Meniu Închide

WILLIAM M BRANHAMLA CADES-BARNEA

Va urma
27/05/1956, seara - Jeffersonville, IN

…era atât de speriată, cred că inima îi bătea cu nouăzeci de  mile pe oră. Ea se afla în cameră cu ceva timp în urmă, și încerca să-l fredoneze.

Păi, aceasta îmi amintește de fratele Moore care mi-a povestit că băiețelul lui i-a spus că va merge la amvon ca să predice. Avea vreo șapte, opt ani când i-a spus tatălui său: „Tati, vreau să predic.” Astfel, într-o seară, înainte de începerea adunării, fratele Moore a spus: „Prieteni, în seara aceasta, David vrea să predice.” Copilul s-a ridicat și a alergat la platformă. Când a ajuns acolo, a privit într-o parte și în cealaltă, apoi a spus: „Pur și simplu nu funcționează,” după care a plecat la locul lui și s-a așezat. (Fratele Branham râde). Am trecut prin multe situații când m-am gândit că nu va funcționa. Aceasta a fost totuși în ordine.

Mama lui obișnuia să cânte pentru noi, Mabel și Meda. Mi-ar place să le mai ascult cântând. Voi, nu? Amin. Da, mi-ar place să le ascult cântând cântecul pe care l-au cântat când am plecat din biserică. Poate duminică seara. Vă mai amintiți ce au cântat?

„Nisipul a fost spălat de urmele picioarelor,

Un Străin…”    Și apoi:

„Ei vin din Est și din Vest,

Să sărbătorească cu Împăratul,

Să cineze ca oaspeți ai Lui.”

Cred că așa se cântă. Mi-ar place să le ascult. Câți dintre voi doresc să le asculte duminica viitoare? Vreți? Desigur.

Mabel, ești aici? Doc, ești aici? Da, ei sunt în spate,  și la fel, Meda. Așa că, puteți repeta împreună. Da, ei trebuie să exerseze puțin ca să poată cânta duminica viitoare.

În seara aceasta am fost vizitat de o familie și după plecarea lor, m-am rugat Domnului. Mi-am amintit de vechiul Tabernacol și de mulțimea de mașini aliniate în fața lui. Îmi amintesc de zilele trecute în care adunările se prelungeau până la două, trei dimineața. Atunci, oamenii stăteau adunați împreună. Mulți dintre ei, astăzi nu mai sunt printre noi. Vreau să spun, trupurile lor, pentru că ei sunt în slavă.

Acum se ridică o nouă generație și nu va fi mult până când vom pleca și noi. Atunci, tinerii ne vor lua locul. Acesta este motivul pentru care se cuvine să trăim în fiecare zi, numai pentru Domnul.

Știu că mâine este o nouă zi de lucru pentru cei care merg la serviciu, de aceea voi încerca să vă las mai repede în seara aceasta. Este vreo slujbă de botez? În ordine.

Acum, această veche și binecuvântată Biblie, este harta Domnului de la leagăn la mormânt și  spre ceruri, adică întreaga Cale. Noi o iubim cu toții pentru că conține Planul de salvare ca să îi salvăm pe cât mai mulți. Acum, înainte de a o deschide, haideți să vorbim cu Autorul ei, în timp ce ne vom pleca capetele pentru un moment.

Tatăl nostru ceresc, Îți mulțumim în seara aceasta pentru tot ce s-a făcut deja în acest serviciu, pentru cântări și pentru tot ce s-a petrecut deja. Îți suntem recunoscători pentru că ne-ai îngăduit să ne adunăm în locul acesta, în Numele lui Isus Hristos, sub plăcuta făgăduință că unde sunt doi sau trei adunați în Numele Tău, vei fi și Tu în mijlocul lor. Acesta este motivul pentru care știm că ești aici.

O, suntem atât de bucuroși  să știm că după o mie nouă sute de ani de predicare a Evangheliei, Tu ai rămas încă Același.

Vremurile s-au schimbat, oamenii s-au schimbat, popoarele, tendințele lor s-au schimbat, dar Tu ai rămas Același iar noi ne bucurăm pentru aceasta, Tată.

Ne bucurăm că putem citi Cuvântul Tău și că înțelegem că ne-am apropiat de Același Tată iubitor, iertător și înțelegător, care odată a umblat pe acest pământ, pe țărmul nisipos al Galileii, care a luat locul nostru și S-a lăsat crucificat pentru salvarea noastră. Da, Tu ai luat păcatele noastre asupra Ta ca să le duci departe și ai fost alungat în iad, iar profetul a putut spune:

Căci nu vei lăsa sufletul meu în locuința morților, nu vei îngădui ca preaiubitul Tău să vadă putrezirea.” (Psalm 16.10)  A treia zi, Tu ai înviat din nou și Te-ai înălțat în slavă unde stai și în seara aceasta, la dreapta majestății lui Dumnezeu, mijlocind pentru toate neputințele și nevoile noastre. Astfel, noi avem dreptul și privilegiul de a mărturisi că suntem proprietatea Ta răscumpărată prin sângele Tău sfânt, că suntem incluși în Planul Tău de salvare căci ai murit și ai făcut ispășire la Calvar.

Tată, în seara aceasta cerem o binecuvântare specială pentru toți pelerinii care sunt adunați aici, sub acoperișul acestui Tabernacol. Cerem de asemenea Tată, pentru bărbații și femeile, pentru băieții și fetele care sunt în afara corabiei de salvare și nu Te cunosc, ca să-i atragi la Tine și să fii cu ei. Fie ca Duhul Sfânt să bată în mod special la inimile lor și să-i conducă la Dumnezeu, Tatăl nostru. Îndură-Te, Doamne!

Binecuvântează toate bisericile și toate adunările care au loc în toată lumea astăzi și diseară. Și fie ca toți slujitorii să fie inspirați să predice, iar inimile și urechile ascultătorilor să fie tăiate împrejur, ca să audă și să înțeleagă, iar Tu să fii slăvit și lăudat. Îți cerem aceasta în Numele lui Hristos. Amin.

Fie ca Domnul să adauge binecuvântările Sale acum, când venim la cruce ca să învățăm ceva din Cuvânt. Aceasta este o lecție de școală duminicală.

Mă gândesc că în oraș este o clădire mare și goală, vechiul Teatru Green, care cred că are o mie cinci sute sau două mii de locuri. Ar fi foarte frumos dacă am reuși să obținem sala pentru câteva duminici succesive, aproximativ cinci săptămâni. Apoi, duminică după amiază, să avem  în vechiul Teatru Green, un serviciu de vindecare, de unde să transmitem serviciul la o stație locală. Transmisia nu costă foarte mult, cam nouăsprezece, douăzeci de dolari pe oră. Aș fi foarte bucuros să plătesc eu însumi pentru ea, ținând cont că adunările mele de acolo sunt sponsorizate. Ar fi un prilej bun pentru ca oamenii din vecinătate să fie aduși înăuntru.

      Mi-a plăcut foarte mult mesajul pe care l-a adus păstorul nostru în dimineața aceasta. Cred că și vouă v-a plăcut. Așa este. Noi trebuie să prindem acești pești în plasă, așa cum a spus El.

Aseară am fost la fratele Junior Cash ca să ne rugăm pentru el, iar Domnul a venit la noi într-un mod minunat. Acolo au adus o fată de culoare din New Albany, Indiana, care suferise un accident în urma căruia i-au fost rupți nervii de la urechi și de la corzile vocale, așa că fata nu putea auzi și nici vorbi. Avea și paralizie pe o parte. Această tânără avea șaisprezece ani. În timp ce o priveam, se părea că Duhul Sfânt aduce înaintea mea, chiar Africa. Am scris vedenia aici, în Carte, menționând că întoarcerea în Africa, va fi mai puternică decât prima vizită. Cei prezenți nu știau ce se întâmplă, dar pentru că m-au auzit spunând: „O, Tată ceresc…”, știau că am avut o vedenie.

Noi nu cerem minuni și știm că Biblia spune: „O generație slabă și adulteră caută după miracole.” (Matei 12.39) Noi nu căutăm minuni, dar Dumnezeu înfăptuiește minuni. Și chiar în timpul când El a spus aceasta, El înfăptuia minuni. Dacă alergăm după minuni sau după ceva care să dovedească că suntem salvați, nu este corect. Eu nu cred în asemenea dovezi. Părerea mea este că dovada că suntem salvați, este că primim Cuvântul lui Dumnezeu și Îl trăim. Acesta este cel mai bun lucru pe care îl știu. Apoi, vor urma roadele.

Eu L-am rugat pe Domnul să-mi dea un semn dacă este timpul să mă întorc în Africa unde legăturile noastre devin mai puternice tot timpul. Când ne-am rugat pentru acea fată de culoare, ea a putut să audă și să vorbească și a fost vindecată și de duhul de paralizie.

Este minunat să poți vedea ce poate face Dumnezeul nostru și suntem bucuroși în această seară pentru aceasta. Și știm că acea casă plăcută, oriunde ar fi, este foarte fericită să o vadă pe această fată în seara aceasta. Cum s-a întâmplat când nervii au fost desprinși de ea…nervul limbii sau cel vocal și cel al auzului, ambii sunt pe același nerv care a fost afectat de accident. Dar Dumnezeu cumva…Câți dintre voi ați fost acolo și ați auzit-o pe fată vorbind? Să vedem. Așa este. Ea putea să audă, să vorbească și să converseze. Vorbeam așa, (fratele Branham vorbește în șoaptă.) Am întrebat-o:

„Mă auzi?

„Da,” a răspuns fata.

„Dacă mă auzi, spune „mama.”

„Mama,” a răspuns ea.

„Spune „Isus.”

Și fetița a spus „Isus,” după care a continuat să vorbească.

Domnul este Minunat, nu-i așa? El este plin de îndurare.

Să deschidem acum Biblia la Numeri. Mie îmi place mult Vechiul Testament și azi vom avea o lecție din Numeri 13.30.

Eu știu un lucru, cuvântul meu va cădea pentru că sunt doar un om, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu va cădea niciodată pentru că El este Domnul. Astfel, eu cred că un singur verset citit din Cuvântul Său, ne va da destulă lumină, astfel încât fiecare persoană venită aici, să fie binecuvântată.

Citim din Numeri 13.30:

Caleb a potolit poporul, care cârtea împotriva lui Moise. El a zis: „Haidem să ne suim și să punem mâna pe țară, căci vom fi biruitori.”

Fie ca Domnul să adauge binecuvântările Sale la Cuvânt.

Subiectul la care mă voi referi în seara aceasta, este „La Cades Barnea.”

Toate aceste lucruri, desigur, nu au fost premeditate, ci au fost vorbite prin inspirație. Eu nu am fost învățat niciodată cum să predic. Am încercat de vreo patru, cinci ori, dar de fiecare dată a ieșit un lucru îngrozitor. Eu nu știu cum trebuie să o fac, dar Îl iubesc pe Domnul și mă bazez pe El. Eu știu că și voi Îl iubiți.

În acest capitol din Numeri, se petrece o dramă care este scrisă pentru învățătura noastră, pentru ca noi să nu urmăm niciodată exemplul lor.

Cred că în Evrei 12.1, scrie:

Și noi, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice fel de piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne, și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte privind la Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre, Domnul Isus Hristos.”

Acum, tot Vechiul Testament și  toate caracterele Sale, sunt o umbră, o piatră de temelie pentru Noul Testament care unește Legea cu această perioadă. Mulți oameni s-au referit la aceasta ca la o perioadă creștină, dar nu este așa. Aceasta este perioada, timpul alocat Duhului Sfânt. Perioada creștină a durat trei ani și șase luni. Legea a durat câteva sute de ani. Apoi, perioada harului a fost aceea care a unit Vechiul și Noul Testament împreună.

De multe ori, ne referim la Faptele Apostolilor, așa cum este numită în Biblie, dar mie întotdeauna mi-a plăcut să le numesc „Faptele Duhului Sfânt în apostoli,” deoarece apostolii erau doar niște oameni, dar Duhul Sfânt a fost în ei, manifestând lucrările Lui. Și Duhul Sfânt este Duhul Domnului Isus Hristos care a coborât peste Biserică pentru a continua lucrarea Domnului după plecarea Sa și pentru a da lumină Evangheliei cu o strălucire mai mică decât atunci când a fost Hristos aici. La fel ca în cazul lunii și a soarelui, luna vine să lumineze în lipsa soarelui până când acesta răsare din nou, apoi luna dispare pentru că soarele strălucește atât de puternic încât stinge lumina lunii. Dar ce este lumina lunii? Este o reflecție a luminii soarelui asupra lunii.

Exact așa este Hristos. Când era aici, El era Lumina lumii, apoi El a plecat, dar strălucește peste Biserica Sa care reflectă Lumina Lui în lume, o Lumină în care umblă până când Se întoarce. Apoi, totul în toate Îi vor fi date Lui, va sta pe tronul lui David și va împărăți în vecii vecilor.

Acum, Vechiul Testament este un model frumos cu multe tipuri și cu toate acele lucruri pe care le-au trăit oamenii și pe care noi am putea să le luăm ca exemple.

Acum, Dumnezeu este Suveran. Eu am spus aceasta și familiei care m-a invitat pentru prânz. Ei doreau să știe dacă îi vor recunoaște pe cei dragi când îi va întâlni în glorie.

„Cu siguranță că îi vom recunoaște,” am zis eu.

Vedeți? Noi avem trei trupuri diferite în care locuim: unul este uman, altul este ceresc și celălalt este trupul glorificat, proslăvit. Și dacă ne cunoaștem unul pe altul în trupul uman, trupul muritor, cum să nu ne cunoaștem în trupul glorificat? Dacă Legea poate produce un lucru bun, cu atât mai important este lucrul produs de har, deoarece harul este mai mare decât Legea. Și dacă luna poate reflecta o bună parte a luminii soarelui, cu atât o va eclipsa soarele când va răsari. Cu siguranță ne vom cunoaște unii pe alții.

Așa cum mai spus, ființele umane continuă să crească în cunoștință. Astfel, acum cunoașteți mai mult decât atunci când erați un băiețel sau o fetiță, deoarece deveniți mai înțelepți. Întreaga rasă umană devine tot mai înțeleaptă. Ați observat? Rasa animalelor nu devine niciodată mai înțeleaptă.

Știți că voi locuiți într-o casă mai bună decât a  trăit bunicul vostru? Și probabil copiii voștri vor locui într-o casă cu mult mai bună decât cea pe care o aveți voi acum.

De curând, cred că în revista Reader Digest, sau în altă parte, am citit că ei au luat o pitulice și au pus-o într-o colivie unde nu avea nimic din ce să-și construiască un cuib. Astfel, ea a trebuit să-și depună ouăle jos, pe podeaua cuștii. Și ouăle au clocit artificial iar ei au luat micuțele pitulici și le-au pus tot într-o cușcă în care nu aveau nimic din ce să-și construiască un cuib. Această experiență a fost repetată timp de cincisprezece ani, adică cincisprezece generații, deoarece păsările depun ouă doar o singură dată pe an. După cincisprezece generații, au luat păsările descendente, și le-au pus într-o colivie în care, de data aceasta au pus tot ce le trebuia ca să-și facă un cuib. Ele nu au avut niciodată un pai din care să-și facă un cuib, dar primul lucru pe care l-au făcut, a fost să-și construiască un cuib, așa cum au făcut în grădina Eden.

Dar omul continuă să evolueze și devine mai înțelept. Bunicul vostru s-a dus să o viziteze pe bunica voastră într-o căruță; tatăl vostru a mers să o vadă pe mama voastră într-o trăsură; eu am mers să o vizitez pe soția mea într-un Ford model T, iar băiatul meu are un motor cu opt cilindri, sau cum îl numiți. Probabil că nepoții vor avea un avion cu reacție și acesta este felul în care continuăm să evoluăm deoarece avem un suflet. Acum, pasărea nu are suflet, dar noi avem un suflet. Noi nu suntem creatori, dar putem perverti.

Acum, noi nu putem crea un lemn, dar putem lua lemnul și să construim cu el o casă deoarece suntem descendenți ai lui Dumnezeu, fii și fiice de Dumnezeu. Indiferent cât suntem de decăzuți, tot trebuie să recunoaștem că suntem fii și fiice de Dumnezeu. În condiția noastră decăzută, suntem în continuare fii și fiice.

Dumnezeu a făcut o promisiune și trebuie să țină acea promisiune. Oh, sper că o vedeți. Dacă ai putea să înțelegi biserică în seara aceasta, nu v-ați mai duce de la stâlp la prăjină și nu v-ați înscrie la această biserică sau la cealaltă. Nu ați căuta lucrurile lumii care să vă aducă plăcere și nu ați umbla de la un serviciu de vindecare la altul. Atunci L-ați lua pe Dumnezeu pe Cuvântul Său și ați ști că aceasta este tot. Cu siguranță.

Când Dumnezeu face o promisiune, El nu se poate mișca de la acea promisiune, pentru că este legat prin datorie față de Cuvântul Său.

Am auzit pe cineva spunând: „Ce s-ar întâmpla dacă el ar cădea și ar da înapoi și…” Puteți spune: „Păi, sunt pierdut, fără Dumnezeu.” Dacă ai fost vreodată cu El, nu te vei pierde niciodată de El, deoarece Dumnezeu nu te salvează apoi să-ți întoarcă spatele și să te alunge. Dacă ar face aceasta, El și-ar distruge propriul Său scop. El nu poate face aceasta.

Noi devenim mai înțelepți dar Dumnezeu este infinit încă de la început. El este desăvârșit, El nu devine niciodată mai înțelept, El este întotdeauna la fel.

Dacă apare vreo criză și Dumnezeu o rezolvă într-un anumit fel, și aceeași criză apare din nou și El nu o rezolvă la fel, atunci El a greșit în felul cum a făcut-o prima dată. Vedeți? Deci, El trebuie să acționeze la fel întotdeauna.

Eu nu pot înțelege cum este posibil ca oamenii să pună deoparte Puterea Divinității? Dacă Isus Hristos este Același ieri, azi și în veci, Puterea Lui este aceeași, iar felul Lui de lucrare este același. Așa cum a fost El în trecut, la fel este și astăzi, și Același va fi în veci. Voi nu puteți lua nimic de la El. Aceasta este tot.

Dacă în zilele Sale pământești, El S-a ridicat și a vindecat bolnavii, și dacă El a procedat în acel fel în timpul acela de criză, și dacă El este Același ieri, astăzi și în veci, înseamnă că și astăzi, în aceeași criză, va proceda la fel, sau El a greșit prima dată. Vedeți? Dacă El a făcut o promisiune acolo și a trebuit să o respecte, El va respecta acea promisiune și astăzi. El trebuie să procedeze la fel. Nu este nimic greșit cu Dumnezeu și făgăduința Sa, ci greșeala este la noi că nu-L credem pe Dumnezeu pe Cuvânt. Vedeți?

Dacă noi am avea simțul păsărilor, ne-am comporta așa cum au făcut ele la început, dar noi am devenit mai inteligenți, motivăm tot Cuvântul și spunem: „Oh, aceasta a fost în zilele trecute,” și construim alte situații. În loc să-l luăm pe Dumnezeu pe Cuvântul Său, începem să construim o nouă organizație. Vedeți? Apoi spunem: „Ei, bine, aceasta este calea pe care o vrea Dumnezeu. În acest fel o va face Dumnezeu.”

Dacă noi am fi ca păsările, nu ne-am schimba și nu ne-am baza pe libera morală, ci L-am lua pe Dumnezeu pe Cuvânt și aceasta ar așeza-o, aceasta ar fi totul. Dumnezeu a zis așa, deci asta este totul. Cât este de minunat să aflăm că Dumnezeul cel viu și adevărat, trăiește și astăzi! În mijlocul haosului din lume, Dumnezeu încă trăiește și domnește.

Acum, Israel, acești oameni ai legământului, au fost duși jos, în Egipt din cauza neascultării și a vânzării fratelui lor Iosif, unde au stat în sclavie patru sute de ani. Vreau să observați: ei nu și-au pierdut niciodată legământul, ci și-au pierdut doar libertatea, nu și legământul lor.

Dumnezeu a făcut legământ cu Avraam, Isaac și Iacov, prin care a jurat pe Sine însuși că îl va salva pe Avraam și sămânța lui după el, și El este obligat față de promisiunea Sa. El este la fel de dator și față de voi prin promisiunea dată lui Avraam, dacă sunteți sămânța lui Avraam. Cum deveniți sămânța lui Avraam? „Noi, cei care suntem morți în Hristos, suntem sămânța lui Avraam,” spune Biblia, „și suntem moștenitori conform cu promisiunea.” Dumnezeu este la fel de obligat față de voi, cum a fost față de Avraam. El spune că va îndepărta toată teama de ea, Dumnezeu nu vrea să vă temeți de nimic, ci să vă odihniți solemn pe ceea ce a spus El.

Astăzi, avem nevoie de un om care să provoace clipa în care trăim. Așa este. Într-un timp în care peste tot se fac multe compromisuri în numele religiei, al Evangheliei și al mântuirii, avem nevoie ca Dumnezeu să ridice dintre noi pe cineva, așa cum l-a ridicat pe Moise care și-a ocupat locul pentru ziua lui. Da, ei nu și-au pierdut legământul, ci și-au pierdut doar libertatea. Ei erau sclavi, dar legământul încă era valabil. Și într-o zi, acolo jos, când ei plângeau și gemeau sub apăsarea egiptenilor, deoarece deveniseră sclavi… Vreau să observați acest tablou minunat care va fi potrivit pentru legaliști. Ascultați. Dumnezeu nu a spus niciodată: „Acum, dacă veți face anumite lucruri…” Harul lui Dumnezeu le-a dat un salvator, pe Moise. Asta este adevărat. Moise nu le-a fost dat cu condiții, ci le-a fost dat prin harul Său suveran. Nu numai un salvator, ci harul a adus un eliberator, fără condiții, fără nici o lege, fără nimic. Doar harul măreț al lui Dumnezeu l-a trimis pe Moise ca să fie un eliberator, un salvator al națiunii.

Când mă gândesc la aceasta, înțeleg că același Dumnezeu care a fost cu poporul legământului în Egipt, cu siguranță că El, chiar dacă biserica de astăzi se află sub tensiune și indiferență, va trimite un Eliberator prin harul propriei Sale Ființe. Eu sunt atât de sigur că vom avea o revărsare a Duhului Sfânt în aceste zile din urmă, cum sunt sigur că stăm în această biserică, în seara aceasta.

Dumnezeu a acționat pentru poporul legământului Său fără ca ei să facă vreun efort, ci El le-a trimis gratuit din cer, o lucrare de har, și prin suveranitatea promisiunii Sale, El l-a trimis pe Moise.

Și în aceeași criză, când oamenii se află în sclavia păcatului, a bolii și a necazului de astăzi, El va trimite la fel de sigur, pentru a doua oară pe Isus Hristos, așa cum l-a trimis pe Moise prima dată. Când criza a apărut, Dumnezeu a acționat prin harul Său suveran, și El trebuie să facă același lucru și astăzi, sau El a greșit când a acționat prima dată. Înțelegeți?

Vreau să spun că cel mai mare păcat pe care eu îl găsesc în biserica de astăzi, este necredința. Acesta este singurul păcat care există. Nu este alt păcat în afară de necredință. Cât de mare este întunericul din noapte? Voi nu puteți spune: „Atât de mare este întunericul,” căci este doar întuneric. Tu nu ești păcătos pentru că bei, fumezi sau joci jocuri de noroc. Atunci, cum poate fi definit păcatul? Tu faci toate aceste lucruri neîngăduite pentru că ești un necredincios. Aceasta este adevărat. Dacă furați, mințiți sau jucați jocuri de noroc, nu sunt păcate, ci sunt rezultatele păcatului, ale necredinței, și aceasta este dovada că în voi locuiește un alt duh. Dacă ați fi un credincios adevărat, acele lucruri vor fi la fel de moarte și de negre, cum este noaptea înaintea voastră. Cu siguranță. Vedeți? Acele lucruri sunt atributele necredinței.

În Ioan 3.18, Isus a zis: „Cel ce nu crede, este deja condamnat.” Nu ajungeți nici măcar la prima bază, voi sunteți condamnați încă de la început. Aceasta nu înseamnă că voi trebuie să aveți ca unitate de măsură biserica voastră și să vă duceți după regulile din acea biserică. De multe ori, oamenii pot lăsa deoparte unele lucruri micuțe, cum ar fi apartenența la biserică și pot trăi în continuare cu acel lucru în inima lor, dar când un om se întâlnește cu cerințele lui Dumnezeu și s-a născut din nou din Duhul lui Dumnezeu, acele lucruri sunt luate din viața lui, el nu vrea să le mai facă.

Vă puteți imagina un porc care se duce în mocirlă, eu nu-l acuz, doar este un porc și aceasta îl convinge să meargă în mocirlă, dar niciodată nu veți convinge un miel să meargă acolo, deoarece au două naturi diferite. Porcul are o natură iar mielul are altă natură. Puteți spăla un porc cât vreți, el va avea aceeași natură pentru că este un porc de la început.

De aceea, uneori luăm oameni, îi aducem în biserică și îi facem membri deși ei nu au fost salvați niciodată. Acesta este motivul pentru care oamenii se află astăzi într-o asemenea încurcătură. Ei nu știu în care parte să meargă pentru că văd oameni care declară că sunt creștini, fără să fie diferiți de restul lumii. Ei niciodată nu au fost născuți din nou, niciodată nu L-au acceptat pe Domnul Isus pentru că niciodată nu l-au crezut. Poate că ei au dansat, poate că au strigat sau au vorbit în limbi, poate că au făcut toate aceste lucruri, dar niciodată nu au venit la Persoana Isus Hristos, ca să fie cu adevărat născuți din nou în inima lor. Atunci, acele lucruri mor, natura noastră este schimbată și o persoană nouă se naște.

Când Moise s-a maturizat, a refuzat să fie numit fiul fiicei lui Faraon. După ce a ucis un egiptean, el a fugit la Madian dar Dumnezeu a fost cu el și l-a adus înapoi. În ziua când a stat în fața rugului aprins, el a primit o experiență care a rămas cu el în tot timpul vieții lui.

Așa cum am spus aseară, tot așa voi spune și astăzi: nu a avut importanță cât de bine a fost învățat Moise, câtă teologie cunoștea, sau cât de bun membru de biserică era. El a fost crescut sub preceptele celei mai bune educații din acel timp, deoarece era fiul unui rege, dar când a încercat să facă el însuși ceva, a eșuat. Dar după cinci minute petrecute în prezența rugului aprins, el a devenit o persoană nouă. Ceva s-a întâmplat.

Ceea ce ne trebuie nouă astăzi în seminariile noastre, nu este mai multă teologie, ci o experiență în prezența rugului aprins, unde omul coboară înaintea lui Dumnezeu și Îl întâlnește față în față. Avem nevoie de o provocare în această zi, așa cum am avut în acea zi. Avem nevoie de bărbați și femei care L-au întâlnit pe Dumnezeu și știu despre ce vorbesc. Nu avem nevoie ca cineva să învețe dintr-o carte de teologie a bisericii, ci astăzi avem nevoie de cineva care a fost în prezența rugului aprins, care a fost născut din nou și schimbat într-o făptură nouă. Acesta este felul de persoană de care avem nevoie astăzi. Acesta este felul de persoană care va sta în linia focului indiferent de ce vine sau pleacă.

După ce și-a primit însărcinarea, Moise s-a coborât în Egipt și a eliberat poporul din robie.

O mare greșeală pe care o găsim că a fost în acea zi, tot așa este și astăzi. Am aflat că atunci când Moise a coborât în Egipt și a eliberat pe copiii lui Israel din robie, supranaturalul a fost înfăptuit. Acum, aici este. Eu nu vreau să vă rănesc, nu vreau să vă scutur sau să vă smucesc, dar doresc să predic adevărul. Există un lucru clar, frate, adevărul nu te va face niciodată popular, dar te va face cinstit și acesta este un lucru bun. Nu ați prefera să fiți cinstiți decât populari? Cu siguranță că, da.

Acum, vreau să știți că atunci când supranaturalul a fost înfăptuit, au avut loc semne și minuni. Și Biblia spune că, atunci când ei au ieșit, o mulțime amestecată a ieșit împreună cu ei, un grup de oameni amestecați: unii dintre ei fiind credincioși, alții doar pretinzând că cred. Multe minuni au fost înfăptuite și oamenii au ieșit ca și credincioși adevărați deși nu erau toți credincioși. Acesta este motivul pentru care avem astăzi o mare parte din necazul nostru. Putem să-l arătăm cu degetul: este vorba despre bărbați și femei care vin la biserică și mărturisesc că sunt credincioși deși nu sunt credincioși. Am aflat-o în avion, am aflat-o în linia de rugăciune, am aflat pretutindeni că intră bărbați și femei care spun: „Eu sunt credincios,” mărturisesc aceasta, deși ei nu cred.

Aceasta a cauzat necazul poporului Israel. Când au ajuns într-un loc, ei au aflat că acești soi de oameni au ieșit împreună cu ei din Egipt. Supranaturalul a fost înfăptuit. Aceasta este ceea ce găsim pe tărâmurile noastre astăzi, în biserici. Dumnezeu a pășit în scenă, El vindecă bolnavii, învie morții, deschide ochii orbilor; El l-a făcut pe surd să audă, pe mut să vorbească; El vindecă invalizii și vindecă oamenii de cancer. Aceasta nu se poate nega pentru că s-a întâmplat de mii de ori. Odată, a început chiar de aici, de la intersecția străzii a opta, cu Strada Peen și acum continuă în jurul lumii cu zeci de mii de focuri de treziri arzând pe toate dealurile națiunilor păgâne și pretutindeni altundeva. Semne și minuni sunt înfăptuite, lucruri importante se mișcă, Dumnezeu Se mișcă, suntem la sfârșitul timpului, timpul îmbinării.

Deci, noi aflăm că o mulțime amestecată se afla în mijlocul poporului. De multe ori, oamenii spun: „Da, sunt. Voi face aceasta.” Dar aflăm că acești oameni sunt firești, pentru că după prima încercare, ei doresc să se întoarcă în Egipt. Ei doreau oalele cu usturoi, își doreau peștele din râu, doreau prazul și usturoiul, lucrurile pe care le-au avut în Egipt.

Acesta este un model perfect al membrului firesc al bisericii de astăzi, lui îi plac lucrurile lumii pentru că nu vine din Dumnezeu. Biblia spune:

Dacă iubiți lumea sau lucrurile lumii, dragostea lui Dumnezeu nici măcar nu este în voi.” Și Hristos este în toate declarațiile Sale. Acesta este adevărul. Oh, îmi doresc ca Dumnezeu cumva, să poată pune aceasta pe partea stângă a trupului vostru, sub a cincea coastă și să o acopere.

Când un bărbat va ajunge într-o situație dificilă, indiferent cât de mult ați încerca să pretindeți, el își va arăta părțile bune și cele rele sub presiune. Luați un creștin și puneți-l sub încercare, apoi priviți-l cum se comportă și puteți spune din ce este făcut.

Cu toții pot să meargă bine, cu toții laudă pe Domnul în timp ce Duhul Sfânt cade peste o adunare de oameni, dar așteptați să vină un necaz, și priviți ce se petrece atunci. Îi veți urma acolo? Sunteți unul din mulțimea amestecată? Sunteți persoana care nu poate suporta? Așa este. Nu o puteți suporta.

Frate, dacă ați ales acea cale, dar aveți urcușuri și coborâșuri, și înăuntru, apoi afară, de ce nu veniți la Calvar să muriți față de voi înșivă și să fiți născuți din nou din Duhul lui Dumnezeu? Amin. Să vă fie rușine.

Noi nu avem membri aici, de aceea, voi care aparțineți altor biserici dar pretindeți că sunteți creștini, deși nu trăiți viața unui creștin adevărat, nu sunteți datori trupului lui Isus Hristos. Amin. Voi care vă numiți creștini dar vă rușinați de Cuvântul Său sau să depuneți mărturie spre slava și gloria Lui, voi nu sunteți datori Numelui Său. Amin. Acesta este adevărul. Stați pe Cuvânt! Pe pământ inundat sau mlăștinos, stați pe Cuvântul Său.

Avraam a trebuit să o facă și să numească toate acele lucruri care nu erau, ca și cum ar fi. El L-a crezut pe Dumnezeu și aceasta i s-a socotit ca neprihănire.

Ceea ce avem nevoie astăzi, sunt creștini născuți din nou, bărbați și femei care atunci când vine încercarea, nu dorm, nu cad și nu fug pe altă cale, ci ei își vor arăta culoarea. Chiar și prietenii voștri vă vor aprecia mai mult dacă faceți aceasta.

Ce bărbat este acela care nu apreciază o femeie? Să fie o femeie oricât de urâtă dar dacă este o doamnă în caracterul ei și este o femeie morală, nu va fi nici un bărbat în țară care să aibă un gram de bărbăție în el și să nu-și ridice pălăria în fața ei. Și dacă un bărbat face așa, deși este un fiu căzut al lui Dumnezeu, ce va spune Dumnezeu despre un om care stă pe Cuvântul lui Dumnezeu numind binele, bine, și răul, rău?

Astăzi, avem nevoie de o trezire de modă veche ca și a sfântului Pavel și de Evanghelia sfintei Biblii înapoi în biserică. Există atât de multă nesiguranță purtată în numele creștinismului, atâtea denominațiuni, atâta teologie și atâta educație…Oameni, nu mergeți oricum, chiar dacă biserica șchioapătă. Oricât ar șchiopăta biserica, nu educația este cârja voastră, credința este cârja voastră. Amin. Educația nu o poate  îndrepta, nici denominațiunea nu o pate îndrepta. Niciodată o organizație nu va putea înlocui experiența camerei de sus. Nici o școală nu va putea lua locul Cincizecimii. Nu este posibil.

„Nu prin putere, nici prin tărie, dar prin Duhul Meu, a spus Domnul.” De aceasta avem nevoie astăzi, înapoi la experiența Bibliei, avem nevoie de creștini născuți din nou, spălați în sângele Mielului, albiți, reîntineriți, născuți a doua oară. Astăzi, lumea are nevoie de o trezire de modă veche ca aceea pe care a avut-o Pavel în anul 66 d. Hr.

Acum, frate și soră, privim această mulțime amestecată care, după o vreme, a început să plângă. Aceasta găsim azi în toate mișcările lui Dumnezeu. Asta găsiți voi, metodiștii în bisericile voatre; asta găsiți voi, baptiștii în bisericile voastre; penticostalii, prezbiterienii, orice sunteți, îi găsiți pentru că este o mulțime amestecată.

Așa s-a întâmplat când John Wesley a pornit o trezire cu mult timp în urmă, în secolul al șaptesprezecelea. A apărut o mulțime amestecată. Când Martin Luther a avut o trezire, o mulțime amestecată a apărut. Când baptiștii, prin John Smith, au avut o trezire, o mulțime amestecată a  apărut. Când penticostalii au avut o trezire, o mulțime amestecată a apărut. Și exact asta este ceea ce le pune pe raft. Dacă ar fi fost niște produse originale, ar fi stat în biserică și i-ar fi dat pe ceilalți afară iar ei fi mers înainte și ar fi continuat o trezire la metodiști, baptiști, prezbiterieni, la biserica penticostală. Dar, peste tot este doar o mulțime amestecată.

Ei au ieșit din Egipt, dar imediat ce au ajuns acolo, au început să se plângă. Erau în pustiu doar de trei luni și au început să spună: „Oh, dacă am avea niște usturoi…dacă am avea niște praz.” Usturoiul le-a fost înlocuit cu mană, mâncarea îngerilor, totuși ei se plângeau. De ce? Gastronomia lor nu putea digera mâncarea îngerilor.

Acesta este și necazul nostru astăzi. Noi nu am avut o trezire de modă veche a Duhului Sfânt, de aceea gastronomia noastră spirituală nu poate digera mâncarea adevărată, Duhul Sfânt de modă veche din trezire. Noi avem nevoie de rețeta Doctorului Isus ca să ne îndrepte. Cu siguranță. Ei nu rezistă, se întorc și pleacă. Imediat ce se ridică o mică problemă, ei se plâng, se ceartă, fierb. Dacă într-o biserică apare unul din aceste lucruri, este ca și cancerul și va ucide întreaga biserică. Așa este. Ar trebui să scoatem afară toate aceste lucruri.

Acum, gândiți-vă: ei mâncau mâncarea îngerilor căzută din cer și totuși se plângeau. Ei beau apă din Stânca lovită, apa sfântă și curată a Vieții, totuși se plângeau și doreau apa nămoloasă a Nilului. Așa se întâmplă și astăzi.

Oamenii spun: „O, predicatorule, ai o minte prea îngustă. Tu vei îndepărta toate plăcerile din biserică dacă predici împotriva acestor lucruri.” Frate, dacă biserica ar sta pe ceea ce mărturisește că stă, ar iubi lucrurile lui Dumnezeu și ar urî lucrurile lumii și mulțimea amestecată. Acesta este necazul de astăzi: avem o mulțime amestecată, un popor care dorește lucrurile lumii și care vrea să treacă neobservați împreună cu biserica. Dar tocmai din cauza acestor lucruri, ei alunecă și cad; aceasta este ceea ce încheie adunările de rugăciune, în felul acesta se organizează tot felul de societăți în biserică și scot altarul din…și singurul foc pe care-l au, este la subsol. Din cauza aceasta se cere predicatorului să predice cincisprezece minute despre mătănii, păsări roșii sau altceva.

Eu vă spun însă că o biserică născută din nou a Dumnezeului celui viu, vrea să audă Evanghelia deoarece este un om născut din Duhul lui Dumnezeu. Isus a zis: „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci prin fiecare Cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.” Cu siguranță că așa este.

O mulțime amestecată. Ei au ieșit, au părăsit medicii Egiptului care se lăudau cu ideile lor materiale, cu dispozitive mecanice, cu știința lor medicală în felul în care au avut-o, ei au părăsit toate acestea pentru a călători cu Marele Medic, dar tot se plângeau. Nu este aceasta ca mulțimea amestecată de astăzi?

Și fără să vă dați seama, ei au ajuns la un loc numit Cades-Barnea. Cades-Barnea este scaunul de judecată, era scaunul de judecată al lumii. Însemnătatea locului era „un mare izvor”, deoarece apa țâșnea în sus printre o mulțime de palmieri care erau în deșert. Acolo erau câteva colibe micuțe în care locuiau o mână de oameni. Din acel izvor mare, țâșneau  pretutindeni multe pâraie mici alimentate din el. Ce tablou frumos al unei biserici aflată în deșert, care trebuia să meargă la Cades ca să ia apă. Toți trebuiau să meargă la Cades ca să ia apă din acel pârâu imens care alimenta celelalte pâraie. Acesta este un model al cerului, este un model al scaunului de judecată al lui Dumnezeu, căci judecata începe de la casa lui Dumnezeu.

Acel izvor imens care alimenta celelalte pârâiașe care curgeau din el, este un model al cerului ca fiind scaunul de judecată al lui Hristos și toate bisericile care dau Apa Vieții din ceruri și un scaun de judecată pentru că oamenii vin la biserică să fie judecați. Necazul din zilele noastre este că oamenii vin la biserică și sunt mângâiați pe spate și aceasta pentru că donează mult pe farfurie, sau pentru că au devenit un diacon sau altceva în biserică. Sau sunt respectați și mângâiați pe spate pentru că conduc o mașină mai bună, poartă haine mai frumoase sau ceva asemănător.

Frate, astăzi avem nevoie de predicatori de modă veche, care vor numi albul, alb și negrul, negru, așa cum a făcut Ioan Botezătorul. Când a ieși din pustia Iudeii, Ioan nu era îmbrăcat prea bine, avea o bucată de piele de oaie înfășurată în jurul lui, încins cu un brâu de curea din lână de cămilă dar el predica pocăința. Și când Irod, împreună cu Irodiada care era soția fratelui său Filip, au venit chiar acolo, la adunare, îl pot auzi pe diacon spunând: „Să nu predici despre „Căsătorie și divorț” în seara aceasta, deoarece printre noi se află un om mare. Să nu faci așa ceva.”

Vă puteți imagina un om care a primit Duhul Sfânt din pântecele mamei sale să nu vorbească împotriva păcatului? Ioan a primit Duhul Sfânt cu trei luni înainte de a fi născut. El era mort în pântecele mamei lui, dar la pronunțarea Numelui lui Isus, el a venit la viață. Vă puteți imagina un om care  a primit botezul cu Duhul Sfânt cu trei luni înainte să se nască, făcând compromis cu lucrurile lumii? El a mers direct acolo, și-a îndreptat degetul împotriva lui Irod și a spus: „Nu este legal să o ai de nevastă.” Acesta este felul…L-a costat capul pentru aceasta, dar el este în glorie în seara aceasta printre cei răscumpărați din lumea cealaltă. Amin. Aceasta nu te face popular dar este adevărul. Amin. Observați. Nu vă speriați când spun „Amin.” Înseamnă „Așa să fie.” Așa este. Acum, voi credeți că devin puțin emoționat, dar nu sunt. Știu unde mă aflu, știu exact despre ce vorbesc și despre cine vorbesc, despre Domnul Isus Hristos. Observați, cât de frumos.

Ei au început să murmure și să se plângă, așa că au fost duși la Cades, la scaunul de judecată al lui Dumnezeu unde toate lucrurile au fost puse împreună.

Într-o zi glorioasă, și cred că acea zi este chiar acum, va fi o separare între cel drept și cel nedrept. Prin autoritatea Scripturii, aș putea aduce suficiente dovezi că semnul fiarei și Pecetea lui Dumnezeu pentru poporul lui Dumnezeu, vor avea loc în curând, sau chiar acum. Semnul fiarei este semnul apostaziei și l-au primit aceia care au respins adevărul. Ei au fost găuriți în ureche ca să nu-l primească niciodată. Dar pentru aceia care au primit Pecetea lui Dumnezeu, botezul cu Duhul Sfânt, Efeseni 4.30, spune: „Să nu întristați pe Duhul Sfânt cu care ați fost pecetluiți până în ziua răscumpărării voastre.” S-a ajuns într-un punct, în care nici o persoană nu mai poate merge oricum. Așa este.

Este la fel ca omul care a încercat să ajungă în ceruri și care avea în mână o mulțime de bilete. Controlorul l-a întrebat când a urcat în tren: „Pentru ce ai așa multe bilete?” Unul dintre ele era metodist, altul era baptist, unul era știința creștină, altul era adventist de ziua a șaptea iar altul reprezenta totul. El a fost întrebat: „Pentru ce ai toate aceste bilete?” Și el a răspuns: „Ei bine, îți voi răspunde domnule. Unul spune că aceea este corect, altul spune că cealaltă este bine, așa că eu le-am luat pe toate. M-am gândit să iau câte un bilet din fiecare.” Și el a fost condamnat.

Frate, există o singură cale să ajungi în cer și aceasta este prin Hristos Isus, fiind născuți din nou de Duhul Sfânt. „Dacă un om nu este născut din nou, nu va intra în Împărăție,” a zis  Domnul nostru Isus Hristos. Amin.

În ce zi trăim, prieteni! În ce timp trăim! Ce schimbare, ce scuturare! Dar Dumnezeu Și-a apărat biserica întotdeauna. Eu nu spun că toți oamenii vor veni la Tabernacolul Branham sau că se vor duce pe Walnut Street; nu spun că vor merge la biserica creștină sau la oricare alta, pentru că Dumnezeu Își are mădularele trupului Său, copiii Săi născuți din nou peste tot. Ei sunt corecți față de Dumnezeu, ei Îl iubesc pe Domnul Isus din toată inima și din tot sufletul. În adunările de rugăciune îi veți găsi citind Biblia și făcând tot ce pot pentru Împărăția lui Dumnezeu. Așa este. Dar adunarea amestecată care este firească, încearcă să-i atragă înapoi la lucrurile lumii. Astăzi trebuie să avem din nou un Cades-Barnea, un scaun de judecată. Așa este.

Ce s-a întâmplat după aceea? S-a ridicat Core și a spus: „Sunt și alți oameni sfinți în afară de Moise.” Și el a adunat împreună un grup mare, s-au dus la Moise și au spus: „Și noi suntem profeți, și noi suntem aceasta și aceea.” Și ce s-a întâmplat? Dumnezeu i-a spus lui Moise: „Separă-te de ei.” Apoi a deschis pământul care i-a înghițit pe toți. Acela a fost sfârșitul acelor oameni cârtitori, a celor care au mers cu Core.

Apoi ce s-a întâmplat? Dumnezeu a zis lui Moise: „Trimite niște iscoade ca să cerceteze țara pe care v-am promis-o.” Dacă Dumnezeu le-a spus că era o țară bună, dacă Dumnezeu Și-a respectat promisiunile întotdeauna, aceea trebuia să fie suficient pentru ei.

Acum, noi vom striga întotdeauna „Lăudat să fie Domnul, pentru aceasta,” dar frate, același Dumnezeu care le-a dat lor acele promisiuni, ne dă și nouă fiecare făgăduință pe care a promis-o. De ce ne îndoim? „Ce vrei să spui, frate Branham? Avem o adunare amestecată?” Da, exact așa este. Este o adunare amestecată și suntem la Cades, chiar acum. (Loc gol pe casetă.)

…oameni mari în țară: l-am avut pe Jack Schuller, un Billy Graham al nostru, pe Oral Roberts, Tommy Hicks sau Tommy Osborn, oameni puternici care au străbătut această națiune înainte și înapoi, dar în seara aceasta avem mai multe bodegi decât biserici, și ele apar în continuare. Care este problema? Este o adunare amestecată.

Lăsați-mă să vă spun ceva: lăsați ca această națiune să pornească dar nu doar spre adunări de rugăciune stabilite, la care vor participa doar câțiva dintr-o mie, lăsați ca întreaga națiune să se întoarcă la Dumnezeu și atunci vor distruge toate bodegile, toate distileriile și toate acele locuri de beție. Vor arunca acele șorturi de pe femei și vor  face o abatere penală în a-i purta pe stradă, vor curăța casele și biserica. Lăsați-i să pună în spatele amvonului predicatori adevărați în locul celor aleși și atunci o trezire de modă veche vine acolo unde bărbați și femei strigă către Dumnezeu. Atunci vom avea o trezire care va străbate țara și care va fi cea mai bună apărare pe care am avut-o vreodată. Este singurul lucru din lume care va opri bomba atomică pentru că voi aveți „bomba” adăpostită sub Aripile Sale. Amin. Așa este.

Observați cum Cades-Barnea este locul unde ei au trebuit să fie judecați. Și Moise a ales doisprezece bărbați, unul din fiecare seminție și i-a trimis să iscodească țara. Când s-au întors, îmi doresc să observați ce au raportat ei: „Oh, este o țară bună. Oh, este o țară minunată unde curge lapte și miere.” Dar zece dintre ei au spus: „Nu o putem lua. Nu o putem lua. Oh, acolo i-am întâlnit pe amoriți, pe madianiți, pe canaaniți și pe ceilalți iar noi arătăm ca lăcustele pe lângă ei. Ei sunt oameni puternici și cetățile lor sunt fortificate, nu este nici o cale ca să intrăm. Oh, inimile noastre leșină în noi, oh, nu o putem lua.” Și ei toți i-au ascultat.

Dar doi bărbați dintre ei, au fost împotrivă. Unul era Caleb și celălalt Iosua care au adus un ciorchine de strugure atât de mare, că trebuia purtat pe umeri. Caleb a zis: „Tăceți înaintea profetului! Încetați! Noi putem să o luăm. Să mergem imediat și să o luăm.” În această zi, noi avem nevoie de un om care să provoace promisiunea lui Dumnezeu înaintea poporului. Dumnezeu a promis să reverse din binecuvântările Cincizecimii în ultimele zile. Vreau să spun: o revărsare adevărată a Cincizecimii. Și este timpul ca ea să vină. Un alt Cades-Barnea a sosit. Da, domnule.

Cei doi spuneau: „O putem lua. Sigur o putem face.” Dar acei membri lași ai bisericii, priveau la ceea ce puteau vedea cu ochii lor, însă Iosua și Caleb priveau la promisiunea lui Dumnezeu. Nu le păsa câtă opoziție înfruntau, cât de mari erau acei uriași, cât de mari erau zidurile, ei priveau la promisiunea lui Dumnezeu. De aceea, orice bărbat sau femeie care se află în seara aceasta aici și vor să meargă înainte cu Dumnezeu, să nu acorde nici o atenție la ce spune lumea. Indiferent dacă putem sau nu, Dumnezeu a promis-o și aceasta o stabilește. Așa a spus Dumnezeu. Îmi place aceasta. Când Dumnezeu a promis-o, aceasta o stabilește pentru totdeauna.

În această seară vă spun: am avut o grămadă de prefăcuți cu o credință prefăcută, am avut multe lucruri care au fost doar un spectacol. Cu siguranță. Și întotdeauna diavolul aruncă înainte lucrări false prin premergătorii lui, ca să sperie poporul. Am avut o cincizecime falsă, am avut o ploaie falsă, am avut aceea și cealaltă falsă, cu toate acestea, avem un botez original al Duhului Sfânt și o autentică binecuvântare a Cincizecimii din nou. O autentică vindecare divină, o trezire originală, avem un popor original și este timpul să mărșăluim. Așa este.

Poporul se află acum la ora deciziei, trebuie să vă hotărâți. Această biserică trebuie să se hotărască. Fiecare om ajunge la un punct crucial. A fost un moment crucial când ați stat în fața scaunului judecății și a trebuit să decideți: „Sunt vinovat,” sau: „Nu sunt vinovat.” Când stați înaintea judecătorului, trebuie să  decideți. Și Tabernacolul Branham trebuie să se hotărască în seara aceasta: ori vom merge înainte, ori vom merge înapoi. Așa este. Mergeți înapoi la usturoi, la praz și la lucrurile din Egipt, sau continuați cu hrana îngerilor către țara pentru care Dumnezeu a făcut o promisiune. Mergeți către o trezire de modă veche a Duhului Sfânt sau veți fi încurcați și nesiguri până în ziua morții? Nu puteți continua așa, trebuie să vă decideți.

„De ce vă opriți între două păreri?”, a zis Ilie. „Dacă Dumnezeu este Dumnezeu, slujiți-L. Și dacă El nu este Dumnezeu, atunci nu-L slujiți.” Dacă o experiență reală cu Dumnezeu ia păcatul din inima omului, nu apartenența la o biserică, un clan sau o organizație, împotriva cărora nu am nimic, atunci este în ordine.

Educația nu va îndepărta păcatul, am încercat de multe ori și am obținut doar cisterne sparte.

Odată, am avut o întrunire a celor mari Patru și ne-am gândit că aceasta ar trebui să pună capăt tuturor războaielor, dar războaiele nu s-au terminat. Apoi ne-am gândit că un program educațional va salva întreaga lume, și i-am educat. Ce am obținut? O grămadă de atei educați. Exact așa este.

Ne-am gândit odată că societățile vor salva lumea și am aflat că cei mai ticăloși criminali, au ieșit din așa numitele societăți. Educația și societățile nu vor salva lumea. Există un singur Salvator pentru lume, și acesta este Sângele lui Isus Hristos, care a fost vărsat gratuit la Calvar pentru iertarea tuturor păcatelor pe care le-a comis vreodată un om.

El a fost rănit pentru nelegiuirile noastre, lovit pentru fărădelegile noastre; pedeapsa care ne dă pacea este peste El și prin rănile Lui suntem vindecați.”

Provoc orice bărbat sau femeie în Numele lui Isus Hristos, să-L creadă pe Dumnezeu pe Cuvântul promisiunii Sale, și în seara aceasta va vedea dacă este corectă sau greșită.

Am văzut morți înviați când medicii i-au declarat morți; am văzut orbii văzând după ce au fost orbi mulți ani; am văzut surzii auzind; am văzut șchiopii și invalizii sărind și săltând lăudându-L pe Domnul; am văzut prostituate ieșind de pe străzi și devenind doamne și am văzut bețivi ieșind din sala de jocuri, din locul născocirilor acestei lumi și devenind gentlemeni și sfinți, de aceea provoc pe oricine poate să aducă altceva și să facă aceste lucrări. Am văzut oameni care erau alcoolici anonimi care, încercând să fie vindecați, au luat doze și de toate, și cei mai buni psihologi le-au prescris tratamente, dar au eșuat. Și am văzut aceiași oameni ridicați prin Sângele lui Isus Hristos și făcuți sfinți ai lui Dumnezeu și predicatori ai Evangheliei. Amin.

Credeți că sunt un holly-rooler, poate că sunt. Așa este. Dar dacă este nevoie de numele de holly-rooler ca să găsesc har înaintea lui Hristos și să fiu condamnat de lume, atunci sunt unul dintre ei. Corect. Eu Îl iubesc.

Aveți de luat o decizie. Sunteți la Cades-ul vostru și trebuie să vă decideți. De ce vă opriți între două păreri? De ce nu este biserica în foc? De ce nu este locul acesta plin de oameni? De ce nu sunt înfăptuite semne și minuni? Nu dați vina pe păstor pentru că voi sunteți vinovați.

Avem o adunare amestecată, mixtă, în care unul trage într-o parte, altul trage în cealaltă parte, dar voi ați ajuns la un timp al deciziei. Dacă păstorul vostru este de vină, atunci concediați-l și puneți pe altul în locul lui. Dacă este un diacon, scoateți-l din consiliul de conducere și puneți pe altul. Ce vei face, frate? Dumnezeu a pus responsabilitatea peste voi. Așa este. Toți trebuie să dăm socoteală de păcatele noastre și să răspundem în ziua judecății. 

Suntem la Cades-Barnea. Și Cuvântul lui Dumnezeu spune că putem lua țara. Cuvântul lui Dumnezeu spune că putem avea o trezire, și Cuvântul Lui spune că El va aduce în ultimele zile, toate acele semne și minuni, și El a făcut-o. Fiecare stă pe locul lui, dar noi trebuie să ne adunăm împreună și să începem o trezire. Ce putem face noi? Voi vă puteți decide acum sau altă dată. Dacă o faceți acum, ar fi bine să răspundeți. Voi spuneți: „Oh, frate, eu voi…lua o decizie cândva.”  Chiar acum este timpul să luați o decizie.

Frații mei, a fost un timp când mergeați la soția voastră și a trebuit să decideți dacă vă căsătoriți cu ea sau nu. Unii puteau spune: „Nu trebuie să te căsătorești,” alții putea spune: „Păi, mai bine te căsătorești.” Unul spune: „Ei bine, ești mai fericit dacă ești căsătorit,” iar altul spune: „Îți legi funia de gât,” dar tu trebuie să iei o decizie. Asta este tot.

Judecățile de la Cades-Barnea au venit pentru voi. Poate că unii dintre cei de aici, ar putea să fie divorțați pentru că în familie, apar probleme iar voi trebuie să le rezolvați cumva, și atunci, voi trebuie să luați o decizie. Ascultați-mă fraților, decizia pe care trebuie s-o iei în seara aceasta, este s-o strângi în brațe pe soția ta. Dacă veți îngenunchea și vă veți pleca înaintea lui Dumnezeu, și veți decide că Îl veți urma pe Isus Hristos și pe El singur, atunci instanțele care se ocupă de divorț, vor rămâne fără ocupație. Așa este. Nu este nevoie să discutați cu avocatul, ci este nevoie să discutați cu Salvatorul. Avocatul vă poate da un sfat, dar Salvatorul vă poate salva. Avocatul vă poate da sfaturi psihologice din studiile lui, dar Isus Hristos vă poate da har și dragoste.

Dacă în această seară sunteți bolnavi, trebuie să decideți dacă Îl acceptați pe Isus Hristos ca Vindecătorul vostru, sau nu. Nu puteți rămâne nesiguri irosind șansa. Trebuie să spuneți: „Îl cred și voi fi vindecat.” Sau : „Nu pot, nu am suficientă credință să fiu vindecat.” Trebuie să decideți.

Dacă în seara acesta sunteți un păcătos, trebuie să luați o decizie pentru că sunteți la Cades-Barnea, sunteți la scaunul de judecată.

Ce sunt acele izvoare mici care se alimentau din marele Izvor? Bisericile care au ieșit când judecata a început din casa lui Dumnezeu. Așa spune Isus, așa spune Biblia, că judecata începe din casa lui Dumnezeu și în seara aceasta suntem în casa lui Dumnezeu, de aceea trebuie să luați o decizie. Trebuie să decideți dacă Îl veți accepta pe Hristos sau Îi vei întoarce spatele. Fiecare păcătos trebuie să se decidă chiar acum. Atunci, fie veți ieși pe acea ușă un bărbat sau o femeie mai buni decât ați intrat, fie veți ieși mai răi decât erați atunci când ați intrat. Nu puteți rămâne pe mijloc, trebuie să decideți.

Aceasta stătea pe inima mea, acum este pe mâinile voastre. Voi trebuie să luați o decizie.

Poate ați fost un bun membru de biserică, poate ați tânjit întotdeauna după mai mult din Dumnezeu și poate că ați dorit să faceți ceva pentru Dumnezeu, dar amintiți-vă: sunteți muritor doar odată, sunteți muritor o singură dată și acesta este timpul când trebuie să luați decizia: ori vă mișcați înainte cu Dumnezeu, ori rămâneți unde sunteți.

Dacă trebuie să luați decizia în seara aceasta, mă rog să puteți renunța la tot. Amintiți-vă că nu trebuie să vă pese de nimic. Poate este vorba despre slujbă, de familie; pot fi cei dragi sau asociații, partenerii voștri sau poate fi oricine, renunțați la tot. „Cel ce pune mâna pe plug și se uită înapoi, nu este vrednic de plug.”  Așa este. Lăsați deoparte orice greutate și păcatul care vă înfășoară așa de lesne. Ce este aceasta? Lăsați deoparte toate greutățile și necredința care vă înfășoară așa ușor și alergați această cursă care este pusă înaintea voastră cu răbdare. Să ne rugăm.

Tată ceresc, în Numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, închei acest scurt mesaj și îl pun pe inima oamenilor. Tu cunoști inima bărbaților și femeilor, cunoști inima băieților și fetelor, cunoști inima tuturor și cunoști inima mea. Doamne, Tu cunoști inima fiecărei persoane de la amvon până la poartă și Tu știi de ce avem nevoie. Există un singur lucru pe care îl știm: că avem nevoie de Isus. O, Hristosul lui Dumnezeu, poți promite ceva fără să împlinești? Și Tu ai spus: „Acolo unde sunt adunați doi sau trei în Numele Meu, voi fi în mijlocul lor. Și dacă vor cere ceva în Numele Meu, voi face.” Ce provocare pentru biserica noastră, Doamne! Ce provocare ne-ai dat în seara aceasta pentru poporul nostru! Dacă vă lipsește ceva, cereți lui Dumnezeu și El vă va da.

Acum, Tată din ceruri, mă rog să torni Duhul Sfânt peste fiecare inimă și să-i convingi pe fiecare de nevoia lor și a mea alături de a lor, Doamne, căci Te așteptăm în Numele lui Hristos. Amin.

Acum, în timp ce avem capetele aplecate și sora ne va da o notă la pian, o să vă întreb ceva, căci acesta poate fi timpul deciziei voastre. Este aici cineva, bărbat sau femeie, băiat sau fată care nu este creștin, ci este un păcătos și vrea să ia o decizie în favoarea lui Isus Hristos? Nu simțiți că bate ceva la inima voastră în acest moment? Vreți să vă ridicați mâna pentru decizia voastră și să spuneți: „Acum iau decizia să-L slujesc pe Hristos.” Dumnezeu să te binecuvânteze, domnule. Altcineva? „Acum iau decizia mea.” Dumnezeu să te binecuvânteze, domnișoară. Altcineva? Dumnezeu să te binecuvânteze acolo, în spate, domnișoară. Altcineva?

Luați decizia. „Acum Îl voi sluji pe Hristos. Am ajuns la sfârșit, am ajuns la criză, aceasta este ora. Am ajuns la Cades-Barnea și Dumnezeu stă pe inima mea. Pot merge înainte? Pot să-mi părăsesc prietenul, asociații lumești? Pot să trec granița în țara promisă de Dumnezeu? Voi fi un Caleb? Voi fi un Iosua în istoria timpului? Voi fi un Iosua sau un Caleb în Cărțile lui Dumnezeu? Sau voi fi un necredincios cu dispozițiile mele lașe și mă retrag? Dumnezeu să îndepărteze aceasta de la voi și luați o decizie. Faceți-o pentru Hristos în seara aceasta. O să vă ridicați mâna? Oh, încă unul. Dumnezeu să te binecuvânteze. Te-am văzut acolo, în spate.

Voi, cei de lângă geam, spuneți: „Mă decid pentru Hristos, pentru că și eu am ajuns la Cades-Barnea, frate Branham.” Mai este cineva care vrea să o facă? Dacă este vreun decăzut, să spună: „Iau decizia mea în seara aceasta. Căile nelegiuite sunt grele, nu voi mai sluji lumii și din seara aceasta Îl voi sluji pe Hristos. Acum mă decid și ridic mâna. Am fost un creștin decăzut, un păcătos dar vreau ca Dumnezeu să se îndure de mine.”

Este aici vreun creștin, un om al lui Dumnezeu dar a fost zăbavnic pe cale și nu a făcut ce a spus Dumnezeu? A fost când sus, când jos; a ascultat lucruri pe care nu trebuia să le asculte, a făcut lucruri pe care nu trebuia să le facă și vrea ca Dumnezeu să-l ierte și dorește un nou început din seara aceasta? Se va decide pentru Dumnezeu chiar acum și va spune ridicând mâna: „O voi face?” Dumnezeu să te binecuvânteze. Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine, pe tine, pe tine. Oh, așa este. În ordine. Altcineva? Ridicați mâna, vreau să vă ridicați mâna să se vadă că vă decideți pentru Dumnezeu pentru că El vă vede mâna. Voi întrebați: „La ce folosește?” Oh, ridicați mâna dreaptă spre Dumnezeu doar odată, și veți afla ce face.

Ridicați-vă mâna dreaptă în tribunale, jurați pentru o minciună și veți vedea ce vi se întâmplă. Veți fi prinși de ea. Ridicați-vă mâna spre Dumnezeu, faceți un jurământ, apoi priviți cum vă prinde Duhul Sfânt. Dumnezeu este ușa inimii voastre, luați decizia pentru că sunteți la Cades-Barnea. Acolo se află toate făgăduințele lui Dumnezeu, acolo se află trezirea de modă veche; acolo se află bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, blândețea, smerenia, toate stau înaintea voastră, totuși, nu le posedați. Dar sunt ale voastre pentru că Dumnezeu vi le-a promis. Le vreți?

Este aici vreo familie pe cale de a se despărți? Vă certați, discutați unul cu altul și știți că nu trebuie să o faceți. Vă este rușine cum vă comportați cu soțul sau soția voastră, și vreți ca Dumnezeu, prin harul Său, să vă ajute să biruiți, să o îmbrățișați și să-i spuneți: „Scumpo, prin harul lui Dumnezeu, din seara aceasta, am decis că voi trăi pentru Dumnezeu.” Ridicați mâna. Este acolo vreo familie?

Cu capetele aplecate acum, doar ridicați mâna.(Loc gol pe bandă.)….sunt așa de recunoscător că nu sunt, Dumnezeu știe să aibă grijă de toate lucrurile.

Este aici vreo persoană care este bolnavă de mult timp? Poate v-ați rugat pentru ea, dar nu aveți suficientă credință să biruiți, dar chiar acum luați decizia și spuneți: „Doamne, Dumnezeule, chiar din clipa aceasta Te voi sluji și voi pleca de aici mărturisind prin harul lui Dumnezeu că prin rănile Lui sunt vindecat. O voi crede începând chiar din această seară.” Dumnezeu să te binecuvânteze, doamnă. Dumnezeu să te binecuvânteze. Domnule. Dumnezeu să te binecuvânteze și pe tine. Așa este. Minunat. Mă voi ruga pentru voi în câteva minute. Voi cere lui Dumnezeu să v-o acorde.

În seara aceasta mă întreb: este vreo persoană care nu este creștină dar dorește să vină la altar și să îngenuncheze? Dacă doriți să vă rugați o rugăciune deschisă către Dumnezeu, altarul este deschis. El este deschis pentru decăzuți și pentru cei care s-au îndepărtat, oricine ar fi, altarul este deschis. Sunteți bineveniți. Sunteți la Cades. Judecata a început. Dumnezeu stă cu brațele deschise, gata să vă primească.

Este vreo persoană bolnavă care vrea să se ridice ca să mărturisească public că L-a acceptat acum pe Hristos ca Vindecătorul ei? Ea poate să spună: „Începând din această seară, Îl cred pe Dumnezeu,” și ne vom ruga pentru ea. Sunteți bineveniți. Ridicați-vă în picioare. În ordine. Trei s-au ridicat. Stați în picioare dacă doriți.

Tată ceresc, în timp ce ei stau în picioare, Duhul Sfânt a vorbit, și mă rog Ție, ca să acorzi mila Ta acestui bărbat, acestei femei și celuilalt bărbat care s-a ridicat. O, Dumnezeule Etern, prin rănile Domnului Isus Hristos, suntem vindecați. Dumnezeule, Tu ai adus-o jos și ai făcut-o reală pentru oameni. Doamne, Tu ai spus: „Nici un om nu poate veni, dacă nu-l atrage Tatăl,” și acum Duhul Sfânt le-a vorbit și nu mai este nimic care-i poate opri. Ei au decis că începând din seara aceasta, Te acceptă ca Vindecătorul lor, și vor ieși din acest Tabernacol crezând că vor fi pe deplin vindecați. Doamne, ei nu pot eșua, la fel cum Dumnezeu nu poate eșua. Noi știm că nici un om nu valorează mai mult decât cuvântul lui iar în seara aceasta, ei cred și au acceptat-o. Doamne, ei o vor primi în timp ce mă rog pentru ei, rugăciunea credinței în Numele lui Hristos. Amin. Vă puteți așeza.

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Să credeți din toată inima voastră, și necazurile vor pleca.

Câți Îl iubesc și doresc să mărșăluiască spre Sion împreună cu El? Să vă văd mâinile ridicate. Aceasta este minunat. Nu contează de care biserică aparțineți. În ordine.

Să ne ridicăm în picioare, în timp ce cântăm „Ia Numele lui Isus cu tine.” În ordine, soră dacă ne vei da tonul…Numele lui Isus…

Acum dați mâna cu cineva de lângă voi.

Luați-L cu voi oriunde mergeți și vă va da bucurie și mângâiere.

Oh, Nume prețios (prețios Nume,) oh, cât de dulce!

Speranța pământului și bucuria cerului.

Nume prețios (prețios Nume,) oh, cât de dulce!

Speranța pământului și bucuria cerului.

Toți cei care Îl iubesc din toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea și cu toată puterea voastră, ridicați mâna așa, și spuneți: „Lăudat să fie Domnul!” (Adunarea spune: „Lăudat să fie Domnul.”) Asta este bine. În ordine, acum.

La Numele Lui îngenunchiați,

Căzând proșternați la picioarele Sale,

Regele regilor, în ceruri Îl vom încorona

Când călătoria noastră se va sfârși.

Nume prețios, o, cât de dulce!

Speranța pământului și bucuria cerului.

Nume prețios, o, cât de dulce!

Speranța pământului și bucuria cerului!

                        AMIN

EN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *