GENELE CUVÂNTULUI SĂU

12 ianuarie 2025

Să deschidem Bibliile la Matei 13.24-30:

„Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânță bună în țarina lui.

Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu, și a plecat.

Când a răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina.

Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: „Doamne, n-ai semănat sămânță bună în țarina ta? De unde are dar neghină?”

El le-a răspuns: „Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.” Și robii i-au zis: „Vrei dar să mergem s-o smulgem?”

„Nu”, le-a zis el, „ca nu cumva smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea.

Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: „Smulgeți întâi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem , iar grâul strângeți-l în grânarul meu.”

Mai jos, de la versetul 37, El a dat interpretarea acestei pilde:

„El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânța bună, este Fiul omului.

Țarina, este lumea;  sămânța bună, sunt fiii Împărăției; neghina, sunt fiii celui rău.

Vrăjmașul care a semănat-o, este diavolul; secerișul, este sfârșitul veacului; secerătorii, sunt îngerii.”

Noi cunoaștem foarte bine această pildă, și știm că aici, El a început să vorbească despre un om care a semănat o sămânță, dar a apărut o recoltă diversă. Acolo au fost două semințe care au fost semănate, și aici, El a dat interpretarea: „Cel care a semănat sămânță bună sau grâu, este Fiul omului; câmpul, este lumea; sămânța bună, sunt fiii Împărăției; neghina, sunt fiii celui rău; vrăjmașul care a semănat-o este diavolul.” Așadar, noi știm că acesta este un tablou al lumii, al Pământului unde trăim, și a însămânțării semințelor amestecate, care au fost semănate în Geneza. Acesta este un aspect al seminței la care vrem să privim.

Să mergem la Luca 8.4-8:

„Când s-a strâns o gloată mare, și a venit la El norod din felurite cetăți, Isus a spus pilda aceasta:

„Semănătorul a ieșit să-și semene sămânța. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă  drum; a fost călcată în picioare, și au mâncat-o păsările cerului.

O altă parte a căzut pe stâncă; și, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală.

O altă parte a căzut în mijlocul spinilor, spinii au crescut împreună cu ea și au înecat-o.

O altă parte a căzut pe pământ bun, și a crescut, și a făcut rod însutit.” După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit, să audă!”

Să citim de la versetul 11, ca să vedem interpretarea acestei pilde:

„Iată ce înțeles are pilda aceasta: „Sămânța, este Cuvântul lui Dumnezeu…”

Așadar, noi am privit la două pilde, și în aceste pilde, Isus a folosit „Sămânța” în două moduri diferite. În prima pildă, El a spus că Semănătorul a semănat Sămânța, și Cel ce a semănat Sămânța bună, sau grâul, este Fiul omului, iar cel ce a semănat sămânța rea, sau neghina, este diavolul; unii sunt copiii lui Dumnezeu, iar ceilalți sunt fiii diavolului. Deci, Isus a folosit Sămânța pentru a vorbi despre oamenii care au fost semănați pe Pământ.

Apoi, în a doua pildă, Sămânța este Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu merge și cade în patru categorii de pământ: pământul spinos, pământul de lângă drum, și toate acestea, dar unele au căzut în pământ bun. Acum, pământul bun, sunt oamenii, și aici, ei sunt copiii lui Dumnezeu.

Deci, întrebarea este: Ești tu o Sămânță, sau un pământ bun? Și răspunsul pe care-l știm, este, „Da!” Așa este întotdeauna, Dumnezeu folosește întotdeauna aceste pilde pentru a preda o lecție. Și El vrea să primim o lecție spirituală.

Astfel, astăzi vreau să privim la acest subiect despre semințe, iar titlul pe care l-am luat, este dintr-un citat pe care-l voi citi din mesajul Singurul loc de închinare oferit de Dumnezeu:

„El a avut în inima lui, înainte de întemeierea lumii, un Fiu, pentru că El este un Tată. Dar aceasta era încă în Genele Cuvântului Său…”

Ascultați: „…era încă în Genele Cuvântului Său. Astfel, El a creat un om pe care l-a pus sub acțiunea morală liberă, dar omul a căzut. Dar, marele Sculptor, Dumnezeu, care l-a făcut pe om din țărâna pământului, nu S-a mulțumit cu aceasta, și a început să-l facă pe om din nou.”

El vorbește despre procesul de întoarcere prin profeți, de la Noe, Moise și Îl căuta pe acest Om. El încerca să-L reconstruiască pe Fiul lui Dumnezeu, pentru că aceasta a avut în Minte de la început. El a vrut un Fiu al lui Dumnezeu care să moștenească toată Creația, El a vrut ca Familia Lui să fie pe Pământ. Voi citi încă odată:

„El a avut în mintea Lui, înainte de întemeierea lumii, un Fiu, pentru că El este un Tată. Dar aceasta era încă în Genele Cuvântului Său.”

Am început să privesc la această afirmație, care a început să se învârte în mintea mea, așa că am luat titlul Genele Cuvântului Său, și vreau să privesc la aceasta, pentru că, atunci când privim înapoi, la pilda seminței, oricum o privim, dacă Sămânța este un simbol pentru oameni, sau Sămânța este Cuvântul care cade în pământ bun, care sunt oameni, atunci Sămânța conține în Ea Genetica. De aici vine cuvântul „Genă”. Și cred că este foarte interesant că fratele Branham și-a terminat slujba în anul 1965, concentrat pe Sămânța Genă. El nu a vorbit despre aceasta înainte, și noi știm că Mesajul construiește Ceva, tot timpul Mesajul construiește, construiește, construiește, și ne aduce o descoperire mai mare, și mai multă claritate, tot timpul.

Noi știm că profetul a primit mai multă Descoperire și mai multă claritate tot timpul. El a ajuns la momentul când, cu adevărat, se întâmplau lucruri în lumea naturală, pe plan științific. Astfel, în mesajul Numărătoarea inversă, fratele Branham a spus:

„Dumnezeu permite omului, realizările omului să meargă înainte pentru a arăta care sunt realizările lui Dumnezeu.”

Astfel, el a vorbit despre epoca automobilului, trecând de la cal și căruță, la automobile, pentru că noi urma să trecem într-o altă Trezire. Apoi au intrat în epoca avionului. El a vorbit despre toate acestea în mesajul „Numărătoarea inversă”, deoarece frații Wright au zburat cu avionul lor și s-au ridicat în aer; omul s-a ridicat în aer chiar înainte să izbucnească trezirea penticostală de pe strada Azusa. Deci, el a arătat această realizare în știință, arătând ce va face Dumnezeu din punct de vedere spiritual. Apoi, fratele Branham a spus:

„Acum, noi suntem în epoca astronauților.”

Ei merg și lansează un om în afara atmosferei, el va merge în afara atmosferei Pământului, arătând că vor exista oameni care se vor putea ridica în afara atmosferei Pământului, dincolo de forța gravitațională, dincolo de toate legile care ne-au legat până acum. În această epocă, va exista un popor care se va înălța, printr-o mare putere, și va ieși în afara atmosferei Pământului. Slavă lui Dumnezeu!

Deci, el ne-a învățat acest principiu. Dar lucrurile au început să fie discutate în timpul când fratele Branham era aici. Ei tocmai au început cu această idee a Geneticii, și toată această știință a Geneticii a început cu studierea Genei, cu cartografierea Genei, descoperirea ADN-ului și a modului în care se unesc cromozomii, cum funcționează Genele. Atunci, aceasta a fost doar un început, apoi am văzut că a fost o explozie a acestei înțelegeri de atunci.

Fratele Branham a fost capabil să înțeleagă această terminologie. Astfel, voi nu v-ați gândi că un predicator cu o educație de șapte clase, noi vorbim despre ceva care era doar o nouă descoperire științifică, dar el a recunoscut că noul teren științific arată că Dumnezeu ne aduce la o mai bună înțelegere despre cine suntem cu adevărat, și anul 1965, devine cu adevărat, anul Seminței Genă. Adică, aceasta o spun eu, nu încerc să denumesc nimic, dar atunci el a început să așeze aceasta, a început să vorbească despre Sămânța Genă, Gena lui Dumnezeu, o Sămânță spirituală, și toate aceste lucruri. Deci, aici este un adevăr atât de puternic, pe care vrem să-l vedem.

Deci, noi știm că atunci când acea Sămânță a intrat în pământ, în prima pildă,  Fiul omului a semănat Sămânța bună, apoi, cel rău a semănat o altă sămânță. Noi știm că în cursul timpului, în anumite condiții, există Genetică în interiorul acelei semințe. Și Genetica din acele semințe, când ele ajung în condițiile potrivite, vor reproduce orice este încorporat în genele acelei semințe, și este ceea ce se va manifesta.

Dacă este o sămânță de grâu, sau ceea ce El a numit „sămânță bună”, ea începe să manifeste ceea ce este deja în interior, pe măsură ce trece prin perioada de creștere. De asemenea, și neghinele pe care El le-a numit „sămânța rea”, sau „copiii celui rău”, trec prin aceleași condiții de creștere, și vor manifesta ceea ce este în interiorul lor. Ei nu pot schimba ceea ce sunt. Oh, laudă lui Dumnezeu! Aceasta este întreaga înțelegere a Genelor. Totul era deja programat în ADN-ul lor. Acele semințe mici, nu puteau schimba ceea ce erau, pentru că totul era deja în interiorul lor. Aceasta este uimitor!

Vreau să spun că am intrat pe internet pentru a obține o definiție, și acolo sunt tot felul de informații. Expresia: „Este în genele tale”, înseamnă că o persoană moștenește anumite trăsături sau caracteristici de la părinți.” Noi știm că fratele Branham a vorbit despre aceasta și noi suntem conștienți că Genetica pe care o avem vine de la părinții noștri. De aceea tulpinile familiei tind să semene, au anumite caracteristici care sunt asemănătoare. Tu poți numi un nume de familie și să spui: „Aceasta este doar familia Cutare; aceasta este doar familia ABC,” și toată lumea știe despre ce vorbești, pentru că familia ABC, știți, toți se culcă devreme; toți se trezesc devreme; toți își bagă tricourile înăuntru, toți fac aceasta… Apoi spui: „Aceasta este familia XYZ, și familia XYZ nu vine niciodată la timp, ei nu…” Și se pare că aceasta afectează întreaga familie.

Știți, un grup de distrează, ceilalți nu se distrează; o familie este invitată să lucreze, cealaltă familie să ajungă la petreceri. Deci, noi le punem împreună, astfel încât să ne putem bucura unul de altul. Există doar anumite caracteristici, voi știți, nu este fix, există variabile, și sunt tot felul de ingrediente care vin prin bunici. Voi putea avea o familie ABC, care primește un XYZ plantat chiar în mijloc, și Dumnezeu face aceasta intenționat, pentru că avem nevoie de aceasta. Dar, realitatea este că acele lucruri vin prin Genetică.

Cu ani în urmă, eu v-am spus, cred că am împărtășit aceasta cu voi. Cu ani în urmă am citit o carte, cred că se numea „Proiectul Minnesota”, și în acel Proiect Minnesota, ceea ce au făcut ei, este…Motivul pentru care am făcut aceasta, este din cauza a ceea ce a spus fratele Branham despre Genă. Așadar, m-am dus la Biblioteca locală. Atunci, noi nu obișnuiam să căutăm pe Google, de fapt, noi obișnuiam să mergem la Bibliotecă. Când am făcut aceasta prima dată, eram copil, de fapt, noi scoteam fișele din Bibliotecă, adică nu aveam nici măcar un program de căutare pe computer. Eu nu știu cum am reușit în viață, nu știu cum știm ceva, de unde știm ceva. Atunci era mult mai greu.

Deci, când studiam lucrurile din Mesaj, eram în Bibliotecă, obișnuiam să merg la Bibliotecă. Deci, m-am dus la Bibliotecă și am studiat Genele, Genetica și toate acestea. Atunci am dat peste această carte care este fascinantă, și sunt destul de sigur că se numea „Proiectul Minnesota.” În acea carte se vorbea despre descoperirile din proiectul Minnesota, și era despre gemeni. Ceea ce au făcut ei, este că au găsit o serie întreagă de gemeni care au fost separați la naștere și adoptați în familii separate. Gemeni identici, adoptați și crescuți în medii diferite, crescuți cu diferite feluri de părinți, cu diferite situații financiare, crescuți în diferite clase sociale. Ceea ce a fost interesant în acest Proiect a fost că, chiar dacă au crescut separat, când i-au pus împreună, au constatat că ei procedau la fel. Un copil crescut într-o familie cu mulți bani și altul crescut într-o familie din clasa mijlocie, când au fost aduși împreună, au văzut că ei procedau la fel. Vreau să spun că a fost foarte ciudat.

Poate voi găsiți aceasta pe Google în treizeci de secunde și poate luați un videoclip de pe You Tube, care explică totul în zece minute, dar eu a trebuit să citesc o carte întreagă pentru a obține aceasta. Este interesant faptul că au fost situații în care gemenii au primit același nume de la familiile care i-au adoptat. Ei au fost separați de copii dar au primit același nume. Au fost doi gemeni în special, și îmi amintesc că amândoi au primit numele „James.” Ei au crescut și amândoi au devenit pompieri. Apoi s-au căsătorit iar fetele cu care s-au căsătorit aveau același nume, dar nu-mi amintesc numele lor. Amândoi au avut un câine și i-au pus același nume. Este o nebunie! În Marea Britanie, au fost două gemene care au fost despărțite, dar ei le-au găsit și le-au adus împreună, și atunci ei au observat că ele își coafau părul în același fel; le plăceau același stil de haine și se îmbrăcau la fel; au făcut același gest cu degetul pe marginea paharului când au băut. Amândouă au observat aceasta atunci când s-au întâlnit pentru prima dată.

Ideea de bază a cărții era această întrebare: „Ce te influențează mai mult? Genetica sau mediul?” Aceasta a fost întreaga premisă a cărții. Și ceea ce au descoperi ei este că, cea mai puternică influență din viața ta, o are Genetica. Aceasta nu înseamnă că mediul nu are vreo influență, pentru că mediul cu adevărat rău, imoral, poate altera Genetica, mediul poate face unele distrugeri, dar în procesul normal al vieții normale, cea mai mare influență asupra ta o are Genetica. Motivul pentru care ești așa cum ești, felul cum reacționezi, felul cum acționezi de multe ori, este pentru că ești influențat de Genetică.

Acum, s-o aducem acum în Mesaj: Cea mai puternică influență asupra noastră, o are Genetica lui Dumnezeu. De aceea a trebuit să fie semănată o Sămânță în noi; trebuia să existe Ceva mai puternic decât o viață naturală pe Pământ; trebuia să existe Ceva mai puternic decât o viață pământească naturală; trebuia să existe Ceva mai puternic decât puterea voinței și capacitatea noastră de a face, cândva pe drum, alegerea corectă. Dumnezeu nu avea de gând să Se bazeze pe această viață naturală, pe alegerea naturală și pe voința naturală a unei minți naturale, să facă lucruri naturale, ci Dumnezeu Și-a încorporat o parte din Genetica Sa în interior, pentru că El știa că cea mai puternică va fi Genetica.

Noi știm aceasta din viață, și acesta este motivul pentru care ei folosesc Genetica și studiază Genetica pentru a obține culturi mai bune, vite mai mari și toate celelalte lucruri, deoarece ei știu că genele sunt cele mai puternice. Laudă lui Dumnezeu!

„Genele sunt segmente ale ADN-ului.” Aceasta este ceea ce scrie. Sunt un model biologic pentru proteinele care formează masa celulei. Deci, tu ești alcătuit așa cum ești; ești construit așa cum ești, și aceasta este din cauza genelor tale. Culoarea părului, culoarea ochilor, statura la care ești; multe lucruri sunt influențate de genele tale.

Dacă ne întoarcem la cei doi pompieri, care se numeau „James”, amândoi se luptau cu greutatea. Când s-au întâlnit, unul era cu optsprezece sau douăzeci de kilograme mai slab decât celălalt, și aceasta numai pentru că a muncit din greu ca să slăbească. Nu a venit în mod firesc, ci a fost foarte dificil.

Așadar, există factori care lucrează împreună cu Genetica, factori de mediu și alegerile pe care le faci, dar puterea de bază este Genetica.

În mesajul Evenimente moderne în Lumina Profeției, fratele Branham a spus:

„Dar realul rânduit de Dumnezeu, acea Genă reală, acel Germene real, un suflet al lui  Dumnezeu, care a fost în Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. Amintiți-vă, voi care aveți cu adevărat, Duhul lui Dumnezeu în voi în seara aceasta, ați fost aici în Hristos pentru că El era plinătatea Cuvântului.”

„Acel germen adevărat, acel suflet al lui Dumnezeu care a fost în Dumnezeu înainte de întemeierea lumii.” Ce fel de Gene sunt în acest suflet? Sunt Genele lui Dumnezeu.

În mesajul Lucruri care urmează să fie, fratele Branham a spus:

„Acum, următorul lucru pe care îl primiți, este botezul cu Duhul Sfânt și Foc. Acum, când acest Mileniu se termină, Dumnezeu va da lumii un botez cu Foc. El urmează să spulbere toate lucrurile. Cerurile și Pământul vor fi în flăcări. Petru a spus aceasta. Și lucrul va avea botezul cu Foc, renovarea întregului lucru. Apoi, acolo va fi un Cer nou și un Pământ nou. Aceasta este când…unde domnește neprihănirea. Acolo este unde suntem noi.”

Ați prins-o? „Acolo este unde suntem noi.”

Dacă am avut botezul cu foc…

„Acolo este unde suntem noi… Din ființe muritoare, din ființe legate de Timp, noi am devenit ființe eterne. Când Cuvântul lui Dumnezeu a luminat sufletele noastre și am devenit fii și fiice ale lui Dumnezeu, cu atributele, cu Genele lui Dumnezeu în noi, pentru a fi fii și fiice ale Tatălui, Dumnezeu în ceruri, strigând: „Ava!”, Tată!”

Deci, acum aflăm că noi venim la viață cu o Genă încorporată în sufletul nostru. Cei care sunt predestinați, aleși de Dumnezeu, au Genetica lui Dumnezeu încorporată în sufletul lor, iar la un anumit timp, Dumnezeu va trimite Focul Duhului Sfânt să aprindă, să lumineze, să aducă Viață, să însuflețească, aceștia fiind toți termenii pe care-i folosim.

Această Genă, această Genetică a lui Dumnezeu este încorporată acolo ca s-o aducă la viață, să înceapă să se înmulțească și să lucreze în viețile noastre.

De multe ori, Dumnezeu va folosi Cuvântul pentru a face aceasta, și acum noi știm că Sămânța care a fost semănată, sunt copiii lui Dumnezeu. Dar Sămânța care a fost semănată este și Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că Cuvântul lui Dumnezeu, este de asemenea, parte din Dumnezeu.

Ce este acea Sămânță Genă din interiorul tău? Este parte din Dumnezeu. Ce este Aceasta? Este Cuvântul. Absolut! Este Gândul exprimat, este Cuvântul. Ce este Cuvântul? Cuvântul este Dumnezeu! Ce este? Este o parte a gândirii lui Dumnezeu, este o parte a expresiei lui Dumnezeu, este o parte a lui Dumnezeu. Și când acel Cuvânt vine în tine, ce este? Este o parte a lui Dumnezeu cu Genetica înăuntru. Adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu, are Gena lui Dumnezeu în El.

De aceea este o Sămânță care poate cădea în pământ. Dar când acea Sămânță cade într-un pământ nepotrivit, nu va putea germina și nu va produce niciodată rod, pentru că are nevoie de un anumit mediu, este nevoie de un anumit set de întâmplări pentru ca acea Sămânță să germineze și să iasă.

Dacă Sămânța cade într-un pământ stâncos, nu merge. Ea încolțește, apoi este smulsă. La fel este când cade între spini sau când cade în drum. Dar unde începe să crească și să se reproducă acea Sămânță? Când cade într-un pământ bun. Pământul bun este locul potrivit pentru Sămânță și Sămânța este potrivită pentru pământul bun. Nimic altceva nu se potrivește.

Deci, ce este în acea Sămânță? Este Gena lui Dumnezeu. De aceea, în mesajul Puterea de transformare, sau „Puterea de a mă transforma”, fratele Branham a spus…El a predicat acest mesaj de câteva ori sub diferite titluri. El a spus:

„Puterea este deja în Sămânță, să se transforme în orice ar fi viața seminței.”

Este deja acolo. Așadar, când părinții tăi s-au împreunat pentru a te zămisli pe tine, au fost douăzeci și trei de cromozomi care au venit de la tatăl tău, și douăzeci și trei de cromozomi care au venit de la mama ta; ei au venit împreună și s-au legat împreună în ceea ce este spirala ADN. Spirala ADN a devenit și cartea vieții tale. Toate informațiile vieții tale sunt codificate și scrise acolo atunci când acei cromozomi vin împreună; toate informațiile care alcătuiesc trupul tău, statura ta, înălțimea ta, temperamentul tău, culoarea ochilor tăi, culoarea părului tău sau orice altceva. Când s-au unit împreună, ascultați, nu a mai fost adăugat nici cea mai mică informație, pentru că totul a fost acolo, și tot restul vieții tale a fost desfășurarea a ceea ce era deja acolo. Totul era acolo, apoi totul se desfășoară conform cu ceea ce este deja acolo.

Când am ajuns la primul citat al fratelui Branham, el a spus că Dumnezeu a avut în Mintea Sa un Fiu, înainte de întemeierea lumii, și că acesta era în Genele Cuvântului Său. Aceasta înseamnă că era deja în Cuvântul Său, și tot ce trebuie, este ca Cuvântul să cadă în pământul potrivit, la timpul potrivit, în anotimpul potrivit de creștere, în condițiile potrivite, cu umiditatea potrivită, lumina potrivită, totul potrivit. Și când acea Sămânță cade în pământul potrivit și la vremea potrivită, aceasta va produce ceea ce a fost pus deja în Ea; aceasta a fost deja în Mintea lui Dumnezeu atunci când El a vorbit. Când El a vorbit Cuvântul, puterea era deja acolo pentru ca aceasta să se transforme în ceea ce era.

Înainte cu șapte sute de ani, și înainte ca Maria să fie aici, Isaia a spus: „O fecioară va naște.” Și în interiorul acestui Cuvânt era puterea de a Se reproduce pe Sine Însuși, pentru că conținea chiar Gândul, Însăși Gena lui Dumnezeu de a Se reproduce, de a Se transforma în ceea ce era. Trebuia doar să cadă în locul potrivit, în anotimpul potrivit, în condițiile corecte de creștere, când El a hotărât, pentru că fiecare sămânță are anotimpul ei.

Amintiți-vă că fratele Branham a spus:

„Tu nu semeni grâu în același timp când semeni porumb. Fiecare are un anotimp, fiecare se maturizează într-un anumit ritm, fiecare se recoltează într-un anumit fel, pentru că fiecare sămânță are anumite caracteristici.”

La fel este Cuvântul lui Dumnezeu. Când El îți vorbește Cuvântul, acea Sămânță are un anumit timp să iasă sub anumite condiții de creștere. Și când toate condițiile sunt îndeplinite, puterea este deja în Sămânță. Deci, „De ce avem nevoie, frate Chad?” Avem nevoie ca noi să fim o Sămânță.

Știți, voi nu puteți controla Aceasta. Tu nu ai nici un control asupra Acesteia, pentru că este Ceva hotărât de Dumnezeu înainte de întemeierea lumii. De asemenea tu trebuie să primești o Sămânță, pentru că acestea două trebuie să vină împreună, deoarece Copiii Sămânță a lui Dumnezeu sunt pământul bun, unde Sămânța, Cuvântul lui Dumnezeu Se va reproduce pe Sine. Deci, aceste două lucruri trebuie să vină împreună.

În mesajul Singurul loc de închinare oferit de Dumnezeu, fratele Branham a spus:

„Ce strigă Piatra unghiulară? Har! Har! Trecut din moarte și crezuri, în Cuvântul viu al Dumnezeului Celui viu, singurul Plan prevăzut pentru epoca Sa, fiii Săi din epoca Cuvântului…”

În ce epocă trăim? În epoca Cuvântului!

„…fiii Săi din epoca Cuvântului, însuflețiți de Duh ca o Scânteie care este aprinsă de Ceva, pentru a-i face vii, și așezați acum în locurile cerești (la timpul prezent), vii și supuși fiecărei făgăduințe din Cuvânt.”

Fratele Branham ne-a spus că voi și eu, cu partea din Dumnezeu care este sădită în sufletele noastre, voi și eu, nu am fi putut apărea niciodată, în nici o altă epocă. Așa ne-a spus el? „Amin!” Pentru că noi am fost predestinați să venim într-o anumită epocă, într-un anumit anotimp, și Dumnezeu a sădit în noi o anumită Genetică, care putea veni în manifestare numai într-un anume anotimp. Ce anotimp trebuia să fie? Trebuia să fie acest anotimp, epoca Cuvântului, timpul sfârșitului, timpul secerișului, epoca Miresei, epoca eliberării, epoca Abrahamică. Fratele Branham a spus: „Epoca astronautului.” Tot ce denumește el, ne arată că suntem într-un anume timp, în ceva ce este uimitor. Noi suntem într-o perioadă de timp uimitoare, și în această perioadă uimitoare de timp, El a semănat Semințele înainte de întemeierea lumii, despre care știa că vor crește în acest timp, într-un anumit loc și într-un anumit mediu, pentru ca Sămânța din interiorul vostru să crească; și Aceasta nu putea decât să răspundă. Aceasta a spus fratele Branham: „Aceasta nu putea răspunde decât la apă și la lucruri pentru acea epocă.”

Așadar, Sămânța care era în voi, nu a putut răspunde până când nu a găsit anotimpul de creștere potrivit. De aceea am mers la biserici, pentru că în interiorul nostru era Ceva. Fratele Branham a spus: „Acolo era o Sămânță micuță, lucrând cumva în fundal.” Nu-mi cereți să explic aceasta pentru că nu înțeleg, dar este adevărul. Categoric! Pentru că acolo era deja sădită o Viață spirituală și aceasta trebuia însuflețită, pentru că nu era moartă. Viața Veșnică nu moare, și Aceea este o parte din Viața Veșnică, dar era adormită cumva, și inactivă într-un fel.

Fratele Branham a spus:

„Vă amintiți? Voi ați mers de la biserică la biserică și ați căutat Ceva, și alții ar putea face, dar voi nu ați putea face.”

Și el a spus: „Aceasta era acea mică Scânteie de Viață în tine, atunci. Dar aceasta nu era încă vie, nu era activă, încă nu-ți conducea viața.” „…Atunci, tu și El aveați moduri diferite de a explica, dar a trecut de la aceasta la alta, de la metodist la baptist. Ce era aceasta? Aceasta era Ceva în interiorul tău, era o sete și nimic nu putea potoli setea aceea. Dar după aceea ai auzit strigătul Vulturului, și atunci ai realizat că: Indiferent ce esteacel strigăt, este același lucru care este în mine.”

Voi știți povestea vulturului din curtea găinilor. Și nu a fost că vulturul a trebuit să se uite într-o oglindă, nici că trebuia să se uite la aripi, ci trebuia să privească în sus, și atunci când el a auzit acel strigăt, acesta a lovit ceva în interiorul puiului de vultur, el a recunoscut strigătul Vulturului și acesta l-a motivat să plece din curtea găinilor.

Acesta a fost acel Germene mic de Viață din noi. Atunci mă mișc sau vreau să mă mișc, dorind să-L exprim. Dar trebuie să fie un anumit anotimp pentru a-L aduce la Viață. Și singurul fel de Ploaie, singurul fel de Apă, singurul fel de Lumină, este Mesajul orei, care aduce la Viață acel Germene și care-L face să crească și să se manifeste.

Așadar, când venim în contact cu Viața pentru această oră, care este Viața lui Hristos, Cuvântul, Mesajul; când acea Viață, Lumina, Cuvântul, ne-a lovit viața, ne-a trezit, ca o scânteie care este aprinsă de Ceva.

În mesajul Răpirea, fratele Branham a spus:

„Chiar cuvântul „biserică” înseamnă „chemat afară din.” Moise a chemat afară o națiune dintr-o națiune, iar Duhul Sfânt cheamă o Mireasă dintr-o biserică. O Biserică dintr-o biserică, membri din fiecare denominațiune, formează o Mireasă, Pomul Miresei, este o înregistrare, Pomul Miresei. O Mireasă venind afară, chemată… Aceea este Pomul Miresei, este mai degrabă, Mireasa care va fi în răpire. Numai Ea, nimic altceva decât Mireasa, cea aleasă, cunoscută mai dinainte de Dumnezeu, de la început, Gena spirituală a Tatălui.”

Oh, eu vreau să fiu Gena spirituală a Tatălui! De ce vreau să fiu Gena spirituală a Tatălui? Pentru că fără aceasta, nu există nici o modalitate de a exprima ceea ce vrea El să exprim, pentru că eu pot exprima numai Genetica ce se află în mine.

În mesajul Arată-ni-L pe Tatăl și ne este de ajuns, din anul 1962, fratele Branham a spus:

„Ce face o sămânță? Uitați-vă la un mic Măr de aici. Voi oamenii, creșteți o mulțime de Meri. Uitați-vă la un mic Măr când nu este mai mult decât ceea ce mâncăm noi în Est, o crenguță, un copac cam așa de mare. Știați că fiecare măr care va fi vreodată în acel pom este în el chiar atunci? Dacă nu este, de unde a venit? De unde a venit? Și Mărul acela care va produce sute de mere, de unde a venit?

Când plantați acea plantă mică, cam așa, dintr-o sămânță de Măr, când este plantată, fiecare măr care va fi vreodată, se află în ea chiar atunci, potențial fiecare…sute de mere pe care le veți aduna din el. Și nu are o înălțime de o jumătate de metru. Acolo sunteți. De unde vine? Este în Măr chiar atunci.

Și când sunteți sădiți în moartea, îngroparea și învierea Sa…sădiți în Hristos și primiți Viața Duhului Său Sfânt în voi, tot ce aveți nevoie pe tot parcursul călătoriei, este în voi chiar atunci, pentru că deveniți Sămânța.”

Era deja sădită. Ascultați, nu vreau să fiți confuzi. Voi puteți fi uneori confuzi urmărindu-l pe fratele Branham, pentru că, la începutul slujbei sale, el a spus că tu devii un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu, devii o Sămânță când Duhul Sfânt intră în tine. Dar când a ajuns la sfârșitul slujbei sale, el nu a mai spus aceasta, ci a spus:

„Tu ai fost întotdeauna un fiu al lui Dumnezeu, doar că nu L-ai cunoscut până când te-a trezit Duhul Sfânt, când El a trezit acea Viață, care era deja în tine.”

Deci, noi trebuie să urmărim Mesajul până la capăt, astfel încât să putem înțelege și să creștem pe măsură ce crește descoperirea, pentru că la sfârșitul slujbei sale, fratele Branham a încercat să ne aducă la o înțelegere mai mare. Nu o înțelegere denominațională, ci o înțelegere adevărată, că Dumnezeu Și-a sădit Viața în sufletul tău înainte de întemeierea lumii, pentru că El avea un scop și un Plan în acest sens, și știa că aceasta era singura Putere care va produce ceea ce voia să producă.

Dar acea Sămânță aștepta să vină în contact cu altă Sămânță, altă Viață, altă parte a lui Dumnezeu. Și când cele două părți ale lui Dumnezeu se unesc, Aceasta s-a însuflețit. Deci, acum la primirea Vieții Duhului Sfânt în voi, tot ce aveți nevoie pe tot parcursul călătoriei, este în voi chiar atunci, pentru că deveniți Sămânța.

Fratele Branham a vorbit despre acel Măr mic, iar tu iei o mică sămânță de Măr, o pui pe masă și explici: „Știți ce este în această sămânță de Măr? Sunt cinci mii de banițe de mere.” „În nici un caz!” „Acesta este un Măr cu cinci mii de banițe de mere.” Voi ați putea să zdrobiți acea sămânță, s-o tăiați felii, s-o puneți la microscop, și nu veți găsi acele mere, nu veți găsi coaja, nu veți găsi frunzele, nu veți găsi nimic, totuși ele sunt acolo.

Ce era în tine când ai venit în această viață?  O Sămânță a unui fiu sau a unei fiice a lui Dumnezeu. Tu ai putea s-o tai felii, s-o tai cubulețe, să o deschizi, să o cercetezi și nu ai putea să vezi nimic.

Uneori, pe măsură ce creștem, chiar și când devenim mamă… Eu plantez acea sămânță mică, și spun: „Mă crezi?” La început s-ar putea să nu mă crezi. Faci experimente științifice, o tai felii și te uiți din toate părțile la această micuță sămânță neagră, dar nu poți vedea nimic din ceea ce îți spun, pentru că încă nu este nimic din ceea ce îți spun care să arate ca adevăr. Dar eu îți spun: „Ai încredere în mine!” Apoi o pui în pământ, și dintr-o dată iese planta aceea mică. Nu sunt mere pe ea, nu există nimic, așa că poți s-o smulgi și să spui: „Ești un mincinos!”, apoi s-o arunci. „El mi-a spus: „Acesta este un Măr. Și dacă îl plantez, voi primi un Măr, și voi primi cinci mii de mere, zece mii de mere sau oricâte vor fi acolo.” Dar tu trebuie doar să lași ca acea plantă să crească, pentru că ea este un Măr. Înseamnă că atunci când iese acea crenguță mică, este verde și fragedă, și dacă o privești, arată ca orice altă plantă. Când iese afară, nu arată ca un Măr cu un potențial de zece mii de mere, dar tu trebuie să crezi că ele sunt acolo. Trebuie doar să-l lași să crească, pentru că are în el tot potențialul în interiorul lui, pentru toate acele mere. Și dacă acel potențial nu a fost acolo, nu va fi niciodată, dar dacă este acolo, are potențialul de a fi toate acestea. Dacă îl lași să crească și vei avea grijă de el să crească, cu timpul se va dezvolta, va da ramuri și va deveni un Măr. Și dacă îi dai timp, el va înflori; dacă îi dai timp, el va rodi mere, iar tu ieși la primul sezon când începi să ai mere și poți avea toate merele din acest pom, poți avea o baniță de mere.

Și el spune: „Omul acela m-a mințit, pentru că mi-a spus că este un Măr cu cinci mii de banițe de mere, că produce cinci mii de banițe de mere.” Dar în primul sezon de vegetație, îți dă numai o baniță, o baniță și jumătate. Vedeți? Voi trebuie să lăsați Mărul să crească la întregul lui potențial.

În mesajul Statura unui om perfect, profetul a spus:

„El este ca un sicomor încercând să producă mere. El nu ar putea să facă aceasta. Deși este un pom, nu poate să producă mere.”

Este ca un membru al unei biserici care încearcă să facă parte din Mireasă, deși este un membru de biserică. Ca să fii Mireasă, trebuie să ai Genele Miresei.

Sicomorul este un pom, el va crește, va avea ramuri, va produce frunze, va bea apă, va face atât de multe lucruri pe care le face Mărul, dar el nu poate fi niciodată Măr, pentru că genetica Mărului nu se află în pomul de sicomor. Profetul a spus: 

„El este un pom de sicomor încercând să producă mere. Este ca un catâr încercând să producă lână, încercând să fie o oaie, când el este un catâr. Vedeți? El nu poate produce lână, nu o poate face. Lâna este un dar pentru oaie, nu pentru un catâr. El ar putea să încerce să acționeze ca o oaie, totuși, este un catâr. Astfel, el spune: „Eu pot mânca la fel ca o oaie, eu pot face aceasta ca o oaie,” dar nu contează ce poți face tu, tu trebuie să fii oaie ca să ai lână.”

De ce? Din cauza Genei, din cauza Geneticii.

Tot în mesajul Statura unui om perfect, el a spus:

„Lăsați-mă să mă opresc puțin aici. Oaia nu produce lână, ea are lână pentru că este oaie. Aleluia! Mulți oameni încearcă să spună: „Voi încerca să fac bine. Voi încerca să fac aceasta.” Să nu produceți nimic. Nu, voi nu o puteți face. O oaie nu face…Nu i se cere, nu se așteaptă să fabrice lână, ea produce lână. Ea o face pentru că este oaie.

Și când ești un creștin, tu doar produci Roada Duhului. Tu nu o fabrici, nu încerci s-o inventezi. Tu nu te faci ceea ce nu ești, ci doar devii ceea ce trebuie să fii, și aceasta are grijă de ea însăși.

Ați auzit oameni spunând: „Păi, v-am spus, eu am aderat la biserică. Într-adevăr, s-ar cuveni să mă las de minciună.” Voi încercați să fabricați din nou ceva. Acum, voi nu o puteți face, așa că nu este nevoie să încercați, nu o puteți face mai mult decât un catâr care nu poate să aibă lână.”

De ce? Pentru că un catâr are o Genetică de catâr, iar o oaie are Genetica unei oi. Un pom de Măr are genetica unui pom de Măr, iar un sicomor, are genetica pomului de sicomor.

În mesajul El-Shadai, din anul 1960, fratele Branham a spus:

„Ce este păcatul? Necredința. Deci, când omori toată necredința (de ce?) știi că Cuvântul lui Dumnezeu este drept, că El este Același ieri, astăzi și pentru totdeauna, așa că toate promisiunile sunt ale tale. Plimbați-vă prin țară, totul este al vostru. Vă aparține. Doar bucurați-vă de ea, este a voastră. Dumnezeu v-a dat-o. Harul lui Dumnezeu v-o dă. Totul este al vostru. Când problema păcatului s-a terminat, ați primit Duhul Sfânt, tot ce ai nevoie în călătoria vieții, este chiar acolo în Biblie pentru tine, tot ce ai nevoie.”

Așadar, când ai primit Duhul Sfânt și acea Scânteie, Scânteia este aprinsă și Viața lui Dumnezeu este încorporată acolo, a prins Viață. Ascultați, tot ce ai nevoie în călătoria vieții tale, este acolo, este deja acolo, și tot ce vei face pentru Domnul, este acolo. Este programat acolo. Roadele Duhului sunt programate acolo. Nu este ceva ce luăm și lipim pe noi înșine, este ceva ce trebuie să fie ca o curgere naturală. Dacă nu este o curgere naturală, atunci încă nu a venit corect.

Tu poți lua un Măr înainte să poarte roade, și el este un Măr care este rânduit să poarte mere. Dar el poate fi puțin nesigur de el pentru că încă nu poartă mere. Apoi, în livadă vezi că toți ceilalți poartă mere; așa că, poate încerca, știți, cu un fir de pescuit să atârne niște mere pe el, astfel încât să arate ca un Măr. Dar, aceasta nu-l va schimba, prieteni. Ce trebuie să facă un Măr? El trebuie să aibă încredere în genetica din interiorul lui, și la timpul potrivit, merele vor ieși.

Noi nu trebuie să trecem înaintea Programului, prieteni. Nu vă presați să fiți ceva ce nu sunteți. Doar relaxați-vă și aveți încredere în Dumnezeu, deoarece, dacă sunteți un copil al lui Dumnezeu, Viața Lui Dumnezeu urmează să iasă, și va ieși. Dar când încercăm să fabricăm noi ceva, vom împiedica propria noastră creștere, pentru că suntem răsuciți în interior, și încercăm să fim ceva ce nu suntem.

De fapt, cel mai bun mod de a produce lucruri în viața noastră, este să ne relaxăm, să ne relaxăm, să avem încredere în Dumnezeu și să lăsăm procesul natural al Geneticii spirituale să înceapă să funcționeze în viața noastră.

Deci, acel sărman Măr mic stătea acolo cu toate acele mere mici atârnând de crengile lui. Toată lumea știa că el nu a înflorit. Tu trebuie să înflorești înainte de a rodi. Și Merii care erau de ceva vreme, s-au uitat la el, spunând: „Sărmanul! Îmi amintesc când am lipit mere de prietenii mei. Noi toți am trăit același fel de viață.” Ei nu l-au condamnat că a legat câteva mere de crengile lui, noaptea. „Noi toți ne-am legat câteva mere de membre, ca să arătăm ca toți ceilalți. Astfel, am auzit niște fraze, le-am repetat, și când am intrat în următoarea părtășie, nici nu știam, cu adevărat, ce înseamnă, dar suna foarte bine, și toată lumea s-a entuziasmat când acest frate a spus aceasta, așa că o voi spune și eu.” Îmi place când diavolul este expus.

Deci, există o nesiguranță, pentru că acel Măr nu a făcut mere, iar întrebarea este: „Sunt eu, cu adevărat, un Măr? Sunt eu un Măr? Eu nu am mere. Sunt un Măr, cu adevărat?” Oh, slavă Domnului! Aceasta trebuie să știm. Experiența pe care am avut-o cu Dumnezeu, pentru că Dumnezeu ne spune cine suntem, nu altcineva. Nici nu trebuie să așteptăm să vedem semne.

Maria a ieșit și a mărturisit că Îl purta pe Hristos înainte de a simți ceva, pentru că a crezut mesajul Îngerului pentru ea. Când noi venim în contact cu Dumnezeul cel viu, prin acest Mesaj, și suntem treziți la cine suntem, cu adevărat trebuie să credem aceasta. Orice a sădit Dumnezeu în mine, să cred acest Cuvânt; eu cred Aceasta! Eu cred că fac parte din Aceasta! Cred că sunt un copil al lui Dumnezeu! Cred că acest Mesaj este pentru mine! Cred că Dumnezeu m-a chemat să fiu Mireasa Lui!

Dacă nu am încă mere, voi avea mere, pentru că El m-a predestinat să rodesc, și vor fi mere în pomul meu. Nu am de gând să le fabric; nu am de gând să leg mere pe mine indiferent cât de nesigur mă simt.

Ascultați, prieteni: Dacă ești singurul din livadă fără mere, te vei simți puțin nesigur, dar trebuie să continui să te întorci la Adevărul care este în interiorul tău, și să ai încredere în proces.

Fratele Branham ne-a spus că Duhul Sfânt este Puterea de a face Cuvântul viu. Deci, de fapt, botezul cu Duhul Sfânt trezește Viața din interiorul nostru și continuă să scoată Viața din noi, Acesta însuflețește Cuvântul și-L face viu. Deci, ce a fost în tine înainte de întemeierea lumii? A fost Cuvântul. Ce face Cuvântul să trăiască? Duhul Sfânt. Ce a făcut botezul cu Duhul Sfânt, atunci când L-ai primit? Te-a trezit la cine ești cu adevărat. El ți-a dat credință să crezi că ești un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu, ți-a schimbat gândirea, perspectiva asupra vieții, direcția în care mergi. Te-a schimbat pe tine și recunoști cine ai fost de la început, și atunci, acel Duh Sfânt este încă Puterea care aduce Cuvântul la împlinire. Care Cuvânt? Cuvântul care este încorporat în sufletul tău.

Să mergem la Matei 28.19-20:

„Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh.

Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit Eu. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.”

Îmi place această Scriptură. Motivul pentru care iubesc această Scriptură este că El spune: „Mergeți și faceți aceasta.” Dar ceea ce le-a spus El să facă, era foarte greu. El le-a spus: „Mergeți și învățați toate națiunile!” Cum? Acești pescari fără vreun sprijin financiar și fără educație, poate nici nu cunoșteau altă limbă, cum puteau acești oameni să meargă și să învețe toate națiunile? Uneori, așteptările sunt atât de mari! Dar El le-a spus: „Și iată că Eu sunt cu voi întotdeauna. Nu veți face aceasta de unul singur, nu veți face aceasta fără Puterea Mea. Dar tu vei face aceasta, ești rânduit s-o faci.” El a spus: „Eu te-am rânduit să mergi și să a aduci roade, și roadele tale să rămână.”

Ei au fost rânduiți, era în Genetica lor spirituală să meargă cu Mesajul Calvarului și să-l răspândească în toată lumea. Aceasta era deja în ei, iar El le-a spus să meargă și s-o facă. El a vorbit Cuvântul prin ei, dar le-a spus: „Voi nu o veți face prin propria voastră putere, nu o veți face singuri, ci iată, Eu voi fi cu voi întotdeauna chiar până la sfârșitul lumii.”

Nu vă faceți griji, există o Putere care poate să facă viu Cuvântul care este încorporat în viața voastră; și aceasta este Puterea lui Hristos care trăiește în interiorul vostru, în Genetica voastră, iar Duhul lui Dumnezeu este aici ca să-L scoată din noi și să facă Cuvântul care este în noi să trăiască.

Așadar: „Mergeți să rodiți!” Aceasta trebuie să faceți. „Mergeți și aduceți roade!” Aceasta este porunca pentru voi: „Mergeți și purtați Viața! Mergeți să aduceți roade! Mergeți să trăiți Viața lui Hristos!” Dar nu o veți face singuri, nu uitați că  El este cu voi!

Să mergem la Ioan 14.18-20:

„Nu vă voi lăsa fără mângâiere (orfani), Mă voi întoarce la voi.

Peste puțină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veți vedea; pentru că Eu trăiesc, și voi trăiți!

În ziua aceea veți cunoaște că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteți în Mine, și că Eu sunt în voi.”

Să mergem și la versetul 23:

„Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubește cineva, va păzi Cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el și vom locui împreună cu el.”

Unde este Puterea care face Cuvântul viu? În mine. Fratele Branham a spus:

„Când tu ai primit botezul Duhului Sfânt, ai fost însuflețit, aprins ca o scânteie aprinsă de ceva. Tot ce ai nevoie, este în tine, pentru călătoria ta de atunci înainte, pentru că El te-a programat deja prin Genetica spirituală, să faci lucrarea pentru această epocă. Apoi, El ți-a dat puterea de a aduce acel program la viață.”

Sunt atâtea lucruri care mi se par atât de utile, unele înțelegeri pe care ni le-a dat profetul lui Dumnezeu pentru această epocă în care trăim, pentru că, dacă nu înțelegem anumite lucruri despre noi înșine, ne este greu să corelăm lucrurile pe care ni le-a spus cu realitățile pe care le vedem.

Astfel, „Noi suntem Mireasa virtuoasă, fără pată a lui Hristos! Noi suntem Hristos pe Pământ! Noi suntem aici pentru a manifesta natura deplină a lui Hristos! Cu toate acestea, noi trăim încă într-o natură de scaiete lipicios, în carne. Și el a spus: „Aceasta vă va împiedica.”

Deci, este bine să înțelegem felul în care trăim. Vreau să citesc din 1Ioan 4.4:

„Voi, copilașilor, sunteți din Dumnezeu, și i-ați biruit, pentru că Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.”

Gândiți-vă la aceasta! „Voi, copilașilor, sunteți din Dumnezeu, și i-ați biruit, pentru că Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.” Ce au biruit ei? Ei au biruit duhul Antihrist. Cum au biruit ei duhul Antihrist care era în lume? Pentru că Cel ce era în ei, era mai mare decât cel ce era în lume. În felul acesta au biruit ei.

Să mergem la Romani 7.21-25:

„Găsesc dar în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.

Fiindcă, după omul dinăuntru, îmi place Legea lui Dumnezeu;

dar văd în mădularele mele o altă lege, care se luptă împotriva legii primită de mintea mea, și mă ține rob legii păcatului, care este în mădularele mele.

O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?…

Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!…Astfel dar, cu mintea, eu slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.”

Așadar, apostolul Pavel ne spune că acest trup de carne, este un trup de moarte. Și în mesajul Și nu știi, fratele Branham ne-a spus…Eu am citit acest citat în ultimele două dăți, când el a  început să vorbească despre omul exterior și simțurile lui: auz, văz, pipăit, gust și miros. El a spus: „Acum, acela este cel rău din exterior.” Întrebarea este: Unde este lumea? „Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume.” Poate influențele, lumea, poate cel rău…Așa cum a spus fratele Branham: „Cel rău este cel din exterior.” Acesta este cel care trebuie biruit, aceasta este bătălia care trebuie purtată, pentru că acum, bătălia cea mai mare este în mintea omului. Noi știm că am ajuns în această stare din cauza hibridării de la început, atunci când a existat un amestec între om și animal, și acest amestec a încurcat totul. Și acum, cel rău este exteriorul. Am să vă explic aceasta în câteva versete.

Dar mai întâi vreau să citesc un citat din mesajul Întrebări și Răspunsuri, din anul 1964:

„Cineva mi-a spus că el a fost convertit și a primit Duhul Sfânt. Și eu i-am zis: „Cum te descurci?”

Acesta este prietenul indian, care a spus: „Destul de bine și destul de rău.” Acesta este indianul pe care fratele Branham l-a numit „Șef” și aceasta este după ce el a primit Duhul Sfânt. Deci, el a răspuns:

„Destul de bine și destul de rău.” Ce vrei să spui cu: „Destul de bine și destul de rău?” El a răspuns: „Ei bine, de când am primit Duhul Sfânt, în mine sunt doi câini: unul este un câine negru și altul este un câine alb. Ei se ceartă tot timpul, mârâie și se luptă unul cu altul. Câinele alb vrea ca eu să fac binele, dar câinele negru vrea ca eu să fac rău.” Eu am zis: „Ei bine, Șefule, care dintre ei câștigă lupta?” El a răspuns: „Aceasta depinde pe care șeful îl hrănește mai mult.” Astfel, eu cred că acesta este un răspuns bun aici. Vedeți? Aceasta depinde de lupta care se dă în tine, depinde de cine te îngrijești tu, de care natură te îngrijești; de natura firească după lucrurile lumii, sau de natura spirituală după lucrurile lui Dumnezeu. Aceasta face deosebirea.”

Sunt atât de recunoscător pentru că aceasta este în Mesaj. Nu știu voi, dar eu sunt foarte recunoscător că este în Mesaj, pentru că noi ne-am născut din nou, am fost făcuți creaturi noi în Hristos Isus, toate lucrurile au trecut și toate lucrurile au devenit noi. Cu toate acestea încă mă lupt cu lucruri cu care nu vreau să mă lupt. Lupt și mă împotrivesc gândurilor, sentimentelor, emoțiilor și a lucrurilor care vor să mă ducă pe calea greșită, pentru că acolo există încă o natură de scaiete lipicios, iar fratele Branham a spus că aceasta ne va deranja totdeauna.

„Omul din afară este cel rău,” dar nu uita: „Cel ce este în tine este mai mare decât cel ce este în lume.” De ce? Ce duh avem noi? Fratele Branham a spus că duhul uman pe care îl ai, este un duh natural, un duh al lumii, este un duh lumesc, este un duh care ți-a fost dat ca să interacționezi cu lumea, și el a spus că acesta nu vine de la Dumnezeu, dar Dumnezeu a permis aceasta. Este aceasta ce a spus el? Și când vei muri, el va pleca și nu va mai fi. Deci, unde este? Unde este? Este în omul exterior.

Așadar, când începem să ne gândim la această Scriptură, „Cel ce este în noi este mai mare ca cel ce este în lume”, eu spun: Laudă lui Dumnezeu! Mai mare este Cel ce este în sufletul meu decât cel care este chiar duhul lumii și pe care îl am chiar în trupul meu exterior, pe care l-am primit prin hibridare, chiar în acest rău în care locuiesc, în interiorul lui. Cel care este în mine, este mai mare decât omul din exterior.

Să mergem la 1Corinteni 9.24-27, unde apostolul Pavel spune:

„Nu știți că cei ce aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în așa fel ca să căpătați premiul.

Toți cei ce se luptă la jocurile de obște, se supun la tot felul de înfrânări. Și ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate veșteji; noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate veșteji.

Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș ști încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește în vânt.

Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.”

Cred că Pavel a recunoscut lupta, cred că el a recunoscut unde era lupta, cred că el a recunoscut unde era dușmanul său și cred că a recunoscut ce trebuia să facă pentru a-l birui. El trebuia să fie sârguincios, trebuia să facă antrenament; el nu putea să lase ca trupul lui să facă, pur și simplu, tot ce voia; el nu putea să lase această minte să facă orice dorea, dar pentru a obține măiestrie, trebuia să fie cumpătat, să aibă stăpânire de sine în toate lucrurile și să-și țină trupul în supunere, pentru că acolo este locul unde se află dușmanul.

Aceasta a spus fratele Branham, și aceasta ne-a arătat în micuța pildă, unde a vorbit despre acel „Șef”. Când Șeful a primit Duhul Sfânt, dintr-o dată are doi câini care se luptă în interiorul lui: un câine alb și unul negru; unul vrea să facă bine și unul vrea să facă rău. Și el l-a întrebat: „Care dintre ei câștigă lupta?” „Cel pe care îl hrănesc mai mult.” Și fratele Branham a spus: „Așa este în lume, cu natura pe care o satisfacem cel mai mult.”

Aceasta este ceea ce ne arată și Pavel: dacă vrem stăpânire, dacă vrem să câștigăm cursa și să primim premiul, trebuie să fim cumpătați în toate lucrurile și trebuie să aducem acest trup…În versetul 27, Pavel spune: „Mă port aspru cu trupul meu.” Aceasta înseamnă să-l zdrobești, să-l bați.

Ascultați, trupul în care locuiți nu este prietenul vostru, el nu este prietenul tău, iar lucrurile pe care le vrea, nu sunt bune pentru tine. Lucrurile pe care încearcă să te convingă că sunt adevărate, te vor distruge. Vrăjmașul este mai aproape decât credem noi.

Să mergem la 1Ioan 2.15, căci vreau să privim la ceva și cred că acest lucru va ajuta:

„Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.”

Deci, El ne spune: „Nu iubiți lumea.” Dar priviți ce spune în versetul 16:

„Căci tot ce este în lume…” (Acum vom afla ce este în lume, ce este lumea și ce este în lume).  „…pofta firii pământești, pofta ochilor și mândria vieții, nu este de la Tatăl, ci din lume.”

Acestea sunt toate lucrurile care sunt în omul meu din afară. Dar acestea sunt lucrurile care sunt în lume, iar lucrurile care sunt în lume, sunt lucrurile cu care mă lupt în omul meu exterior: pofta ochilor, pofta cărnii și mândria vieții. Toate acestea au de-a face cu omul exterior. Deci, el vorbește despre lume, dar nu vorbește despre un loc, adică mergi pe stradă sau mergi la colțul acesta lateral și acolo este lumea, și: „Stați departe de lume.” Tot ce este în lume, este: pofta ochilor, pofta cărnii și mândria vieții. Unde mă lupt eu cu acestea? La ce adresă să mă duc, unde mă lupt cu pofta ochilor, cu pofta cărnii și cu mândria vieții? Spre ce loc rău îmi conduc mașina pentru a parca, apoi să merg înăuntru ca să mă lupt cu acestea? Eu mă lupt cu acestea chiar aici, în trupul meu; în „cel rău” în care locuiesc.

Deci, lumea nu este atât de departe pe cât crezi tu, așa că, nu iubi lumea, adică trupul acesta, și lucrurile care sunt în lume, căci: „Cel ce este în tine este mai mare decât cel ce este în lume.”

Să mergem la Galateni 5. Știu că o răsfoim înainte și înapoi, dar este plăcut. Aceasta este Biblia noastră, aceasta este puterea noastră, aceasta este ceea ce ne dă Viață. În această Biblie este tot ce avem nevoie pentru a birui în această călătorie, pentru că este Cuvântul și totul poate fi însuflețit de Duhul.

Galateni 5.16-18:

„Zic dar: Umblați în Duhul, și nicidecum nu veți împlini pofta cărnii.

Căci carnea poftește împotriva Duhului, și Duhul împotriva cărnii; sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că nu puteți face tot ce voiți.

Dacă sunteți conduși de Duhul, nu sunteți sub Lege.”

Laudă Domnului! Ceea ce trebuie să fac pentru a avea biruință asupra acestui rău, este să umblu în Duhul.

Când citești: „Căci carnea poftește împotriva Duhului și Duhul împotriva cărnii,” aceasta este ceea ce a descris „Șeful” prin analogia cu cei doi câini ai săi. Și despre aceasta a vorbit Pavel când a spus că se poartă aspru cu trupul său. Despre aceasta a vorbit el. Așadar, noi știm că biruința este în umblarea călăuziți de Duhul, în umblarea spirituală, pentru că biruința este în omul spiritual.

Ce este „umblarea în Duhul”? Unde este Duhul? În omul interior. Unde este biruința? În interior. Unde este tot ce ai nevoie pentru această călătorie? În interior. Unde este Cel ce este mai mare decât cel ce este în lume? În interior. Unde este El? În interior. Dar eu trebuie să urmez o viață spirituală, pentru ca Cel ce este înăuntru, să poată stăpâni pe cel ce este în afară.

Să mergem la Efeseni 3.14-21:

„…iată de ce, zic: „Îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos,

din care își trage numele orice familie, în ceruri și pe pământ,

și-L rog, ca, potrivit cu bogăția slavei sale, să vă facă să vă întăriți în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru…”

Deci, cum vom fi întăriți cu putere? Prin Duhul Lui, în omul din interior. De unde va veni puterea mea? Prin viața spirituală în omul din interior.

„…așa încât, Hristos să locuiască în inimile voastre prin credință, pentru ca, având rădăcina și temelia pusă în dragoste,

să puteți pricepe împreună cu toți sfinții, care este lărgimea, lungimea, adâncimea și înălțimea,

și să cunoaștem dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoștință, ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu.

Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi…”

Nu, „asupra noastră,” ci, „în noi.” Nu „prin noi,” ci „în noi.” Cel care este în noi, este mai mare. De ce? Pentru că, înainte de întemeierea lumii, El a sădit în noi o Sămânță a Lui Însuși, iar la timpul potrivit, El a trimis Apa Cuvântului, Lumina orei, Duhul lui Dumnezeu, să vină să o trezească la Viață. Și acum, pot fi întărit în omul interior prin Duhul.

„Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi.

A Lui să fie slava în Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor!”

De ce spunem toate acestea? De ce mergem la toate acestea? Pentru că Cel care este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume. Cu orice te lupți, prin orice treci, de orice ai nevoie, este deja în tine pentru a birui. De ce? Pentru că este programat în Genetica lui Dumnezeu.

De multe ori când intrăm în luptă, noi mergem în locuri greșite. Adică, uneori noi vrem ca Google să ne răspundă la întrebări. Ascultați, eu nu vă condamn, pentru că și eu vreau răspunsuri rapide, și eu caut totul pe Google. Dacă vreau să știu câte lingurițe de apă sunt într-o ceașcă, nu o să încep să socotesc. Corect? Dar, aceasta este lumea, și aceasta nu poate să-mi dea putere, nu poate răspunde la întrebările mele și nu poate rezolva problemele mele.

Dar în mine este încorporat Ceva, este o Genă. Lăsați-mă s-o numesc „Genă”. O Genă este doar un anumit segment al ADN-ului, și acea Genă are informațiile necesare pentru a împlini orice fel de funcție pe care trebuie s-o facă în corpul meu. Astfel, există Gene care controlează, de fapt, câte globule albe produci; există Gene care au de-a face cu sistemul tău imunitar; există Gene care reproduc și construiesc acele proteine, astfel încât, atunci când corpul tău are nevoie de ceva, această Genă o activează, iar când se activează, aduce toate materialele împreună, se rostogolește o proteină pe care o trimite jos să devină o celulă albă, care iese și luptă împotriva infecției din trupul tău. Totul se întâmplă automat. Cât de mult te gândești la aceasta? Dacă nu ai o boală autoimună, nu te gândești niciodată la aceasta, dar se întâmplă pentru că este deja în Genele tale, este deja acolo. Când este o nevoie în trupul tău, este deja în program pentru a satisface acea nevoie.

Același lucru este  adevărat și în spiritual. Dumnezeu a pus în tine o parte din El însuși, și această parte din Sine, conține tot ce avem nevoie pentru a-Și manifesta scopul rânduit în viața noastră. Și când ne confruntăm cu obstacole, ceea ce avem nevoie este în interiorul nostru.

S-ar putea să fie nevoie să auzim Cuvântul predicat pentru a debloca ceea ce este în interiorul nostru; putem avea nevoie de o înțelegere, eu nu știu, dar vreau să spun că vine în multe feluri diferite. Realitatea este că nu cuvintele predicatorului fac aceasta, ci cuvintele predicatorului pot trezi ceea ce este în tine, dar biruința vine atunci cânt ești întărit cu putere în omul dinăuntru, și El biruiește în tine cu Puterea Sa puternică.

De aceea, noi nu putem merge la toți ceilalți să fie eliberați, nu putem merge la toți ceilalți pentru răspunsuri. În trup sunt daruri, sunt oameni la care mergi și care îți vor da sfaturi evlavioase, și acel sfat va fi întotdeauna prin Cuvânt. Cuvântul este întotdeauna acolo pentru a declanșa Ceva în interiorul tău, care spune: „Acesta nu este nimic altceva decât Adevărul!” Iar Duhul lui Dumnezeu merge să acționeze și să scoată aceasta din tine și s-o aducă la Viață. Nu este ce face altcineva pentru tine, ci este ceea ce face Dumnezeu în tine. De aceea este atât de important ca noi să  stăm concentrați pe omul din interior, pentru că acolo vine, cu adevărat, biruința, nu de la omul exterior.

Să mergem din nou la Romani 7.24, unde citim despre lupta lui Pavel:

„O, nenorocitul de mine! Cine mă va izbăvi de acest trup de moarte?…”

Apoi, la sfârșit, el spune:

„Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!…Astfel dar, cu mintea eu slujesc Legii lui Dumnezeu, dar cu firea pământească, slujesc legii păcatului.”

Apoi, în capitolul 8, avem răspunsul, unde el spune:

„Acum dar nu este nici o osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.

În adevăr, Legea Duhului de Viață în Hristos Isus, m-a izbăvit de legea păcatului și a morții.

Căci, lucru cu neputință Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere, Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimițând, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului,

pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului.

În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnul firii pământești, umblă după lucrurile firii pământești, pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului, umblă după lucrurile Duhului.

Și umblarea după lucrurile firii pământești, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului, este Viață și pace.

Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, și nici nu poate să se supună.

Deci, cei ce sunt pământești, nu pot să placă luii Dumnezeu.

Voi însă nu mai sunteți pământești, ci duhovnicești, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.

Și dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morții, din pricina păcatului, dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.

Și dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morți locuiește în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morți, va învia și trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuiește în voi.”

El a spus: „El va învia trupurile voastre muritoare.” Când fratele Branham a venit la acest verset, el nu a vorbit despre viitor, când veți avea o transformare sau o înviere, ci el vorbește despre acum, când trupul tău va fi înviat. De ce a spus el aceasta? El a spus:

„De unde știi? Tu obișnuiai să fumezi, obișnuiai să bei, obișnuiai să fii dependent de tutun, obișnuiai să ai toate aceste probleme de poftă, nu-i așa? Dar ce s-a întâmplat acum? Pentru că Duhul a înviat trupul tău, la ce? Să manifești Cuvântul. Prin ce putere? Prin puterea care este în tine. Amin.”

Deci, care este răspunsul la cum să umblăm în Duhul? Pavel și-a dat seama că trebuie să fie temperat în toate lucrurile, să stăpânească această carne și s-o țină în supunere, pentru că acest trup este „cel rău”, în el locuiește lumea și aici mă lupt cu lumea.

Uneori, ne gândim că dacă nu mergem în locuri rele, nu am mers în lume. Ei bine, desigur, aceasta este lumea, este o manifestare a lucrurilor lumii. Absolut! Nu este o afirmație greșită, dar uneori, dacă ne ținem copiii acasă, credem că i-am ferit de lume, dar voi puteți să-i țineți acasă și totuși să-i țineți în lume, pentru că, ce este în lume? Pofta ochilor, pofta cărnii și mândria vieții. Să nu mă înțelegeți greșit, pentru că eu cred că noi trebuie să-i ținem pe copiii noștri departe de influențele lumești. Absolut! Mai ales până când vor ajunge la momentul în care îl au pe Duhul Sfânt pentru ei înșiși. Noi trebuie să ne luăm responsabilitatea pentru ei, pentru că duhurile lor micuțe prind toate aceste lucruri rele. Deci, noi suntem responsabili să-i ținem separați de ele, așa că, să nu înțelegeți greșit ceea ce spun.

Noi trebuie să înțelegem că puterea reală nu va veni prin granițele pe care le punem, și care sunt acolo doar temporar, pentru a ține acele influențe departe de ei și pentru a-i feri cât putem, până când ei pot fi născuți din nou prin Duhul lui Dumnezeu, și atunci, biruințele se află în interiorul lor. Noi trebuie să înțelegem aceasta, trebuie să înțelegem unde este dușmanul și unde este puterea de a birui. Dacă nu înțelegem unde este dușmanul, atunci nu ne dăm seama că ceea ce ne trece prin creier, este ceea ce ne împiedică. De asemenea, nu realizăm că ceea ce provoacă Dumnezeu prin Duhul Său, în duhul nostru, este Cel prin care biruim. Așa că, ne împiedicăm și nu realizăm unde ne-am împiedicat, și după aceea alergăm la altcineva să încerce să ne salveze, și ne încurcăm cu toții. Dar „Cel ce este în voi este mai mare.” Există o Sămânță în voi; în voi există o Viață care aduce totul din acea Sămânță la Viață.

În mesajul Călăuzire, din anul 1965, fratele Branham a spus:

„Ce mustrare pentru creștinism! Noi ar trebui să-L reprezentăm pe Dumnezeu și Viața Veșnică. Există o singură formă de Viață Veșnică, și Acela este Dumnezeu. El singur are Viața Veșnică, iar noi suntem produșii Lui, suntem Gene ale Duhului Său, atunci noi ar trebui să ne comportăm, femei și bărbați, așa cum ne spune Biblia să facem. Nu Izabela de stradă și Rikete ale organizației, ci domni creștini, fii și fiice ale lui Dumnezeu, născuți din Duhul lui Dumnezeu, manifestând Lumina în zilele noastre și răspândind-o.”

Acum vreau să citesc un citat din mesajul Arată-ni-L pe Tatăl, din anul 1954, unde fratele Branham a spus:

„Așa este omul care s-a născut din Duhul lui Dumnezeu, când ia promisiunea lui Dumnezeu în inima lui…Și priviți, singurul lucru pe care-l face Dumnezeu, este să te sădească în Hristos prin Duhul Sfânt, și tot ce ai nevoie în călătoria pe acest Pământ, este în tine când primești Duhul Sfânt. Amin. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci, este să tragi și să împingi afară.

Vă spun eu care este problema cu creștinul, în seara aceasta: Voi nu trageți dividende din botezul vostru cu Duhul Sfânt. Trageți și beți, și beți, și beți, până când veți presa mântuirea, presați vindecarea divină, presați botezul cu Duhul Sfânt. Doar beți, beți, beți, și sunteți sădiți lângă Izvorul inepuizabil al Vieții, care este Isus Hristos. Cel însetat, să bea; cel ce aude, să spună: „Vino! Celui ce îi este sete îi voi da să bea fără plată din Izvoarele Apei Vieții.” Amin. Ce gând frumos despre El Acolo, Dumnezeu în Cuvântul Său. Dumnezeu trebuie să-Și țină Cuvântul.”

Ce trebuie să facem noi? Noi trebuie să bem în viața spirituală. Ce împuternicește viața noastră spirituală? Cuvântul lui Dumnezeu. Fratele Branham a spus că Duhul Sfânt Se hrănește cu Cuvântul. Noi trebuie să bem și să primim Cuvântul, să primim Duhul lui Dumnezeu, să primim lucrurile lui Dumnezeu și să continuăm să bem, să-L lăsăm să producă ceea ce este deja în interior și să împingem afară tot ce este din lume. Noi nu-l putem atârna afară ca un ornament, ci trebuie să vină din interior, pentru că este deja acolo.

În mesajul Statura unui om perfect, el a spus:

„Păi, acesta este felul cum încearcă să producă creștinismul. Voi nu puteți face aceasta. Primul lucru pe care trebuie să-l faceți, este să vă nașteți din nou. Voi trebuie să fiți schimbați. Și când sunteți schimbați, deveniți o creatură nouă, acum deveniți drepți. Acum nu trebuie să vă îngrijorați de pene, aceasta va purta de grijă de la sine când sunteți născuți din nou.”

El a spus: „Este ca un corb care încearcă să-și pună pene de păun.” El își pune pene de păun ca să fie un păun, dar fratele Branham a spus că ele vor cădea. Voi nu puteți face aceasta. Sau cineva încearcă să imite un porumbel, sau oricine încearcă…Nu va funcționa. Dar voi nu trebuie să vă faceți griji, penele vor avea grijă de ele însele. Voi nu trebuie să spuneți: „Ei bine, eu vreau să fac lucrările lui Dumnezeu; eu trebuie să fac lucrarea…” Lucrările lui Dumnezeu se vor produce singure în viața voastră, dacă doar beți din Hristos. De ce? Pentru că sunt deja în voi.

Tot în mesajul Statura unui om perfect, el a spus:

„Vedeți? După ce ați venit de aici până aici, până aici, până aici…”

Despre ce vorbește? Despre statura unui om perfect în creștere: credință, cumpătare, îndelungă răbdare, toate aceste lucruri, fapta. Despre ce vorbește? Despre creștere.

„…după ce ați venit până aici, până aici, până aici, până aici, până aici, acum veniți în statura plinătății unui fiu de Dumnezeu. Dar voi trebuie să aveți aceasta plus toate acestea. Și nici măcar nu puteți începe până când nu obțineți aceasta…”

Fratele Branham a arătat în jos, spre credință.

„…Acum amintiți-vă de pasărea neagră cu pene de păun. Să nu uitați aceasta: Să nu încercați să adăugați aceasta până când nu sunteți, de fapt, născuți din nou, deoarece nu va merge. Voi nu o puteți face să meargă. Ea va ajunge la aceasta sau la aceasta de aici, se va prăbuși undeva. Dar când ajungeți aici jos, la porumbelul adevărat născut din nou, nu adăugați nimic. Aceasta se adaugă la voi, vine înainte în sus. În ordine.

Acum vine în perfecțiune.”

El vorbea despre statura unui om care crește în asemănarea lui Hristos, care începe și trece prin aceste virtuți. Aceste virtuți sunt deja în Sămânță.

Voi spuneți: „Ei bine, eu am nevoie doar de mai multă cumpătare. Nu pot merge mai departe până nu primesc mai multă cumpătare.” Cumpătare? De unde vei primi cumpătare? Unde vei merge ca s-o găsești? Du-te și cumpără o doză de cumpătare. Du-te să-și pună cineva mâinile peste tine pentru aceasta. De unde vei primi cumpătare? Cumpătarea vine din Viața lui Dumnezeu din interiorul tău. Noi trebuie doar să bem și s-o împingem afară.

Amintiți-vă, voi sunteți un Măr. Vor fi mere în pomul tău? Fructele vor ajunge acolo, ele vor veni. Nu le fabrica, nu fi nervos, nu te pripi, ci fii răbdător și continuă să bei din Cuvânt, continuă să te predai.

În mesajul O trâmbiță dă un sunet neclar, fratele Branham a spus:

„Dacă Biserica Dumnezeului Celui viu este Biserica Dumnezeului Celui viu, va aduce la suprafață Cuvântul Dumnezeului Celui viu. Nu trebuie să adăugați nicăieri pene de păun, ci fiecare pană de acolo, va fi unită cu un păun. Voi puteți crede aceasta. Și fiecare pană care este unită în Biserica lui Dumnezeu, va fi Cuvântul lui Dumnezeu. Amin. El nu va injecta niciodată altceva decât Cuvântul, pentru că natura Duhului scoate afară numai Cuvântul.”

Deci, ce face natura Duhului în interiorul tău? Împinge Cuvântul afară. Laudă lui Dumnezeu!

În mesajul Dumnezeu ascunzându-Se în simplitate, fratele Branham a spus:

„Tu nu le ceri oilor să poarte lână sau să fabrice lână. Oaia nu trebuie să fabrice lână. „Stăpânul meu vrea să am niște lână anul acesta, așa că trebuie să mă ocup de aceasta.” Nu! Singurul lucru de care are nevoie, este să fie oaie. Acesta este adevărul. Aceasta va crește. Aceasta va crește, ea o va produce pentru că…

Nouă nu ni se cere să fabricăm roade, noi trebuie să producem roade. Vedeți? Noi rodim roade. Înțelegeți? Noi trebuie să aducem roade. Cât timp tu ești un pom fructifer al lui Dumnezeu, cu Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu Se va adeveri pe Sine. Acesta va aduce roade cât timp Cuvântul este acolo. Isus a spus: „Dacă rămâneți în Mine și Cuvântul Meu rămâne în voi, cereți ce vreți vrea și vi se va face.” Vedeți? Voi nu fabricați aceasta. Voi nu lucrați la aceasta, de fapt, este acolo și continuă și mai departe.”

De ce continuăm să ascultăm casete? De ce continuăm să venim sub predicare? De ce? Pentru că noi umblăm în Duhul, și pentru că trebuie să hrănim această Viață din interior, deoarece în Viața din interior este Puterea biruitoare și unde Dumnezeu lucrează cu putere, în noi, pentru a-Și produce propria Viață. Nu din exterior, ci din interior în afară.

Ascultați, dacă vreți o mulțime de mere într-un Măr, voi știți că nu ați început cu un Păr sau cu un Piersic, ci ați început cu un Măr. Și dacă sămânța de Măr a intrat în pământ, sub condițiile potrivite, aceasta a ieșit și a început să crească. Și fiecare măr care va fi vreodată în acel pom, este în el, în sămânță. Dar felul în care vei îngriji viața acelui Măr, va determina cât de mult va produce, pentru că acel Măr are nevoie de apă, are nevoie de lumină și are nevoie de nutriție; și sunt momente când Mărul are nevoie de tărie. Dacă îl lăsați să se dezvolte singur, pur și simplu, și nu vă îngrijiți de el, el nu-și va atinge niciodată întregul potențial. Dar pentru a-și atinge potențialul maxim, acel Măr are nevoie de un gospodar, are nevoie de un fermier, și acel fermier trebuie să îndepărteze câteva ramuri. Laudă lui Dumnezeu!

Când Dumnezeu vine, ne tunde și ne curăță de câteva lucruri, dar nu ne distruge niciodată.

Amintiți-vă că Isus a spus: „Gospodarul viței de vie o curăță ca să aducă și mai multă roadă.” El nu o curăță pentru că este supărat, pentru că: „Ai dat prea puține fructe.” Nu, el o curăță ca să aducă mai multe fructe.

Sunt momente când Dumnezeu va veni și ne va curăța viața, va tăia uscăturile, va tăia plusurile, va tăia accesul, va tăia orice este, și El nu vrea să fie. De ce? Pentru că ceea ce El vrea, este să aducem roade, de aceea este nevoie de puțină îngrijire, dacă vrem să obținem fructele din tot potențialul pe care îl are.

Când privești la viața naturală a oilor, tu vrei ca oile să producă lână, și când vrei producție de lână, când vrei să folosești mieii, trebuie să ai grijă de oi, pentru că ele trebuie să aibă apă, trebuie să aibă hrană, trebuie să aibă un mediu liniștit și lâna va crește. Tu nu poți merge în fiecare zi la ele și să spui: „Fă-mi lână!”, pentru că lâna nu va crește. Și atunci tu le lovești cu bățul peste cap. În felul acesta ele nu vor produce niciodată lână.

Și dacă iei ceva ce nu este o oaie…Dacă iei o capră, o pui în țarc, și spui: „Îi voi da o îngrijire iubitoare, super tandră; îi voi da cea mai bună hrană, cea mai bună dragoste, o masez în fiecare zi și îi cânt muzică clasică.” Dar tu nu vei primi nici o lână, pentru că nu este o oaie. Dar dacă voi îngriji o oaie, oaia va produce lână pentru că este oaie, și oaia produce lână. Dacă nu te îngrijești de oaie, ea va produce lână, dar nu va produce la fel de multă, pentru că nu va fi sănătoasă. Acesta este motivul pentru care sănătatea noastră spirituală este atât de importantă.

Am menționat că sistemul imunitar care funcționează în corpul tău produce globule roșii sau albe, iar ele ies și se luptă cu infecțiile. El face toate lucrurile pe care trebuie să le facă. Nu știu voi, dar eu nu m-am trezit niciodată dimineața și am spus: „Gena numărul trei sute patruzeci și doi, trebuie să intri în acțiune pentru că simt o mică furnicătură în gât. Te activez acum!” Nu! Aceasta o face automat, pentru că de aceea este acolo: când este o nevoie, aceasta intră în acțiune.

Eu nu îmi controlez sistemul imunitar, pentru că sistemul meu imunitar funcționează. Dar eu pot face lucruri care au un efect pozitiv sau negativ asupra sistemului meu imunitar. Dacă mănânc oribil, dacă dorm oribil, dacă abuzez de trupul meu, dacă fac toate aceste lucruri, atunci sistemul meu imunitar va înceta să facă ceea ce trebuie să facă, iar eu voi fi bolnav tot timpul. Dar dacă fac lucrurile care știu că fac bine trupului meu, dacă fac lucrurile corect, sistemul meu imunitar va funcționa eficient. Dacă dorm bine, dacă am o nutriție bună, dacă fac exerciții, dacă beau o apă bună, dacă am toate lucrurile bune de care am nevoie, dacă am o atmosferă bună, atunci am toate lucrurile bune de care am nevoie.

Eu trebuie să am o atmosferă bună, să las stresul și toate aceste lucruri. Dacă intru într-o atmosferă bună, atunci sistemul meu imunitar, este deja acolo și este proiectat să funcționeze, va funcționa mai eficient. Nu-i așa că este foarte simplu? În sufletul nostru există o Genetică spirituală care biruiește orice obstacol din viața noastră, dar felul în care ne îngrijim de viața spirituală, o poate face mai dificilă, mai eficientă sau mai puțin eficientă. Noi știm cu toții că acesta este adevărul. Este atât de simplu!

Dacă mâncăm gunoaie și avem distracție lumească și lucruri din lume, iar conversațiile noastre nu se concentrează niciodată în jurul lucrurilor lui Dumnezeu, nu ne luăm timp să cugetăm și să ne rugăm, să fim devotați pentru Dumnezeu și să ne hrănim cu Cuvântul, atunci vom continua să fim tot timpul bolnavi spiritual. Dar, aceasta nu înseamnă că nu suntem un fu al lui Dumnezeu, nu înseamnă că Sămânța nu este acolo, nu înseamnă că nu ar trebui să fii Pomul Miresei, și că tu nu ar trebui să porți fructe, ci problema este că tu ai încă pe dinafară pe „cel rău,” și acel câine negru trebuie să fie înfometat. Aceasta este realitatea.

Știți, putem merge împreună, putem face tot felul de reguli și putem spune: „Să nu te uiți niciodată la aceasta. Dacă vrei să te uiți pe You Tube, asigură-te că sunt numai aceste site-uri, și doar vreo zece minute, și bla, bla, bla.” „Ascultă, nu am chef să-ți fac pe plac.” Dar, adevărul este că, dacă stai departe de acele lucruri, sau dacă îți limitezi timpul doar pentru ceea ce ai nevoie și rămâi concentrat pe partea spirituală, vei fi sănătos din punct de vedere spiritual.

De aceea, uneori există tendința de a face regulamente și reguli. Dar știți, adevărul este că, dacă faci aceasta, vei suferi, dar dacă faci cealaltă vei fi binecuvântat. Acesta este adevărul. Dacă evit părtășia, dacă rămân cu mintea răsucită și încurcată în lucruri din lume, dacă mă hrănesc cu lucruri care hrănesc pofta cărnii, pofta ochilor și mândria vieții, dintr-o dată intru într-un obstacol spiritual. Atunci, eu nu am umblat în Duhul, ci m-am îngrijit de fire, iar aceștia doi sunt în război unul cu celălalt.

Mă voi lupta din punct de vedere spiritual. De ce mă lupt atât de greu din punct de vedere spiritual? Pentru că noi trebuie să umblăm în Duhul și să nu împlinim pofta cărnii. Nu o lege, nu legalismul. Realitatea, adevărul, adevărata înțelegere este deja încorporat în mine. Și nu este că sunt rupt, eu greșesc și am nevoie ca Dumnezeu să vină să mă repare, dar ceea ce trebuie să fac, este că trebuie să mănânc bine, să dorm bine, să exersez corect, și va funcționa.

Pavel a spus: „Creștinul trebuie să fie cumpătat în toate lucrurile.” De ce? Pentru că eu am un obiectiv, eu am un țel. Pavel alerga într-o cursă, și el avea stăpânire de sine. Deci, ești deja acolo. Tot ce ai nevoie, este deja în interiorul tău. Este deja acolo, prieteni! „Dar, m-am luptat de ani d zile cu…” Răspunsurile sunt în interiorul tău. „Se pare că eu nu pot birui aceasta.” Dacă ești un copil al lui Dumnezeu, născut din nou din Duhul lui Dumnezeu, răspunsul este în tine. Biruitorul este în tine, pentru că Cel ce este în tine este mai mare decât cel ce este în lume. El este deja acolo.

De aceea, un lucru pot să fac pentru voi, dacă sunt fratele vostru, prietenul vostru și păstorul vostru, care v-ar putea încuraja vreodată în vrun fel, atunci v-aș încuraja să petreceți cât mai mult timp cu Domnul.

Noi trăim într-o lume plină de distrageri, concepută în acest fel, și noi nu o vom schimba niciodată. Astfel, noi trebuie să muncim, trebuie să avem o familie, trebuie să cosim iarba, în acest timp din an trebuie să curățim aleea, sunt lucruri pe care trebuie să le faci, care îți iau timp și atenție, nu ai cum să le ocolești și nu trebuie să te simți vinovat pentru că ai făcut acele lucruri pe care Dumnezeu le-a plantat în această viață, dar noi trebuie să fim cumpătați în toate lucrurile și să înțelegem că: „Dacă merg spre stăpânire, dacă vreau să trăiesc pentru Hristos, dacă vreau să am o viață spirituală sănătoasă, eu trebuie să mă hrănesc, trebuie să beau, trebuie să iau o apă bună, o alimentație bună, o Lumină bună și trebuie să mă odihnesc.”

Dacă vrei ca trupul tău să fie sănătos, trebuie să te odihnești bine. Dacă vrei să oi care să poarte lână, ele trebuie să se odihnească. Cum mă voi odihni? Eu mă pot odihni în prezența lui Dumnezeu, când îmi iau timp din fiecare zi.

Mie îmi place foarte mult să vorbesc cu oameni care au slujit toată viața lor lui Dumnezeu și sunt la sfârșitul vieții lor.

Îmi amintesc că eu și soția mea, am vorbit odată cu Betty Stoner. Mulți dintre voi vă amintiți de Betty. Când a trecut, ea avea nouăzeci de ani, și înainte de aceasta, ea a căzut și și-a fracturat șoldul, astfel, ea a rămas blocată în pat și nu s-a mai putut ridica niciodată din pat. Noi am vizitat-o, iar ea ne-a spus: „Oh, îmi place să citesc.” Astfel, m-am gândit: „Oh, știu ce vom face pentru Betty. Vom lua niște cărți bune, vom găsi niște lucruri bune.” Știți, pentru că ea era blocată la pat. Am întrebat-o: „Soră, Betty, ce îți place să citești? Știi, ne-ar place să-ți facem rost de niște cărți.” Și ea a răspuns: „Oh, Cărțile Cuvântului vorbit.” Care au fost cărțile ei preferate să le citească? Cărțile Cuvântului vorbit. Nu un roman, nu o poveste de dragoste sau de aventură, nu ceva SF-uri.

Ascultați, eu nu vă condamn dacă citiți orice altceva. Deci, eu sunt pentru recreere. Îmi place să citesc o carte, eu sunt pentru așa ceva, deci înțelegeți. Voi mă iubiți pe mine, și eu vă iubesc pe voi; voi mă cunoașteți pe mine, și eu vă cunosc pe voi.

Dar când Betty a spus aceasta, dintr-o dată inima mea a făcut ceva interesant. Ea și-a trăit toată viața și a ajuns la sfârșitul vieții, dar ea știa care este lucrul cel mai necesar. Te duci și vorbești cu oameni în vârstă, care au trăit în acest Mesaj patruzeci, cincizeci sau șaizeci de ani, și ei vorbesc mereu despre Mesaj, ei doar îl ascultă, ei vorbesc doar despre Cărțile Cuvântului vorbit; ei citesc Mesajul, îl ascultă, și eu cred că ei au învățat ceva. Când ajungi la sfârșitul vieții, tu nu mai ai puterea fizică pe care ai avut-o, nu mai ai capacitatea mentală pe care o aveai înainte. Tu nu poți acoperi totul în viață prin tinerețea ta, astfel în trupul tău începe să se strecoare slăbiciunea. Așa vom fi cu toții.

Slăbiciunea începe să se strecoare, iar noi începem să ne dăm seama că: „Nu mai pot face ceea ce făceam înainte, nu pot avea ceea ce obișnuiam să am, nu mai gândesc cum gândeam, nu mă mai comport cum obișnuiam.” De ce am nevoie mai mult decât orice? Eu am nevoie de Domnul mai mult decât orice. Eu am nevoie de El, care este mai mare în mine decât cel ce este în lumea aceasta, pentru că acest tip (trupul meu), mă dezamăgește.

De ceea ce obișnuiam să depind pentru a câștiga bani pentru a remedia lucrurile care au fost stricate, pentru a depăși provocările din viața mea, eu obișnuiam să depind de acest trup. Când eram de douăzeci de ani, de treizeci de ani, eu puteam să lucrez non-stop, când am avut patruzeci de ore de muncă și nu mă simțeam slab, ci eram bine. Întotdeauna am vrut să muncesc mai mult. Dacă ai o problemă, muncești mai mult pentru că ai nevoie de mai mulți bani. Muncești mai multe ore dacă trebuie să depășești ceva. Muncești. Aceasta este tot ce trebuie să faci: să muncești.

Ce se întâmplă când tu nu poți lucra mai mult? Mulți dintre noi ne dăm seama că, în anii tinereții, ne bazăm pe omul exterior, ne bazăm pe intelectul nostru și pe propria noastră putere, astfel, cu omul nostru exterior am putut depăși întotdeauna obstacole, pentru că eram tineri, eram plini de viață, puteam gândi, încă puteam procesa, încă puteam lucra. De aceea, cel mai glorios  timp din viața unui copil al lui Dumnezeu, este atunci când acele frunze își schimbă culorile, pentru că, poate ei au învățat câteva lucruri pe parcurs: „Nu pot merge ca înainte, nu pot depăși, nu mai pot construi o casă, nu pot să-mi acopăr casa, nu mai pot să-mi repar mașina așa cum obișnuiam.”

Deci, cu ce rămânem? Cu: „Eu am nevoie de Dumnezeu! Am nevoie de Duhul lui Dumnezeu să mă conducă în fiecare zi a vieții mele.”

Oh, Doamne, ajută-mă să ajung acolo, acum! Eu spun: Dumnezeu să te ajute! Dacă ai cincisprezece, șaisprezece, optsprezece, nouăsprezece, douăzeci sau douăzeci și unu de ani, Dumnezeu să te ajute să ajungi acolo acum, pentru că Dumnezeu nu a dorit niciodată ca omul să se schimbe pe el însuși. El a vrut ca omul să se bazeze complet pe Dumnezeu.

Unde este puterea voastră biruitoare? În voi. Unde este Cel ce biruiește? În voi. Cum va birui? Prin puterea din omul interior. Unde este tot ce am nevoie să vină? În interiorul meu.

Știți ce trebuie să fac mai mult decât orice altceva, mai mult decât să mă trezesc devreme și să muncesc mai multe ore?  Ceea ce trebuie să fac, este să mă trezesc devreme și să vorbesc cu El mai mult timp; să petrec cu El mai mult timp și să-mi aliniez gândirea cu Gândirea Lui, să citesc Cuvântul Lui; să mă rog, să cuget, să ascult lucruri bune, să ascult predici, să ascult muzică, să fac ceva prin care să biruiască omul din interior. De aceea, trebuie să beau, să beau, să beau. Atunci nu mai sunt puternic, nu am nimic de îmbrăcat în exterior, nu am nimic de corectat sau să fac să se întâmple. Ceea ce trebuie să se întâmple, va veni din puterea omului din interior, pentru că Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume. Acesta nu este nimic altceva decât Adevărul, prieteni.

„Cel rău” este acest trup în care trăiești, iar lumea influențează acest trup prin mintea ta tot timpul, prin pofta ochilor, pofta cărnii și mândria vieții. Deci, cum îl vom birui? Nu prin mai multă minte, nu prin mai mult intelect, nu prin mai multă voință. Acolo este problema. Dar, cum voi birui? Cu omul din interior.

Acel pom de Măr. Ce trebuie să facă acel Măr? Singurul lucru pe care trebuie să-l facă, este să stea în prezența soarelui, să absoarbă apă și nutrienți din pământ și să împingă afară orice se află în interior. Aceasta este tot ce poate face acest Măr.

Aceasta este tot ce poate face acea oaie: să se hrănească cu iarba bună la care o duce Păstorul cel bun, pentru că Păstorul cel bun știe ce fel de iarbă produce lână, și ce fel de iarbă o îmbolnăvește. Dacă oaia este lăsată singură, va produce lucruri pentru ea însăși, ceea ce va face ca ea să nu poarte lână, să nu fie sănătoasă, să nu facă miei, dar sub grija Păstorului cel bun, El îi oferă Pășune bună, Hrană bună, o nutriție bună, Lumină bună, Apă bună, cristalină. De ce? Pentru ca oaia să poată produce ceea ce a fost născută să producă.

Eu spun: Doamne, ajută-mă! Dă sufletului meu tot ce are nevoie ca să facă ceea ce a fost născut să facă. Este născut să facă aceasta!

Tot ce trebuie să facă acel Măr, este să crească, să stea în lumină, să bea apă, să primească nutrienți ca să împingă afară Viața. Când vine primăvara, să împingă afară frunzele, să înflorească, să dea roade din nou, și anul viitor să dea roade din nou, iar la sfârșitul vieții acelui Măr, tu ai zece mii de banițe de mere. Tot ce a fost în sămânță la început, a fost arătat. Ce a făcut acel pom? Doar a luat din lumină, a luat apă, a luat nutrienți și a împins afară viața genetică ce era în el.

Tot ce vrea Dumnezeu să facem noi, este deja în interiorul nostru. Lucrările s-au terminat înainte de întemeierea lumii. Noi am fost creați în Hristos Isus și faptele bune pe care Dumnezeu le-a rânduit dinainte ca noi să umblăm în ele, sunt deja în Sămânță, sunt deja cunoscute. Dumnezeu știe deja ce vrea să facă și a pus totul în Sămânța din interiorul tău.

În mesajul Voi trebuie să vă nașteți din nou, fratele Branham a spus:

„Sper că Cuvântul nu vă plictisește. Creștinii născuți din nou cresc în statura lui Hristos pe măsură ce trăiesc. Ei sunt născuți din nou și viața lor începe să se formeze ca un bebeluș. El ia formă și începe să crească. Primul lucru pe care-l știți, iată-i în statura deplină. Amin. Iată-vă! Acolo sunteți. Zi după zi, an după an, rămân la fel. Acum, vă întoarceți la Cuvânt. „Dacă rămâneți în Mine.”

În continuare, el a spus:

„Ci să fiți născuți din Duhul și să creșteți până la statura lui Hristos. Vezi aceasta, frate, Dauch? Crescând la statura lui Hristos.”

Într-un alt mesaj, el a spus:

„Pe măsură ce am trecut prin aceasta, în această dimineață, voi nu puteți să vă așteptați ca un copil să se nască un bărbat, el trebuie să crească până la aceasta. Și noi creștem în Hristos până la statura deplină. Nimeni nu se convertește în seara aceasta iar mâine merge să predice Evanghelia. Noi creștem la maturitate, la statura lui Hristos.”

Noi trebuie să creștem la potențialul deplin al acestei Semințe, dar aceasta nu se întâmplă instantaneu. Uneori noi suntem frustrați pentru că nu vedem destule roade în viața noastră. Ei bine, ce trebuie să facem cu privire la aceasta? Noi suntem frustrați: „Eu nu văd destule roade în viața mea.” Sau poate cineva începe să te condamne că nu ai destule roade în viața ta. Dar, ce trebuie să faci tu pentru aceasta?

Vreau să spun: Te duci să cumperi câteva roade și le atârni pe pom? Ce vei face? Cum vei rodi mai multe fructe? Un singur lucru trebuie să faci: să tragi mai multă Apă, mai mult Soare, lasă fotosinteza să lucreze în „livada” ta și atrage minerale și nutrienți cu apa din pământ. Dacă trebuie să dați mai multe fructe, ele sunt în interiorul vostru, fructele (roadele), sunt în voi. Doar primiți ceea ce vă trimite Dumnezeu! Primiți acest Mesaj! Faceți-vă timp să beți cu adevărat, nu doar duminică și miercuri, pentru că doar acest timp nu este suficient pentru a da roadele lui Hristos în această lume. Noi avem nevoie în fiecare zi de timp petrecut cu Domnul, cu Cuvântul.

Fratele Branham a spus că un creștin se roagă și își citește Biblia în fiecare zi. El trebuie s-o facă. De ce? Pentru că trebuie să fie ceva care să hrănească acea Viață din interiorul lui, ca să-i dea putere.

Ascultați, eu nu spun aceasta ca să vă condamn. Și eu am sărit zile. Și fratele Branham a sărit zile. Fratele Neville l-a chemat la vânătoare, și când a ajuns la amvon, a spus: „Eu nici măcar nu mi-am deschis Biblia pentru două sau trei zile.” De ce? Pentru că a fost la vânătoare. Dar, ce făcea el când era la vânătoare? Petrecea timp cu Dumnezeu. Deci, nu este vorba despre „Am citit în Biblie în fiecare zi. Bifați aceasta pe listă.” Nu este aceasta, prieteni! Nu aceasta trebuie să fie mentalitatea, ci trebuie să fie dorința: „Eu am nevoie mai mut din această Viață. Eu am nevoie de mai multă Apă, am nevoie de mai multă Lumină, am nevoie de mai mulți nutrienți, am nevoie să fiu în acea Prezență, astfel încât, duhul meu să se poată odihni, pentru că în odihnă pot produce lână, în odihnă pot produce fructe. Am nevoie să fiu conectat cu El, pentru ca  duhul meu să se poată liniști. Eu trebuie să mă conectez cu El ca să primesc Lumină și Apă, pentru a produce roade.

Eu nu pot produce, să spun, pur și simplu: „Fructele apar în mod magic.”, pentru că nu funcționează așa. Dar dacă pot ajunge într-o stare spirituală sănătoasă, prin umblarea în Duhul, atunci eu nu voi împlini pofta cărnii, nu voi fi dominat de câinele negru-omul exterior, ci câinele alb va începe să câștige lupta. Este atât de simplu, încât neglijăm să o facem. Este simplu, dar are atât de multă putere! Noi trebuie doar să mâncăm. Petru ne-a spus: „Ca nou-născuți, noi trebuie să dorim laptele curat al Cuvântului.” Cum crește copilul? Mâncând.

În cea de-a doua epistolă a sa, Petru ne-a spus să creștem în har și în cunoașterea Domnului nostru Isus. Noi suntem destinați să creștem în reflectarea lui Hristos. Să creștem. Unde se găsește aceasta? În Sămânța Genă care se găsește în sufletul vostru. De unde va veni puterea? Unde este inteligența? Unde este totul? Este deja în interiorul vostru. Noi trebuie doar s-o păstrăm în condițiile potrivite ca să crească și să producă tot ce a fost destinată să producă.ristos. .

Nu te uita la tine însuți când ești într-un stadiu de creștere și nu spune: „Eu nu sunt,” doar pentru că arăți ca o crenguță mică ce iese, doar pentru că nu ai înflorit încă, doar pentru că încă nu ai atât de multe mere ca vecinul. Ascultați, mai important ca orice, este să recunoști că ești un Măr.

S-ar putea să fii lângă celălalt, știți, o soră satisfăcută de sine însuși, iar ea să-ți spună cât de mulți saci cu lână a luat fermierul de pe ea anul acesta și toate lucrurile mari pe care le-a făcut pentru toată lumea; că se trezește devreme și coace pâine pentru toată casa, lustruiește pantofii soțului și se îngrijește de toți. Iar tu privești la sacoșa ei mare cu lână, apoi privești la geanta ta cu lână, și spui: „Eu n-am făcut mare lucru pentru Domnul.” Știți, nu acesta este cel mai important lucru de înțeles, ci cel mai important lucru de înțeles, este că: „Eu sunt o oaie! Eu sunt o oaie, și s-ar putea să nu port atât de multă lână, s-ar putea să nu arăt atât de bine, dar sunt o oaie și este în interiorul meu să produc lână. Eu m-am născut, am fost predestinat și am venit pe Pământ să port lână.”

Deci, ce trebuie să fac? Poate trebuie să-mi schimb doar dieta, rutina de exerciții, timpul meu de odihnă. De ce? Ca să pot purta lâna care este în mine. Dacă nu primesc nimic din viața spirituală a lui Hristos, nu avem nici un Hristos să-L împingem afară. Dacă nu luăm nutrienți, apă și soare, planta nu are nimic să dea afară. Dacă nu-L aducem înăuntru, nu avem nimic de împins afară. Noi trebuie să ne concentrăm în aducerea Lui înăuntru, apoi să lăsăm ca Genetica lu Dumnezeu să rezolve totul.

Știți, când ești un băiat de zece ani, și tu ești cel mai mic băiat de zece ani pe care-l știi…Tu vrei ca Genetica din trupul tău să producă proteine în mușchi, tendoane și oase, chiar atunci, și dacă s-ar putea, ai face așa, dar tu nu poți face aceasta, așa că, singurul lucru ce poți să-l faci, este să continui să mănânci și să ai răbdare, pentru că unii cresc înaintea altora și devin mai înalți decât sunt alții. Nu contează ce vrei să faci tu, nu contează cât de mult îți dorești aceasta, poți să iei toate vitaminele pe care stomacul tău le poate lua până când te vei sătura de vitamine, tu vei fi atât de înalt cât permite Genetica ta. Îmi pare rău că dezamăgesc compania de vitamine, dar dacă vreau să ajung acolo, eu trebuie să mănânc, trebuie să dorm, să mă odihnesc, și corpul meu va avea grijă de el însuși, și voi crește până la statura pe care Dumnezeu mi-a rânduit-o să cresc. În cele din urmă, mă voi opri acolo unde vrea Dumnezeu și voi fi la fel de înalt, sau în media celorlalți băieți. Tu nu poți face nimic ca să se întâmple aceasta, nimic nu poți face. Singurul lucru ce poți să-l faci, este să rămâi în procesul natural al vieții și acesta va lucra.

La fel este cu creșterea noastră spirituală: doar stați cu procesul natural al creșterii spirituale și acesta va lucra. Va lucra, prieteni!

Astăzi am fost ca un antrenor, încurajându-vă să dormiți și să mâncați. Faceți ceea ce știți să faceți. Hrăniți-vă cu Cuvântul lui Dumnezeu, ascultați Mesajul, citiți Cărțile. Lăsați aceste Cărți ale Cuvântului vorbit, să fie cărțile voastre favorite, nu romane fantastice sau romantice. Faceți ca aceste Cărți ale Mesajului să fie Cărțile voastre favorite, și citiți-le. Nu un podcast pe care-l face cineva ca să vă ajute. Faceți din Mesajul orei, Glasul lui Dumnezeu în această zi, lucrul favorit pe care-l ascultați. Fă-ți timpul favorit să fie acel timp liniștit înainte de a-ți începe ziua, timpul liniștit la sfârșitul sau la mijlocul zilei. Faceți-vă timpul favorit momentul în care vă opriți și vă puneți inima în ritm cu Dumnezeu, pentru că lumea aceasta o scoate din ritm; munca, stresul, problemele familiare, acestea vă scot din ritm, dar faceți timpul vostru favorit al zilei când vă opriți și vă întoarceți la ritm, pentru că acesta vă va duce la odihnă. Și ce va face? Toate aceste lucruri vor permite să se producă doar ceea ce este deja în interiorul tău.

Voi mai citi un citat din mesajul Lucruri care vor veni, unde fratele Branham a spus:

„Acum, singura cale ca tu să fii un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu…Pentru că tu trebuie să ai Viață Veșnică…Și acolo există o singură formă de Viață Veșnică, și aceasta este Viața lui Dumnezeu. Ca să fii un fiu al lui Dumnezeu, tu trebuie să fi fost întotdeauna în El. Gena vieții tale, viața spirituală din seara aceasta, era în Tatăl înainte ca acolo să fi fost chiar o moleculă. Vedeți? Și voi nu sunteți nimic altceva, decât manifestarea Genei de Viață care a fost în Dumnezeu, ca fiu al lui Dumnezeu. Acum, tu ești exprimat, după ce Cuvântul lui Dumnezeu a venit în tine ca să te lumineze în această epocă. Voi sunteți exprimarea Vieții lui Dumnezeu în voi, pentru că sunteți un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu.”

Vreau să citesc aceasta din nou: „Acum ești exprimat după ce Cuvântul lui Dumnezeu a venit la tine.” Ce ți-a permis să fii exprimat? „Cuvântul lui Dumnezeu care a venit la tine”. Ca să facă, ce? „Să te lumineze în această epocă. Voi sunteți exprimarea Vieții lui Dumnezeu în voi, pentru că sunteți un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu.” Nu pentru că ați hotărât voi, ci pentru că aceasta era deja în interiorul vostru.

„De aceea…Înțelegeți ce vreau să spun? Vedeți? Voi sunteți…Acum voi sunteți făcuți…În seara aceasta voi stați în această biserică, pentru că datoria voastră este să-L exprimați pe Dumnezeu la această națiune, la acești oameni, la acest cartier unde sunteți asociați. Oriunde sunteți, Dumnezeu a știut că veți fi aici, pentru că voi trebuie să fiți una din Genele Lui, sau unul din atributele Lui. Tu trebuie să fii.

Dacă ai vreodată Viață Veșnică, atunci a fost întotdeauna Viață Veșnică. Și înainte de a fi o întemeiere a lumii, Dumnezeu a știut că tu vei fi aici. Și când Cuvântul sau apa, spălarea apei Cuvântului a căzut peste tine, aceasta a fost exprimată într-o ființă. Acum, tu ai părtășie cu Tatăl tău, Dumnezeu, la fel cum ai cu tatăl tău pământesc. Vedeți? Voi sunteți cetățeni ai Regelui. Nu cetățeni, ci sunteți copii, fii și fiice ai Dumnezeului Celui viu, dacă Vața Veșnică locuiește în voi.”

Cum a ajuns acolo? El a pus-o acolo. Care este datoria noastră? Care a spus fratele Branham că este datoria noastră? Datoria noastră este să purtăm lână.

Eu aș putea fi fermier și să merg la oile mele și să le spun: „Datoria voastră este să purtați lână, așa că, dați-mi niște lână.” Ca și cum, voi vă dați seama că datoria voastră este să-L exprimați pe Dumnezeu. Știți ce sarcină dificilă este aceasta? Cum știu exact ce vrea El să exprime? Cum știu exact? Cum să spun ce este corect? Care este felul corect de a lucra? Cum ar fi Dumnezeu…? Datoria ta este să-L exprimi la fel ca ucenicii. Datoria lor a fost să meargă în toată lumea, să învețe și să boteze.

Dar, aceeași datorie pe care au avut-o ei, o avem și noi: „Datoria voastră este să-L exprimați pe Dumnezeu la această națiune, la acești oameni, la acest cartier unde sunteți asociați.” Cum o voi face? Cel ce este în mine este mai mare decât cel ce este în lume, în carnea mea. El nu depinde de mine, s-o fac singur. El depinde de mine să mă dau la o parte din calea Lui, astfel încât, El s-o poată face prin mine.

Vreau să vă las cu această afirmație: Voi puteți face aceasta, dacă ești un copil al lui Dumnezeu născut, predestinat să-L exprimi pe Dumnezeu în această oră în care trăiești, în această națiune, în acest cartier unde sunteți asociați. Dacă aceasta este chemarea lui Dumnezeu pentru viața ta, de a fi Mireasa lui Isus Hristos, pentru a birui acolo unde Eva a căzut, atunci ești predestinat să nu cazi la fel ca ea. Tu poți s-o faci! „Cum știu eu că pot face aceasta?” Pentru că ești un Măr, este în tine s-o faci. Pentru că ești o oaie, este în tine s-o faci. „Cum știu eu că pot face aceasta?” Pentru că ești programat Genetic s-o faci, prin Gena lui Dumnezeu din tine. Și pentru aceasta, tu ai nevoie de: Apă, Lumină, Hrană și Odihnă. Dacă tu primești toate acestea, pur și simplu, va ieși.

Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți! Sper că sunteți încurajați. Începeți ziua în rugăciune, ridicați-vă și citiți Cuvântul lui Dumnezeu și lăsați-L pe Dumnezeu să curgă direct prin voi. Să ne rugăm.

Dragă, Tată ceresc, Îți mulțumim, Doamne, pentru Cuvântul Tău bun! Îți mulțumim pentru acest Mesaj care ne pune viața în Lumină. Doamne, înainte de deschiderea Peceților, viața noastră a fost tainică, neînțeleasă. Eu nu știam dacă sunt înăuntru sau afară, dacă eram sus sau jos; noi nu știam cum să ne descurcăm cu omul din afară față de omul din interior, cu câinele negru și câinele alb, dar Doamne, Tu ai venit și ai dezlipit straturile de confuzie, astfel încât să putem vedea Adevărul. Și acum, Doamne, acest Adevăr ne-a fost dat cu un motiv: de a ne odihni în procesul Tău de creștere și să avem încredere în căile Tale.

Doamne, eu cred că vorbesc Seminței adevărate, că vorbesc cu oi adevărate pe care Tu le-ai chemat să producă lână, să-Ți manifeste Viața în ceasul acesta. Dar, Doamne, este o sarcină atât de dificilă, să-Ți manifeste Viața, să Te reflecte pe Tine, să fie Isus Hristos pe Pământ. Doamne, este mai mult decât putem realiza noi, ca ființe umane, cu mintea noastră; noi nici măcar nu putem înțelege cum să realizăm aceasta, pentru că este dincolo de gândirea noastră, dincolo de puterea voinței noastre, este dincolo de capacitatea noastră, dar, noi nu depindem de nimic din toate acestea, ci avem încredere în Sămânța pe care ai sădit-o în sufletul nostru înainte de întemeierea lumii, pentru că ne-ai programat Genetic să fim Tu în această epocă, să Te manifestăm, să Te reflectăm în această lume.

Deci, Doamne, Te rog să ne ajuți să continuăm în felul de Viață pe care ni l-ai spus, să continuăm să bem din Duhul Tău, pentru a primi Cuvântul Tău, să tragem în sufletele noastre tot ce ne-ai oferit în această oră, pentru că ne-ai condus la o Pășune bună, ne-ai așezat lângă Ape liniștite și ne-ai dat tot ce avem nevoie pentru a crește. Ajută-ne să profităm de tot ce ne-ai dat, să ne lăsăm inimile să se odihnească în Prezența Ta, știind că Tu ai avut grijă de tot.

Noi nu trebuie să ne stresăm, să fim nervoși și neliniștiți, pentru că Tu ești Tatăl nostru ceresc, care ne-ai planificat viețile să ne putem odihni. Și apoi, Doamne, avem această Iarbă grasă pe care ne-ai dat-o prin acest Mesaj, Cuvântul Tău descoperit, să-L mâncăm; avem această Apă liniștită, această Apă curată și proaspătă a Duhului Tău, care a fost restaurată în acest ceas, să o bem; avem toate aceste ingrediente care merg împreună și reproduc Viața Ta curgând din noi.

Doamne, Te rog să-Ți binecuvântezi copiii, să putem pleca de aici mângâiați și să-Ți dăm Ție primul loc.

Te iubim și Îți mulțumim pentru Descoperire, și fie ca aceasta să fie mai reală pentru noi, decât a fost vreodată înainte, să putem beneficia de Realitatea acestui Adevăr.

Te iubesc, Doamne! Te iubește poporul Tău, Doamne! Binecuvântează-ne pe măsură ce trecem din această zi înainte, să fim, să facem și să ne supunem la tot ce ne-ai chemat, pentru a Te manifesta în noi, pentru că Te rugăm aceasta în Numele lui Isus Hristos. Amin.

                                 -AMIN-