham a ieșit Nimrod, care a zidit Babilonul,
iar din Babilon a ieşit biserica catolică – acolo este începutul ei. Apoi, a
venit în jos prin Ahab, iar din Ahab, a venit în Iuda Iscarioteanul; și a
sfârșit în Antihrist. Astfel, în aceste zile din urmă, aici este duhul
Antihrist și Duhul lui Hristos. Duhul lui Antihrist spune: „Zilele minunilor au
trecut!” dar Duhul lui Hristos zice: „El este Același ieri, azi și în veci.”
Duhul lui Antihrist spune: „Nu contează dacă ești botezat în „Tată, Fiu și
Duh Sfânt”, nici dacă ai fost stropit sau s-a turnat apă peste tine! Este
acelaşi lucru!” Dar Biblia spune că Dumnezeu este infailibil și nu Se poate
schimba. Pe cine vei sluji? Depinde de tine. Tu spui: „Pot locui cei doi
împreună? Frate Branham, tu ai spus că pe arcă au fost amândoi: Ham şi Sem.”
Da, acesta este adevărul. Ham era rău, în timp ce Sem era religios și
neprihănit. În ordine.

Haideți să-l urmărim pe Ham. Ham a fost în aceeași
arcă cu Sem. Unul era drept, în timp ce celălalt era nedrept. Cioara era pe
aceeași corabie cu porumbelul. Iuda și Isus erau în aceeași biserică;
Antihristul și Duhul Sfânt erau în aceeași biserică, iar astăzi lucrează
acelaşi duh, având doar o formă de evlavie, dar tăgăduind puterea.
Îndepărtați-vă de aceștia! Duhul Sfânt pretinde că Isus Hristos este Același
ieri, azi și în veci. Care parte o vei alege?

Antihristul spune că Aceasta este doar o carte de
crezuri (Fratele Branham arată Biblia lui). Ei spun: „Noi vom repeta crezul
apostolic!”, dar eu provoc pe orice predicator să-mi arate unde se găsește în
Biblie Crezul apostolic: „Cred în Dumnezeu, Tatăl Atotputernic, Creatorul
cerurilor și al pământului; și în Isus Hristos, Fiul Lui; cred în sfânta biserică
romano-catolică, împărtășirea sfinților.” Unde găsiți voi aceasta în Biblie? Şi
totuşi repetaţi acest lucru în marile voastre biserici metodiste și baptiste.
Aceasta este o doctrină de la diavolul și este învățată de profeții falși.

Sper că nu vă rănesc simțurile, dar o spun pentru
tabernacolul acesta. În ce vă privește pe cei de aici, de la Tabernacolul
Branham, abțineți-vă de la astfel de lucruri. A crede în împărtășirea sfinților
este spiritism, pentru că „există un singur Mijlocitor între Dumnezeu și
oameni: Omul Isus Hristos
.” (1 Timotei 2.5). Să nu vă pese cât de multe
Maria există! Vedeți cum s-a purtat mai departe sămânța șarpelui? Priviți ce-i
astăzi în America. America este sămânța diavolului. Ce este ea? O națiune a
femeii. Ați auzit bine: „Aceasta este o lume a femeii.” Acesta este adevărul.
Este o lume a femeii, pentru că femeia așază modelul.

Nu demult am fost în Elveția, iar o femeie cu Duhul
Sfânt mi-a zis: „Aş vrea să merg în America pentru că am auzit că femeile au
libertate acolo.” Când am auzit-o ce spune, i-am spus: „Lasă-mă să-ți spun la
ce duce aceasta…” iar după ce i-am spus ce aveam de spus, ea a zis: „Oh,
milă, eu nu vreau nimic din aceasta.” Știți, acolo ei nu fac lucrurile care se
fac aici.

Ce este ea? Lăsați-mă să vă arăt că America este o
femeie. Pe moneda noastră este chipul unei femei; aici totul este o femeie.
Spuneți-mi nu sunt destule cârciumi cu băuturi ilegale în țară? Aduceți în
acest oraș patruzeci de cârciumi ilegale și trei prostituate care arată bine, și
puneți-le să danseze pe stradă. Ele vor duce în iad mai multe suflete decât
toate cârciumile pe care le puteți aduce în oraș. Cine face aceasta? Femeia. Ce
este ea? Dumnezeul Americii.

Luați câteva din aceste actrițe de cinema care sunt
măritate de patru sau de cinci ori și trăiesc în același timp cu patru sau
cinci bărbați; unele din aceste reviste le expun fotografiate în pielea goală,
iar voi, fetițelor, le luați ca exemplu. De ce? Pentru că mamele voastre și
poate bunicile voastre… Vedeți unde lucrează această sămânță a șarpelui?

Desigur, aceasta este. Ce a făcut aceasta? Dacă sub
Lege, fărădelegea era pedepsită paisprezece generații, cum este astăzi când
Sămânța celui neprihănit este aproape prelucrată? Dumnezeu a spus că dacă El nu
ar scurta timpul, nu ar mai găsi pe nimeni când va veni. Noi suntem în timpul
sfârșitului. Căutați-i în seara aceasta pe cei neprihăniți; mergeți prin
cetăți!

Oh, voi îi veți găsi pe membrii bisericii cât se poate
de loiali la baptiști, prezbiterieni și așa mai departe, dar ei nu au de-a face
cu Dumnezeu mai mult decât are un iepure să-și pună schiuri. Ei nu știu nimic
despre El. Tot ce știu ei este:

„Ești creștin?” „Sunt catolic.” „Ești creștin?” „Sunt baptist.”
„Ești creștin?” „Sunt prezbiterian.” „Ești creștin?” „Sunt penticostal.”
Aceasta nu are nimic de-a face cu El. Tu ești creștin pentru că acest Dumnezeu
te-a salvat prin harul Său. Tu știi aceasta pentru că Ceva ți-a schimbat viața
și acum trăiești diferit; ești o persoană, o făptură nouă în Hristos Isus.  Desigur.

Vedeți unde este sămânța șarpelui? Ce era sămânța
șarpelui? Curvia. Sunteți atenți? Curvia cu Eva. Ce s-a întâmplat prin aceasta?
Ce a adus la suprafață? Ce este ea în seara aceasta?

Priviți cu câțiva ani în urmă când s-a compus cântecul
acela… Mai demult, ei obișnuiau să cenzureze cântecele înainte de a fi
transmise la radio. Dar primul care s-a transmis necenzurat a fost:

Învârtiți fetițele, învârtiți-le

Să-şi arate genunchii frumoşi.

Râdeți la tata și la mama, și dați-le la toți un

Ha-ha-ha!

Acesta este primul cântec pe care l-au lăsat să se
strecoare fără cenzură. Unde credeți că este în seara aceasta băiatul care l-a
compus? Este mort. Ce credeți despre Clara Bow, cea care a ieșit afară prima și
a spus: „curbe periculoase” și striptease (care se dezbracă în public), și a
trimis mii de suflete în iad? Unde credeți că este ea în seara aceasta? A murit
de multă vreme. Unde este ea, unde este trupul ei? Trupul ei a fost mâncat de viermi,
iar sufletul ei stă acolo înaintea dreptului Dumnezeu.

Unde este omul care a luat femeia aceea și a făcut
hainele acelea imorale și murdare pe care le îmbracă ele, ca să le împingă cu
totul afară într-un fel sau altul, și să le potrivească greșit? De ce fac ele
aceasta? De ce purtați acel fel de lucruri? Pentru că vreți ca bărbații să se
uite la voi, și nu este o altă cale s-o faceți. Știți că atunci când faceți
aceasta, când un păcătos se uită la voi, sunteți vinovate, iar într-o zi veți
sta la bara de judecată și veți fi vinovate pentru comiterea adulterului? Voi
ziceți: „Frate Branham eu au fost tot timpul credincioasă soțului meu.” Tu vei
fi socotită vinovată de comiterea curviei pentru că Isus a spus clar: „…oricine
privește o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea în inima lui.”
(Matei 5.28). când omul acela va trebui să răspundă pentru comiterea curviei,
cine este cea găsită vinovată că a cauzat-o? Tu, felul în care te-ai îmbrăcat
și te-ai prezentat pe tine însuți. Desigur, prin aceasta nu spun că voi trebuie
să arătați ca ieșite dintr-o cutie antică, dar puteți să arătați ca o doamnă.

Când ieșiți afară cu acele fuste scurte, cu
pantalonașii voștri scurți, și legați o panglică micuță în jur în felul acesta,
și mergeți pe stradă în jos cu o țigară în colțul gurii, voi nu faceți aceasta
cu nici un scop bun. Voi puteți fi inocente, dar diavolul vă folosește ca o
unealtă întocmai cum a făcut cu Eva. De ce este aceasta o națiune a femeii?
Pentru că ea conduce direct în catolicism. Ce face ea? Voi nu îi veți auzi
niciodată vorbind despre Isus, ci spun: „Ave Maria! Maria, mama lui Dumnezeu!
Sfânta Cecilia” și tot felul de sfinți morți.

Anul trecut am fost jos în Mexico și acolo am văzut o
femeie sărmană care venea târându-se pe genunchi, plângând și ținându-și
mâinile. Bărbatul mergea alături de ea, cu doi copii mici în brațe, și plângeau
pentru mama lor care suferea pentru că murise o femeie pe care ei o numeau
sfântă. Ei aveau statuia femeii acolo sus pe deal. Cineva a ucis-o și dacă a
fost omorâtă în felul acesta, desigur, era o sfântă. Ea era catolică, iar
femeia aceea trebuia să se târască două mile pe genunchi, pe un drum de piatră
de pavaj, în semn de căință. Frate, dacă există un singur lucru pe care trebuie
să-l fac eu, Isus  Hristos a murit
degeaba. Eu sunt salvat prin har; nu prin mine însumi, ci prin voia și
bunătatea lui Dumnezeu.

În Mexico City a fost adus la viață un bebeluș mort și
au avut loc alte câteva lucruri, ceea ce a făcut ca douăzeci de mii de catolici
L-au primit pe Hristos ca Salvator personal odată. Preoții aceia nu au putut
zice nimic; erau prea mulți și puteau începe o revoltă. Astfel, un reporter
mi-a zis:

„Domnule Branham, crezi că sfinții noștri pot face
același lucru pe care îl faci tu?”

Cunoscând doctrina lor, am zis: „Desigur, dacă sunt în
viață.” Vedeți? Tu nu poți fi un sfânt catolic până când nu mori. Voi știți
aceasta.

Astfel, el mi-a zis: „Oh, dar tu nu poți fi sfânt până
când nu mori!”

„Unde citiți voi aceasta? Pavel a spus: „…către
sfinții care sunt în Efes
…”, și cei care sunt chemați de Dumnezeu. El își
adresa scrisoarea sa „către sfinții care sunt în Efes și către sfinții din
alte locuri, din Galatia, către sfinții din Roma”
și așa mai departe. Către
sfinții vii. Cum este aceasta?

Atunci el a zis: „Desigur, noi nu ar trebui să ne
certăm cu privire la Biblie deoarece, noi suntem biserica și credem ceea ce
spune biserica. Nouă nu ne pasă ce spune Biblia. Este ceea ce spune biserica.”
Apoi m-a întrebat: „Care este părea ta despre Biserica catolică?”

„Aș fi vrut să nu mă fi întrebat aceasta, dar dacă
m-ai întrebat, am să-ți spun adevărul.”

„Păi, vreau să-mi spui adevărul”, a zis el.

„Este cea mai înaltă formă de spiritism pe care o
cunosc.”

„De ce crezi aceasta?”

„Orice legătură cu morții este spiritism.” Apoi am spus:
„Dacă sfântul acela răspunde, atunci el este în iad, pentru că Biblia spune că
cei care au trecut dincolo nu mai pot veni înapoi.” Acesta este adevărul. Și am
mai zis: „Dacă vorbește, acela este diavolul care vorbește ca un sfânt; după
toate acestea nu este sfântul.”

„Ei bine, numai o clipă!”, a spus el, „Și voi aveți
mijlocitori morți!”

„Unde?”, am întrebat eu.

„Păi, Isus Hristos a murit.”

„Este adevărat”, am răspuns eu, „dar El a înviat și
trăiește ca să facă mijlocire, și este singurul Mijlocitor între Dumnezeu și
om.” (1 Timotei 2.5).

„…Am fost mort și iată că sunt viu în vecii vecilor.
Eu am cheile morții și ale iadului.”
(Apocalipsa 1.18).

Oricine vrea, lăsați-l să vină și să bea fără
plată din apele Vieții.”
 Doamne!
Acesta este Dumnezeul nostru! Acesta este Dumnezeul nostru!

Sămânța Celui neprihănit este aproape terminată.
Vorbiți-le oamenilor despre lucrurile acestea. Vorbiți-le despre întoarcerea la
calea Bibliei. Vorbiți-le despre minuni. Vorbiți-le despre toate acestea.
Biserica lor nu crede aceasta, de aceea ei sunt copii bastarzi față de
Dumnezeu. Biblia spune că dacă nu putem suferi prigoane, încercări, batjocuri
și să fim numiți „holly-rollers” și așa mai departe; dacă nu puteți suporta
aceasta, sunteți copii din curvie și nu copii ai lui Dumnezeu. Așa spune
Biblia. Numiți-mă „holly-roller”, dacă vreți, numiți-mă cum vreți. Cât timp
inima mea este în ordine cu Dumnezeu, și experiența mea se potrivește cu Biblia
lui Dumnezeu, știu că merg bine. Da, domnule. Aceasta este ceea ce credem noi.
Aceasta este Biserica Dumnezeului celui viu, care nu vine prin teologie. Ea nu
vine prin vreo concepție intelectuală făcută de om, ci vine prin Adevărul
descoperit că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Dacă stau pe o concepţie
intelectuală doar pentru că biserica baptistă sau metodistă m-a învățat un
lucru sau altul, sunt pierdut. Eu vreau să stau pe Cuvântul Bibliei! Dacă sunt
botezat în Numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt, apoi un predicator îmi
spune şi citesc că nimeni din Scriptură nu a fost botezat altfel decât în
Numele lui Isus Hristos, merg cât pot de repede la apă. Da, domnilor.

 Dacă cineva îmi
spune că Isus Hristos este marele Vindecător, iar eu am nevoie de vindecare,
alerg cât pot de repede să fiu vindecat, chiar dacă biserica mea învață că
zilele minunilor au trecut. Cu siguranță aș face aceasta. Dacă sunt predicator
și văd o femeie predicând la amvon, deși Biblia învață că femeia nu trebuie să
predice, aș scoate-o de acolo, chiar dacă aceasta mi-ar lua pielea de pe
spate. 

Vă amintiți că într-o seară, o femeie a încercat să
intre îmbrăcată imoral în biserică și să stea acolo în spate unde stă sora
Wright, dar când am văzut-o cum arată, i-am zis: „Nu vei intra în biserica mea
aşa!” Voi știți cum se îmbracă ele, cum își taie rochiile până jos în felul
acesta și sunt pe jumătate goale. Eu am spus: „Dacă vine vreodată îmbrăcate așa
în biserica mea, le voi da afară!” Și o obraznică micuță a venit aici jos; a
murit nu mult după aceasta, iar pe când trăgea să moară, m-a chemat la ea. era
o fată catolică și a pășit acolo cu rochia aceea așa. Eu am urmărit-o cum ședea
acolo în timp ce ei cântau. Mi-am dat haina jos, m-am dus în spate la ea și
i-am pus-o pe umeri, zicând: „Doamnă, dacă ai venit să asculți predica mea, te
rog să iei această haină cât timp ești în Biserica lui Dumnezeu.”

Gestul meu a enervat-o, așa că a dat din picior, a strâmbat
din buze și în timp ce ieșea din sală a spus: „Dacă el are religie, eu nu aș
lăsa nici vaca mea să aibă acest fel de religie!” „Nu te îngrijora, ea nu o va
avea”, am zis eu.

Apoi, țineam o adunare în cort când m-au chemat la ea
pentru că trăgea să moară. Avusese un atac de cord și era pe moarte. Soțul ei
mi-a zis: „Vino repede!” Eu tocmai eram într-o adunare.  Am alergat… Am urcat în mașină și am mers
repede la spital. Când am ajuns, am întâlnit o soră de spital care locuiește
încă  în Parcul Howard și ea mi-a zis:
„Nu mai este nevoie să vii, reverend.” Aceasta s-a întâmplat în urmă cu vreo
douăzeci de ani, poate chiar mai mult. Și femeia mi-a zis: „Ea a strigat cât a
putut de tare după tine.”

„Ce a spus?” am întrebat eu.

„Spune-i la predicatorul acela să mă ierte pentru că
am spus acel lucru.”

M-am dus acolo jos s-o văd. Fusese o femeie frumoasă
și a suferit foarte mult. Avea pistrui micuți pe nas, dar se părea că stăteau
în afară, iar ochii îi erau complet ieșiți din orbite și pe jumătate întorși.
Bărbatul ei m-a privit și a zis: „Frate Branham, spune o rugăciune pentru ea,
fiindcă a dorit mult să te vadă.”

„Rugăciunea nu o mai poate ajuta cu nimic acum.”
„Copacul cade în partea în care se înclină.” Vedeți? „Nu vă înşelaţi:
„Dumnezeu nu se lasă batjocorit!” Ce seamănă omul, aceea va secera.”
(Galateni
6.7).

Vedeți voi unde este ea? Ce s-a întâmplat? Uitați-vă
la femeia care face aceasta. Uitați-vă la femeia care a trăit ca o femeie
comună. Ce a fost fiica ei? O ușuratică. Dar fiica acesteia? O adolescentă rock
and roll. Ce va deveni fiica ei? Ah! Ce este ea?

Vedeți sămânța celor neprihăniți? Uitați-vă la voi,
baptiștilor! Întoarceţi-vă puțin în urmă, la John Smith, fondatorul vostru. El
s-a rugat pentru fărădelegile poporului și a plâns pentru ei până când ochii
lui s-au închis de umflați ce erau, iar soția lui trebuia să-l hrănească la
masă, la micul dejun.

Și voi, metodiștilor! V-aţi pus cercei în nas și în
urechi și arătați ca o șa de damă pentru diavolul; mergeți afară purtând
pantaloni scurți și toate lucrurile acelea! Când bătrânul John Smith, unul din
bătrânii bisericii metodiste, a ținut la vârsta de optzeci și cinci de ani o
predică scurtă de patru ore, ei au trebuit să-l ducă pe sus de la amvon.

Știți care au fost ultimele lui cuvinte? „Sunt foarte
șocat de acțiunile bisericii metodiste. Chiar și fiicele bisericii metodiste
poartă inele de aur pe degete!” Ce ar spune acum, dacă le-ar vedea cântând în
cor îmbrăcate cu pantaloni scurți? Voi ați alergat bine, ce vi s-a întâmplat?
Acționați ca mămica voastră. Acesta este motivul pentru care noi nu vrem
niciuna din aceste denominațiuni atârnând în jurul acesteia sau țintuită aici:
„Noi suntem metodiști; noi suntem baptiști.” Noi suntem doar din Hristos.
Țineți calea Lui și fiți liberi.

Acum vedeți sămânța șarpelui? Ce a adus o femeie ca
aceasta? Ce se întâmplă astăzi? Ce? Ele au continuat să vină mai departe în jos
și i-au împins pe baptiști înapoi; i-au împins pe metodiști înapoi, i-au împins
pe prezbiterieni înapoi. Ce au făcut ele? Toate s-au dus înapoi, ca mămica lor,
bătrâna prostituată. Acolo sunt ele toate, săvârșind aceeași curvie. „Păi,
aceasta nu contează! Ele au fost scufundate, au fost stropite, și-au făcut
mărturisirea și au stat șase luni în probă. Sunt membre bune și plătesc bine la…”
Oh, Doamne! Aceasta nu are mici a face cu roadele Duhului Sfânt. Roadele
Duhului sunt: credința, să crezi că Isus Hristos este Același ieri, azi și în
veci; dragostea frățească, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, blândețea,
răbdarea, smerenia, cumpătarea. Acestea sunt roadele Duhului.

Noi luăm un om și zicem: „Păi, el trăiește o viața
bună în cartier!” Așa a făcut și Esau. El nu a rănit pe nimeni niciodată, dar
era de la diavolul. Iacov a ieșit din același pântece, dar era de la Dumnezeu.
Sămânța diavolului și sămânța femeii. Sămânța lui Dumnezeu a venit prin ea.
Vedeți, totul a ajuns până aici jos. La aceasta a rămas lumea astăzi? Am să vă
spun această realitate dură, iar în adunarea următoare vom începe o trezire.

Ea a ajuns la o formă, și vă rog să nu credeți că spun
aceasta ca un sacrilegiu. Nu o spun ca să fiu dur, dar aceasta a ajuns la un
loc, la o grămadă mare religioasă de nelegitimi, de copii bastarzi. Iată
remarcile mele finale! Exact aici s-a ajuns, iar voi știți aceasta ca fiind
adevărul. S-a ajuns până acolo că totul este să te înscrii în biserică și să
devii membrul ei: „Având o formă de evlavie, dar tăgăduindu-I puterea”. Astfel
au ajuns să fie o grămadă de religioși, de copii bastarzi. Exact aceasta este.

Ce a mai rămas să se întâmple? Bombele cu cobalt și
celelalte, așteaptă doar să fie declanșate și va fi o distrugere prin foc, așa
cum a fost prin apă. Prieteni, orice s-ar întâmpla, dacă sunteți creștini și-L
aveți pe Dumnezeu în inima voastră, și știți că ați trecut de la moarte la Viață,
ar trebui să fiți cei mai fericiți oameni din întreaga lume.

Dar ce se întâmplă cu aceste denominațiuni? Când
Biblia spune: „Isus Hristos este Același ieri, azi și în veci”,
denominațiunile spun: „Noi credem că zilele minunilor au trecut.” Duhul Sfânt spune:
„Amin. Isus Hristos este Același ieri, azi și în veci.”

Dacă Biblia spune: „Pocăiți-vă și fiecare din voi
să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre,
apoi veți primi darul Sfântului Duh.

Căci făgăduința aceasta este pentru voi, pentru copiii
voștri și pentru toți cei ce sunt departe acum, în oricât de mare număr îi va
chema Domnul Dumnezeul nostru.”
(Fapte 2.38-39). Vedeți? Acolo nu scrie: „Cât de mulți se vor numi
baptiști, metodiști sau mai știu eu cum,” ci: „..în oricât de mare număr îi
va chema Domnul Dumnezeul nostru…”
se vor boteza în Numele lui Isus Hristos
și vor primi Duhul Sfânt. Așa spune Biblia.

Când te atinge aceasta, spui: „Amin!” Biserica zice:
„Oh, aceasta nu contează!” Vedeți? Dar Duhul Sfânt din tine va zice: „Amin!” la
Cuvântul Lui. „Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu fiecare Cuvânt care
iese din gura lui Dumnezeu.”
(Matei 4.4). Iată-vă!

Aș vrea să-mi arătați un singur verset din Scriptură,
în care scrie că mărul a fost acela care a cauzat tot răul. Aș vrea să-mi
arătați unde scrie că ei au mâncat mere. Eu v-am arătat unde Cain gândea acest
lucru și că sămânța lui gândește încă așa. Descoperirea spirituală dată de
Dumnezeu dovedește, prin Biblie, că este vorba de o legătură sexuală
neîngăduită între bărbat și femeie. Iată de unde au venit uriașii. Iată de unde
a venit păcatul vostru, corupția voastră. Iată de unde a venit căderea.
Priviți! Şarpele era de două ori mai deștept, și la fel este sămânța lui. Mi-ar
plăcea să mă urc la acest amvon, să-mi lipesc picioarele de el, să iau acest
microfon în mână și să zic: „Cine sunt marii voștri intelectuali?” Păstorul
vostru s-a dus jos și a acumulat o grămadă de cunoștință intelectuală. El este
păstorul celor mai mari biserici din țară și așa mai departe. Unde stă sămânța
șarpelui? În locurile deștepte și intelectuale; cu oameni de știință rafinați
și deștepți. Acolo este aceasta, acolo stă el. Dar Domnul zice: „…nici prin
putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu!”
(Zaharia 4.6). Vedeți?

Poate că într-un colț al adunării  este un frate cu ochii plânși, care lovește
coardele unei chitare vechi și cântă: „Frate, vino și caută-L pe Domnul!” Un
păstor trece pe aproape și spune: „Ah, adunarea mea nu ar vrea… Nu vreau să
mă asociez cu un astfel de om! Nu vreau ca Liddy și Johnny să mă vadă într-un
loc ca acesta!” Du-te înainte, sămânță a diavolului, căci ești îndreptat oricum
spre destinația ta veșnică! Acesta-i adevărul. Eu puteam să spun un alt cuvânt
acolo: „copii bastarzi”, pentru că este același lucru. Vedeți? „Niciun om nu
poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl Meu. Și pe toți cei ce vin la Mine,
îi voi învia în ziua de apoi. Nimic nu va fi pierdut. Eu o am și o voi păstra.
Niciun om nu o poate face, cu excepția acestuia.”
Totul atârnă de El. tu nu
poți să zici: „Eu am făcut un lucru.” Harul lui Dumnezeu este cel care a făcut
totul, așa că eu nu am făcut nimic. Eu nu am avut niciodată nici un singur
lucru de făcut, și nici voi. Voi nu ați meritat niciodată nici măcar un singur
lucru. Dumnezeu a făcut fiecare fărâmă. Voi nu ați mișcat niciodată nici măcar
un deget să faceți ceva.

Voi spuneți: „Păi, eu vin dintr-o familie bună și am
făcut aceasta și aceea…”, dar aceasta nu are nimic a face cu aceea. Dumnezeu
este Cel care a făcut totul; îndurarea lui.

Îmi pare rău că este deja ora unsprezece și trebuie să
închei. Câți dintre voi înțeleg că Biblia vorbește despre aceste lucruri și că
ele sunt adevărate, în special voi, oamenii din Tabernacolul Branham? („Amin”).
Aceasta este doar a șaisprezecea parte din ceea ce învățăm și credem.

Și vă spun ceva celor care nu veniți aici ca să fiți
un membru. Noi credem aceasta pentru că Aceasta este Biblia, și Biblia este
Adevărul lui Dumnezeu.

 Noi știm cu
toții că în Vechiul Testament ei aveau un mod de a cunoaște ce era adevărat și
ce era fals. Desigur, ei aveau Legea scrisă. Câți știu aceasta? Ei aveau Legea
și poruncile, și acestea erau ținute în Chivot. Şi Legea spunea: „Să nu
curveşti! Oricine va fi prins în curvie, să fie ucis cu pietre
!” Vedeți?
Aceasta era o poruncă din Lege și trebuia îndeplinită. Astfel, dacă un om era
prins în curvie, era adus acolo și ei făceau întocmai cum cerea Legea: îl
scoteau afară și îl omorau cu pietre. Aceasta înseamnă că Legea era în acele
porunci.

Dar mai erau încă două căi prin care puteau cunoaște
Adevărul: printr-un proroc sau văzător. Câți din voi știu aceasta? „Când va
fi printre voi un proroc, Eu, Domnul, Mă voi descoperi lui într-o vedenie sau
îi voi vorbi într-un vis.”
(Numeri 12.6). Aceasta este corect. El era unul
care profețește. Acum, dacă pe acolo a venit un om și a zis: Oh, aleluia, eu
L-am primit! Eu prorocesc acum în Numele Domnului, eu am descoperirea!” Ei nu
lăsau aceasta să meargă așa, în felul cum faceți voi oamenii, ci cercetau totul
prin Cuvântul lui Dumnezeu.

Pe pieptarul lui Aaron, ei aveau acel „Urim și Tumim”.
Câți ați auzit vreodată cuvântul acesta? Ce era el?

Erau douăsprezece pietre prețioase, șase pe fiecare
parte, pentru fiecare din cei doisprezece patriarhi; Isahar, Iuda și așa mai
departe în jos, cele douăsprezece pietre. Când se ridica cineva și spunea că
este proroc sau văzător, ei îl luau și îl duceau înainte la acele pietre, la
„Urim şi Tumim” şi îi spuneau: „Spune acum prorocia ta!” Şi el zicea: „Domnul
mi-a vorbit și a spus cutare și cutare lucru.” Nu conta cât de real părea,
putea suna ca fiind adevărul desăvârșit, dar dacă luminile acelea nu veneau
împreună să formeze curcubeul, dacă Urim și Tumim, acele lumini nu se adunau
împreună ca să confirme lucrarea supranaturală, profeția era falsă. Vedeți?
Dumnezeu Și-a confirmat întotdeauna Cuvântul. Vedeți? Dacă luminile acelea nu
scânteiau acolo, nu-mi pasă cât de adevărat părea acel lucru, era greșit.

Dacă un visător spunea: „Am visat un vis: „Am văzut că
Israel trebuie să se mute și să meargă în locul cutare, pentru că sirienii vor
veni pe partea aceasta și îl vor împresura…”, ei îl luau pe visătorul acela, îl
duceau înaintea lui Urim și Tumim și el spunea visul. Dacă luminile nu
străluceau, era greşit. Nu conta cât părea de adevărat. Chiar dacă sirienii
erau acolo, pregătiți de luptă, era greșit. Da, fraților! Era absolut
obligatoriu ca totul să fie legitimat de Urim și Tumim. Toți știți că vechea
preoție a trecut, s-a terminat, și odată cu ea s-a dus și Urim și Tumim. Noi
știm aceasta, nu-i așa? (Adunarea spune: „Amin”). A venit înăuntru preoția
nouă, și noi avem astăzi un Urim și Tumim? Da, domnule. Cuvântul lui Dumnezeu!
Da, domnule. Aceasta este (Fratele Branham arată Biblia lui). Dacă un om are
vreo descoperire sau vorbește ceva sau aduce vreo învățătură care nu este în
acord și nu corespunde cu Biblia, cu întreaga Scriptură, este greșit. Mie
nu-mi pasă din ce denominațiune este, cât de bun este el, cât este de deștept
și de educat, el este greșit.

Dacă vine și vă spune: „Este în ordine dacă sunteți
stropiți”, v-a spus o minciună! Aceasta nu se va reflecta pe Urim și Tumim.
Dacă vă spune: „Este în ordine dacă botezul se face prin turnare”, vă minte!
Dacă vă spune: „Botezul în Numele Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt este în
ordine”, vă minte! Dacă vă spune: „Zilele minunilor au trecut”, vă minte! Dacă
vă spune: „Este în ordine ca femeile să predice”, v-a spus o minciună. Dacă vă
spune: „Este în ordine dacă continuați să vă țineți de denominațiunea voastră”,
v-a spus o minciună. Aceasta nu se va reflecta pe Urim și Tumim. Și sunt o
mulțime de alte lucruri care ies afară din bătrâna mamă a curvelor. Iată de ce
noi stăm departe de denominațiune.

Noi îi iubim pe frații și surorile din denominațiunile
acelea, dar voi puteți merge și să spuneți: „Eu sunt metodist”, și te face
creștin pentru mine. Tu ești creștin pentru că ești născut din Duhul lui
Dumnezeu. Tu nu trebuie să fii metodist sau baptist; tu nu trebuie să fii
altceva, ci trebuie să fii născut din Duhul lui Dumnezeu. Credeți aceasta?
(„Amin”). Pe această Temelie, dacă aici este cineva care vrea să coopereze și
să vină în părtășia acestei închinări, dacă vrea să fie botezat prin scufundare
în Numele lui Isus Hristos, bazinul este aici. Ei vor boteza imediat. 

Noi nu avem membri; voi doar veniți aici la biserica
aceasta. Noi credem că Hristos este în biserica metodist, în biserica baptistă,
în biserica prezbiteriană; El are mădulare în fiecare dintre ele. Ceea ce este
greșit astăzi, este profeția mincinoasă care aduce lucrurile acelea afară, este
învățătura acelor biserici, care este absolut contrară Bibliei. Dacă cineva
vine cu o învățătură, cred că în mine este suficient din Duhul lui Dumnezeu, ca
să cerceteze Biblia și să vină s-o clarifice. Dacă merg la o biserică, strâng
mâna predicatorului și îmi trec numele într-un registru, dar inima mea este
încă plină de ură și pizmă, dacă încă am invidie și vrajbă, și nu cred că Isus
Hristos este marele Vindecător, și așa mai departe, aș merge repede să îndrept
lucrurile cu Dumnezeu. Eu aș face-o cu siguranță. Aș fi cât se poate de sincer
cu privire la aceasta. Eu m-aș duce să mă pun în ordine cu Dumnezeu. Dacă m-am
agățat doar de faptul că sunt metodist sau baptist, m-aș coborî și aș lua
creștinismul în inima mea. Aș face-o cu siguranță. Da, domnule.

Țineți minte trezirea care vine, care va începe
miercuri seara, cu voia Domnului. Ea este pe aceste baze. Prieteni, există un
Dumnezeu adevărat și viu. Acesta-i adevărul. Dacă cineva vine și îmi spune că
acolo este Dumnezeul cel viu şi adevărat; că Isus Hristos este Fiul lui
Dumnezeu şi că Duhul Sfânt este astăzi în biserică, am dreptul să mă îndoiesc
de aceasta. Dar ascultați!

Îmi amintesc că într-o zi, când eram doar un băiețaș,
stăteam sub un copac și deodată L-am auzit pe El zicând: „Stai departe de acele
femei imorale, de țigări, de băutură, de înjurat şi de orice este necurat,
pentru că atunci când vei fi bătrân am o lucrare cu tine!” Eu știu că El este
real, știu că este Dumnezeul cel viu care lucrează cu Cuvântul Lui.

Când am ajuns puțin mai în vârstă, El m-a întâlnit
și  vorbit cu mine. L-am văzut ca Rugul
de Foc învârtindu-Se în jurul meu și mi-a vorbit exact despre ceea ce s-a
întâmplat după aceea. Și tot ce mi-a spus a fost întotdeauna perfect. Și
Același Unul care mi-a spus acele lucruri desăvârșite, este același Dumnezeu
care m-a inspirat să învăț această Biblie în felul cum v-am prezentat-o, ceea
ce înseamnă că totul vine de la El. Acesta-i Adevărul. Pentru mine, El este Dumnezeul
cel Atotputernic, este Același ieri, azi și în veci. Isus a spus: „Eu vin de
la Dumnezeu și Mă duc la Dumnezeu!”
Când Dumnezeu era în pustie, El era o
Lumină arzătoare. Câți știu aceasta? („Amin”). El era o Lumină arzătoare,
Stâlpul de Foc. Apoi, El a venit aici pe pământ și a spus: „Eu am venit de
la Tatăl, și Mă duc… Eu am venit de la Dumnezeu, și mă întorc la Dumnezeu.”

El a murit, a fost îngropat și a înviat, iar Pavel L-a
întâlnit din nou, în timp ce mergea spre Damasc. Ce era El? (Cineva spune: „Un
Stâlp de Foc”). Încă este un Stâlp de Foc. Da, domnilor. Ce a făcut El când era
aici pe pământ? Ce a făcut când L-a întâlnit pe Pavel? Cum l-a însărcinat
El?  Trimițându-i un profet care i-a spus
cum să fie botezat și ce să facă; acesta și-a pus mâinile peste el, l-a
vindecat și i-a spus că a văzut o vedenie. Același Isus este astăzi aici și
face aceleași lucruri, este încă același Stâlp de Foc, care învață același
lucru și Îl confirmă prin Cuvântul Lui, prin semne și minuni. Sunt atât de
fericit că sunt un creștin și sunt bucuros pentru că și voi sunteți creștini.

Eu v-am spus celor din Tabernacolul acesta că îi vom
schimba numele pentru că nu este corect să fie numit Tabernacolul Branham. Eu
sunt doar un om. Vedeți? Noi îi vom schimba numele și îl vom numi altfel. Eu
vreau ca acesta să fie o Biserică a Dumnezeului celui viu. Eu nu o vreau
metodistă, baptistă, prezbiteriană sau penticostală.

Eu îi iubesc din toată inima pe oamenii aceia și nu
știu care ce este, nu vă pot spune. Eu doar trebuie să predic Cuvântul, să
arunc năvodul și să trag înăuntru. Acolo sunt broaște, păianjeni de apă, șerpi
și câțiva pești. Dar depinde de Dumnezeu; El face alegerea. Eu doar trag
năvodul, doar propovăduiesc Cuvântul, îl trag înăuntru și zic: „Doamne, toți
sunt aici, în jurul altarului! Tu îi cunoști pe ai Tăi. Eu nu îi știu, dar Tu
îi cunoști de la întemeierea lumii. Eu nu știu care este, dar Tu știi, așa că
aceasta depinde de Tine, Doamne. Aceasta este tot ce pot face. Voi merge și voi
arunca năvodul altundeva și aduc înăuntru un alt grup. Aceasta-i tot ce pot să
fac eu.” În ordine.

 Oh, mă simt ca
un călător ce merge înainte,

Mă simt ca un călător.

Casa mea cerească este strălucitoare și frumoasă

Eu mă simt ca un călător.

Dacă cineva doreşte să ne întâlnim, să-l sune pe
domnul Mercier: Butler, 2-1519. Vom fi bucuroși să vă vedem. Dacă cei dragi ai
voștri vin înăuntru, trebuie să mă grăbesc afară în timpul trezirilor… Din
seara aceasta voi merge singur pentru două zile să studiez și să mă rog:  „Doamne, Tu ești lângă mine. Știu că ești
aici pentru că Cuvântul Tău spune că Tu ești aproape de cei care se apropie de
Tine.” Eu continui să mă rog și să veghez până când începe să Se miște Stâlpul
de Foc, iar atunci știu că este gata, așa că pășesc pe platformă pentru serviciul
de vindecare, să mă rog și să fac tot ce pot ca să-i ajut pe cei bolnavi și
suferinzi.

Noi apreciem toată amabilitatea voastră și așteptăm să
avem o adunare minunată. Fratele Jefferies este în seara aceasta aici? Noi îl
apreciem pe fratele Jefferies și munca lui. Cred că s-a dus înapoi în insule.
Mă bucur că îi văd și pe fratele şi sora Wright și pe mulți alți cunoscuți. Îl
văd și pe avocatul Roberson și doresc să-l felicit pentru mesajul pe care l-a
adus zilele trecute. El a avut un mesaj bun despre profeție, ceva asemănător cu
ceea ce am predicat eu în seara aceasta. Aseară sau azi dimineață, a fost aici
un alt lucrător, fratele Smith de la biserica metodistă… sau de la Biserica
lui Dumnezeu. Nu știu dacă este aici și în seara aceasta sau nu. Dacă stai aici
la acest amvon și te uiți acolo în spate, este cam greu să spui; este plat și
nu puteți spune. Dacă ești aici, frate Smith, noi te apreciem.

Acesta care stă chiar aici în spate lângă fratele
Collins este un frățior din Georgia? (Fratele Neville spune: „Da”). Suntem
bucuroși să te vedem din nou în seara aceasta aici, frate. Cred că aceștia sunt
sora și fratele care s-au dus și s-au rugat atunci pentru fată, iar pe margine
stătea un doctor. Domnul să te binecuvânteze, doctore.

Lucrătorilor și fraților, vă rog să nu fiți supărați
pe mine, pentru felul în care am condus acest serviciu și pentru ceea ce am
spus. Acesta este Tabernacolul nostru, este ceea ce susținem și vrem să-l
așezăm chiar în acest Cuvânt și să-l scuturăm cu El, iar dacă veți ieși vreodată
din linie, noi ne vom întoarce și vom zice: „Aici este Acesta pe bandă.
Rămâneți la Cuvânt!” Voi aveți atât de mult. Stați drept cu Acesta și vom primi
restul din El, asemenea omului care a mâncat lubeniță și a spus: „A fost foarte
bun, dar nu mai este?” Noi vom primi mai mult din El!

Domnul să vă binecuvânteze. Vom avea şi un serviciu de
botez. Este adevărat, frate Neville? („Da, așa cred”). Este cineva care dorește
să fie botezat? Pe noi nu ne interesează cine sunteți; noi suntem aici să
botezăm. Să ridice mâna cei care urmează să fie botezați. Aici este o doamnă.
Altcineva? Avem haine și pentru bărbați și pentru femei.

Desigur, noi nu zicem: „Părăsiți biserica baptistă!
Părăsiți biserica metodistă!”” Mergeți înapoi la biserica voastră, dar dacă nu
ați fost botezați conform Scripturii, în Numele Domnului Isus Hristos, ați fost
botezați greșit. Cred că aţi remarcat că nu am spus „În Numele lui Isus”, ci în
„Numele Domnului Isus Hristos.” Aceasta este Scriptura. Eu nu vreau nici un
necaz atunci când ajung la Râu și am Biletul acela, vedeți, pentru că vreau să
urc la bord. Și v-aș sfătui și pe voi să faceți la fel. Mergeți înapoi la
biserica voastră. Aceasta este între voi și Dumnezeu. Aceasta este tot ce pot
spune eu. Nici un om din Scriptură nu a fost botezat altfel decât în Numele
Domnului Isus Hristos, iar celor care au fost botezați altfel, Pavel le-a
poruncit cât se poate de clar: „Dacă un înger ar propovădui orice altceva,
să fie anatema!”
El le-a poruncit să vină și să fie botezați din nou, în
Numele Domnului Isus Hristos. Așa este corect și el a făcut-o. Și ceea ce a
făcut el, ne-a însărcinat și pe noi să facem; și aceasta vom face, cu ajutorul
lui Dumnezeu.

Noi credem în spălarea picioarelor; credem în
împărtășire; credem în a doua venire a Domnului Isus Hristos în trup vizibil.
Nu în Duh, ci venind din nou în slavă în trup fizic. Noi credem în învierea
fizică a celor morți, ca să primească un trup, nu unul bătrân și zbârcit ca cel
cu care mergem în mormânt, ci unul nou, în fericirea tinereții, ca să trăim
pentru totdeauna. Noi credem în nemurirea sufletului, categoric. Credem că
există o singură formă de Viață veșnică, şi aceasta este Viața pe care voi o
primiți de la Isus Hristos. Acesta este adevărul. De aceea, noi nu credem în
pedeapsa veșnică. Noi credem că există un focul iadului, de pucioasă arzătoare,
dar nu credem că el arde pentru totdeauna… Voi puteți arde în iad, dar nu
veșnic. Dacă ar fi așa, aveți Viață veșnică. Există o singură Viață veșnică și
aceea vine de la Dumnezeu. Acesta este adevărul. Poate veți arde un milion de
ani sau zece milioane de ani, eu nu știu, dar nu veți avea Viață veșnică. Voi
puteți arde pentru o vreme, dar nu veșnic. Este o mare diferență între
„eternal” și „forever”.  „Eternal”
înseamnă „Etern, veșnic”, în timp ce „forever” înseamnă „pentru totdeauna în
înțelesul omenesc”. Aceasta are legătură cu un interval de timp. Nu poate fi o
pedeapsă veșnică. Cel ce are Viață veșnică, trăiește și este binecuvântat
pentru totdeauna de Dumnezeu. „Dar sufletul care păcătuiește, acela va…”Ce va face? (Adunarea spune: „…va muri”). Acesta-i adevărul.
Atunci, el nu are Viață veșnică. Desigur, el își are pedeapsa, dar nu Viață
veșnică. Vedeți, există încă multe lucruri care urmează să fie învățate, dar le
vom primi mai târziu. Domnul să vă binecuvânteze.

Acum, să cântăm acest cântec vechi, în timp ce sora
noastră merge acolo. Rosella, aceea este mama ta? („Da”). Păi, binecuvântată
să-ți fie inima! Soră, mă bucur să văd că faci aceasta. Este minunat. Rosella
Griffin este una din cele mai minunate prietene pe care le-am avut. Ea este o femeie
tânără. Pentru unii dintre voi s-ar putea să fie o necunoscut. Ea a fost
alcoolică. „Alcoolicii anonimi” au renunțat la ea, dar într-o seară când a
venit în adunare, Duhul Sfânt i-a vorbit și i-a descoperit viața. Aceasta a
stabilit-o. Uitați-vă la ea acum. Cred că are treizeci și ceva de ani, dar
arată ca de optsprezece ani; o femeie tânără frumoasă și drăguță. De atunci, ea
nu a mai gustat niciodată whisky, nu am mai exista nicio dorință să facă
aceasta. Ea a trăit pentru Hristos, a mers pretutindeni pe străzi și a
mărturisit spre slava lui Dumnezeu, la păcătoși și la alcoolici, prin Chicago
și peste tot, ce a făcut Domnul pentru ea. Ea a fost botezată în Numele
Domnului Isus, iar în seara aceasta vine și mama ei să facă la fel; dacă
Dumnezeu a putut s-o vindece… „Orice faceți cu cuvântul sau cu fapta, să
faceți totul în Numele lui…”
(Adunarea spune: „…Isus Hristos…”).
Aceasta spune Biblia. Așa este.

În ordine. Acum vom avea serviciul de botez… În
ordine. (Fratele Branham conduce adunarea să cânte, în timp ce fratele Neville
o botează pe sora)… Ce trebuie să facem în timp ce plecăm?

Luăm Numele lui Isus cu noi,

Căzând prosternați la picioarele Lui.

Împărat al împăraților Îl vom încorona,

Când călătoria noastră este gata.

În ordine. Să ne ridicăm în picioare.

Ia Numele lui Isus cu tine.

Copil al întristării și al durerii;

El îți va da bucurie și mângâiere…

Întoarceți-vă în jur, dați mâna cu cineva și spuneți:
„Ce mai faci, frate? Sunt bucuros să fiu în legătură cu tine.”

Nume scump, o, ce dulce!

Nădejdea pământului și bucuria cerului.

Nume scump, o…

– Amin –