Meniu Închide

WILLIAM M BRANHAMMĂRTURIA ȘI VIAȚA INTERIOARĂ

Va urma
23/08/1950, seara - Cleveland, OH

Mulţumesc, frate Lindsay.

Bună seara, prieteni. Fratele Lindsay tocmai îmi spunea că trebuie să plece puţin mai devreme.

Sunt foarte fericit pentru că sunt din nou aici, în seara aceasta şi vreau să vă mulţumesc tuturor pentru că aţi venit aici, precum şi pentru tot ce aţi făcut pentru noi de când suntem aici.

Astăzi am avut privilegiul de a mă întâlni cu păstorii voştri şi cu soţiile lor. Am avut o oră de părtăşie cu adevărat minunată, deoarece Domnul a fost în mijlocul nostru, aşa că am să ţin minte multă vreme felul în care se ajută aceşti lucrători şi cât de buni au fost cu mine. N-am să uit cât de buni aţi fost cu mine voi, toţi. Aţi făcut atâtea pentru mine, că nici nu le pot enumera, dar sunt convins că fiecare dintre voi ştie la ce mă refer. Vă sunt recunoscător din toată inima.

Cu puţin timp în urmă, unul dintre fraţi s-a purtat foarte frumos. El avea o armă pe care a venit să mi-o arate. A alergat, a luat-o din maşină, apoi mi-a zis: „Ridică-ţi mâna şi pune-o pe această armă!” A fost foarte drăguţ Dumnezeu să-l binecuvânteze. Apoi, doi dintre fraţi m-au dus astăzi într-un turn înalt, de unde se vedea tot oraşul.

Aseară, când am ajuns acasă, mă aşteptau două torturi şi o imensă plăcintă cu cireşe, aşa că m-am ghiftuit cu o plăcintă cu cireşe. A fost foarte bună, aşa că vă mulţumesc mult. Voi sunteţi foarte buni, iar concluzia mea cu privire la oamenii din Cleveland este că ei tac şi fac, şi eu cred că acesta este cel mai bun lucru, deoarece faptele vorbesc întotdeauna mai tare decât cuvintele.

Un tânăr avea o prietenă, căreia îi spunea tot timpul că o iubeşte, deşi nu îi era credincios aşa cum ar fi trebuit, de aceea într-o zi fata i-a zis: „Dragul meu, mai bine mi-ai arăta că mă iubeşti prin comportamentul tău, decât că mi-o spui tot timpul…” Aşa este.

Acesta este motivul pentru care noi ştim sigur că Domnul va fi cu noi în seara aceasta şi ne va binecuvânta.

Eu?…..Cineva a stins lumina….sau am atins eu ceva?…

Vedeţi? Aşa este lumina. Adevărul este că nu becul produce lumina, ci curentul electric care vine pe fir. El încălzeşte filamentul şi astfel dă lumină. Cu toate acestea, nici firul nu este cel mai important, căci dacă ai întrerupt curentul din el, este mort. Da, la fel este şi cu noi.

Eu am lucrat mulţi ani în domeniul energiei electrice, dar în toată lumea nu este nimeni care să ştie ce este electricitatea. Nu vi se pare ciudat? Nimeni nu ştie ce este. Oamenii pot s-o folosească, pot s-o transforme în lumină, pot să gătească cu ajutorul ei, pot s-o facă să dea căldură, dar nimeni nu ştie ce este ea. Sunt două piese de metal foarte apropiate care, prin rotaţie, produc energie electrică. Asta este. Modul în care acele două piese lucrează împreună, produce energia în generator.

Tot aşa, când un creştin începe să lucreze cu Dumnezeu, această apropiere produce o putere nevăzută care face minuni de neînţeles pentru noi. Tot ce putem înţelege, este că acolo este Dumnezeu. N-am dreptate? Dacă cineva ar lua această putere de la noi, am fi morţi. Este adevărat?

Aşa că, în seara aceasta, Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că ne-a binecuvântat şi ne-a făcut părtaşi îndurării Sale. Fie ca şi de data aceasta, să-Şi adauge binecuvântările Sale, în timp ce ne închinăm împreună.

Vreau să spun că sunt foarte obosit. Acesta este motivul pentru care aseară m-au luat mai repede de pe platformă.

Din câte ştiu, sunt mulţi păstori şi predicatori care se roagă pentru bolnavi şi obţin rezultate mari, lucru care mă bucură foarte mult. Ţine minte: întotdeauna când te îmbolnăveşti, cheamă păstorul, du-te la biserică, sau ia pe cineva care să se roage împreună cu tine.

Şi batistele aduse pentru rugăciune ne aduc aminte de vindecarea divină. Mulţi dintre voi cred în ea, nu-i aşa? – să vă trimiteţi batiste unul altuia.

Cred că am făcut deja anunţul şi îl voi repeta din nou în seara aceasta. Eu trimit astfel de batiste în toată lumea, câteva mii pe săptămână, aşa că de pretutindeni sosesc mărturii minunate. Unele dintre cele mai frumoase mărturii vin de la ologi, care trebuie să mai aştepte. Oamenii care au copii, primesc batistele şi le ţin în Biblie. Şi acum trimit batiste la oricine, pretutindeni în lume, fără nicio plată. Dacă cineva doreşte una, poate să scrie la Jeffersonville, Indiana, şi voi fi bucuros să i-o pot trimite.

Unul dintre secretarii mei din Jeffersonville, mi-a cerut chiar aseară câteva.

Unii m-au întrebat care este fundamentul biblic al vindecării. Desigur, noi trebuie să ne bazăm în toate lucrurile numai pe Biblie. Dacă doriţi să aveţi acasă o asemenea batistă, anunţaţi-ne şi vă vom trimite una cu plăcere. Apoi puneţi-o în Fapte 19 şi lăsaţi-o acolo, iar când boala vă va încerca, folosiţi-o.

Deci, scrieţi-mi pe adresa: William Branham, Jeffersonville, Indiana şi voi fi bucuros să răspund la cererea voastră. Alături de batistă se află întotdeauna şi o bucăţică de hârtie, pe care vi se scrie cum să procedaţi. În ce priveşte panglicile, m-am rugat peste fiecare în parte.

De fiecare dată când mă duc acasă, cumpăr cantităţi mari, sute de metri de panglică şi o iau cu mine în pădure, sau unde mă duc şi mă rog pentru fiecare. Şi ceea ce cred că contează înaintea lui Dumnezeu, este sinceritatea. Să fii cu adevărat sincer.

De fapt aceasta mi-a spus şi Îngerul:

„Dacă vei fi sincer şi îi vei face pe oameni să te creadă, nimic nu va sta în faţa rugăciunii tale.”

Cu puţin timp în urmă s-a întâmplat ceva, mai bine zis a trebuit să fac ceva ce n-am mai făcut niciodată. Astfel, aseară m-am rugat pentru un comerciant din oraş care este un frate în Hristos. El a găsit undeva în oraş, o sală mare, pentru a ţine o adunare acolo. Fratele Bowman, unul dintre păstorii cu care colaborez, m-a întrebat ce să facă, aşa că i-am promis că mă voi ruga Domnului şi-L voi întreba pe El. Administratorii au fost de acord, dar eu am spus că-L voi întreba pe Domnul. Eram destul de obosit, dar cu toate acestea trebuia să mă duc.

Lucrurile s-au rezolvat, aşa că duminică dimineaţa şi seara, vom avea adunare acolo. Cred că va fi anunţată mâine. Dimineaţa vom avea un serviciu de evanghelizare, iar seara ne vom ruga probabil pentru bolnavi.

Cred că ar trebui să spunem cu toţii, ca Domnul să-l binecuvânteze pe fratele care sponsorizează această adunare. (Amin).

Spuneţi: „Doamne, Îţi mulţumim pentru fratele nostru!” (Doamne, Îţi mulţumim pentru fratele nostru!). Fie ca Domnul să-i dea viaţă lungă lui şi celor dragi ai săi. Amin. Spun aceasta, pentru că sunt sigur că Dumnezeu îl va binecuvânta pe un om care are atâta milă pentru oamenii bolnavi şi pentru cei aflaţi în nevoie. Desigur, eu îl apreciez foarte mult pentru gestul său, şi cred că toţi gândiţi la fel.

Haideţi deci, să ne adunăm cu toţii duminică şi să-i aducem şi pe cei nemântuiţi. Poate că Domnul ne va da o mare chemare la altar şi astfel, trei, patru sau cinci sute de oameni vor primi mântuirea, astfel încât vom aduce suflete scumpe în Împărăţia lui Dumnezeu.

Apoi, cred că duminică seara vom avea un minunat serviciu de vindecare. Cred că va fi aşa, de aceea rugăciunea mea este ca Domnul să vă binecuvânteze şi să vă ţină în voia Sa. Dacă Domnul va voi, vom continua cu serviciul de vindecare ca de obicei.

Acum vreau să vă spun ceva. Unul dintre fraţi, era foarte vesel dimineaţă. Am timp să vă povestesc? Noi luam împreună micul dejun, şi eram aşa de aproape unul de altul, discutând tot timpul despre adunări. După ce am terminat, ne-am ridicat şi am plecat, dar în timp ce mergeam, fratele Bowman m-a apucat de braţ şi m-a întrebat: „Cum ai văzut toate acele lucruri şi ce simţi atunci când se întâmplă?”

Şi, în timp ce mergeam alături de el, deodată asupra mea am venit Ceva şi mi-am dat seama că (în viziunea pe care o aveam) eram într-un alt loc din oraş. Îl auzeam pe fratele Bowman vorbind, dar ştiam că nu mai eram cu el, ci mă aflam în altă parte. M-am uitat, şi la un colţ am văzut o doamnă care ţinea în braţe două gemene micuţe. Ele aveau părul împletit pe spate, iar femeia le ţinea în braţe.

Apoi am început să-mi revin. Alături de mine păşeau fraţii predicatori. Erau doi sau trei şi soţia unuia dintre ei. Am început să le povestesc ce mi s-a întâmplat, când vedenia a venit din nou asupra mea. De data aceasta vedeam că merg pe stradă cu maşina. Totul se petrecea atât de natural încât parcă eram în camera mea. Am văzut pe stradă trei fete îmbrăcate de parcă mergeau la nuntă. Nu ştiam ce era cu ele. Mi-am revenit din nou şi le-am spus fraţilor ce avea să se întâmple. Ne-am urcat în maşină şi am pornit. Trebuia să ne îndreptăm spre sud, pe o stradă cu sens unic. Şi predicatorul care conducea – cred că a fost aici – s-a întors exact invers şi a pornit în jos pe stradă, pe partea cealaltă.

O, dar acolo era un poliţist foarte solid, călare pe un cal, şi se părea că are de gând să ne facă bucăţele. Spunea tot felul de lucruri, aşa că m-am întrebat îngrijorat, ce se va mai întâmpla. Am stat acolo câteva minute, până când am văzut că vin spre noi acele fete îmbrăcate de nuntă.

„Frate”, am spus, „priveşte acolo… nu le vezi?”…

O, Doamne, toate au spus: „Slăvit să fie Domnul!”, iar poliţistul ne-a privit mirat şi a spus: „Duceţi-vă!” fără să ne mai amendeze. Vedeţi, fraţii mei, aşa se întâmplă. Ele nu dau niciodată greş, ci totul este desăvârşit. Nu este nimic fals, ci totul este adevărat.

Aceste lucruri mi se întâmplă de multe ori. Uneori când mă duc în alt oraş, alteori aici în adunare etc. Da, stau aici şi ele vin una după alta, dar eu nu spun prea multe despre ceea ce văd, ci prefer să spun altceva. Dar, fără îndoială, bolnavii sunt vindecaţi, aşa că binecuvântările le aparţin.

Uneori, văd în adunare diferiţi oameni care urmează să fie vindecaţi, sau văd tot felul de dorinţe sau gânduri care-i frământă.

Eu sunt sigur că Dumnezeu va da binecuvântări mari în rândul de rugăciune, pe care îl vom chema în seara aceasta. Dacă nu se va întâmpla acum, va fi în rândul de rugăciune, deoarece ştiu că este pentru seara aceasta. Înţelegeţi?

Fiţi atenţi. Eu văd de multe ori acele lucruri întâmplându-se pe stradă (în vedenie). Atunci nu ştiu când se va întâmpla acel lucru, nici ce anume poate fi. Când se întâmplă acel lucru, sunt pur şi simplu transformat. Desigur, sunt luat şi dus în alt loc, unde mi se arată ceva ce se va întâmpla, după care mă întorc.

Uneori mă aflu acasă, în camera mea, şi stau în aşteptare. Apoi deodată simt că Ceva mă ia şi mă duce în altă parte, unde mi se arată ceva, după care sunt înapoi, în cameră, iar atunci, când ceea ce am văzut în vedenie se întâmplă, îmi aduc aminte. Să ştiţi că nu este nimic de la mine. Eu sunt ca un actor, adică fac tot ce mi se spune. Nu este vorba de credinţă, pentru că fac pur şi simplu ce mi-a cerut El să fac. Înţelegeţi?

Partea unde intervine credinţa este rândul de rugăciune, deoarece atunci când mă rog pentru bolnavi, trebuie să-mi arăt credinţa.

Când sunt trimis la cineva acasă, eu mă duc acolo şi aştept până când totul este aşa cum a spus El, după care spun ceea ce a spus El. Asta este totul. Şi lucrurile se întâmplă întocmai cum a spus El, deoarece El le-a văzut mai dinainte, aşa că tot ceea ce trebuie să fac eu, este să împlinesc doar ceea ce a hotărât El deja. Înţelegeţi? Eu nu pot să fac absolut nimic, ci îndeplinesc doar ceea ce mi-a cerut El.

Ceea ce mi s-a întâmplat când mergeam pe stradă cu predicatorii, mi se întâmplă tot timpul, dar cred că Domnul a permis ca acel lucru să se petreacă şi atunci, pentru ca ei să poată înţelege ceea ce le spuneam, şi ca să vadă că totul se întâmplă întocmai.

Vedeţi, nu fratele care conducea maşina s-a întors, ci Duhul Sfânt l-a călăuzit în partea aceea, deoarece trebuia să se împlinească ceea ce tocmai văzusem. Credeţi lucrul acesta? Deci trebuia să fie aşa, deoarece acele fete nu puteau fi nicăieri în altă parte, iar dacă noi am fi luat-o pe celălalt drum, ne-am fi întors. Totul s-a desfăşurat în aşa fel încât atât noi, cât şi ele, ne-am aflat acolo.

Apoi, poliţistul a trebuit să ne oprească şi să ne ţină pe loc până când au trecut fetele prin faţa noastră, exact cum îmi arătase Domnul. Înţelegeţi? Poliţistul trebuia să urle la şofer până când au venit fetele, după care a spus: „Duceţi-vă!” El habar n-avea că Duhul Sfânt se foloseşte de el, că Duhul Sfânt l-a adus acolo, ca să poată împlini lucrarea Sa.

Frate şi soră, Dumnezeu ia mintea vrăjmaşului, ca să-Şi poată împlini lucrarea Sa. Uitaţi-vă la Iuda: după ce a făcut lucrarea pentru care fusese pus alături de Isus, a aruncat arginţii pe care-i primise ca preţ pentru că-L vânduse pe Domnul şi a spus: „Am vândut sânge nevinovat!” (Matei 27.4). Este adevărat? Sutaşul roman a spus: „Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!” (v. 54). Uitaţi-vă şi la Pilat. Ce a zis el? „Eu mă spăl pe mâni, pentru că nu găsesc nicio vină în acest Om!” Este adevărat? Aceste cuvinte le-a spus vrăjmaşul Lui. Uitaţi-vă la soţia acestui păgân. Ea a spus: „Să n-ai nimic a face cu neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina lui.” (Matei 27.19). Este adevărat? Dumnezeu Îşi pune vrăjmaşii să mărturisească.

Duhurile rele şi oamenii aceia necredincioşi strigau: „Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui viu?” (Marcu 5.7). Este adevărat? Duhurile rele din prezicători au depus mărturie şi pentru apostoli. În timp ce mai marii poporului spuneau că sunt nişte impostori, ghicitorii ziceau: „Omenii aceştia sunt robii lui Dumnezeu şi vă vestesc calea mântuirii.” (Fapte 16.17). Vedeţi? El face ca şi duhurile rele să-L mărturisească, deoarece totul trebuie să depună mărturie pentru El.

În ziua morţii Lui, Dumnezeu însuşi a depus mărturie; pământul a depus mărturie; luna şi stelele n-au vrut să mai strălucească, soarele s-a întunecat în miezul zilei; totul şi-a schimbat pentru o clipă cursul, aşa că era un întuneric ce putea fi pipăit, aproape. Gândiţi-vă, luna s-a întunecat, stelele n-au mai strălucit. O, acelaşi Dumnezeu care le crease şi le dăduse strălucire, le-o lua acum înapoi; Dumnezeu însuşi, IaHVeH, nu putea să suporte priveliştea pedepsei care trebuia să cadă asupra propriului Său Fiu. Iar atunci când El a murit, romanii au spus: „Acesta a fost cu adevărat Fiul lui Dumnezeu.” (Matei 27.54). Când El şi-a dat Duhul, a avut loc un mare cutremur de pământ, care a zguduit stâncile munţilor creaţi de la întemeierea lumii. Da, pământul mărturisea că El era Fiul lui Dumnezeu; soarele spunea că El era Fiul lui Dumnezeu. Luna, stelele, materia, totul mărturiseau acelaşi lucru: că El era Fiul lui Dumnezeu.

Apoi, El S-a dus în iad, pentru ca şi cei aflaţi acolo să ştie că El era Fiul lui Dumnezeu. Aceia care nu se pocăiseră în timpul când Dumnezeu avusese o îndelungă răbdare cu ei, în zilele lui Noe, şi care acum aşteptau în lanţuri judecata lui Dumnezeu. Ei toţi au aflat că El era Fiul lui Dumnezeu.

Noe L-a mărturisit, şi la fel a făcut-o Enoh înaintea lui Noe chiar, deoarece totul şi toţi trebuiau să ştie că El era Fiul lui Dumnezeu şi că ceea ce fusese prorocit despre sămânţa femeii, ajunsese la împlinire.

După aceea, El a înviat şi a luat de la Diavol cheile morţii şi ale iadului, a doborât puterea mormântului şi a ieşit afară Biruitor. O, El a spus: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.” (Matei 28.18), aşa că: „Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.

Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodată.” (Ioan 11.25-26).

El S-a ridicat la ceruri şi S-a aşezat la dreapta Tatălui, ca să mijlocească pentru noi. Prin aceasta, noi am primit toată puterea care este în cer. Este adevărat?

Cum ar fi dacă cineva ar veni în seara aceasta şi ţi-ar da un cec cu un milion de dolari? Te-ai bucura atât de mult, încât n-ai putea să mai scoţi o vorbă. Poate că omul care ţi l-a adus este zdrenţos, sărac, murdar, şi urât, dar pe tine nu te interesează asta. Nu contează cum arată mesagerul, ci mesajul pe care ţi-l aduce acesta, este adevărat? Pe tine nu te interesează mesagerul, ci mesajul pe care-l aduce.

Ai lua repede bucata aceea de hârtie, ai citi ce scrie pe ea, apoi ai spune plin de bucurie: „Am un milion de dolari! Am un CEC de un milion de dolari!”

Dacă eu ţi-aş spune: „De ce te bucuri aşa, căci eu nu văd nimic!” Tu mi-ai răspunde: „Ba da, eu am un CEC de un milion de dolari.” „Ei”, aş spune eu, „nu ai nimic, decât o bucată de hârtie pe care este mâzgălit ceva cu cerneală!” Dar nu este aşa, pentru că înainte de a fi scris acel CEC, undeva trebuia să existe un milion de dolari, este adevărat?

Tot aşa, unii spun: „Ce vă face pe voi să vă bucuraţi aşa de mult când citiţi în Biblie că, „El era străpuns pentru păcatele noastre, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi.”?” (Isaia 53.5).

Sau: „orice lucru cereţi, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea.” (Marcu 11.24). Dar noi ar trebui să ne bucurăm cu adevărat pentru aceasta.

Ei spun mai departe: „Ei, dar acestea sunt doar nişte cuvinte; sunt doar vorbe.” Dar nu este adevărat, pentru că înainte ca acest Cuvânt să fie scris în Biblie, trebuia ca la Calvar să fie ceva care să îndeplinească tot ceea ce a zis El. Da, domnilor. În planul Său făcut mai dinainte, El a pus la punct toate lucrurile.

Şi fiecare din noi are acolo un cont din care poate să scoată în seara aceasta orice îi trebuie, deoarece El stă la dreapta Tatălui, cu un stilou în mână, pregătit să scrie iertarea, vindecarea, sau orice altceva cerem. Este adevărat? Contul nostru a fost deschis la Calvar, de aceea El este acolo ca să ne dea tot ce ne trebuie. Deci nu este de mirare că suntem atât de fericiţi. Nu este de mirare că putem să ne bucurăm de Dumnezeul mântuirii noastre, pentru că El este bun şi minunat.

Din Cuvântul lui Dumnezeu, vom citit din Matei 9.18-26:

„Pe când le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s-a închinat, şi I-a zis: „Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ţi mâinile peste ea, şi va învia.

(O, îmi place aceasta! Vedeţi? „Vino şi pune-Ţi mâinile peste ea.” Cel care vorbea cu Isus era Iudeu.)

„Isus S-a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.

Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei Lui.

Căci îşi zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.

Ascultaţi aceste cuvinte, dacă nu puteţi crede făgăduinţa pe care o aveţi, căci femeia aceasta a spus: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.” Vedeţi? Voi aveţi însă mai mult decât atât. Voi aveţi o făgăduinţă a lui Dumnezeu, este adevărat? Voi aveţi o făgăduinţă şi un dar de la Dumnezeu, chiar aici, în mijlocul vostru. Uitaţi-vă cât vă este mai uşor să credeţi decât acea sărmană femeie! Ea nu avea nicio Scriptură pe care să pună degetul, dar pentru voi este scris:  „Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede…îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.” (Marcu 16.17-18). Vedeţi, aceasta este o făgăduinţă. Ea nu a avut niciuna, dar cu toate acestea, a crezut. Fiţi atenţi!

„Isus S-a întors, a văzut-o, şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a tămăduit.” Şi s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela.

Când a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi când a văzut pe cei ce cântau din fluier, şi gloata bocind,

le-a zis: „Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n-a murit, ci doarme!” Ei îşi băteau joc de El.

Dar, după ce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înăuntru, a luat pe fetiţă de mână, şi fetiţa s-a sculat.

Şi s-a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.”

Dumnezeu să binecuvânteze Cuvântul Său, despre care a spus: „Cuvântul Meu nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele.” (Isaia 55.11).

Vedeţi? Credinţa voastră în Cuvântul lui Dumnezeu dă roade.

Să ne gândim la acel fruntaş al sinagogii. Probabil că el se despărţise de ceilalţi credincioşi ai sinagogii, pentru că marea biserică din acele zile nu credea în Isus, aşa că mai marii bisericii spuneau: „Hm, acest Om, nu este decât un impostor!”

Cum ar fi dacă acei oameni ar putea să se întoarcă în seara aceasta din iad. Cu siguranţă ar crede în El, căci acum ştiu că Isus este Fiul lui Dumnezeu. Ei ştiu că El a venit pentru ei atunci, dar acum este prea târziu. O, nu vă faceţi din aceasta o scuză! Credeţi chiar acum, nu mai amânaţi!

Amintiţi-vă că atunci când Isus era pe pământ, ei Îl numeau vrăjitor, Beelzebul etc. Este adevărat? Voi ştiţi cine era Beelzebul – Diavolul, musca cea mai mare care speria musculiţele. Da, ei spuneau că era un vrăjitor şi că toate minunile le făcea prin vrăjitorii şi cu ajutorul duhurilor rele.

…………………………………………………………………………

El s-a separat de ceilalţi credincioşi ai sinagogii, a ieşit afară…………………………………………………………..………….Acum, aveţi credinţă. Acest fruntaş al sinagogii s-a separat de credincioşi şi a ieşit afară, ca să stea de partea lui Isus. Dar curând au venit necazurile – fetiţa lui s-a îmbolnăvit. Probabil că a chemat doctorul, iar acesta a făcut tot ce a putut, dar cu toate acestea, fata era din ce în ce mai rău, iar după un timp a încetat să mai respire. S-a dus….era un copil de vreo doisprezece ani. Văzând aceasta, şi pentru că medicul nu le-a mai dat nicio speranţă, omul a trebuit să meargă la Isus.

Uneori, aceasta este calea prin care Dumnezeu îi aduce pe oameni la El. N-am dreptate? Ei trebuie să ajungă la Isus. Parcă aud pe cineva spunând: „Ei, de ce nu-L chemi pe Individul acela, pe fanaticul acela din Nazaret, Vindecătorul?”

„O, dacă voi face aceasta, mă vor da afară din sinagogă!” Vedeţi? Ei îl considerau un rătăcit. Şi, frate, toţi cei care trăiesc ca El şi care fac parte din planul lui Dumnezeu, au fost, sunt şi vor fi consideraţi rătăciţi, eretici, fanatici şi aşa mai departe. Acesta este adevărul.

Probabil că uneori oamenii sunt sceptici din cauza celor care se poartă în aşa fel, încât intenţionat fac ca adevărul să fie vorbit de rău. Dar eu vă spun: la fel de sigur cum există un fals, există şi Adevărul. Înţelegeţi? Astfel, înainte ca să existe o bancnotă falsă, a trebuit să existe una adevărată, nu-i aşa? Dacă n-ar fi existat mai întâi cea adevărată, înseamnă că cea falsă ar fi adevărată.

Acum, fiecare trebuie să hotărască. Dacă, potrivit cu Scriptura, ceva lucrează împotriva vieţii tale, atunci trebuie să crezi.

…căci nu este nimeni, care să facă minuni în Numele Meu, şi să Mă poată grăi de rău îndată după aceea.” (Marcu 9.39).

Oare nu Isus a spus aceste cuvinte? Desigur. Şi tot El a spus: „Aceste semne îi vor urma pe cei ce vor crede: nouă daruri duhovniceşti vor lucra în trupul duhovnicesc al lui Isus Hristos!” Vedeţi?

Dar lumea s-a îndepărtat atât de mult şi a devenit atât de formală şi de indiferentă, încât a ajuns să aibă propriile ei drumuri, propriile ritualuri, propriile crezuri şi aşa mai departe, iar dacă nu eşti dintre ei, n-ai loc în mijlocul lor. Vedeţi? Aşa sunt bisericile astăzi. Ei spun: „Trebuie să te ridici şi să priveşti prin fereastra prin care privesc eu sau nu vei vedea nimic.” Înţelegeţi? Dar Dumnezeu nu Se limitează la nici o biserică. Nu, El nu Se limitează.

Amintiţi-vă: când ucenicii lui Isus au început să se gândească că ei sunt singurii, chiar în ziua următoare Domnul a trimis alţi şaptezeci în lucrare, este adevărat?

Dumnezeu nu vrea ca noi, oamenii, să construim ceva în jurul nostru, ci toată slava trebuie să meargă la Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Înţelegeţi? Aceasta înseamnă că nu trebuie să ne gândim la noi înşine, nici la bisericile noastre, ci trebuie să ne desfacem braţele şi să-L căutăm pe Dumnezeu. Aşa este.

Atunci când nu vezi nimic, bâjbâi, cauţi, iar Isus a spus: „Dacă M-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi ziua Mea. Oare n-a vorbit Isaia despre Mine?”Da, toţi prorocii au vorbit despre această zi. Nu am dreptate? Aceste lucruri urmau să aibă loc în această zi, şi El a spus că în zilele din urmă vor fi batjocoritori. Este adevărat?

Priviţi numai cum a spus El, prin Duhul, că vor fi oamenii în zilele din urmă: „Obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri, decât iubitori de Dumnezeu.” (2 Timotei 3.4).

Uitaţi-vă la toate aceste săli şi stadioane, duminica şi în celelalte zile. Da, ei umplu sălile de cinematograf şi de dans, deoarece sunt „iubitori mai mult de plăceri, decât iubitori de Dumnezeu, neînduplecaţi, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine.” Vedeţi? „Neiubitori de bine.”

Nu vreau să spun că noi suntem buni, deoarece numai Dumnezeu este bun, dar El locuieşte în oamenii care fac binele şi îi desăvârşeşte. Dumnezeu în tine este Cel care face binele. Înţelegeţi?

Voi fiţi dar desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.” (Matei 5.48).

Vedeţi? „Voi fiţi doar desăvârşiţi.” Cum aţi putea să fiţi desăvârşiţi? Nu prin voi înşivă, ci prin El, ceea ce însemnă că Dumnezeu nu se uită la voi, ci se uită la El, la Cel ce locuieşte în voi.

Voi spuneţi: „Eu sunt în El.” Cum ajungi în El? „Printr-un singur Duh, suntem botezaţi într-un singur trup.” Şi atunci suntem în El. Când? Când suntem botezaţi prin Duhul Sfânt în trupul Lui. (1 Corinteni 12.13). Este adevărat?

Dar oamenii vor fi: „obraznici, îngâmfaţi, iubitori mai mult de plăceri, decât iubitori de Dumnezeu; neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neiubitori de bine; având doar o formă de evlavie…” Cum adică „o formă de evlavie”? Oamenii vor merge la biserică, la şcoala duminicală, la spovedanie etc., dar apoi sunt la fel ca înainte. Deci: „Având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de ei!” (2 Timotei 3.5). Spune Biblia aceste cuvinte sau nu? Desigur.

Ţineţi minte că Domnul a pus accentul pe aceste cuvinte, deoarece Duhul spune clar că toate aceste lucruri se vor întâmpla în zilele din urmă, adică în zilele noastre. Vremea exactă de împlinire a acestei prorocii este acum, în zilele din urmă, deoarece noi trăim în aceste zile.

Având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.

 „Sunt printre ei unii, care se vâră prin case, şi momesc pe femeile uşuratice îngreuiate de păcate şi frământate de felurite pofte.” (v. 7).Cercuri de lucru manual, cercuri de bucătărie, supeuri etc. Sper că nu jignesc pe nimeni dintre voi prin ceea ce spun dar, fraţii mei, dacă va veni o vreme când va trebui să prăjim pui şi să-i vindem cu 50 de cenţi bucata, ca să-l putem plăti pe predicator, atunci am să încetez să mai predic. Chiar aşa.

Da, acestea sunt cercurile de lucru manual unde ele cos şi brodează, povestind despre doamna Cutare sau Cutare. Dacă procedăm în felul acesta, ne îndreptăm spre sfârşit. Acesta este adevărul.

În vremea când eram angajat ca să citesc contorul, am ajuns într-un subsol deasupra căruia se ţinea o astfel de întrunire. O, Doamne, glumele pe care le spuneau femeile acelea acolo, nu le-ar fi spus niciun marinar beat. Ele nu ştiau că sunt predicator, dar după ce am citit contorul am urcat şi am bătut la uşă. Când mi-au deschis, am văzut că toate fumau şi stăteau de vorbă. Atunci le-am zis: „O, doamnelor, aş putea să iau foc aici”, după care am continuat: „Cu puţin timp în urmă, v-am auzit pe unele dintre voi repetând o rugăciune. Vreţi să spuneţi că aveţi o adunare religioasă?” Supărate, ele mi-au zis: „Acesta este cercul nostru de lucru manual.”

„Dar glumele pe care le spuneaţi nu sunt demne…”

„Dumneata ai venit aici ca să citeşti contorul!” m-a repezit una dintre ele.

„Este adevărat”, am răspuns, „dar eu sunt un predicator al Evangheliei. Sunt un lucrător al Tatălui meu.” Aşa este. După ce am spus aceste cuvinte, am îngenuncheat în mijlocul camerei şi am rostit o rugăciune care  a destrămat acel cerc de lucru manual. L-am rugat pe Dumnezeu pentru mântuirea acelui grup de păcătoase, după care m-am ridicat şi am plecat. Nu ştiu dacă acel lucru a avut afect, aşa că va trebui să aştept până în ziua veşniciei ca să aflu. Totuşi, eu mi-am făcut datoria.

O, Doamne! „Având doar o formă de evlavie dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.” Pleacă de lângă ei. Ţine-te departe de astfel de lucruri. Apropie-te de Dumnezeu, roagă-te şi stai de partea Lui. Trăieşte pentru El.

Toţi cei care au fost şi la alte adunări ştiu că eu nu obişnuiesc să vorbesc aşa cu oamenii, dar, prieteni, simt că a sosit timpul când trebuie să spunem ceva. Înţelegeţi? Dacă Dumnezeu a spus aceste lucruri şi dacă El este Adevărul – şi noi ştim că este – atunci Duhul Sfânt mă îndeamnă şi pe mine să le spun, deşi nu ştiu de ce trebuie să fac aceasta.

Prieteni, întoarceţi-vă de pe drumurile voastre căldicele! Nu vă înşelaţi singuri, căci nu există oameni doar pe jumătate creştini. Înţelegeţi? Ori eşti creştin, ori eşti păcătos. Eu am mai spus că nu puteţi vedea un om care să fie în acelaşi timp şi treaz şi beat; ci ori eşti beat, ori eşti treaz.

Aţi văzut vreodată o pasăre neagră care să fie în acelaşi timp albă? Sigur că nu – ori este neagră, ori este albă. Aşa este şi cu voi. Ori sunteţi împăcaţi cu Dumnezeu, ori sunteţi departe de El. Aşa este. Şi singura cale de a fi împăcat cu Dumnezeu este să te naşti din nou, deoarece Isus a spus: „Dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” (Ioan 3.3).

Nu are importanţă cum este acel om, câte fapte bune face etc. El trebuie să se nască din nou, iar după ce este născut din nou, poate să înţeleagă toate aceste lucruri. Rugămintea mea este ca Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină lângă El.

Imediat vom chema rândul de rugăciune, aşa că, s-ar putea să ne rugăm pentru bolnavi o oră şi jumătate sau chiar mai mult. Vă mulţumesc încă o dată tuturor.

Poate că v-aţi întrebat de ce m-am oprit, este adevărat? Ştiu că este timpul să mă opresc, deoarece Cel care veghează asupra mea a venit lângă platformă, ceea ce înseamnă că trebuie să mă opresc. Aşa este. A venit vremea pentru serviciul de rugăciune. Să ne plecăm capetele.

Tatăl nostru ceresc, nu ştiu de ce ai vrut să mă opresc chiar acum, căci mai aveam câteva lucruri să le spun şi să le povestesc acel caz de vindecare. Da, dacă Tu ai venit acum, vreau să mă supun voii Tale.

Binecuvântează, bunule Tată, serviciul de vindecare. Lasă ca Duhul Tău să lucreze în chip minunat în viaţa acestor oameni. Ajută-i, Tată, pe bărbaţii şi pe femeile care sunt în această seară, să nu se gândească la nimic altceva decât la Tine. Ajută-i să uite de treburile pe care le au mâine şi de cele pe care le-au făcut astăzi.  Ajută-i ca, în ceasul care vine, să trăiască la fel ca şi când ar fi ultima lor oră pe pământ. Ajută-i ca, în timp ce stau aici pe platformă, să se gândească numai la Hristos, la puterea şi sfinţenia Lui, să-L vadă numai pe El, „Omul durerii şi obişnuit cu suferinţa, care a fost chinuit şi acoperit de batjocuri, care a fost asuprit, ca un miel pe care-l duci la măcelărie.” (Isaia 53.3,7). Mâinile şi carnea îi tremurau atunci când I-au bătut cuiele în mâini şi I-au îndesat cununa de spini peste sprâncene, iar sângele Îi curgeau în jos, pe ochi.

O, cât aş vrea să stau jos, lângă cruce, unde au stat Maria şi Ioan şi să fiu acoperit de sângele Lui.

Dumnezeule, ne apropiem de sfârşitul acestei adunări minunate, noi, copiii Tăi care Te aşteaptă. Noi ştim că Diavolul umblă printre oameni şi spune: „Vom trăi şi vom  vedea!” O, Doamne, dar acelaşi lucru l-a făcut şi în zilele când Tu erai aici, în trup – el i-a înşelat pe oameni şi i-a făcut să uite de Dumnezeu,  apoi au cules roadele.

Ajută-i, Tată, pe aceşti oameni, să nu mai amâne, ci să Te primească chiar în seara aceasta, pe Tine, pe care Te iubim şi Îţi dăm toată lauda şi slava.

O, Dumnezeule veşnic, trimite Îngerul Tău care a stat la dreapta smeritului Tău slujitor şi a spus aceste lucruri, pe care le-a confirmat în faţa a mii de oameni. Trimite-L în seara aceasta cu o mare putere şi cu binecuvântări deosebite pentru fiecare. Îngăduie, Doamne, ca mulţi să fie vindecaţi prin El, astfel încât toată slava să-I revină lui Dumnezeu şi toată lauda Fiului Său sfânt, deoarece Te rugăm aceasta, în Numele lui Isus. Amin.

Acum, în timpul serviciului de rugăciune, fiecare să fie cât se poate de smerit.

(Un frate cheamă rândul de rugăciune.)

/: Crede numai,

Totul e posibil, crede numai.

Crede numai, crede numai,

Totul e posibil, crede numai.:/

…………………………………………………………………………

Câţi dintre voi ştiu cine a scris acel cântec? Paul Rader. Ce soldat viteaz! Eu am fost prieten cu el. Aparţinea de biserica baptistă. El a fost un războinic viteaz.

Când era pe moarte, cei de la Institutul Biblic Moody, au lăsat perdelele jos şi au început să cânte: „Mai aproape Dumnezeul meu, de Tine.” Fratele Rader era mâhnit. Voi ştiţi cum era el. La un moment dat s-a uitat în jur şi a spus: „Cine moare, tu sau eu?” după care a adăugat: „Ridicaţi perdelele acelea şi cântaţi nişte cântece creştine vechi!”

Atunci ei eu început să cânte: „Slăvit să fie puterea Numelui lui Isus.”

Luca, fratele lui, stătea acolo… Cred că îl cunoaşteţi pe Luca. Rader l-a chemat lângă el şi i-a zis: „Luca, noi am fost multă vreme împreună, dar gândeşte-te la faptul că peste cinci minute am să fiu lângă Isus Hristos, îmbrăcat în neprihănirea Lui.” Apoi a închis ochii şi s-a dus să-L întâlnească pe Dumnezeu.

Acum câteva săptămâni, am ţinut un serviciu la Tabernacolul evanghelic Fort Wayne. Până atunci nu auzisem niciodată cântecul acesta (Crede numai). O seară sau două după ce Îngerul Domnului a venit la mine şi mi-a dat însărcinarea, m-am dus la biserica mea şi acolo, pianistul a început să cânte: „Crede numai!” După ce l-a terminat, i-am spus: „Mai cântă-l o dată!”, căci mi s-a părut că-I place şi Îngerului Domnului.

„Crede numai….” Imediat m-am gândit la slăbănogul care a fost adus la Isus şi, căruia Domnul i-a spus: „Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede.” L-am cântat şi eu, iar de atunci a fost întotdeauna cântecul nostru preferat.

Într-o seară, stăteam în camera de studiu a fratelui Redigar din Fort Wayne. Câţi dintre voi au auzit de Tabernacolul evanghelic din Fort Wayne? Înseamnă că aţi cunoscut-o pe Romaine, nu-i aşa? Romaine se căsătoreşte luna aceasta, nu-i aşa? Ea a fost grav bolnavă, dar Dumnezeu s-a îndurat de ea.

Îmi amintesc că într-o zi m-am dus la ei acasă şi am rămas mirat să văd că acolo era adunată o mulţime de oameni. Abia am reuşit să intru. Mă împingeau din toate părţile şi-mi spuneau: „N-ai vrea să vii acolo în spate, căci acolo este domnişoara Redigar!” „Care Redigar?” am întrebat eu. „B.E. din Fort Wayne?” „Da.”

Fratele respectiv era mort de câţiva ani. De fapt ei nu sunt morţi, ci plecaţi în slavă. Fratele a fost un războinic pentru credinţă. Cred că se consuma prea mult, de aceea Dumnezeu a trebuit să-l scoată din scenă. Da, el şi-a terminat timpul pe pământ, iar acum merge mai departe cu Dumnezeu.

Deci am întrebat: „Îmi spuneţi de fiica lui B.E. Redigar?” „Da”, mi-au răspuns, „se află în starea aceasta de vreo nouă ani.” M-au dus repede în spatele casei şi cred că vă puteţi imagina ce am simţit în momentul în care a văzut-o pe domnişoara Redigar în starea aceea. Mama ei stătea neputincioasă lângă ea. Această femeie a avut în inimă întotdeauna un loc, ca o adevărată doamnă.

Ungerea mă părăsise, dar stând acolo şi gândindu-mă la fratele Redigar, a venit înapoi. Tânăra lui fiică stătea cu capul jos şi cu spume la gură. Era o tânără frumoasă. Într-o clipă, Duhul Sfânt, Îngerul Domnului, a venit lângă mine, aşa că am spus:  „Satan, ieşi afară din fata aceasta, în Numele Domnului Isus!” Imediat şi-a revenit şi a intrat în casă perfect normală, iar astăzi este la fel de bine. În vara aceasta, ea a avut grijă de toate treburile de la Tabernacol, iar luna aceasta se căsătoreşte.

Şi acolo, în Tabernacolul Fort Wayne, am auzit cântecul: „Crede numai!” Stăteam chiar pe locul lui Paul Rader. O, Doamne! Ceva mi-a mişcat inima! El s-a dus, dar cântecele lui trăiesc mai departe.

Vieţile oamenilor mari ne amintesc

Că trebuie să ducem o viaţă demnă.

Despărţirea lasă în urma noastră.

Urme pe nisipul timpului.

Haideţi să ne rugăm. Tată, mă gândesc la slujitorul Tău, Paul Rader, la credinţa lui în vindecarea divină; şi mă gândesc la fratele Redigar. O, Dumnezeule, în fiecare an acei oameni minunaţi se duc la mormântul lui, căci dragostea lui zăboveşte în inimile lor. Mulţi dintre ei ar vrea să fie îngropaţi în jurul lui, deoarece ştiu că într-o zi mormântul se va deschide şi el va veni afară. Peste tot în lume sunt mulţi altfel de sfinţi ai lui Dumnezeu, pe care i-au adunat copiii Tăi. Ce minunat va fi în ziua când toţi ne vom întâlni la un loc şi apoi vom fi răpiţi în văzduh, ca să ne întâlnim cu Domnul! O, noi tânjim după ziua aceea, Tată, şi ştim că este foarte aproape.

Binecuvântează-ne în seara aceasta, căci noi, generaţia noastră, avem datoria să pregătim o cale pe care să păşească cei care vin după noi. Ajută-ne, Tată, în seara aceasta. Îmi dau seama că trebuie să stau aici, în faţa puterilor demonice ale Satanei şi ştiu că ele sunt acum în clădire, ca să-mi dea târcoale şi să mă hărţuiască. Dar şi Tu eşti aici, Tată, şi mă aperi de puterile celui rău.

Te rog să mă ajuţi! Îngăduie ca orice duh necurat să iasă din oamenii aceştia şi ajută-i să fie vindecaţi în Numele lui Isus Hristos. Amin.

………………………………………………………………………….

Frate, acesta este primul caz din seara aceasta. Eu văd că tu ai o tumoare…. Este adevărat?

Iertaţi-mi şovăirea, dar parcă nu-mi venea să cred că tânărul acesta are într-adevăr o tumoare. Totuşi acesta este adevărul, acolo este o tumoare. Domnul să mă ierte pentru că am şovăit să spun ceea ce văd.

Tinere, numai Dumnezeu te poate vindeca. Ştii lucrul acesta, nu-i aşa? Tu eşti doar un băiat. Vrei să-L slujeşti, nu-i aşa? Îl vei sluji din toată inima, dacă El va permite să te faci bine? Îl vei sluji tot restul vieţii tale? Dumnezeu să te binecuvânteze. Să ne plecăm capetele. Tată, Te rog să-ţi arăţi îndurarea faţă de fratele nostru. El are nevoie, o, Dumnezeule, să fie vindecat. Binecuvântează-l şi lasă ca Duhul Tău să vină peste el şi să-l vindece. Îngăduie ca această putere a răului, care este peste el, să-l părăsească şi astfel el să fie vindecat în Numele lui Isus Hristos.

Aşteptaţi o clipă, pentru că încă îl mai ţine. Puteţi să vă ridicaţi capetele dacă vreţi. Aş vrea să-ţi mai spun ceva, tinere, ceva care să-ţi mărească credinţa. Eşti nervos? Încearcă să-ţi stăpâneşti gândurile. Înţelegi ce vreau să spun? Pune-ţi puţin mâna pe mine, apoi priveşte aici, la mâna mea, la braţul meu. Arată la fel ca a ta şi ca a oricărui alt om, nu-i aşa? Haide şi pune acum mâna ta aici. Vezi? Nu are niciun efect asupra mâinii mele, este adevărat? Acum ridică mâna cealaltă şi pune-o aici, apoi fii atent la ceea ce se întâmplă. Vezi, începe să se umfle. Vezi mişcările acelea uşoare abia perceptibile? Sunt ceea ce eu numesc vibraţii. Uneori ele vin din aer, de la puterile satanice. Gândiţi-vă la faptul că o parte din aceste puteri sunt chiar aici în seara aceasta. Aşa este. Nu contează cât de mult te împotriveşti lor. Cred că înţelegeţi ce spun. Dacă tu, frate, vei încerca să te împotriveşti acestor puteri prin propriile tale forţe, Dumnezeu le va permite să vină înapoi.

Ţineţi minte aceasta.

Tânărul este bolnav, dar dacă această putere satanică îl părăseşte, se va vindeca. Dacă nu va pleca, atunci… totul depinde de credinţa lui.

Vino aici, te rog, şi fii atent, fiindcă mă voi ruga din nou pentru tine şi am să le cer din nou să plece. Dacă vor pleca, totul va reveni la normal. Dacă vor pleca, totul va reveni la normal. Fii atent.

Mişcă mâna aceasta spre tine, apoi aşează-ţi mâna cealaltă exact cum a fost aceasta. Vezi, nu este. Sigur, pentru mine aceasta nu înseamnă nimic, ci eu privesc totul prin darul deosebirii.

Pune-ţi deci mâna acolo şi priveşte atent, căci vei vedea cu ochii tăi. Voi încerca să îmi ţin mâna cât mai liniştită. Vezi, nu contează poziţia mâinii. Poţi să vezi, tinere? Peste tot este la fel. Vezi ce trece pe acolo? Aceea este tumoarea ta, celulele care se înmulţesc în exces. Ea are o viaţă proprie. Vezi cum se mişcă? „Trrr, trrr…” (Fratele Branham arată.)

Acum vreau să priveşti mâna mea şi apoi să crezi din toată inima că vei fi vindecat. Vezi? Tu spui că vei sta lângă Domnul şi că Îl vei sluji, nu-i aşa? În ordine. În timp ce băiatul îşi priveşte mâna, vreţi să vă plecaţi capetele din nou, cu toţii? Tatăl nostru care eşti în ceruri, ai milă de acest tânăr. Vrăjmaşul încearcă să-l ţină dar Tu eşti mai puternic decât el. Ajută-ne, bunule Dumnezeu, să avem credinţă în Tine.

Doamne, noi venim la Tine cu o credinţă copilărească şi credem din inimă că răspunzi celor care Te caută. Eu cer ca sângele Domnului Isus să vină pe această platformă şi să ne acopere, astfel încât Duhul Tău să-Şi arate puterea, să scoată duhurile rele şi să-i vindece pe aceşti oameni. O, duh rău, care l-ai legat pe acest băiat, în Numele Domnului Isus Hristos eşti scos afară din el! Asta este.

Acum, tinere, înainte de a mă uita la mâna mea, spune-mi: S-a întâmplat ceva, nu-i aşa? Cei din sală pot să ridice capetele dacă vor. Bine. Acum o voi ridica pe a mea…

Priveşte, frate, aşa-i că s-a întâmplat ceva? Tumoarea a murit. Priveşte acum. Vezi cum este mâna ta acum? E exact ca a mea. Pune această mână aici. Aşa cum a fost. Ar trebui să se umfle şi să se înnegrească, iar acele picăţele albe ar trebui să umble pe acolo, este adevărat? Pune-o acolo şi vezi ce se întâmplă. Dumnezeu să te binecuvânteze, frate.

Haideţi să spunem cu toţii: „Slăvit să fie Domnul!” Trebuie să aveţi doar credinţă.

În ordine. Vino, frate. Vezi, este nevoie de credinţă, căci toate lucrurile sunt cu putinţă numai celui ce crede.

Bună seara, soră. Tu crezi? Foarte bine. Hai să vedem…. Da, doamnă, tu ai mai multe boli……………………

Da, doamnă. Sunt nişte vibraţii care vor să treacă pe acolo. Fii atentă când iei mâna şi uită-te apoi la mâna mea. Pune-ţi mâna aici, peste a mea, iar pe cealaltă pune-o acolo şi urmăreşte-o……………………………………………………….

Priveşte mâna. Asta este. O, văd că ai mai mult decât o boală. Ai şi artrită, nu-i aşa? Acum crezi din toată inima?

Voi, cei din sală, aţi vrea să vă plecaţi capetele?

Tată ceresc, noi ştim că Tu eşti aici şi că sângele lui Isus ne curăţă de toate păcatele, de tot răul, de toate bolile şi de toate neputinţele, dacă credem. Doamne, fie-Ţi milă de sora noastră, căci este în suferinţă şi ştie că i-au fost descoperite toate aceste lucruri. Te rog s-o binecuvântezi. Ajută-mă să cred împreună cu ea, astfel încât vrăjmaşul să o elibereze, iar ea să meargă şi să depună mărturie despre binele pe care i l-ai făcut şi în felul acesta, să-i conducă şi pe alţii la Hristos. Ascultă rugăciunea slujitorului Tău. Duh rău, în Numele lui Isus Hristos, ieşi afară din femeie!

În ordine, soră. Priveşte aici. Vezi, te eliberează. Aşteaptă, pune-ţi mâna înapoi. Mişcă-ţi picioarele în sus şi-n jos. Coboară de pe platformă şi fii fericită pentru că Isus Hristos te vindecă.

Haideţi să spunem cu toţii: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!) El vrea să-i vindece pe mulţi în seara aceasta. Bine… Am să stau cât se poate de liniştit, căci aceasta ajută. Rugaţi-vă, fiecare.

Câţi dintre voi sunt fără numere de rugăciune, dar doriţi să fiţi vindecaţi? Bine. Ceea ce trebuie să faceţi, este să cereţi de la Tatăl din ceruri.

Uneori nu-L văd, ci doar Îl simt. Atunci nu pot să vă spun cu exactitate ce a fost, dar pleacă. Apoi mă întreb unde a fost. Adevărul este că mă străduiesc foarte mult pentru voi. Fac tot ce ştiu, dar în seara aceasta am întâmpinat ceva dificultăţi.

Vino în faţă, soră. Priveşte aici. În ultima vreme ai fost foarte slăbită, nu-i aşa? O, mai văd ceva. Ai o boală de stomac, este adevărat? Da, doamnă, le văd pe amândouă, căci ai probleme cu nervii, nu-i aşa? Este adevărat? Un fel de paralizie…. Crezi că Isus te poate vindeca? Da? Să ne plecăm capetele. Doamna este o creştină.

Tatăl nostru care eşti în ceruri, Tu L-ai înviat din morţi pe Isus, Fiul Tău, iar El stă acum la dreapta puterii Tale şi mijloceşte pentru noi, făpturile nenorocite de pe pământ, şi ne cheamă la El, spunând: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.” (Matei 11.28). Odihnă faţă de griji, odihnă faţă de boli, odihnă faţă de păcat, căci, „pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară.” (Ioan 6.37). O, Doamne, câtă nevoie are de Tine sora care stă aici! Ea se aşează la masă şi nu poate să mănânce, dar Tu poţi s-o vindeci, Tată, pentru că ea se încrede în Tine. Satan, chinuitorule, ieşi afară din femeie în Numele Domnului Isus!

Priveşte aici, soră! Chiar acum pleacă de la tine. Du-te şi mănâncă ce vrei, deoarece diabetul te-a părăsit.

Haideţi să spunem: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!)

Fiecare dintre voi să fie cât se poate de respectuos.

Înţeleg că acum este vorba de o tumoare, este adevărat? Crezi? Atunci să ne plecăm capetele.

Tatăl nostru ceresc, fii îndurător cu această sărmană femeie. Îngăduie, Te rog, să fie vindecată de această tumoare. Ajut-o, Doamne, căci urmează să-i fie scoasă, dar este posibil să moară în timpul operaţiei. Tu eşti încă aici, Tată, şi poţi s-o îndepărtezi de la ea. Ajut-o şi îngăduie să fie vindecată, în Numele Fiului Tău, Isus. Amin. Tot nu pleacă. Aşteptaţi o clipă. Nu a plecat încă de la ea. Vezi cum se mişcă mâna mea? Satan, în Numele Domnului Isus, ieşi afară din femeie! Se pare că se ţine bine. Toată adunarea să stea cu capul plecat.

Vreau să vorbesc cu tine. Uită-te la mine. Locuieşti departe? Nu foarte departe. E ceva… Vezi, tumoarea acţionează într-un fel, dar este ceva care n-o lasă să plece. Tu ai muncit din greu în viaţă, nu-i aşa? Din cauza aceasta ai încercat să… (fratele Branham vorbeşte încet cu femeia.)  Asta este! Să ştii că este adevărat, soră. De când ai vrut să faci asta – în ultimele două sau trei săptămâni, mai mult ca oricând… Te-ai rugat pentru aceasta. Da, L-ai rugat pe Dumnezeu să te ia, este adevărat? Odată ai încercat să… (fratele Branham spune încet.), este adevărat? (Aşa este.) Dar acum ai renunţat. Toate acestea ţi s-au întâmplat ca să te întorci la Domnul. Eu nu-ţi citesc gândurile, ci am o vedenie în care văd toate aceste lucruri. Este adevărat ce-ţi spun? Promiţi că vei te vei întoarce la Dumnezeu şi că-L vei sluji toată viaţa? Promiţi? În ordine. Pleacă-ţi capul.

Tatăl nostru ceresc, sora noastră iubită este aici. Ea Te-a cunoscut cândva, apoi s-a rătăcit, iar acum, păcatul ascuns al vieţii ei a fost descoperit – păcatul care i-a cauzat rătăcirea. Zilele s-au scurs în canalul timpului, dar Tu ai venit şi i-ai descoperit acel lucru. Doamne, ea se întoarce. Vrei s-o primeşti în seara aceasta, aici, pe platformă, ca o aducere aminte? Îţi mulţumesc, Tată, Îţi mulţumesc.

Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Păcatele ţi-au fost iertate, iar trupul vindecat. Acum, du-te şi să nu mai păcătuieşti.

În ordine. Poate că uneori vă întrebaţi ce rost au toate acestea. Cred că aţi auzit ce a făcut această doamnă când era doar fetiţă, apoi cum L-a cunoscut pe Dumnezeu şi cum s-a îndepărtat de El, aşa că acum două săptămâni a încercat să…. Ea a mai dorit să se întoarcă la Dumnezeu, dar nu a făcut-o niciodată în plinătate, ca acum. Duhul acela nu putea s-o părăsească înainte de a-i fi descoperite toate acele lucruri. Imediat ce s-a întâmplat aceasta, duhul a părăsit-o, iar tumoarea a murit. Prieteni, Cel Atotputernic este aici.

Asupra acestei femei este un duh de surzenie. Plecaţi-vă capetele pentru un moment. O, Tată, Biblia spune că cerurile şi pământul vor trece, dar cuvintele Tale nu pot nici să treacă, nici să dea greş. Tu ai făgăduit aceste lucruri, iar noi suntem fericiţi pentru că trăim în ziua în care le putem vedea împlinindu-se. Priveşte spre sora noastră care stă aici, căci Satan a pus peste ea un duh de surzenie, ca s-o facă să nu audă şi astfel să ajungă în faţa unei maşini sau într-o altă situaţie, în care ar putea să fie ucisă. Ea este bolnavă, Doamne, dar crede, de aceea, Te rog, o, bunule Dumnezeu, ajut-o să fie vindecată în seara aceasta. Duh rău, ieşi afară din femeie în Numele Domnului Isus! Totul a trecut, s-a dus, soră. Ai putut să auzi care a fost necazul? Foarte bine.

Vedeţi? Doamna aude perfect. Am întrebat-o dacă a auzit ce-am spus, iar răspunsul ei a fost afirmativ. Ea a avut artrită, probleme cu spatele şi cu amigdalele. Este adevărat, doamnă? Mă auzi bine acum? Fii atentă! Spun: „Slăvit să fie Domnul!” (sora spune: „Slăvit să fie Domnul!”)

Slăvit să fie Domnul! (Slăvit să fie Domnul!)

Eşti perfect sănătoasă. Coboară de pe platformă şi bucură-te.

Haideţi să spunem cu toţii: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!) Bine. Staţi liniştiţi, vă rog.

Bună seara, soră. Vino puţin mai aproape, te rog. Vino şi crede. Desigur, ceva nu este în ordine cu tine, căci altfel nu te-ai afla aici. Soră, îmi dau seama că eşti o femeie cumsecade… Ai să crezi dacă îţi voi spune ceva? Ai să crezi şi ai să primeşti? Da? Foarte bine. Boala femeiască pe care o aveai, te-a părăsit deja, soră. Dumnezeu să te binecuvânteze. Staţi liniştiţi. Fiecare să fie cât se poate de smerit.

Bine, soră. Nu ştiu ce ţi s-a întâmplat, dar când m-am întors, o Lumină strălucitoare a venit lângă tine. Eşti vindecată, aşa că poţi coborî de pe platformă.

Aceasta mi se întâmplă pentru a doua oară de când sunt în slujba Domnului. Fata s-a vindecat de îndată ce-a venit pe platformă.

Să zicem: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!)

Domnişoară, ai avut foarte multă credinţă când ai venit aici; ai crezut că vei fi vindecată? Ai crezut din toată inima? Te rugai să fii vindecată? Pentru mine este un mister. Nu înţeleg, dar am văzut o lumină strălucind în jurul tău şi atunci am ştiut că ai fost vindecată. Dumnezeu te-a binecuvântat. Te simţi bine acum?

Să spunem cu toţii: „Slavă Domnului!” (Slavă Domnului!) Bine. Staţi cât se poate de liniştiţi.

În ordine. Vino mai în faţă. Eşti o străină pentru mine, este adevărat? N-ai vrea să vii puţin mai aproape, soră, ca să vorbim? Nu-ţi fie frică. Desigur, ai un sentiment ciudat. Da, doamnă. Dar nu este nimic care-ţi poate face rău. Este numai prezenţa Domnului Isus. El te-a vindecat de tot răul. Vreau să te uiţi puţin aici, căci eşti foarte neliniştită.

Pentru început, ştiu că nu ai o bună circulaţie a sângelui. Da, este o neregulă cu sângele tău. Nu pot să spun exact despre ce este vorba, dar circulaţia sângelui este proastă. S-a întâmplat ceva… cred că-ţi lipseşte ceva din sânge, iar acea lipsă a provocat boala. Da, în inima ta este o dorinţă, este adevărat? Dumnezeu să te binecuvânteze, femeie. Ascultă-mă! Îţi doreşti un copil, nu-i aşa? Este adevărat? Da, doamnă. Dar ai probleme cu sângele. Ştiu. Dumnezeu te face sănătoasă.

O, Isuse, Fiul lui Dumnezeu, priveşte spre această femeie care a venit aici tremurând. În ziua de astăzi se face atâta planificare familială în lume, iar o femeie vine aici şi îşi doreşte copii. Doamne, binecuvântez-o şi îndeplineşte dorinţa inimii ei. Slujitorul Tău smerit Te roagă aceasta, în Numele Domnului Isus Hristos. Amin. Fii binecuvântată, soră.

Hai să zicem: „Slăvit să fie Dumnezeu care ne dă biruinţa!” Am fost puţin nedumerit pentru că ceva nu era în ordine cu circulaţia sângelui, ceea ce provoca acea stare. Dar Dumnezeu este aici tocmai ca să rezolve totul, căci El este Cel care ne dă viaţa.

Zilele trecute am fost foarte încurcat în legătură cu cineva. O fetiţă care stătea aici, a fost vindecată de surzenie. Ea stătea chiar aici, iar când m-am întors şi am vorbit cu ea…

Haideţi să zicem: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!) Dumnezeu să te binecuvânteze, soră. Este foarte bine. Minunat.

Mătuşico, tu stai aici (amin) şi ai necazuri foarte mari, nu-i aşa? Ai avut o tumoare malignă. Crezi din toată inima? Crezi că, dacă am să-L rog pe Dumnezeu să te binecuvânteze, vei fi vindecată? Fie ca Dumnezeu să-ţi dea ceea ce-ţi doreşti.

Domnişoara care te însoţeşte… Şi tu eşti bolnavă, soră, şi eşti fiica sorei, este adevărat? (Aşa este.) Tu ai un chist. Fie ca Domnul Isus să vă binecuvânteze şi să vă dea ceea ce doriţi, atât mamei, cât şi fiicei. Duceţi-vă acasă şi fiţi sănătoase.

O, haideţi să zicem: „Mulţumim Domnului!” Ele se îmbrăţişează.

Tatăl nostru care eşti în ceruri, ajută-le şi pe mamă şi pe fiică să primească binecuvântările pe care slujitorul Tău le-a cerut pentru ele. Ajută-le, Doamne, să plece şi să creadă ceea ce a zis Îngerul: „Nimic nu va sta în faţa rugăciunii…” Ajută-le pe amândouă să fie vindecate, căci Te rog în Numele Domnului Isus.

În ordine. Bine ai venit, soră. Vino aici. Această femeie se află în faţa darului. Eu nu ştiu ce nu este în ordine cu ea. Are multe lucruri, dar ceva continuă să fie între cele două persoane, căci ea este în legătură cu altă persoană de aici. Duhurile sunt în legătură.

Voi toţi staţi liniştiţi.

Da, cineva de aici are aceeaşi boală ca şi ea. Un moment. Îmi doresc ca şi voi să puteţi simţi ce este. O, vreau să strig: „Aleluia!” Priveşte aici, soră, şi crede din toată inima. În primul rând, ai o boală de inimă. E adevărat? Să ne rugăm. Tatăl nostru ceresc, îndură-Te de această femeie, căci ea are un vrăjmaş puternic: boala de inimă, şi ştim că fără ajutorul Tău, nu mai poate trăi mult. Niciun doctor nu poate să facă nimic cu bolile de inimă, decât Acela care locuieşte în inimă, Hristos Isus. Dumnezeule, binecuvânteaz-o şi ajut-o să fie vindecată de boala de inimă. Satan, tu, care ai legat-o, ieşi afară din ea în Numele lui Isus Hristos.

Inima ta a revenit la normal. Du-te în treaba ta, bucură-te şi fii fericită. Asta este. Amin. Amin.

Haideţi să spunem: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!)

Vedeţi cele două duhuri? Isus Hristos poate vindeca orice, nu-i aşa? Nu este El Domnul Isus? Boala de inimă lucrează acolo, înăuntru, pentru că este aprinsă credinţa. Înţelegeţi? Nu ştiu exact unde este. Când spui boală de inimă, asta înseamnă foarte mult. În ordine, soră. Amin.

Să spunem cu toţii: „Slavă Domnului!” Vedeţi? El este aici ca să vindece. Aceasta este binecuvântarea Lui vindecătoare. Fiecare să Îl laude pe Domnul şi să-I mulţumească pentru bunătatea Lui. Primiţi-L! Primiţi-L de fiecare dată. Nu este El minunat?

Văd o mulţime de boli de inimă. Continuaţi să vă rugaţi.

Aduceţi-o aici pe doamna următoare. Vrei să fii vindecată? Trebuie doar să crezi. Da, doamnă. Eşti foarte nervoasă, nu-i aşa? Boala de nervi te-a măcinat, ai tot felul de gînduri, este adevărat? O, Isuse, Fiul lui Dumnezeu, elibereaz-o pe această femeie de vrăşmaşul care o leagă. Duh rău, ieşi afară din femeie, în Numele lui Isus Hristos. În ordine, soră. Fii binecuvântată în Numele lui Iisus. Du-te acasă, strigă, şi laudă-L pe Dumnezeu pentru că te-a vindecat.

Vino în faţă, soră. Bună seara. Şi tu eşti bolnavă cu inima, nu-i aşa? E adevărat? Sunt foarte mulţi… Vino aici. Ai şi nişte probleme femeieşti, nu-i aşa? O boală femeiască, o boală de inimă şi probleme cu nervii. Inima îţi creează aceste probleme. Crezi cu toată fiinţa ta?

Tatăl nostru care eşti în ceruri, Tu ai spus: „…orice veţi lega pe pământ, va fi legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer.” (Matei 18.18). Dacă sunt slujitorul Tău şi dacă am căpătat trecere înaintea Ta în seara aceasta, în Numele lui Isus Hristos, dezleag-o pe această femeie de boala de inimă, de boala femeiască şi de boala de nervi. Permite ca aceste boli s-o părăsească, deoarece eu o binecuvântez în Numele Tău. Satan, ieşi afară din ea, în Numele lui Isus. Amin. Iată-l! Amin. Dumnezeu să te binecuvânteze. E minunat.

Aduceţi-o aici. Tu crezi, soră, dacă îţi spun ceva? Vei crede ce-ţi voi spune? Asupra ta a venit ceva, este adevărat? Ceva care te face să te simţi foarte ciudat. Artrita te-a părăsit, aşa că poţi coborî de pe platformă. Du-te, bucură-te şi fii sănătoasă. Dumnezeu să te binecuvânteze.

Doamna care stă aici, cu pălărie neagră, chiar aici,… are şi ea o boală de inimă. Nu pot să spun ce s-a întâmplat. Da, doamnă, tu, care ai ridicat mâna. E adevărat? Eşti bolnavă cu inima? Ridică-te în picioare! O, tu eşti sora Brown, nu-i aşa? Dumnezeu să te binecuvânteze. Fie ca Isus Hristos să-ţi dea ceea ce doreşti. Deci eşti sora Brown, te cunoaştem.

Haideţi să găsim pe altcineva. Să vedem. Lângă tine este o doamnă care caută şi ea îndurare. N-ai vrea să te ridici, tânără doamnă? Uită-te aici! Crezi din toată inima? O cunoşti pe doamna care stă lângă tine? Nu o cunoşti? Te-ai aşezat din întâmplare lângă ea? Tu ai probleme cu nervii şi cu ochii. Eşti de religie catolică, nu-i aşa? În ordine. Primeşte-L acum pe Isus Hristos ca Vindecător şi El te va însănătoşa. Vrei să faci aceasta? Dacă da, ridică mâna şi spune: „Îl primesc!” Dumnezeu să te binecuvânteze, soră, şi să-ţi dea ceea ce-ţi doreşte inima.

Haideţi să zicem: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!)

Doamna care stă aici… Cea cu ochelari. Tu ai avut cancer la sân, dar Hristos te-a vindecat. Ridică-te şi fii sănătoasă.

Şi tu, doamna cu haina aceea maro, ai avut aceeaşi boală. Ridică-te în picioare. Ai un număr de rugăciune. Ridică-te în picioare, căci Isus Hristos te-a vindecat.

Să zicem: „Slăvit să fie Domnul!” (Slăvit să fie Domnul!) El va vindeca pe fiecare persoană care crede. Credeţi? Să ne ridicăm în picioare. Este minunat!

În timp ce Duhul se plimbă prin sală, eu cred, prieteni, că este timpul ca Dumnezeu să vă vindece pe fiecare dintre voi într-o clipă. Haideţi să-L credem din toată inima.

Da, chiar aici era cineva cu o boală de inimă. Dumnezeu să te binecuvânteze. Eşti sănătoasă. (Amin). Da, mătuşico, tu, care stai cu mâinile ridicate, ai fost vindecată de boala de inimă în clipa când ţi-am spus.

         Să ne plecăm capetele. Dragi prieteni, poate că n-aţi fost chiar aşa cum trebuie, dar credeţi acum, toţi cu un gând. Vă rog să vă puneţi mâinile unul peste celălalt. Primiţi ceea ce ne-a dat Dumnezeu. Ridicaţi mâinile şi spuneţi: „Îţi mulţumesc, Doamne, pentru că m-ai vindecat!”

         Acum, în timp ce eu mă rog pentru voi, credeţi din toată inima, pentru că El vă poate vindeca chiar acum pe toţi, într-o clipă.

Tatăl nostru care eşti în ceruri, Te rog să-i vindeci pe toţi aceşti oameni. Lasă ca Duhul Sfânt al lui Dumnezeu să cadă peste cei aflaţi în clădirea aceasta. Satan, eliberează-i pe aceşti oameni chiar acum! În Numele lui Isus Hristos, ieşi afară din ei!

Ridicaţi mâinile şi spuneţi: „Îţi mulţumesc, Isuse! Îţi mulţumesc, Doamne!”

Perfect. Toţi cei care-I mulţumesc Domnului pentru vindecare, să spună: „Amin!” Aşa este. Credeţi! Daţi slavă lui Dumnezeu, pentru că El ştie care vă sunt necazurile.

O, prieteni, totul este alb în jurul vostru, acolo jos. Peste tot este puterea biruitoare a lui Dumnezeu. Amin.

– Amin –

EN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *